7/23/2019 Vlad Tepes - Proiect

1/4

VLAD TEPES

- poiect psihosociologia conducerii -

Lazar Cristina

7/23/2019 Vlad Tepes - Proiect

2/4

Vlad Tepes - Dracula a ocupat tronul Tarii Romnesti n trei rnduri: 1448, 1456-1462 si 1476 !und

domnia ntr-un moment de "ra#a cri$a interna si de decadere a statului muntean pe plan international, situatie

"enerata de ndelun"atele lupte interne dintre "ruparile Draculestilor si Danestilor, Tepes a promo#at n

interior o politica autoritara destinata re%acerii puterii centrale, iar pe plan e&tern a an"a'at Tara Romneasca

n lupta antiotomana, mani%estndu-se ca unul dintre principalii e&ponenti ai acesteia din secolul al (V-lea

Domnul muntean este n pre$ent, %oarte pro)a)il, cea mai cunoscuta personalite politica a *#ului

+ediu romnesc, pe plan international Din pacate nsa, acest lucru nu se datorea$a e&ceptionalelor sale

reali$ari politice si militare, ci ne%ericitei sale identi%icari, din cau$a co"nomenului sau Dracula sau Draculea,

cu #ampirul cu acelasi nume, persona'ul romanului omonim, al autorului irlande$ ram to.er /n $ilele

noastre, impactul unor productii 0oloodiene, discuta)ile din punct de #edere artistic, inspirate de acelasi

roman sau de aceeasi tema, nu au %acut dect sa i sporeasca aceasta nemeritata %aima n rndul unor lar"i

cate"orii de populatie din 3ccident ndeose)i, sla) pre"atite din punct de #edere intelectual si cu un ni#el de

cultura su)mediocru

ara ndoiala, Vlad Tepes a %ost o personalitate comple&a, un produs al epocii si al mentalitatilor

acesteia, su) toate aspectele sale po$iti#e si ne"ati#e ursele de care dispunem ne permit constatarea ca el a

reunit n caracterul sau contradictoriu o serie de de%ecte, precum cru$imea, #iolenta, suspiciunea,

nencrederea, accentuate, %oarte pro)a)il, de %aptul ca 'umatate din #iata si-a petrecut-o ca ostatic la turci

1442-1448, n pri)e"ie 1448-1456 sau n detentie 1462-1476, cu numeroase calitati, precum inteli"enta

politica, talentul militar, spiritul de dreptate si 'ustitie, demnitatea, dr$enia, dra"ostea de tara Din acest

punct de #edere, domnul muntean nu se deose)este prin nimic, nici ca trasaturi de carcater, nici ca mod de

actiune, de alte capete ncoronate sau potentati ai epocii sale

n portret a lui Vlad Tepes, apropiat de cel din po#estirile "ermane reali$ea$a, spre e&emplu, Tursun-

)e sec (V"Cnd acel tiran sngeros si ghiaur fara ndurare a ajuns domn al Tarii Romnesti, -

relateaza cronicarul turc - a fost impus de Poarta la dari foarte mari. [.... !ar era un tiran nendurator fata

de ghiauri. Cruzimea lui era att de mare, nct daca cinea dintr-un sat sarsea reo nelegiuire, tragea nteapa pe toti locuitorii acelui sat, #ar#ati, femei si copii la un loc. $n fata cetatii de lemn %&ga'-(isar) unde

si aea resedinta, el a pus, pe o lungime de sase mile, sa i se mpleteasca doua rnduri de garduri, pe lnga

care a pus maracini, spunnd ca-si face o gradina. &poi a umplut locul dintre cele doua garduri cu unguri,

moldoeni si alahi trasi n teapa. $n afara de aceasta, mprejurimile cetatii fiind mpadurite, de fiecare

craca de copac atrnau nenumarati oameni spnzurati si poruncise ca cel care a lua jos pe unul dintre

spnzurati sa fie spnzurat n locul aceluia"

7/23/2019 Vlad Tepes - Proiect

3/4

/n culori la %el de ntunecate este pre$entat Vlad Tepes si de cronicarul )i$antin rito)ulos din 9m)ros

secolul (V, un cola)orator apropiat si un admirator al sultanului +e0med 99, c0iar daca n lucrarea

cronicarului )i$antin in#ecti#ele %olosite de cronicarii otomani la adresa domnului muntean lipsesc n marea

lor ma'oritate 3stilitatea lui rito)ulos la adresa lui Vlad Tepes este nsa con%irmata de modul n care ne

pre$inta actiunile domnului Tarii Romnesti /n primul rnd, n opinia cronicarului )i$antin, domnul muntean

este un ra$#ratit mpotri#a )ine%acatorului sau, sultanul otoman, care l-a instalat n domnie "$n timp cemparatul %sultanul, n.n.) se preocupa de aceasta, - scrie *rito#ulos - i se anunta ca !raculea, domnul

getilor %romnilor, n.n.), um#lnd dupa schim#ari, s-a razratit si ca, adunnd destula oaste si calareti si

arme, s-a ridicat mpotria mparatului, care mai nainte reme i daduse aceasta domnie".

/n opo$itie totala cu aceste opinii se situea$a cele pro#enite din surse %a#ora)ile lui Vlad Tepes

cestea accentuea$a e&clusi# calitatile domnului muntean, %ie trecnd cu #ederea, %ie punnd ntr-o lumina

%a#ora)ila, de%ectele acestuia /n acesasta cate"orie se nscriu, n primul rnd, po#estirile romnesti despre

Vlad Tepes, precum si o serie de relatari ale unor umanisti apuseni care au trait la curtea n"ariei sau a

Transil#aniei n secolul al (V9-lea

;on%orm uneia dintre po#estirile romnesti, "+lad-oda era iteaz, curajos fara seaman, dar si

nemilos fara crutare cu cei lenesi si rai, precum si cu dusmanii tarii, pe care o#isnuia pe toti sa-i traga n

teapa si de aceea oamenii l-au poreclit Tepes-oda. l era nepot al lui ircea cel are si tinea mult ca tara

lui sa fie li#era si neatrnata fata de turci si de aceea era iu#it si temut de soldatii sai".

;el mai mare elo"iu i este adus lui Vlad Tepes de carturarul nton Verancsics Verantio, care si-a petrecut

cea mai mare parte a #ietii n Transil#ania si n"aria, unde a ocupat nalte %unctii n ierar0ia )isericeasca /n

re%eririle sale la romnii din Tara Romneasca el a%irma ca "s-a nceput mai nti de catre turci a-i numi

draguli de la prea iteazul lor principe !ragula [.... &stfel si !ragula e un diminuti de mngiere de la

!rago, ceea ce nseamna "cel drag"".

Re$ultatele politicii interne a domnului muntean, de o se#eritate dusa pna la paro&ism, sunt nsa

apreciate ca po$iti#e de umanistul "erman ;a urmare, acesta conc0ide ca Vlad Tepes"s-a purtat cu atta

asprime nct n [aceas tara #ar#ara putea orisicine sa stea cu autiile sale n mijlocul padurilor n cea mai

mare siguranta"

7/23/2019 Vlad Tepes - Proiect

4/4

/nc0eiem demersul nostru cu conclu$ia ca sursele de care dispunem, contemporane sau tardi#e, ne

permit creionarea apro&imati#a a ima"inii unui Vlad Tepes cu un caracter puternic si contradictoriu n care se

m)ina calitati deose)ite - #ite'ia, cinstea, %ermitatea, dra"ostea de tara, dorinta de dreptate, )un strate" si

militar - si de%ecte - cru$imea, setea de sn"e, #iolenta - mpinse pna la e&trem Din acest punct de #edere

domnul muntean se ncadrea$a per%ect, prin %aptele sale, n "aleria unor mari personalitati ale istoriei

uni#ersale precum, !udo#ic al (9-lea re"ele rantei, Ric0ard al 999-lea re"ele n"liei, 9#an al 999-lea marelecnea$ al +osco#ei, rancesco %or$$a, ducele de +ilano, ;e$are or"ia, sau c0iar marele sau ad#ersar,

sultanul +e0med al 99-lea /n po%ida de%ectelor sale, calitatile de care a dat do#ada l-au impus pe domnul

Tarii Romnesti, alaturi de 9oan de