Slide 1

VITAMINE- categorie de substante care se gsesc in organism in cantitti foarte mici si sunt indispensabile pentru reglarea proceselor metabolice. - sunt sintetizate de organismele vegetale si numai in mic msur de cele animale.-nu au rol plastic sau energetic, ci regleaz si stimuleaz principalele procese metabolice. Majoritatea au functie de coenzime sau cofactori ai unor enzime. CARENTE VITAMINICE

HIPOVITAMINOZA starea clinica insotita de simptome specifice si nespecifice de boala ca urmare a scaderii nivelului de vitamine Lipsa vitaminelor avitaminoza- insotita de leziuni ireversibile

HIPERVITAMINOZA in urma administrarii prelungite de vitamine, in cantitati ce depasesc nevoile organismuluiLa plante si animale s-au identificat unele substante organice care au o actiune fiziologica si biochimica opusa vitaminelor- antivitamine -actioneaz in dou moduri: - analogi structurali ai vitaminelor, dar nu posed activitatea biologic a vitaminelor - au structura diferita, dar actioneaza aupra vitaminelor inactivandu-le

4 Prima vitamin a fost descoperit de C. Funk n 1911, care a reuit s izoleze din trele de orez o substan ce vindeca boala beri-beri i care a fost numit vitamin, adic amin vital.Nomenclatura i clasificare I s-a dat numele de vitamin deorece substana respectiv (vitamina B1) coninea azot aminic i era considerat indispensabil. Vitaminele se denumesc cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A, B, C, D, E, F, etc.).

n cadrul aceleai clase, vitaminele se denumesc cu ajutorul indicilor: de exemplu, vitamina D se gsete sub mai multe forme: D2, D3, complexul de vitamine B cuprinde vitaminele B1, B2, B3, B6, B12

61. Dup structura chimic se denumesc: Nomenclatura i clasificare acid ascorbic (vitamina C); tiamin (vitamina B1); 2. Dup rolul fiziologic ce-l ndeplinesc n organism, vitaminele se clasific astfel: riboflavin (vitamina B2); piridoxin (vitamina B6); vitamina antihemoragic (vitamina K); vitamina antiberi-beri (vitamina B1); vitamina antirahitic (vitamina D); vitamina antisterilitii (vitamina E); vitamina antiscorbutic (vitamina C);Vitaminele -structuri chimice foarte variate -nu s-au clasificat conform structurii- s-a fixat drept criteriu de clasicare -solubilitatea.

-vitamine hidrosolubile (molecule polare, solubile in ap) si- vitamine liposolubile (molecule nepolare) solubile in grsimi.

Vitamine liposolubile

-substante solubile in grsimi, solventi organici si insolubile in ap.-substante termolabile, rezistente la actiunea acizilor si bazelor-se depoziteaza in tesuturi si organe

vitaminele A, D, E, K si FVitamine hidrosolubile-majoritatea- termolabile-rezistente la actiunea acizilor-nu se acumuleaza in organism

-vitaminele complexului B, vitamina C, PP, P

Vitamina A

Vitaminele A se gsesc in natur atat ca atare, cat si ca provitamine.

vitaminele A1 (retinol) si A2 (dehidroretinol).

Cea mai important - vitamina A1, vitamina antixeroftalmic sau vitamina cresterii.

Vitamina A - ulei galben.

Provitamine AOrganismul animal nu poate sintetiza vitamina A-transforma provitaminele in vitamina AProvitamine A- caroteniiajung n organism prin aport alimentar i sunt transformati de ficat n vitamina A, n funcie de necesiti.Exista 3 tipuri de caroteni prezenti in plante: ,, -carotenii constituie sursa principala de vitamina A

Provitaminele (carotenii) sunt si antioxidanti, avand proprietatea de a neutraliza radicalii liberi si ca atare de a reduce riscul aparitiei cancerului, bolilor de inima. Aproximativ 10% din carotenoidele din plante pot fi convertite la retinal. Restul sunt folosite ca antioxidanti.

Surse de vitamina A:

a) vegetala -fructe i legume bogate in caroteni (morcovi, roii, lobod, sfecl roie, varza roie)b) animala - ficat de cod sau rechin, ficat de ovine sau porc, surse moderate: unt, oua, lapte;

cresterea organismelor tinere, protejarea tesuturilor epitelialeprocesul vederiicresterea rezistentei la infectii (rol in dezvoltarea limfocitelor care intervin in raspunsul imun al organismuluiROL-avitaminoz A - se opreste cresterea organismelor tinere, se produc dereglri ale tesuturilor epiteliale, din tubul digestiv, din aparatul respirator si aparatul urogenital.

-incapacitatea de regenerare a rodopsinei (purpura retinian) urmat de tulburri oculare specifice, cum sunt pierderea vederii crepusculare sau tulburri de adaptare a vederii la intuneric hemeralopia (orbul ginilor) --xeroftalmia (orbire)

Hipervitaminoza A : dureri de cap, slabiciune, hipertensiune.Antagonistii vitaminei A sunt citratul, benzoatul de sodiu sau brombenzenul. Exist sub mai multe forme notate de la 2-6, cu structur chimic i aciune fiziologic asemntoare. Sunt derivati ai sterolului Vitamina D2 se numete ergocalciferol, iar vitamina D3 poart denumirea de colecalciferol. Vitaminele din grupul D se gsesc numai n organismul animal. n plante se gsesc provitaminele corespunztoare, sterinele, din care sub influena radiaiilor ultraviolete se formeaz vitaminele D. VITAMINA D18

PROVITAMINE D

-au structura asemanatoare vitaminelor D, cu deosebirea ca ciclul B al nucleului sterolic este inchis 7-dehidrocolesterolul, prezent in tesuturile animale (piele), se transforma prin iradiere in colecalciferol (vitamina D3)

Ergosterolul, care se gsete n cantitate mare n drojdia de bere i n mucegaiul Claviceps purpureeea, prin expunere la radiaii ultraviolete, se transform n vitamina activ ergocalciferol (vitamina D2)

SURSE NATURALE

Vitamina D2 se gsete n primul rnd n uleiul din ficatul de pete oceanic, galbenusul de ou, lapte Alimentele de natura vegetala sarace in vitamina DDrojdia de bere iradiata sursa de vitamina D

La animalele superioare pielea este bogata in provitamina D, care sub actiunea razelor UV se transforma in vitamina corespunzatoareRol fiziologic-in metabolismul fosfo-calcic, lipidic, glucidicRolul vitaminei D este de a interveni n metabolismul Ca i P, favoriznd absoria intestinal a acestora i depunerea lor la nivelul oaselor, sub forma unui complex fosfocalcic insolubil.

Lipsa de vitamina D la copii provoac rahitismul, de aceea se numete vitamina antirahitic.

Principalul simptom al acestei avitaminoze const n depunerea insuficient a fosfatului de calciu n oase. Hipovitaminoza D-absorbtia de calciu nu poate fi crescuta suficient pentru a satisface nevoile organismului. Simultan, creste productia de hormon paratiroidian al glandelor paratiroidiene, astfel incat necesarul de calciu este asigurat prin mobilizarea lui de la nivelul oaselor. Deficitul de vitamina D se manifesta prin:Inapetenta si pierderea in greutateTulburari de somnDiareeCarenta severa de vitamina D determina:La copii: rahitism mineralizarea osoasa si cresterea oaselor sunt afectate, oasele lungi se curbeaza, cutia toracica se deformeaza, fontanelele se inchid tarziu. In cazuri severe de tetanie se descriu convulsii.La adulti: osteomalacie-oasele devin spongioase, fragile, cu tendinta de fracturi

24 Cea mai mare parte din necesarul zilnic de vitamina D l absorbim prin piele, odat cu lumina solar. De aceea, este bine ca n perioadele reci i mohorte ale anului s mncam mai mult pete bogat n vitamina D.

HIPERVITAMINOZA

-la administrarea unor cantitati crescute de vitamina D-creste concentratia de calciu in sange -calcifierea tesuturilor moi25 Vitamina E se gsete n natur sub sapte formeCele mai cunoscute : , , i -tocoferolul

Vitamine E Sursele naturaleTocoferolii sunt sintetizati numai de catre organismele vegetaleseminele cerealelor (gru, porumb, ovz), uleiurile vegetale Temperaturile foarte ridicate, ca i cele foarte coborte reduc cu pn la dou treimi cantitatea de tocoferol coninut n vegetale i n uleiuri -tocoferolul este prezent in membrana celulara sau a organitelor celulare fiind un antioxidant si un compus de retinere a radicalilor liberi(previne oxidarea membranei lipidice in cazul in care catena acesteia are un rest polinesaturat; protejeaza de asemenea lipoproteinele de densitate mica-LDL)

Rol fiziologic

Fiind puternic antioxidant, tocoferolul are un rol important n protejarea vitaminei A, a carotenilor i a uleiurilor vegetale. Intervin in functia de reproductie, prevenind sterilitatea si asigurand functionarea normala a organelor genitale -vitamina fertilitii sau antisterilitii nlesnesc depozitarea glicogenului n ficat i n muchi, inclusiv n muchiul cardiac. Maresc rezistenta organismului la infectiiStimuleaza cresterea celulelor embrionare vegetale 29 vitamine antihemoragice, de coagulare

Vitamina K este alctuit, din punct de vedere chimic, din mai multe substane cu caracter fiziologic analog.

VITAMINE K

Surse naturale

Vitaminele din grupa K (K1-K7) sunt foarte rspndite n produsele de origine vegetal (frunzele verzi de spanac, varz, lucerna, conopid, urzici, brocoli) i animal (ficat de porc, galbenus de ou).Poate fi furnizat organismului i prin sintetizarea ei de ctre propria noastr flor microbian intestinal (cca 50%). ntruct antibioticele distrug flora intestinal sintetizatoare de vitamina K, se recomand ca administrarea acestora s se fac o dat cu ingerarea de iaurt, lapte btut sau lapte acidofil.

in procesul de coagulare a sangelui

Lipsa de vitamina K din organism determin un sindrom hemoragic grav, prin defect de coagulare, ca urmare a scderii importante a concentraiei de protrombina (factor sanguin cu rol n coagularea sngelui) denumirea de vitamin antihemoragic. Rol fiziologic32 ACIZI GRASI ESENTIALI AGEacizi grai mono- si polinesaturai, intrnd n componena uleiurilor vegetale (acid linoleic, acid linolenic, acid arahidonic). Aceti acizi nu pot fi sintetizai de ctre organism, fiind obinui din unele produse alimentare i cunoscui sub denumirea de acizi eseniali.

VITAMINELE FRol fiziologic-reprezinta sursa de energie-intra in structura grasimilor neutre-formeaza esteri de colesterol, asigurand mobilizarea acestuia-in crestere, mentinerea integritatii epiteliilorVitamine hidrosolubile-majoritatea- termolabile-rezistente la actiunea acizilor-nu se acumuleaza in organism

-vitaminele complexului B, vitamina C, PP, P

vitamina antiscorbutica, acidul ascorbic cea mai rspndit vitamin din natur, este prezenta in tot regnul vegetalAnimalele, cu exceptia primatelor si cobaiului, pot sintetiza vit CVITAMINA C Sursele principale de vitamina C- legumele, zarzavaturile i fructele (mcee, citrice, ctin, coacze negre)In organismul animal este prezenta in toate lichidele si tesuturile n majoritatea produselor care conin vitamina C se gsete i vitamina P, care intensific aciunea vitaminei C. 36 Vitamina C este un compus chimic labil (puin stabil). VITAMINA C Ea se distruge extrem de rapid n prezena oxigenului din aer, n cazul nclzirii n mediu neutru sau alcalin. De aceea, n urma prelucrrii culinare a alimentelor, o parte din vitamina C se pierde (fierbere sau conservare)

pulbere alba, cristalina, solubila in apa37 Are o structur furanozic ce i imprim o mare reactivitate VITAMINA C Prin oxidare lent se transform n acid dehidroascorbic, iar prin oxidare energic se transform ireversibil n acid oxalic i acid treonic. Pentru omul adult doza zilnic este de 35-70 mg. n general se apreciaz necesar o cantitate de 1 mg acid ascorbic / Kg corp.

Exercit o influen pozitiv asupra metabolismului din organism, contribuie la o bun utilizare a proteinelor din hran; este necesar pentru meninerea integritilor pereilor capilarelor.ROL Contribuie la meninerea metabolismului normal al colesterolului; de aceea, hrana bogat n aceast vitamin contribuie la prevenirea aterosclerozei. Sub influena vitaminei C intensitatea formrii anticorpilor crete i prin urmare se mrete rezistena organismului la infecii.Actioneaza asupra unor sisteme enzimatice ca inhibitor sau activator-stimuleaza activitatea catalazei, esterazelor, amilazei hepatice-inhiba ureaza si amilaza vegetala-intervine in maturatia eritrocitului

Previne scorbutul, boal care la inceput se manifest prin astenie (oboseal), hemoragii mici punctiforme n piele i tendina la hemoragii ale gingiilor, iar mai trziu duce la hemoragii n muchi i organele interne.

a fost prima vitamin izolat din trele de orez.VITAMINA B1 Sursele de vitamina B1 sunt constituite de pinea de secar i pinea din fain de gru integral, hrica, crupele de ovz, fasolea, mazrea, soia, carnea (mai ales cea de porc), ficatul, rinichii,oule, cartofii. Foarte mult vitamina B1 se gsete n drojdia de bere. n pinea alb, cantitate mica de vitamina B1Prin fierbere se pierde 25-50% din vitaminaPrin conservare, o parte din vitamina trece in apa de conservare Tiamina -format dintr-un nucleu pirimidinic i unul tiazolic unite printr-o grupare metilenic.

42VITAMINA B1 Rol fiziologic nu se depoziteaza in organismTesuturile care au nevoie constanta: creier, inima, rinichiAjut la catabolizarea glucidelor i proteinelor, la normalizarea funciei sistemului nervos, particip la procesul de cretere. Carenta de tiamin n organism - insomnie, iritabilitate, dureri n membre, reducerea capacitii de munc fizic i intelectual. Avitaminoza B1 poate provoca boala beri-beri - o boal rar n rile industrializate, ce antreneaz oboseal, pierderea apetitului i a greutii corporale, i tulburri neurologice, psihice, cardiace i digestive. Riboflavina este rspndit n aproape toate celulele vegetale i animale.VITAMINA B2 Sursele de vitamina B2 sunt: brnzeturile, carnea slab, oule, laptele nesmntnit, drojdia de bere Forma oxidat a riboflavinei are o culoare galben-verzuie. Prin hidrogenare, riboflavina devine incolor.

44 Stimuleaz creterea i funcia de reproducere, mbuntete starea de sntate a pielii, prului i unghiilor. VITAMINA B2 ROL Mrete acuitatea vizual i nltur oboseala ochilor. Carenta de vitamina B2 n hran -la nceput astenie, slbire, dureri de cap, dureri oculare i mai trziu inflamarea globului ocular, care poate duce la cataract.-dermatite-tulburari nervoase

Intr n constituia unor dehidrogenaze ca FAD i FMN, contribuind la reaciile de oxido-reducere. 45Piridoxina - sub trei forme: VITAMINA B6 Acestea se gsesc de obicei mpreun i se pot transforma reciproc una n alta. Deosebirea dintre ele este gruparea funcional de la C4. surse naturale: drojdie de bere, pete, glbenu de ou, seminte de cereale, legume i fructe proaspete i uscate (spanac, varz, mere, struguri). piridoxin piridoxal piridoxamin

46 Intervine n metabolismul intermediar i n special la nivelul sistemului nervos. VITAMINA B6 ROL Intervine n biosinteza hemoglobinei- rol antianemic Este necesar pentru asimilarea magneziului. Particip la metabolismul aminoacizilor, acizilor grai eseniali i fierului. Carenta -la copii duce la convulsii, iar la adult la astenie, nervozitate, insomnii, pierderea n greutate, tulburri neurologice, depresii, anemie, irascibilitate, polinevrit. ncetinete evoluia osteoporozei fiind necesar alturi de calciu i vitamina D3. Ciancobalamina -cel mai puternic factor antianemic cunoscut pn n prezent.VITAMINA B12 Din punct de vedere chimic, vitamina B12 este format dintr-un nucleu porfirinic ce conine central un atom de cobalt i o grupare cian.este stabil la cldur (suport temperaturi de pn la 120C), fiind ns inactivat de lumin.

stimuleaza biosinteza proteinelor, participa la biosinteza hemului din hemoglobina rol important i n protejarea celulelor hepatice, datorit proprietii ei de a mpiedica depunerea grsimilor n ficat. VITAMINA B12 surse naturale: in organismele animale (ficat, rinichi), galbenus, lapte si microorganisme Eficacitatea ei sporete prin asociere cu vitaminele B6, B9, C, colina, inozitol, precum i n prezena potasiului. Carenta anemia pernicioasa, datorita imposibilitatii maduvei de a forma eritrocite-apare datorita imposibilitatii absorbtiei ei din hranaVitamina PPNicotinamida, vitamina antipelagroasa

-componenta a coenzimelor NAD si NADPSurse naturale: proteine de origine animala

Carenta: insotita de carenta in aa esentiali- pelagra (diaree, dermatita, dementa)

Cum se evit pierderea vitaminelor?Folosii produse foarte proaspete n locul alimentelor care au fost depozitate Preferai fructele i legumele crude (n afara cazurilor de intoleran digestiv)Evitai prepararea prelungit la temperatur nalt. Gtii produsele la temperatur sczut i, mai ales, la abur slab (n special pentru legume)Evitai resturile de mncare care zac n frigider i vor fi renclziteReducei cantitile, dar alegei calitatea, prefernd produsele biologiceFripturile i grtarele pstreaz mai mult vitamineleProdusele congelate sunt mai bogate n vitamine dect conserveleNu expunei laptele la lumin

EMBED ISISServer