VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA 2007 · ARGUMENTE creativitatea autorilor (produse...
30
17 VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA 2007
Transcript of VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA 2007 · ARGUMENTE creativitatea autorilor (produse...
17
VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA 2007
creativitatea autorilor (produse cu “copyright”). În DE CE VITALITATEA URBANÃ? ARGUMENTE
topurile urbane din þãrile avansate economic,
recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-Majoritatea studiilor similare din SUA sau Europa
un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa Occidentalã încearcã sã sensibilizeze decidenþii pentru
oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în a-i implica mai mult în susþinerea activitãþilor culturale.
activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi Li se propune o nouã perspectivã a raporturilor dintre
activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce activitãþile culturale (în sens larg) ºi dezvoltarea
exprimã calitatea vieþii urbane.oraºelor pe care le administreazã. În sens larg,
Convertirea decidenþilor ºi aderarea lor la “potenþa” deoarece, cel mai adesea, sunt vizate nu doar
vitalitãþii culturale nu au întârziat sã aparã. Pentru manifestãrile culturale (festivaluri, spectacole etc.), ci
atragerea investiþiilor ºi a resurselor umane calificate, toate activitãþile susþinute de creativitate (adicã
ca ºi pentru cãutarea unor motoare de propulsare a iniþiativele antreprenoriale care valorificã îndeosebi
revigorãrii urbane se utilizeazã frecvent termeni produse culturale). Li se explicã cã organizarea
derivaþi (“creative cities”, “cool cities”, “creative class”, manifestãrilor culturale nu trebuie privite doar ca o
“creative economy” etc.). Asociaþii consacrate (unele obligaþie socialã, ca un factor de coeziune a
iniþiate chiar de primari de metropole), forumuri, studii comunitãþilor care i-au votat sau ca forme de menþinere
cu alura unor biblii în domeniu sunt doar câteva din a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local
instrumentele aruncate în campaniile de consolidare a etc.) ci antreneazã activitãþi economice profitabile care
calitãþii vieþii urbane prin intermediul creºterii vitalitãþii aduc fonduri generoase la bugetul public ºi contribuie
culturale urbane. Toate formele profitã ºi de moda consistent la dezvoltarea umanã. Argumentele sunt
ierarhizãrilor urbane ºi a topurilor oraºelor, practicate adresate deopotrivã administraþiei ºi celor implicaþi în
tot mai frecvent în intenþia de a justifica statistic planificarea urbanã. Mai ales acestora din urmã li se
atractivitatea unui oraº.sugereazã o repoziþionare în raport cu rolul culturii ºi
În acest context, am decis sã analizãm situaþia din artelor în strategiile de organizare a spaþiului urban ºi
România. Mai exact, ne-a interesat sã urmãrim modul de dezvoltare urbanã.
în care economia creativã (bazatã pe produse ºi servicii Vitalitatea culturalã a unui oraº este privitã cel mai
protejate de “copyright”, majoritatea derivate de fapt adesea ca un potenþial de exprimare a creativitãþii în
din activitãþi cu valenþe culturale) se îmbinã cu cele mai variate forme de cãtre membrii comunitãþii
susþinerea financiarã din partea autoritãþilor locale locale în viaþa cotidianã. Reflectã deopotrivã
pentru dezvoltarea culturii în principalele oraºe ale posibilitãþile de acces la bunurile culturale
þãrii. Contaminaþi puþin de moda topurilor de oraºe din (infrastructurã culturalã compusã din sãli de alte þãri, dar ºi de la noi (mai ales în domeniul economic, spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.), unde se comparã uneori gradul de atractivitate posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic, economicã a oraºelor mari), am operat mai multe cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã ierarhizãri orientative: ale oraºelor cu cele mai creative disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de economii (ca dinamicã, profitabilitate ºi angrenare a valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din resurselor umane), ale oraºelor cu cea mai bunã activitãþile artistice sau a celor bazate exclusiv pe
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
03
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://media.photobucket.com/image/Culture%20Bridge%20by%20shadradson/Desizen/India%20Digital%20Art/
th_Culture_Bridge_by_shadradson.jpg
creativitatea autorilor (produse cu “copyright”). În DE CE VITALITATEA URBANÃ? ARGUMENTE
topurile urbane din þãrile avansate economic,
recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-Majoritatea studiilor similare din SUA sau Europa
un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa Occidentalã încearcã sã sensibilizeze decidenþii pentru
oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în a-i implica mai mult în susþinerea activitãþilor culturale.
activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi Li se propune o nouã perspectivã a raporturilor dintre
activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce activitãþile culturale (în sens larg) ºi dezvoltarea
exprimã calitatea vieþii urbane.oraºelor pe care le administreazã. În sens larg,
Convertirea decidenþilor ºi aderarea lor la “potenþa” deoarece, cel mai adesea, sunt vizate nu doar
vitalitãþii culturale nu au întârziat sã aparã. Pentru manifestãrile culturale (festivaluri, spectacole etc.), ci
atragerea investiþiilor ºi a resurselor umane calificate, toate activitãþile susþinute de creativitate (adicã
ca ºi pentru cãutarea unor motoare de propulsare a iniþiativele antreprenoriale care valorificã îndeosebi
revigorãrii urbane se utilizeazã frecvent termeni produse culturale). Li se explicã cã organizarea
derivaþi (“creative cities”, “cool cities”, “creative class”, manifestãrilor culturale nu trebuie privite doar ca o
“creative economy” etc.). Asociaþii consacrate (unele obligaþie socialã, ca un factor de coeziune a
iniþiate chiar de primari de metropole), forumuri, studii comunitãþilor care i-au votat sau ca forme de menþinere
cu alura unor biblii în domeniu sunt doar câteva din a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local
instrumentele aruncate în campaniile de consolidare a etc.) ci antreneazã activitãþi economice profitabile care
calitãþii vieþii urbane prin intermediul creºterii vitalitãþii aduc fonduri generoase la bugetul public ºi contribuie
culturale urbane. Toate formele profitã ºi de moda consistent la dezvoltarea umanã. Argumentele sunt
ierarhizãrilor urbane ºi a topurilor oraºelor, practicate adresate deopotrivã administraþiei ºi celor implicaþi în
tot mai frecvent în intenþia de a justifica statistic planificarea urbanã. Mai ales acestora din urmã li se
atractivitatea unui oraº.sugereazã o repoziþionare în raport cu rolul culturii ºi
În acest context, am decis sã analizãm situaþia din artelor în strategiile de organizare a spaþiului urban ºi
România. Mai exact, ne-a interesat sã urmãrim modul de dezvoltare urbanã.
în care economia creativã (bazatã pe produse ºi servicii Vitalitatea culturalã a unui oraº este privitã cel mai
protejate de “copyright”, majoritatea derivate de fapt adesea ca un potenþial de exprimare a creativitãþii în
din activitãþi cu valenþe culturale) se îmbinã cu cele mai variate forme de cãtre membrii comunitãþii
susþinerea financiarã din partea autoritãþilor locale locale în viaþa cotidianã. Reflectã deopotrivã
pentru dezvoltarea culturii în principalele oraºe ale posibilitãþile de acces la bunurile culturale
þãrii. Contaminaþi puþin de moda topurilor de oraºe din (infrastructurã culturalã compusã din sãli de alte þãri, dar ºi de la noi (mai ales în domeniul economic, spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.), unde se comparã uneori gradul de atractivitate posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic, economicã a oraºelor mari), am operat mai multe cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã ierarhizãri orientative: ale oraºelor cu cele mai creative disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de economii (ca dinamicã, profitabilitate ºi angrenare a valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din resurselor umane), ale oraºelor cu cea mai bunã activitãþile artistice sau a celor bazate exclusiv pe
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
03
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Sursa fotografiei de pe marginea paginilor:
http://media.photobucket.com/image/Culture%20Bridge%20by%20shadradson/Desizen/India%20Digital%20Art/
th_Culture_Bridge_by_shadradson.jpg
susþinere bugetarã publicã a culturii, ºi, în final ale predominant pe producerea, vehicularea ºi
oraºelor cu cel mai ridicat grad de vitalitate culturalã. valorificarea produselor cu caracter cultural)
b) susþinerea culturii de autoritãþile locale prin
cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu
Din cele douã categorii, am selectat cinci indicatori REPERE METODOLOGICE SI DESFASURAREreprezentativi (cifra de afaceri a firmelor, profitul
firmelor, numãrul de salariaþi, cheltuieli bugetare în Toate oraºele României (mai puþin capitala) au fost domeniul “culturã, sport, religie”, ponderea luate în considerare pentru aprecierea gradului de cheltuielilor pentru “culturã, sport, religie” din totalul vitalitate culturalã ºi diferenþierea oraºelor dupã acest cheltuielilor locale”) din care a fost “extras” (prin criteriu. Pe parcursul analizei ºi prelucrãrilor statistice, mediere statistic, dupã standardizarea datelor) un eºantionul de lucru s-a redus la cca 250 de oraºe (adicã indicator sintetic indicele de vitalitate culturalã. peste 80% din reþeaua urbanã, acoperind peste 98% din Sursa datelor: a) Statisticile Borg Design (date extinse populaþia urbanã a României cu excepþia Bucureºtiului). despre fiecare societate comercialã din România Cauza principalã de reducere a efectivului a fost lipsa /selective doar firmele din “economia creativã”, vezi datelor statistice sau mai precis lipsa unor activitãþi explicarea domeniului în subcapitolul urmãtor)… b) creative semnificative în unele oraºe foarte mici. Date statistice ale Ministerului Finanþelor Publice Analiza ºi interpretãrile s-au fãcut la douã nivele; privind bugetele locale (venituri ºi cheltuieli locale la pentru toate oraºele, respectiv doar pentru oraºele mari finele anului 2006) furnizate la cererea CSCDC.(cu peste 100.000 locuitori, respectiv peste 50.000 de
În prezentarea rezultatelor, am considerat util sã locuitori, dupã caz). Zoom-ul pe oraºe mari a fost ales detaliem puþin domeniul economiei creative (ce pentru cã acestea sunt propriu-zis principalele centre presupune ºi ce tipuri de activitãþi include, ce am regionale ale þãrii, principalii poli de dezvoltare umanã, selectat, ajutându-ne de CAEN, din repertoriul firmelor unde atât economia creativã cât ºi oportunitãþile pentru din România pus la dispoziþie de Borg Design), apoi sã activitãþile culturale sunt bine reprezentate.urmãrim punctual fiecare indicator în parte (dintre cei Majoritatea studiilor din care ne-am inspirat pentru cinci sintetici amintiþi mai sus) în cadrul reþelei urbane, abordare ºi metodologie utilizeazã o gamã largã de
iar în final sã realizãm ºi sã comentãm ierarhia oraºelor indicatori, graþie probabil unei bune productivitãþi a
în funcþie de vitalitatea lor culturalã.serviciilor statistice. Într-o primã fazã deja finalizatã,
În mod evident, analiza noastrã este incompletã ºi nu avem posibilitatea sã dispunem de statistici viabile
parþialã deoarece nu dispunem de mai mulþi indicatori la nivel de oraº pentru infrastructura culturalã ºi pentru
statistici. Faptul cã indicatorii economiei creative ºi cei frecvenþa manifestãrilor culturale (festivaluri, concerte,
de redare a efortului bugetar public pentru susþinerea spectacole). Dupã discuþii repetate cu Institutul
culturii sunt componentele de bazã în toate studiile de Naþional de Statisticã avem asigurãri cã foarte curând
gen din literatura de specialitate ne asigurã cã aceastã vor fi disponibile astfel de date. Pânã atunci, în aceastã
analizã, chiar dacã parþialã, constituie un demers fazã, am definit vitalitatea culturalã a oraºelor pe baza a
valabil ºi oferã repere extrem de utile pentru aprecierea douã categorii de indicatori:
dezvoltãrii urbane.a) performanþele economiei creative (bazatã
definire mai comodã a “economiei creative de ECONOMIA CREATIVÃ
copyright” face referire la creaþii de autor ºi la formele
(activitãþile) de valorificare a lor. Abordãrile internaþionale definesc economia creativã ca
Aceste activitãþi au fost selectate ºi în demersul fiind economia produselor protejate de “copyright”.
nostru de apreciere a vitalitãþii culturale a oraºelor. Au Pentru acestea, se vehiculeazã mai multe definiþii, cu
fost “extrase” din listele CAEN ºi s-au reþinut datele mai multe caracteristici în comun: sunt produse de
statistice care sã reflecte “vitalitatea sectorului înaltã creativitate, sunt produse ale minþii omeneºti
economic creativ” (numãr de firme, cifrã de afaceri, care se adreseazã preponderent minþii omeneºti, sunt
profit) ºi impactul social (numãr de salariaþi angrenaþi). noi ºi au o mare originalitate. Existã un organism
În primul rând, datele statistice amintite au “contribuit” internaþional (World Intellectual Property Organization
la calcularea indicelului de vitalitate cultural. În al doilea - WIPO) la care au aderat majoritatea þãrilor lumii,
rând, pe baza lor s-au realizat hãrþi economice inedite, reputat pentru demersurile legislative, ºtiinþifice ºi
cu localizarea actualã a celor mai importante organizaþionale legate de „copyright related activities”.
concentrãri de firme dinamice din economia bazatã pe Activitatea WIPO este stimulatã de interesul tot mai
creativitate. Altfel, spus, se disting locurile unde mare acordat acestui sector economic, a cãrui
activitãþile „inspirate” de culturã ºi creativitate sunt contribuþie în formarea produsului intern brut este tot
productive, profitabile ºi „aduc bani”. Aºa cum se va mai semnificativã în marea majoritate a þãrilor lumii. O
vedea mai departe, se detaºeazã oraºe mari, cu funcþii contribuþie de peste 5% din PIB este frecventã în cele mai
de centre regionale unde economia creativã este multe þãri avansate economic (chiar 6% în SUA, 12% dacã
diversificatã ºi prosperã pentru a satisface o piaþã de se iau în considerare ºi ramurile cu diferite ponderi ale
consum localã de talie mare, precum ºi oraºe produselor de „copyright”).
specializate cu mult succes într-un anumit domeniu Studiile WIPO disting, în primul rând, categoria
(cinematografie, tipografii etc.)“economie principalã de copyright” din care rezultã
O a doua categorie a economiei creative, delimitatã produse nou create 100%: presã, editare carte ºi reviste,
de WIPO include “economia secundarã de copyright”, cu servici i de t ipãrire ºi pretipãrire, comerþ
produse care „ajutã” sau completeazã domeniul presã/literaturã, biblioteci, producþie muzicã, teatru,
principal (producþia de aparate hi-fi, echipamente operã (incluzând activitãþile de creaþie, cele de
ordinatoare, aparate foto ºi cinema, fotocopiatoare, organizare a spectacolelor ºi de comerþ), producþii
materiale pentru înregistrare, hârtie etc) sau cu produse video ºi film, radio-tv (inclusiv difuzare prin
care înglobeazã doar parþial creaþie definitã de satelit/cablu etc.), activitãþi foto, software ºi gestiune
copyright (producþie textile, bijuterie, artizanat, jucãrii baze de date, organizarea galeriilor de artã, publicitate
ºi jocuri, telecomunicaþii etc.). În studiul nostru, nu am etc. La prima vedere, poate surprinde includerea unor
luat în considerare acest domeniu secundar, ci ne-am activitãþi asemãnãtoare serviciilor (comerþ, biblioteci,
limitat doar la activitãþile economice tangente înregistrãri audio-video etc.), care nu presupun
produselor de creaþie 100%.neapãrat o creaþie de autor. Acestea grupeazã de fapt
activitãþi care “opereazã” cu creaþii de autor (distribuþie,
vânzare, împrumuturi, întreþinere), de aceea, o altã
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04 05
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
susþinere bugetarã publicã a culturii, ºi, în final ale predominant pe producerea, vehicularea ºi
oraºelor cu cel mai ridicat grad de vitalitate culturalã. valorificarea produselor cu caracter cultural)
b) susþinerea culturii de autoritãþile locale prin
cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu
Din cele douã categorii, am selectat cinci indicatori REPERE METODOLOGICE SI DESFASURAREreprezentativi (cifra de afaceri a firmelor, profitul
firmelor, numãrul de salariaþi, cheltuieli bugetare în Toate oraºele României (mai puþin capitala) au fost domeniul “culturã, sport, religie”, ponderea luate în considerare pentru aprecierea gradului de cheltuielilor pentru “culturã, sport, religie” din totalul vitalitate culturalã ºi diferenþierea oraºelor dupã acest cheltuielilor locale”) din care a fost “extras” (prin criteriu. Pe parcursul analizei ºi prelucrãrilor statistice, mediere statistic, dupã standardizarea datelor) un eºantionul de lucru s-a redus la cca 250 de oraºe (adicã indicator sintetic indicele de vitalitate culturalã. peste 80% din reþeaua urbanã, acoperind peste 98% din Sursa datelor: a) Statisticile Borg Design (date extinse populaþia urbanã a României cu excepþia Bucureºtiului). despre fiecare societate comercialã din România Cauza principalã de reducere a efectivului a fost lipsa /selective doar firmele din “economia creativã”, vezi datelor statistice sau mai precis lipsa unor activitãþi explicarea domeniului în subcapitolul urmãtor)… b) creative semnificative în unele oraºe foarte mici. Date statistice ale Ministerului Finanþelor Publice Analiza ºi interpretãrile s-au fãcut la douã nivele; privind bugetele locale (venituri ºi cheltuieli locale la pentru toate oraºele, respectiv doar pentru oraºele mari finele anului 2006) furnizate la cererea CSCDC.(cu peste 100.000 locuitori, respectiv peste 50.000 de
În prezentarea rezultatelor, am considerat util sã locuitori, dupã caz). Zoom-ul pe oraºe mari a fost ales detaliem puþin domeniul economiei creative (ce pentru cã acestea sunt propriu-zis principalele centre presupune ºi ce tipuri de activitãþi include, ce am regionale ale þãrii, principalii poli de dezvoltare umanã, selectat, ajutându-ne de CAEN, din repertoriul firmelor unde atât economia creativã cât ºi oportunitãþile pentru din România pus la dispoziþie de Borg Design), apoi sã activitãþile culturale sunt bine reprezentate.urmãrim punctual fiecare indicator în parte (dintre cei Majoritatea studiilor din care ne-am inspirat pentru cinci sintetici amintiþi mai sus) în cadrul reþelei urbane, abordare ºi metodologie utilizeazã o gamã largã de
iar în final sã realizãm ºi sã comentãm ierarhia oraºelor indicatori, graþie probabil unei bune productivitãþi a
în funcþie de vitalitatea lor culturalã.serviciilor statistice. Într-o primã fazã deja finalizatã,
În mod evident, analiza noastrã este incompletã ºi nu avem posibilitatea sã dispunem de statistici viabile
parþialã deoarece nu dispunem de mai mulþi indicatori la nivel de oraº pentru infrastructura culturalã ºi pentru
statistici. Faptul cã indicatorii economiei creative ºi cei frecvenþa manifestãrilor culturale (festivaluri, concerte,
de redare a efortului bugetar public pentru susþinerea spectacole). Dupã discuþii repetate cu Institutul
culturii sunt componentele de bazã în toate studiile de Naþional de Statisticã avem asigurãri cã foarte curând
gen din literatura de specialitate ne asigurã cã aceastã vor fi disponibile astfel de date. Pânã atunci, în aceastã
analizã, chiar dacã parþialã, constituie un demers fazã, am definit vitalitatea culturalã a oraºelor pe baza a
valabil ºi oferã repere extrem de utile pentru aprecierea douã categorii de indicatori:
dezvoltãrii urbane.a) performanþele economiei creative (bazatã
definire mai comodã a “economiei creative de ECONOMIA CREATIVÃ
copyright” face referire la creaþii de autor ºi la formele
(activitãþile) de valorificare a lor. Abordãrile internaþionale definesc economia creativã ca
Aceste activitãþi au fost selectate ºi în demersul fiind economia produselor protejate de “copyright”.
nostru de apreciere a vitalitãþii culturale a oraºelor. Au Pentru acestea, se vehiculeazã mai multe definiþii, cu
fost “extrase” din listele CAEN ºi s-au reþinut datele mai multe caracteristici în comun: sunt produse de
statistice care sã reflecte “vitalitatea sectorului înaltã creativitate, sunt produse ale minþii omeneºti
economic creativ” (numãr de firme, cifrã de afaceri, care se adreseazã preponderent minþii omeneºti, sunt
profit) ºi impactul social (numãr de salariaþi angrenaþi). noi ºi au o mare originalitate. Existã un organism
În primul rând, datele statistice amintite au “contribuit” internaþional (World Intellectual Property Organization
la calcularea indicelului de vitalitate cultural. În al doilea - WIPO) la care au aderat majoritatea þãrilor lumii,
rând, pe baza lor s-au realizat hãrþi economice inedite, reputat pentru demersurile legislative, ºtiinþifice ºi
cu localizarea actualã a celor mai importante organizaþionale legate de „copyright related activities”.
concentrãri de firme dinamice din economia bazatã pe Activitatea WIPO este stimulatã de interesul tot mai
creativitate. Altfel, spus, se disting locurile unde mare acordat acestui sector economic, a cãrui
activitãþile „inspirate” de culturã ºi creativitate sunt contribuþie în formarea produsului intern brut este tot
productive, profitabile ºi „aduc bani”. Aºa cum se va mai semnificativã în marea majoritate a þãrilor lumii. O
vedea mai departe, se detaºeazã oraºe mari, cu funcþii contribuþie de peste 5% din PIB este frecventã în cele mai
de centre regionale unde economia creativã este multe þãri avansate economic (chiar 6% în SUA, 12% dacã
diversificatã ºi prosperã pentru a satisface o piaþã de se iau în considerare ºi ramurile cu diferite ponderi ale
consum localã de talie mare, precum ºi oraºe produselor de „copyright”).
specializate cu mult succes într-un anumit domeniu Studiile WIPO disting, în primul rând, categoria
(cinematografie, tipografii etc.)“economie principalã de copyright” din care rezultã
O a doua categorie a economiei creative, delimitatã produse nou create 100%: presã, editare carte ºi reviste,
de WIPO include “economia secundarã de copyright”, cu servici i de t ipãrire ºi pretipãrire, comerþ
produse care „ajutã” sau completeazã domeniul presã/literaturã, biblioteci, producþie muzicã, teatru,
principal (producþia de aparate hi-fi, echipamente operã (incluzând activitãþile de creaþie, cele de
ordinatoare, aparate foto ºi cinema, fotocopiatoare, organizare a spectacolelor ºi de comerþ), producþii
materiale pentru înregistrare, hârtie etc) sau cu produse video ºi film, radio-tv (inclusiv difuzare prin
care înglobeazã doar parþial creaþie definitã de satelit/cablu etc.), activitãþi foto, software ºi gestiune
copyright (producþie textile, bijuterie, artizanat, jucãrii baze de date, organizarea galeriilor de artã, publicitate
ºi jocuri, telecomunicaþii etc.). În studiul nostru, nu am etc. La prima vedere, poate surprinde includerea unor
luat în considerare acest domeniu secundar, ci ne-am activitãþi asemãnãtoare serviciilor (comerþ, biblioteci,
limitat doar la activitãþile economice tangente înregistrãri audio-video etc.), care nu presupun
produselor de creaþie 100%.neapãrat o creaþie de autor. Acestea grupeazã de fapt
activitãþi care “opereazã” cu creaþii de autor (distribuþie,
vânzare, împrumuturi, întreþinere), de aceea, o altã
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04 05
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
realizatã de firmele din “economia creativã” ne indicã SUSÞINERE BUGETARÃ
dinamica acestui sector economic ºi existenþa unui
potenþial local foarte atractiv. Apoi, profitul firmelor din A doua serie importantã de date provine din „statistici domeniu aratã succesul ºi performanþele, confirmarea financiare”. Am dispus de tabele statistice cu sumele unei foarte bune localizãri. Am adãugat volumul alocate culturii în cadrul bugetelor locale, judeþene etc. resurselor umane implicate în activitãþi numãrul de Mai exact, capitolul bugetar e intitulat „cheltuieli pentru salariaþi, ca un reper pentru aprecierea impactului culturã, recreere ºi religie” ºi sunt indicate concret social ºi pentru sugerarea unui potenþial important al sumele alocate de administraþiile locale pentru resurselor umane (creativitate, deschidere spre inovaþii activitãþile amintite. Banii alocaþi pentru „susþinerea etc.).culturii” ne indicã în mare mãsurã preocuparea
Un top al oraºelor dupã cifra de afaceri din economia autoritãþilor pentru organizarea evenimentelor locale, creativã (Fig. 1, 2) este dominat detaºat de Odorheiu pentru întreþinerea ºi modernizarea infrastructurii Secuiesc, oraº de mãrime medie, cu reputaþie culturale locale etc. incontestabilã în industria tipograficã (cu o multitudine Valorile ca atare au o utilitate restrânsã pentru de activitãþi ataºate). În acest veritabil „print-city”, toate studiul nostru. Pentru a compara între oraºe interesul publicaþiile imprimate „produc” anual peste 150 autoritãþilor pentru dezvoltarea culturii, am operat în milioane lei (cca 50 milioane euro), iar dinamica principal cu valori raportate la numãrul de locuitori ºi cu imprimeriilor este în continuarea ascendentã. Cu cca ponderea reprezentatã de “banii alocaþi culturii” în 4215 lei per locuitor (cifrã de afaceri însumatã de la totalul cheltuielilor bugetare locale. Cei doi indicatori totalitatea firmelor din economia creativã localã au fost analizaþi separat, dar au fost incluºi ºi la raportatã la numãrul de locuitori), oraºul este de douã calcularea indicelui de vitalitate culturalã în final. ori mai „productiv” decât oraºele de pe poziþiile Datele de buget provin de la Ministerul Finanþelor ºi urmãtoare. Este un exemplu tipic de oraº sunt datate decembrie 2006. Ca ºi datele reþinute ultraspecializat, din fericire nu într-o ramurã pentru economia creativã, au fost standardizate pentru industrialã „rigidã” ci prin activitãþi cu valenþe creative ºi a atenua efectele de talie ºi pentru a facilita inovatoare evidente.comparaþiile între oraºe.
Foarte dinamice sunt oraºele din categoria
„sateliþilor marilor oraºe”: oraºe mici, situate în zona
periurbanã a capitalei (Otopeni, Buftea, Budeºti, toate POLII URBANI AI ECONOMIEI CREATIVE DATE ªI
cu peste 2000 lei/locuitor, Popeºti Leordeni 530 REZULTATE
lei/locuitor, Voluntari) sau a altor oraºe mari (Sãcele
1096 lei/locuitor). Care fi cele mai „creative cities” în versiune
Cele mai mari oraºe au o situaþie privilegiatã, datã de româneascã? Care sunt oraºele în care succesul firmelor
o piaþa localã bine dimensionatã, cu cerere mare de din industriile creative, adicã axate preponderent pe
produse culturale ºi cu o concentrare ridicatã a produse protejate de copyright, conteazã enorm în
activitãþilor terþiare. Nu toate oraºele mari, multe cu dezvoltarea localã? Trei indicatori au furnizat chei de
pretenþii de „capitale regionale” fructificã acest analizã. Am considerat cã cifra de afaceri totalã
potenþial. Se disting marile centre culturale adaugã localitãþile din raza judeþului). Atât în cadrul
corespondente celor mai dinamice oraºe mari din celor mai mari oraºe cât ºi la oraºele medii, se disting
România (Cluj Napoca 1330 lei/locuitor, Timiºoara diferenþe nete. Pe de o parte, apare evident succesul
1106 lei/locuitor, Oradea, Braºov, Iaºi, Constanþa, repurtat de activitãþile economice creative în Cluj
Sibiu) ºi oraºe mari „apatice” cu activitãþi prea puþin Napoca, Timiºoara, Constanþa, Iaºi, Sibiu, Oradea,
prezente faþã de potenþialul local: Craiova, Brãila (oraº Ploieºti, Piteºti, Târgu Mureº, în opoziþie cu oraºele mari
situat pe locul 124 în ierarhia urbanã dupã cifra de mai apatice: Brãila (loc 35 în top) ºi Galaþi (25), oraºe
afaceri!), Suceava, Bacãu, Buzãu. Tabloul marilor oraºe care fructificã insuficient piaþa de consum a conurbaþiei
a fost detaliat într-o analizã selectivã (doar cu oraºele pe care o formeazã împreunã, cu o populaþie de peste
de peste 100.000 locuitori). 500.000 locuitori. Pe de altã parte, dintre oraºele de
Oraºele de talie medie, majoritatea reºedinþe de talie medie, dinamica ridicatã a activitãþilor creative în
judeþ, au o „plasare” oarecum logicã, asemãnãtoare oraºele Sfântu Gheorghe, Zalãu, Alexandria, Bistriþa,
celei din ierarhia urbanã stabilitã dupã numãrul de Alba Iulia, Deva contrasteazã cu dezvoltarea foarte
locuitori. Altfel spus, aceste oraºe nu exceleazã prin redusã din Vaslui, Tulcea, Slatina, Drobeta Turnu
activitãþi foarte dinamice sau de reputaþie naþionalã, dar Severin, Botoºani. O serie suplimentarã de hãrþi
valorificã foarte bine potenþialul pieþei locale (de ilustreazã localizarea firmelor din economia creativã pe
consumatori de produse culturale ºi de resurse umane). principalele domenii de activitate (Fig. 4-10).
Se detaºeazã oraºele Petroºani, Zalãu, Alexandria, cu Profitul realizat din activitãþile economiei creative,
cifre de afaceri ceva mai mari. reper mai util teoretic pentru o analizã strict
Surprinde dinamica redusã a activitãþilor creative în economicã, este relativ corelat cu valorile cifrei de
unele oraºe de talie medie, unele dintre ele cu pretenþia afaceri (valorile efective cele mai mari ale profitului
de mici centre regionale (unele dintre ele foste corespund oraºelor mari). Pentru a evidenþia mai bine
reºedinþe de judeþ cu decenii în urmã): Turnu Magurele activitãþile creative din oraºele medii ºi mici, am ales ca
10 lei/locuitor (loc 181 în “clasament”), Sighetu indicator ponderea profitului din totalul cifrei de
Marmaþiei (loc 161), Hunedoara, Huºi. Surprinzãtoare afaceri. Tabloul rezultat pare derutant la prima vedere,
este dinamica economiei creative în oraºul Caracal (372 prin abundenþa oraºelor mici cu ponderi ridicate ale
lei/ locuitor ºi poziþia 372 în ierarhia urbanã, profitului din cifra de afaceri. În aceste oraºe, valorile de
devansând neaºteptat oraºe ca Suceava, Craiova, peste 60-70% nu corespund decât foarte rar unei
Bacãu, Satu Mare, Brãila). emulaþii economice generale ci succesului punctual al
Am optat pentru o diferenþiere a oraºelor mari (cu unor firme mici din domenii de vârf (de regulã firme cu
peste 100.000 locuitori), teoretic cele cu cel mai mare profil editare programe, gestionare baze de date,
potenþial de dezvoltare a economiei creative (Fig. 3). înregistrãri video etc.).
Am extins puþin selecþia prin includerea oraºelor Referindu-ne strict la oraºele mari, activitãþi
reºedinþã de judeþ. Chiar dacã 15 dintre ele au sub creative foarte profitabile sunt concentrate cu
100.000 locuitori, am considerat utilã reþinerea lor precãdere în Iaºi (16% profit din totalul cifrei de afaceri),
datoritã funcþiilor lor polarizatoare (ca piaþã de consum, Sibiu, Craiova, Braºov, Arad, Ploieºti, Cluj Napoca,
pe lângã populaþia oraºului reºedinþã de judeþ se Timiºoara etc. La fel ca ºi pentru cifra de afaceri, oraºe
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06 07
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
realizatã de firmele din “economia creativã” ne indicã SUSÞINERE BUGETARÃ
dinamica acestui sector economic ºi existenþa unui
potenþial local foarte atractiv. Apoi, profitul firmelor din A doua serie importantã de date provine din „statistici domeniu aratã succesul ºi performanþele, confirmarea financiare”. Am dispus de tabele statistice cu sumele unei foarte bune localizãri. Am adãugat volumul alocate culturii în cadrul bugetelor locale, judeþene etc. resurselor umane implicate în activitãþi numãrul de Mai exact, capitolul bugetar e intitulat „cheltuieli pentru salariaþi, ca un reper pentru aprecierea impactului culturã, recreere ºi religie” ºi sunt indicate concret social ºi pentru sugerarea unui potenþial important al sumele alocate de administraþiile locale pentru resurselor umane (creativitate, deschidere spre inovaþii activitãþile amintite. Banii alocaþi pentru „susþinerea etc.).culturii” ne indicã în mare mãsurã preocuparea
Un top al oraºelor dupã cifra de afaceri din economia autoritãþilor pentru organizarea evenimentelor locale, creativã (Fig. 1, 2) este dominat detaºat de Odorheiu pentru întreþinerea ºi modernizarea infrastructurii Secuiesc, oraº de mãrime medie, cu reputaþie culturale locale etc. incontestabilã în industria tipograficã (cu o multitudine Valorile ca atare au o utilitate restrânsã pentru de activitãþi ataºate). În acest veritabil „print-city”, toate studiul nostru. Pentru a compara între oraºe interesul publicaþiile imprimate „produc” anual peste 150 autoritãþilor pentru dezvoltarea culturii, am operat în milioane lei (cca 50 milioane euro), iar dinamica principal cu valori raportate la numãrul de locuitori ºi cu imprimeriilor este în continuarea ascendentã. Cu cca ponderea reprezentatã de “banii alocaþi culturii” în 4215 lei per locuitor (cifrã de afaceri însumatã de la totalul cheltuielilor bugetare locale. Cei doi indicatori totalitatea firmelor din economia creativã localã au fost analizaþi separat, dar au fost incluºi ºi la raportatã la numãrul de locuitori), oraºul este de douã calcularea indicelui de vitalitate culturalã în final. ori mai „productiv” decât oraºele de pe poziþiile Datele de buget provin de la Ministerul Finanþelor ºi urmãtoare. Este un exemplu tipic de oraº sunt datate decembrie 2006. Ca ºi datele reþinute ultraspecializat, din fericire nu într-o ramurã pentru economia creativã, au fost standardizate pentru industrialã „rigidã” ci prin activitãþi cu valenþe creative ºi a atenua efectele de talie ºi pentru a facilita inovatoare evidente.comparaþiile între oraºe.
Foarte dinamice sunt oraºele din categoria
„sateliþilor marilor oraºe”: oraºe mici, situate în zona
periurbanã a capitalei (Otopeni, Buftea, Budeºti, toate POLII URBANI AI ECONOMIEI CREATIVE DATE ªI
cu peste 2000 lei/locuitor, Popeºti Leordeni 530 REZULTATE
lei/locuitor, Voluntari) sau a altor oraºe mari (Sãcele
1096 lei/locuitor). Care fi cele mai „creative cities” în versiune
Cele mai mari oraºe au o situaþie privilegiatã, datã de româneascã? Care sunt oraºele în care succesul firmelor
o piaþa localã bine dimensionatã, cu cerere mare de din industriile creative, adicã axate preponderent pe
produse culturale ºi cu o concentrare ridicatã a produse protejate de copyright, conteazã enorm în
activitãþilor terþiare. Nu toate oraºele mari, multe cu dezvoltarea localã? Trei indicatori au furnizat chei de
pretenþii de „capitale regionale” fructificã acest analizã. Am considerat cã cifra de afaceri totalã
potenþial. Se disting marile centre culturale adaugã localitãþile din raza judeþului). Atât în cadrul
corespondente celor mai dinamice oraºe mari din celor mai mari oraºe cât ºi la oraºele medii, se disting
România (Cluj Napoca 1330 lei/locuitor, Timiºoara diferenþe nete. Pe de o parte, apare evident succesul
1106 lei/locuitor, Oradea, Braºov, Iaºi, Constanþa, repurtat de activitãþile economice creative în Cluj
Sibiu) ºi oraºe mari „apatice” cu activitãþi prea puþin Napoca, Timiºoara, Constanþa, Iaºi, Sibiu, Oradea,
prezente faþã de potenþialul local: Craiova, Brãila (oraº Ploieºti, Piteºti, Târgu Mureº, în opoziþie cu oraºele mari
situat pe locul 124 în ierarhia urbanã dupã cifra de mai apatice: Brãila (loc 35 în top) ºi Galaþi (25), oraºe
afaceri!), Suceava, Bacãu, Buzãu. Tabloul marilor oraºe care fructificã insuficient piaþa de consum a conurbaþiei
a fost detaliat într-o analizã selectivã (doar cu oraºele pe care o formeazã împreunã, cu o populaþie de peste
de peste 100.000 locuitori). 500.000 locuitori. Pe de altã parte, dintre oraºele de
Oraºele de talie medie, majoritatea reºedinþe de talie medie, dinamica ridicatã a activitãþilor creative în
judeþ, au o „plasare” oarecum logicã, asemãnãtoare oraºele Sfântu Gheorghe, Zalãu, Alexandria, Bistriþa,
celei din ierarhia urbanã stabilitã dupã numãrul de Alba Iulia, Deva contrasteazã cu dezvoltarea foarte
locuitori. Altfel spus, aceste oraºe nu exceleazã prin redusã din Vaslui, Tulcea, Slatina, Drobeta Turnu
activitãþi foarte dinamice sau de reputaþie naþionalã, dar Severin, Botoºani. O serie suplimentarã de hãrþi
valorificã foarte bine potenþialul pieþei locale (de ilustreazã localizarea firmelor din economia creativã pe
consumatori de produse culturale ºi de resurse umane). principalele domenii de activitate (Fig. 4-10).
Se detaºeazã oraºele Petroºani, Zalãu, Alexandria, cu Profitul realizat din activitãþile economiei creative,
cifre de afaceri ceva mai mari. reper mai util teoretic pentru o analizã strict
Surprinde dinamica redusã a activitãþilor creative în economicã, este relativ corelat cu valorile cifrei de
unele oraºe de talie medie, unele dintre ele cu pretenþia afaceri (valorile efective cele mai mari ale profitului
de mici centre regionale (unele dintre ele foste corespund oraºelor mari). Pentru a evidenþia mai bine
reºedinþe de judeþ cu decenii în urmã): Turnu Magurele activitãþile creative din oraºele medii ºi mici, am ales ca
10 lei/locuitor (loc 181 în “clasament”), Sighetu indicator ponderea profitului din totalul cifrei de
Marmaþiei (loc 161), Hunedoara, Huºi. Surprinzãtoare afaceri. Tabloul rezultat pare derutant la prima vedere,
este dinamica economiei creative în oraºul Caracal (372 prin abundenþa oraºelor mici cu ponderi ridicate ale
lei/ locuitor ºi poziþia 372 în ierarhia urbanã, profitului din cifra de afaceri. În aceste oraºe, valorile de
devansând neaºteptat oraºe ca Suceava, Craiova, peste 60-70% nu corespund decât foarte rar unei
Bacãu, Satu Mare, Brãila). emulaþii economice generale ci succesului punctual al
Am optat pentru o diferenþiere a oraºelor mari (cu unor firme mici din domenii de vârf (de regulã firme cu
peste 100.000 locuitori), teoretic cele cu cel mai mare profil editare programe, gestionare baze de date,
potenþial de dezvoltare a economiei creative (Fig. 3). înregistrãri video etc.).
Am extins puþin selecþia prin includerea oraºelor Referindu-ne strict la oraºele mari, activitãþi
reºedinþã de judeþ. Chiar dacã 15 dintre ele au sub creative foarte profitabile sunt concentrate cu
100.000 locuitori, am considerat utilã reþinerea lor precãdere în Iaºi (16% profit din totalul cifrei de afaceri),
datoritã funcþiilor lor polarizatoare (ca piaþã de consum, Sibiu, Craiova, Braºov, Arad, Ploieºti, Cluj Napoca,
pe lângã populaþia oraºului reºedinþã de judeþ se Timiºoara etc. La fel ca ºi pentru cifra de afaceri, oraºe
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06 07
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 2. Aportul economic al industriilor creative in mediul urbanFigura 1. Cifra de afaceri a firmelor din industriile creative in mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08 09
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 2. Aportul economic al industriilor creative in mediul urbanFigura 1. Cifra de afaceri a firmelor din industriile creative in mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08 09
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 3. Aportul economic al industriilor creative în oraºele reºedinþã de judeþ Figura 4. “Centre editoriale” - concentrarea firmelor de editare/tipãrire în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10 11
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 3. Aportul economic al industriilor creative în oraºele reºedinþã de judeþ Figura 4. “Centre editoriale” - concentrarea firmelor de editare/tipãrire în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10 11
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 5. Concentrarea firmelor de inregistrare audio/video în mediul urban Figura 6. Concentrarea firmelor de producþie ºi distribuþie a filmelor în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12 13
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 5. Concentrarea firmelor de inregistrare audio/video în mediul urban Figura 6. Concentrarea firmelor de producþie ºi distribuþie a filmelor în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12 13
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 7. “Cyber-oraºe” - concentrarea firmelor de informaticã în mediul urban Figura 8. “Advertising urban” - concentrarea firmelor de publicitate în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14 15
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 7. “Cyber-oraºe” - concentrarea firmelor de informaticã în mediul urban Figura 8. “Advertising urban” - concentrarea firmelor de publicitate în mediul urban
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14 15
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 9. Concentrarea firmelor de radio ºi televiziune Figura 10. Concentrarea firmelor de producþie ºi distribuþie a spectacolelor
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16 17
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 9. Concentrarea firmelor de radio ºi televiziune Figura 10. Concentrarea firmelor de producþie ºi distribuþie a spectacolelor
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16 17
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
ca Brãila, Galaþi se detaºeazã prin productivitatea resurse umane Cluj Napoca (16,7% salariaþi/1.000
redusã a economiei creative. locuitori), Timiºoara (15,1%), Oradea, Braºov,
Între dinamica economiei creative ºi resursele Constanþa. Aceeaºi corelaþie este evidentã pentru
umane locale sunt legãturi multiple. Pe de o parte, „cazul” Odorheiu Secuiesc (14,3%). În mod logic, oraºele
succesul firmelor este „dependent” de salariaþi creativi, mari cu dinamicã antreprenorialã limitatã a economiei
competenþi, inventivi, deschiºi la inovaþii, deci de creative (Galaþi, Brãila) sunt ºi cele cu un numãr redus de
resurse umane de primã mânã. Pe de altã parte, salariaþi. Sunt puþine excepþii care se abat de la corelaþia
existenþa acestor resurse bine formate este atractivã evidentã dintre succesul antreprenorial al economiei
pentru instalarea unor firme noi din domenii de vârf (de creative (marcat de cifra de afaceri ºi profit) ºi efectivele
exemplu telecomunicaþii, servicii financiare etc) pentru de salariaþi. Douã cazuri sunt mai evidente: în oraºele
atracþia investiþiilor strãine, pentru alte ramuri Craiova ºi Bacãu (4,6, respectiv 3,9 salariaþi/1.000
economice de succes sau pentru proiecte culturale, locuitori), lucreazã un numãr relativ mare de angajaþi în
artistice etc. Tocmai aceastã dualitate contribuie la ramurile economiei creative, dar cifrele de succes
creºterea gradului de atractivitate a oraºului, la economic sunt mai degrabã modeste în rândul oraºelor
ataºarea calificativelor de oraº atractiv, creativ sau cool mari. În unele oraºe medii ºi mici, activitãþile economice
(Fig. 11, 12). creative atrag un numãr important de salariaþi, graþie
Raportarea numãrului de salariaþi la numãrul total unui profil funcþional de mult timp stabilit (oraºe
de locuitori trebuie interpretatã cu precauþie. Ideal ar fi balneoclimatice ca Predeal 3,3/1.000, Geoagiu,
fost sã calculãm ponderea din numãrul total de Mangalia) sau graþie unor activitãþi tipice mai degrabã
salariaþi, dar nu au existat date disponibile. ªi într-un pentru oraºele mari (posturi de radio locale în Fãgãraº
caz ºi în celãlalt, valorile nu reflectã ºi numãrul de sau Urziceni, activitãþi de tipãrire în Gheorgheni etc.)
angajaþi care provin din afara localitãþilor, foarte mare (Fig. 15).
mai ales la oraºele-satelit din vecinãtatea capitalei sau a
marilor oraºe. De altfel, în micile oraºe periurbane,
valorile mari calculate ar sugera aparent o implicare CULTURA ÎN ATENÞIA AUTORITÃÞILOR LOCALE
masivã a populaþiei locale în activitãþi de mare
creativitate, când de fapt sunt o confirmare a Banii alocaþi pentru culturã sunt un capitol printre multe
navetismului practicat de „creativii” din marele oraº. altele girate de administraþiile locale (cheltuieli de
Este o situaþie caracteristicã oraºelor Buftea (35,8% personal; pentru bunuri ºi servicii; subvenþii; alte
transferuri; asistenþã socialã; cheltuieli de capital; alte salariaþi în economia creativã/ 1.000 locuitori), Otopeni
cheltuieli; cheltuieli pentru servicii publice generale; (27,6%), Budeºti, Sãcele, Ghimbav, Voluntari º.a. (Fig.
pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; 13, 14).
pentru învãþãmânt; pentru sãnãtate; pentru asigurãri ºi Pentru marile oraºe, un tablou asemãnãtor celui
asistenþã socialã; pentru servicii ºi dezvoltare publicã; creionat de referirile la cifra de afaceri sau la profitul
locuinþe, mediu, ape etc.; pentru acþiuni economice; firmelor este sugerat ºi de numãrul de salariaþi. Oraºele
alte cheltuieli etc.). De altfel, denumirea completã a cele mai „profitabile” pentru dezvoltarea economiei
capitolului este “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi creative sunt ºi cele care atrag cele mai „creative”
Figura 11. Profitul total al firmelor din industriile creative (mediul urban)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18 19
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
ca Brãila, Galaþi se detaºeazã prin productivitatea resurse umane Cluj Napoca (16,7% salariaþi/1.000
redusã a economiei creative. locuitori), Timiºoara (15,1%), Oradea, Braºov,
Între dinamica economiei creative ºi resursele Constanþa. Aceeaºi corelaþie este evidentã pentru
umane locale sunt legãturi multiple. Pe de o parte, „cazul” Odorheiu Secuiesc (14,3%). În mod logic, oraºele
succesul firmelor este „dependent” de salariaþi creativi, mari cu dinamicã antreprenorialã limitatã a economiei
competenþi, inventivi, deschiºi la inovaþii, deci de creative (Galaþi, Brãila) sunt ºi cele cu un numãr redus de
resurse umane de primã mânã. Pe de altã parte, salariaþi. Sunt puþine excepþii care se abat de la corelaþia
existenþa acestor resurse bine formate este atractivã evidentã dintre succesul antreprenorial al economiei
pentru instalarea unor firme noi din domenii de vârf (de creative (marcat de cifra de afaceri ºi profit) ºi efectivele
exemplu telecomunicaþii, servicii financiare etc) pentru de salariaþi. Douã cazuri sunt mai evidente: în oraºele
atracþia investiþiilor strãine, pentru alte ramuri Craiova ºi Bacãu (4,6, respectiv 3,9 salariaþi/1.000
economice de succes sau pentru proiecte culturale, locuitori), lucreazã un numãr relativ mare de angajaþi în
artistice etc. Tocmai aceastã dualitate contribuie la ramurile economiei creative, dar cifrele de succes
creºterea gradului de atractivitate a oraºului, la economic sunt mai degrabã modeste în rândul oraºelor
ataºarea calificativelor de oraº atractiv, creativ sau cool mari. În unele oraºe medii ºi mici, activitãþile economice
(Fig. 11, 12). creative atrag un numãr important de salariaþi, graþie
Raportarea numãrului de salariaþi la numãrul total unui profil funcþional de mult timp stabilit (oraºe
de locuitori trebuie interpretatã cu precauþie. Ideal ar fi balneoclimatice ca Predeal 3,3/1.000, Geoagiu,
fost sã calculãm ponderea din numãrul total de Mangalia) sau graþie unor activitãþi tipice mai degrabã
salariaþi, dar nu au existat date disponibile. ªi într-un pentru oraºele mari (posturi de radio locale în Fãgãraº
caz ºi în celãlalt, valorile nu reflectã ºi numãrul de sau Urziceni, activitãþi de tipãrire în Gheorgheni etc.)
angajaþi care provin din afara localitãþilor, foarte mare (Fig. 15).
mai ales la oraºele-satelit din vecinãtatea capitalei sau a
marilor oraºe. De altfel, în micile oraºe periurbane,
valorile mari calculate ar sugera aparent o implicare CULTURA ÎN ATENÞIA AUTORITÃÞILOR LOCALE
masivã a populaþiei locale în activitãþi de mare
creativitate, când de fapt sunt o confirmare a Banii alocaþi pentru culturã sunt un capitol printre multe
navetismului practicat de „creativii” din marele oraº. altele girate de administraþiile locale (cheltuieli de
Este o situaþie caracteristicã oraºelor Buftea (35,8% personal; pentru bunuri ºi servicii; subvenþii; alte
transferuri; asistenþã socialã; cheltuieli de capital; alte salariaþi în economia creativã/ 1.000 locuitori), Otopeni
cheltuieli; cheltuieli pentru servicii publice generale; (27,6%), Budeºti, Sãcele, Ghimbav, Voluntari º.a. (Fig.
pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; 13, 14).
pentru învãþãmânt; pentru sãnãtate; pentru asigurãri ºi Pentru marile oraºe, un tablou asemãnãtor celui
asistenþã socialã; pentru servicii ºi dezvoltare publicã; creionat de referirile la cifra de afaceri sau la profitul
locuinþe, mediu, ape etc.; pentru acþiuni economice; firmelor este sugerat ºi de numãrul de salariaþi. Oraºele
alte cheltuieli etc.). De altfel, denumirea completã a cele mai „profitabile” pentru dezvoltarea economiei
capitolului este “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi creative sunt ºi cele care atrag cele mai „creative”
Figura 11. Profitul total al firmelor din industriile creative (mediul urban)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18 19
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 12. Profitul total al firmelor din industriile creative (reºedinþe de judeþ) Figura 13. Resurse umane active în industrii creative (mediul urban)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20 21
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 12. Profitul total al firmelor din industriile creative (reºedinþe de judeþ) Figura 13. Resurse umane active în industrii creative (mediul urban)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20 21
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 14. Eficienþa activitãþii în industriile creative (mediul urban) Figura 15. Eficienþa activitãþii în industriile creative (reºedinþe de judeþ)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
22 23
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 14. Eficienþa activitãþii în industriile creative (mediul urban) Figura 15. Eficienþa activitãþii în industriile creative (reºedinþe de judeþ)
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
22 23
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
religie”, suportul financiar pentru culturã fiind doar o delocalizate, iar raportarea la numãrul de locuitori
parte. Ideal ar fi fost sã cunoaºtem suma alocatã efectiv exclude numãrul mare de navetiºti. În mod evident, în
pentru culturã (pentru organizarea activitãþilor oraºele cu funcþie de staþiuni balneoclimatice banii sunt
culturale, pentru infrastructurã, personal etc.). Pentru o alocaþi mai mult pentru infrastructura turisticã (partea
analizã comparativã, având în vedere cã utilizãm “recreere” din capitolul bugetar) ºi mai puþin pentru
aceeaºi unitate de masurã pentru toate oraºele, valorile celelalte subdomenii. Este cazul oraºelor Azuga (284
(care înglobeazã trei domenii distincte) nu sunt un lei/locuitor), Predeal (226) Buºteni, Slãnic Moldova, º.a.
inconvenient major. În cadrul oraºelor de mãrime medie, surprind sumele
Pentru a atenua efectul de talie, valorile au fost importante alocate în localitãþi din partea central-
ponderate, prin raportarea sumelor la numãrul de vesticã a þãrii (Miercurea Ciuc, Bistriþa, Sfântu
locuitori. În afara acestui indicator, am operat ºi cu Gheorghe, Sighiºoara, Lugoj º.a) (Fig. 16).
ponderea cheltuielilor pentru culturã, religie ºi recreere Ponderea cheltuielilor pentru culturã (incluzând ºi
din totalul cheltuielilor, pentru a aprecia atenþia cele pentru recreere ºi religie) din totalul cheltuielor
acordatã culturii de cãtre administraþiile locale, în consiliilor locale indicã, în mare mãsurã, atenþia
raport cu alte domenii de interes. acordatã de autoritãþi sectorului cultural în raport cu
O medie de cca 52 lei alocaþi pentru culturã, religie ºi alte domenii de activitate din orizontul local. Pe
recreere revine fiecãrui locuitor din oraºele României. ansamblul þãrii, autoritãþile locale au alocat culturii
Cu puþine excepþii, o mare parte a celor mai mari oraºe, aproape 4,8% din bugetele proprii (medie calculatã
care concentreazã cele mai reprezentative activitãþi pentru cca 300 de oraºe). În mod suprinzãtor, mai
culturale, se caracterizeazã prin valori apropiate de multe oraºe mari se plaseazã sub aceastã medie, chiar
medie Craiova 56 lei/locuitor, Piteºti 56, Sibiu 56, dacã unele dintre ele concentreazã cele mai profitabile
Braºov 52, Suceava 48. În mod suprinzãtor, în Cluj firme din domeniul economiei creative. Cluj Napoca
Napoca (40 lei/locuitor) ºi Iaºi (47 lei/locuitor), oraºe (3,2%), Braºov (4,1%) sau Iaºi (4,2%) sunt oraºe de pe al
reputate pentru o economie dinamicã în industriile doilea palier al ierarhiei urbane în care economia
creative, banii pentru culturã din bugetul public sunt creativã asigurã o reþetã financiarã importantã, în
alocaþi cu parcimonie. O situaþie similarã au oraºele schimb susþinerea publicã a culturii este relativ limitatã
Focºani ºi Brãila. Mai grijulii cu sectorul cultural local (aºa cum se poate deduce ºi din valorile cheltuielilor pe
par autoritãþile din Oradea (134), Arad (95 lei/locuitor), locuitor amintite mai sus). Semne de întrebare atrage ºi
Târgu Mureº, Baia Mare, Timiºoara într-o armonizare poziþia oraºului Sibiu (3,8% din totalul cheltuielilor
fericitã cu succesul economiei creative locale. publice), în condiþiile în care proiectele din cadrul
Aparent, cel mai consistent sprijin financiar pentru campaniei de promovare ca oraº cultural european ar
culturã provine de la consiliile locale din unele oraºele solicita teoretic o mai mare susþinere. Ceva mai
mici ºi mijlocii, situate în proximitatea marilor oraºe privilegiat pare sectorul cultural din Oradea (8,7%),
sau cu profil funcþional bine definit (staþiuni Constanþa (6,1%, valoare care înglobeazã însã ºi
balneoclimaterice). În primul caz, valorile sunt mari cheltuielile pentru facilitãþile de recreere ºi pentru
(Otopeni 1.026 lei/locuitor, Ghimbav, Buftea, turism), Galaþi (6%), Buzãu (5,8%), Craiova (5,3%),
Voluntari) deoarece se acumuleazã local venituri de la Ploieºti (5,1%) (Fig. 17).
firmele mai mari coordonate din Bucureºti sau
Figura 16. Cheltuieli pentru “culturã, recreere ºi religie” din bugetele consillilor locale
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
24 25
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
religie”, suportul financiar pentru culturã fiind doar o delocalizate, iar raportarea la numãrul de locuitori
parte. Ideal ar fi fost sã cunoaºtem suma alocatã efectiv exclude numãrul mare de navetiºti. În mod evident, în
pentru culturã (pentru organizarea activitãþilor oraºele cu funcþie de staþiuni balneoclimatice banii sunt
culturale, pentru infrastructurã, personal etc.). Pentru o alocaþi mai mult pentru infrastructura turisticã (partea
analizã comparativã, având în vedere cã utilizãm “recreere” din capitolul bugetar) ºi mai puþin pentru
aceeaºi unitate de masurã pentru toate oraºele, valorile celelalte subdomenii. Este cazul oraºelor Azuga (284
(care înglobeazã trei domenii distincte) nu sunt un lei/locuitor), Predeal (226) Buºteni, Slãnic Moldova, º.a.
inconvenient major. În cadrul oraºelor de mãrime medie, surprind sumele
Pentru a atenua efectul de talie, valorile au fost importante alocate în localitãþi din partea central-
ponderate, prin raportarea sumelor la numãrul de vesticã a þãrii (Miercurea Ciuc, Bistriþa, Sfântu
locuitori. În afara acestui indicator, am operat ºi cu Gheorghe, Sighiºoara, Lugoj º.a) (Fig. 16).
ponderea cheltuielilor pentru culturã, religie ºi recreere Ponderea cheltuielilor pentru culturã (incluzând ºi
din totalul cheltuielilor, pentru a aprecia atenþia cele pentru recreere ºi religie) din totalul cheltuielor
acordatã culturii de cãtre administraþiile locale, în consiliilor locale indicã, în mare mãsurã, atenþia
raport cu alte domenii de interes. acordatã de autoritãþi sectorului cultural în raport cu
O medie de cca 52 lei alocaþi pentru culturã, religie ºi alte domenii de activitate din orizontul local. Pe
recreere revine fiecãrui locuitor din oraºele României. ansamblul þãrii, autoritãþile locale au alocat culturii
Cu puþine excepþii, o mare parte a celor mai mari oraºe, aproape 4,8% din bugetele proprii (medie calculatã
care concentreazã cele mai reprezentative activitãþi pentru cca 300 de oraºe). În mod suprinzãtor, mai
culturale, se caracterizeazã prin valori apropiate de multe oraºe mari se plaseazã sub aceastã medie, chiar
medie Craiova 56 lei/locuitor, Piteºti 56, Sibiu 56, dacã unele dintre ele concentreazã cele mai profitabile
Braºov 52, Suceava 48. În mod suprinzãtor, în Cluj firme din domeniul economiei creative. Cluj Napoca
Napoca (40 lei/locuitor) ºi Iaºi (47 lei/locuitor), oraºe (3,2%), Braºov (4,1%) sau Iaºi (4,2%) sunt oraºe de pe al
reputate pentru o economie dinamicã în industriile doilea palier al ierarhiei urbane în care economia
creative, banii pentru culturã din bugetul public sunt creativã asigurã o reþetã financiarã importantã, în
alocaþi cu parcimonie. O situaþie similarã au oraºele schimb susþinerea publicã a culturii este relativ limitatã
Focºani ºi Brãila. Mai grijulii cu sectorul cultural local (aºa cum se poate deduce ºi din valorile cheltuielilor pe
par autoritãþile din Oradea (134), Arad (95 lei/locuitor), locuitor amintite mai sus). Semne de întrebare atrage ºi
Târgu Mureº, Baia Mare, Timiºoara într-o armonizare poziþia oraºului Sibiu (3,8% din totalul cheltuielilor
fericitã cu succesul economiei creative locale. publice), în condiþiile în care proiectele din cadrul
Aparent, cel mai consistent sprijin financiar pentru campaniei de promovare ca oraº cultural european ar
culturã provine de la consiliile locale din unele oraºele solicita teoretic o mai mare susþinere. Ceva mai
mici ºi mijlocii, situate în proximitatea marilor oraºe privilegiat pare sectorul cultural din Oradea (8,7%),
sau cu profil funcþional bine definit (staþiuni Constanþa (6,1%, valoare care înglobeazã însã ºi
balneoclimaterice). În primul caz, valorile sunt mari cheltuielile pentru facilitãþile de recreere ºi pentru
(Otopeni 1.026 lei/locuitor, Ghimbav, Buftea, turism), Galaþi (6%), Buzãu (5,8%), Craiova (5,3%),
Voluntari) deoarece se acumuleazã local venituri de la Ploieºti (5,1%) (Fig. 17).
firmele mai mari coordonate din Bucureºti sau
Figura 16. Cheltuieli pentru “culturã, recreere ºi religie” din bugetele consillilor locale
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
24 25
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
(din bugetele consiliilor locale) raportate la numãrul de VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR
locuitori;
-ponderea acestor cheltuieli din totalul cheltuielilor Care este potenþialul de dezvoltare a activitãþilor bugetare) culturale în oraºele din România? Care sunt oraºele care
Douã oraºe se detaºeazã net faþã de restul oraºelor întrunesc cele mai favorabile condiþii pentru succesul mari: Cluj Napoca ºi Timiºoara. Ambele apar în aceeaºi firmelor din economia creativã (bazatã predominant pe poziþie ºi în majoritatea topurilor economice generale, produse cultural), unde sunt localizate instituþiile atrag investitori strãini, au un climat antreprenorial culturale cele mai frecventate de public, care sunt atractiv, susþinut de strategii ale autoritãþilor locale principalele concentrãri de resurse umane capabile sã extrem de eficiente. În mod aproape logic se înscrie asigure succesul antreprenorial ºi o cerere consistentã marea concentrare a firmelor din economia creativã pentru produse culturale? Un studiu solid consacrat (edituri, tipãrire, gestionare ºi prelucrãri informatizate analizei vitalitãþii culturale a oraºelor nu ar trebui sã de date, radio-tv, organizare spectacole, etc.). Succesul ignore asemenea întrebãri. O parte dintre ele nu îºi pot acestui domeniu economic se traduce în cifre mari de gãsi un rãspuns bine argumentat ºtiinþific în acest profit ºi într-un numãr important de locuri de muncã. studiu. Bazat aproape exclusiv pe impactul generat în Nu trebuie neglijat cadrul favorabil pe care îl oferã tandem de dinamica succesului în economia creativã ºi pentru dezvoltarea activitãþilor culturale. Între cele de susþinerea autoritãþilor locale, studiul este privat de douã oraºe sunt câteva diferenþe. În Timiºoara, analiza evenimentelor culturale în lipsa datelor care sã dinamica economicã pare dublatã de eforturi publice de reflecte intensitatea organizãrii manifestãrilor culturale susþinere a sectorului cultural. În Cluj Napoca, raportul ºi “apetitul pentru culturã” al populaþiei locale public/privat pare mai degrabã dezechilibrat. Firmele (reprezentat de numãrul de spectatori, de vizitatori la din economia creativã sunt foarte performante ºi muzee, de abonaþi în biblioteci etc.). În condiþiile productive, în schimb susþinerea publicã a culturii este acestui deficit de date statistice, demersul nostru pare modestãpuþin limitat, iar ambiþia sa este restrânsã ca atare la
Un al doilea grup de oraºe mari (Oradea, Constanþa, relevarea unor repere sau a unor elemente de potenþial.Braºov, Iaºi) se detaºeazã apoi graþie efervescenþei din În tabelul de mai jos este redatã ierarhia economia creativã localã. Marea majoritatea a principalelor oraºe din România (oraºe reºedinþã de activitãþilor specifice economiei creative sunt bine judeþ, majoritatea cu peste 100.000 locuitori) în funcþie reprezentate. Susþinerea publicã a culturii este relativ de indicele (scorul) vitalitãþii culturale. Indicele vitalitãþii bunã (ceva mai redusã în Iaºi ºi Braºov, extrem de bunã cultural (“SINTEZA X” în tabel) rezultã din media celor în Oradea cele mai mari valori dintre toate oraºele mari, cinci indicatori reþinuþi (redaþi cu valori standardizate Constanþa). În tabelul de mai sus, poziþia (déja foarte statistic):bunã) a unor oraºe foarte mari ar trebui reconsideratã -cifra de afaceri a firmelor din economia creativã a prin luarea în consideraþie a localitãþilor periurbane, în oraºului;care sunt localizate numeroase activitãþi profitabile -numãrul de salariaþi din aceste firme;coordonate tot din mare oraº de exemplu în jurul -profitul firmelor;Braºovului sau Constanþei) -cheltuielile bugetare pentru culturã, recreere ºi religie
Figura 17. Cheltuieli pentru “culturã, recreere ºi religie” din bugetele consillilor locale
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
26 27
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
(din bugetele consiliilor locale) raportate la numãrul de VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR
locuitori;
-ponderea acestor cheltuieli din totalul cheltuielilor Care este potenþialul de dezvoltare a activitãþilor bugetare) culturale în oraºele din România? Care sunt oraºele care
Douã oraºe se detaºeazã net faþã de restul oraºelor întrunesc cele mai favorabile condiþii pentru succesul mari: Cluj Napoca ºi Timiºoara. Ambele apar în aceeaºi firmelor din economia creativã (bazatã predominant pe poziþie ºi în majoritatea topurilor economice generale, produse cultural), unde sunt localizate instituþiile atrag investitori strãini, au un climat antreprenorial culturale cele mai frecventate de public, care sunt atractiv, susþinut de strategii ale autoritãþilor locale principalele concentrãri de resurse umane capabile sã extrem de eficiente. În mod aproape logic se înscrie asigure succesul antreprenorial ºi o cerere consistentã marea concentrare a firmelor din economia creativã pentru produse culturale? Un studiu solid consacrat (edituri, tipãrire, gestionare ºi prelucrãri informatizate analizei vitalitãþii culturale a oraºelor nu ar trebui sã de date, radio-tv, organizare spectacole, etc.). Succesul ignore asemenea întrebãri. O parte dintre ele nu îºi pot acestui domeniu economic se traduce în cifre mari de gãsi un rãspuns bine argumentat ºtiinþific în acest profit ºi într-un numãr important de locuri de muncã. studiu. Bazat aproape exclusiv pe impactul generat în Nu trebuie neglijat cadrul favorabil pe care îl oferã tandem de dinamica succesului în economia creativã ºi pentru dezvoltarea activitãþilor culturale. Între cele de susþinerea autoritãþilor locale, studiul este privat de douã oraºe sunt câteva diferenþe. În Timiºoara, analiza evenimentelor culturale în lipsa datelor care sã dinamica economicã pare dublatã de eforturi publice de reflecte intensitatea organizãrii manifestãrilor culturale susþinere a sectorului cultural. În Cluj Napoca, raportul ºi “apetitul pentru culturã” al populaþiei locale public/privat pare mai degrabã dezechilibrat. Firmele (reprezentat de numãrul de spectatori, de vizitatori la din economia creativã sunt foarte performante ºi muzee, de abonaþi în biblioteci etc.). În condiþiile productive, în schimb susþinerea publicã a culturii este acestui deficit de date statistice, demersul nostru pare modestãpuþin limitat, iar ambiþia sa este restrânsã ca atare la
Un al doilea grup de oraºe mari (Oradea, Constanþa, relevarea unor repere sau a unor elemente de potenþial.Braºov, Iaºi) se detaºeazã apoi graþie efervescenþei din În tabelul de mai jos este redatã ierarhia economia creativã localã. Marea majoritatea a principalelor oraºe din România (oraºe reºedinþã de activitãþilor specifice economiei creative sunt bine judeþ, majoritatea cu peste 100.000 locuitori) în funcþie reprezentate. Susþinerea publicã a culturii este relativ de indicele (scorul) vitalitãþii culturale. Indicele vitalitãþii bunã (ceva mai redusã în Iaºi ºi Braºov, extrem de bunã cultural (“SINTEZA X” în tabel) rezultã din media celor în Oradea cele mai mari valori dintre toate oraºele mari, cinci indicatori reþinuþi (redaþi cu valori standardizate Constanþa). În tabelul de mai sus, poziþia (déja foarte statistic):bunã) a unor oraºe foarte mari ar trebui reconsideratã -cifra de afaceri a firmelor din economia creativã a prin luarea în consideraþie a localitãþilor periurbane, în oraºului;care sunt localizate numeroase activitãþi profitabile -numãrul de salariaþi din aceste firme;coordonate tot din mare oraº de exemplu în jurul -profitul firmelor;Braºovului sau Constanþei) -cheltuielile bugetare pentru culturã, recreere ºi religie
Figura 17. Cheltuieli pentru “culturã, recreere ºi religie” din bugetele consillilor locale
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
26 27
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Craiova, Ploieºti, Sfântu Gheorghe ºi Galaþi au un profitabilã pentru dezvoltarea sectorului cultural. Cu o
„profil” asemãnãtor, cu valori relativ similare ale sincronizare aproape perfectã, oraºele mari cu o
succesului antreprenorial al economiei creative ºi ale dinamicã economicã intensã (Cluj Napoca, Timiºoara,
aportului public. Situaþia este similarã cu cea din Oradea, Constanþa, Sibiu) sunt ºi principalii poli de
oraºele Piteºti, Sibiu ºi Arad, cu singura excepþie cã creºtere ai economiei creative, bazatã preponderent pe
ambelor domenii (privat, public) le revin valori mai apariþia ºi difuzia produselor culturale.
reduse. Având în vedere cã ierarhia este stabilitã în
funcþie de date din 2006, ar fi foarte interesant de ? Dezvoltarea economiei creative ºi implicit a sectorului
urmãrit „evoluþia” oraºului Sibiu în urmãtorii ani, ca cultural (prin componentele resurse, infrastructurã,
urmare a derulãrii proiectului „Sibiu capitalã culturalã consum) este favorizatã de un profil funcþional urban
europeanã”. variat, cu un numãr mare de activitãþi. Impactul asupra
O serie de oraºe (Piatra Neamþ, Tãrgu Mureã, Bacãu, sectorului cultural local este mult mai limitat în oraºele
Baia Mare, Buzãu, Satu Mare) prezintã un potenþial „creative monofuncþionale”. De exemplu, în Odorheiu
mediu de dezvoltare a economiei creative în raport de Secuiesc, marele succes al industriei tipografice nu
celelalte oraºe mari, cu posibilitãþi reale de creºtere. determinã implicit o bunã echipare a sectorului cultural
Susþinerea publicã este importantã în majoritatea local sau o intensificare a evenimentelor culturale
cazurilor. Începând cu oraºele Brãila, Târgoviºte, locale.
Bistriþa, ajungem în a doua parte a ierarhiei, unde marea ? Susþinerea publicã a culturii este deseori mult în urma majoritate a oraºelor au în comun o dinamicã redusã a ritmului bun de dezvoltare a economiei creative. În economiei creative. câteva oraºe mari (Cluj Napoca, Braºov, Piteºti, Târgu Cele mai multe oraºe cu perspective foarte reduse Mureº) fondurile alocate sunt mult mai mici decât în alte de dezvoltare a activitãþilor din economia creativã sunt oraºe. Tandemul public/privat apare astfel reºedinþe de judeþ de talie medie, multe dintre ele cu dezechilibrat în promovarea sectorului cultural.funcþii administrative atribuite în 1968, la ultima
reformã administrativã radicalã, sau în anii 80 Cele mai noi reºedinþe de judeþ din România par sã Slobozia, Slatina, Vaslui, Alexandria, Tulcea, Cãlãraºi.
resimtã încã urmãrile interesului prelungit acordat În aceste oraºe ca ºi parþial în Alba Iulia, Focºani, dezvoltãrii industriei locale, ulterior reconversiei ºi Giurgiu, Botoºani, sectorul cultural are o susþinere privatizãrii acesteia, în timp ce economia creativã pare modestã atât din zona antreprenoriatului din economia neatractivã pentru iniþiative antreprenoriale, iar creativã cât ºi din zona autoritãþilor publice (bugete sectorul cultural pare cel mult un capitol secundar în reduse pentru culturã) (Fig. 18, 19).strategiile publice de dezvoltare localã.Tabloul foarte general ºi sumar indicat doar de
datele statistic ar putea fi sintetizat, la maxima
generalizare, în urmãtoarele remarci cu caracter de
concluzii:
? Dezvoltarea economicã generalã ºi mai ales
dezvoltarea economiei creative este extrem de
Figura 18. Vitalitatea culturalã a oraºelor României
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
28 29
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Craiova, Ploieºti, Sfântu Gheorghe ºi Galaþi au un profitabilã pentru dezvoltarea sectorului cultural. Cu o
„profil” asemãnãtor, cu valori relativ similare ale sincronizare aproape perfectã, oraºele mari cu o
succesului antreprenorial al economiei creative ºi ale dinamicã economicã intensã (Cluj Napoca, Timiºoara,
aportului public. Situaþia este similarã cu cea din Oradea, Constanþa, Sibiu) sunt ºi principalii poli de
oraºele Piteºti, Sibiu ºi Arad, cu singura excepþie cã creºtere ai economiei creative, bazatã preponderent pe
ambelor domenii (privat, public) le revin valori mai apariþia ºi difuzia produselor culturale.
reduse. Având în vedere cã ierarhia este stabilitã în
funcþie de date din 2006, ar fi foarte interesant de ? Dezvoltarea economiei creative ºi implicit a sectorului
urmãrit „evoluþia” oraºului Sibiu în urmãtorii ani, ca cultural (prin componentele resurse, infrastructurã,
urmare a derulãrii proiectului „Sibiu capitalã culturalã consum) este favorizatã de un profil funcþional urban
europeanã”. variat, cu un numãr mare de activitãþi. Impactul asupra
O serie de oraºe (Piatra Neamþ, Tãrgu Mureã, Bacãu, sectorului cultural local este mult mai limitat în oraºele
Baia Mare, Buzãu, Satu Mare) prezintã un potenþial „creative monofuncþionale”. De exemplu, în Odorheiu
mediu de dezvoltare a economiei creative în raport de Secuiesc, marele succes al industriei tipografice nu
celelalte oraºe mari, cu posibilitãþi reale de creºtere. determinã implicit o bunã echipare a sectorului cultural
Susþinerea publicã este importantã în majoritatea local sau o intensificare a evenimentelor culturale
cazurilor. Începând cu oraºele Brãila, Târgoviºte, locale.
Bistriþa, ajungem în a doua parte a ierarhiei, unde marea ? Susþinerea publicã a culturii este deseori mult în urma majoritate a oraºelor au în comun o dinamicã redusã a ritmului bun de dezvoltare a economiei creative. În economiei creative. câteva oraºe mari (Cluj Napoca, Braºov, Piteºti, Târgu Cele mai multe oraºe cu perspective foarte reduse Mureº) fondurile alocate sunt mult mai mici decât în alte de dezvoltare a activitãþilor din economia creativã sunt oraºe. Tandemul public/privat apare astfel reºedinþe de judeþ de talie medie, multe dintre ele cu dezechilibrat în promovarea sectorului cultural.funcþii administrative atribuite în 1968, la ultima
reformã administrativã radicalã, sau în anii 80 Cele mai noi reºedinþe de judeþ din România par sã Slobozia, Slatina, Vaslui, Alexandria, Tulcea, Cãlãraºi.
resimtã încã urmãrile interesului prelungit acordat În aceste oraºe ca ºi parþial în Alba Iulia, Focºani, dezvoltãrii industriei locale, ulterior reconversiei ºi Giurgiu, Botoºani, sectorul cultural are o susþinere privatizãrii acesteia, în timp ce economia creativã pare modestã atât din zona antreprenoriatului din economia neatractivã pentru iniþiative antreprenoriale, iar creativã cât ºi din zona autoritãþilor publice (bugete sectorul cultural pare cel mult un capitol secundar în reduse pentru culturã) (Fig. 18, 19).strategiile publice de dezvoltare localã.Tabloul foarte general ºi sumar indicat doar de
datele statistic ar putea fi sintetizat, la maxima
generalizare, în urmãtoarele remarci cu caracter de
concluzii:
? Dezvoltarea economicã generalã ºi mai ales
dezvoltarea economiei creative este extrem de
Figura 18. Vitalitatea culturalã a oraºelor României
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
28 29
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
Figura 19. Oraºele cu cea mai ridicatã vitalitate culturalã din România
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
30
VITALITATEA
CULTURALÃ A
ORAªELOR DIN
ROMÂNIA
