Serie nouå, nr. 173-176 / august - septembrie 2010

19 ani de existenþã a renãscutului stat Ucraina,atât de mult visat de generaþii întregi, reprezintã,în fapt, supremul lor act de identitate, de stã rui -toa re etnicitate. Ucraina a aniversat acest act derenaºtere colectivã ºi de hotãrâre fermã de a dãi -nui în faþa oricãror încercãri.

De când ºi-a recâºtigat independenþa ºi ºi-acreat un stat democratic ºi liber, poporul ucrai -nean a trebuit sã facã faþã multor dificultãþi eco-nomice ºi sociale. Cu toate acestea, Ucraina esteastãzi un stat în plinã modernizare, situându-se întopul mondial în domenii de vârf ca ºtiinþa ºitehnologia spaþialã. În ultimii ani, ea a fãcut paºiimportanþi ºi în direcþia dezvoltãrii democratice,obþinând realizãri fãrã precedent în istoria sa.

În mesajul adresat poporului ucrainean cuprilejul celei de-a 19-a aniversãri a independenþeiUcrainei, preºedintele Viktor Ianukovyci i-afelicitat pe compatrioþi, afirmând cã puterea îºiconcentreazã eforturile spre obþinerea indepen-deþei economice a þãrii. „Caracteristica vremu -rilor de azi, când Ucraina pãºeºte în al 20-lea an

al independenþei sale, este aceea cã puterea facetotul pentru ca Ucraina sã-ºi dobândeascã inde-pendenþa economicã. Cãci adevãrata indepedenþãse clãdeºte pe acest fundament“, a menþionat el.

Potrivit afirmaþiilor preºedintelui, programulsãu de reforme este acela al edificãrii indepen-denþei economice a statului ucrainean. „Este pro-gramul creãrii unor astfel de baze ale indepen-denþei datoritã cãrora sintagma „statul ucraineanindependent“ sã nu fie doar niºte cuvinte frumoa -se, ci un stil de viaþã al întregului popor ucrai -nean“, a subliniat el.

Viktor Ianukovyci a menþionat cã lucreazã lareforma justiþiei, care sã le asigure oamenilorpro cese oneste ºi corecte, întemeiate pe lege ºidrepturile omului, ºi nu pe politicã ºi bani.

Potrivit ºefului statului, s-au fãcut primii paºipentru eliminarea corupþiei care exercitã presiuniasupra întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi îi înde-pãrteazã pe investitorii strãini.

„Susþin ºi voi susþine întotdeauna dezvoltareamass-mediei puternice ºi libere fiindcã aceastaeste esenþa democraþiei“, a spus preºedintele.

În afarã de aceasta, el a subliniat cã nu va per-mite ca þara sã se abatã de la calea democraticã areformelor „în interesul egoist al unor politicieniiresponsabili“.

Viktor Ianukovyci a mai afirmat cã drumulales de putere este extrem de complicat ºi greu.„Dar altã cale nu existã pentru a asigura o ade-vãratã libertate ºi o adevãratã independenþã. Nueste o altã cale pentru Ucraina independentã în

care aº vrea sã trãiascã copiii noºtri“, a spus el.Preºedintele a promis cã va depune eforturi pen-tru a edifica o Ucrainã cu adevãrat independentãºi prosperã, în care oamenii sã poatã trãi demn.

Preºedintele va începe dialogul cu poporulreferitor la reformele din Ucraina. „În sãptã mâ -nile urmãtoare voi începe un amplu dialog cupoporul Ucrainei pentru a-i ajuta pe oameni sãînþeleagã scopul activitãþii noastre ºi beneficiilepe care le vor aduce fiecãruia reformele“.

„Voi vizita toate regiunile Ucrainei pentru aexplica ºi, fireºte, pentru a asculta. Vom faceacce sibile informaþiile despre reforme ºi vomrãspunde cetãþenilor la întrebãrile pe care le voravea“, a menþionat Ianukovyci, considerând cã„dia logul ºi transparenþa sunt garanþia formãriiunei societãþi informate“.

Preºedintele a menþionat cã va face tot cedepinde de el pentru ca Ucraina sã se transformeîntr-un stat în care diversitatea culturalã a regiu-nilor sã nu îi împiedice pe oameni sã se considerela fel de patrioþi.

Ianukovyci a spus cã „efectul pozitiv al schim-bãrilor reale, al reformelor sistemice va fi simþitdupã un anumit timp, în perspectivã medie ºilungã“. „Cred cã ºtiþi cu toþii cã toate acestea nuse vor realiza, cum se spune, peste noapte“, aadãu gat el.

„Succesul reformelor, afirmarea democraþieinu sunt posibile fãrã o dezvoltare umanitarã desucces. Trebuie sã vorbim despre probleme sensi -bi le ca cele legate de limbã, despre particularit ã -þi le istorice ale regiunilor, despre libertatea mass-mediei“, a menþionat preºedintele.

ªeful statului a declarat, de asemenea, cã inte-grarea europeanã rãmâne o direcþie prioritarã apoliticii externe a Ucrainei. „Pentru prima datã dela dobândirea independenþei, ne-am apropiat deobþinerea statutului de membru asociat al UniuniiEuropene. Sunt convins cã summit-ul Ucraina-UE, care va avea loc în toamna acestui an, vareprezenta un pas hotãrâtor înainte în acest sens“,a spus el.

„Normalizarea relaþiilor noastre cu FederaþiaRusã nu lezeazã procesele de integrare europea -nã, ci dimpotrivã, le favorizeazã. Europa unitã arenevoie de o Ucrainã democraticã, cu eco no mieputernicã, care, împreunã cu Rusia, contri buie laconsolidarea stabilitãþii", opineazã preºedintele.El a apreciat cã "asemenea relaþii cu vecinul nos-tru de la nord au fost restabilite în termene extremde strânse“.

„Am ridicat la cel mai înalt nivel ºi dialogulnostru bilateral cu SUA, am renunþat la îmbo gã -

þirea uraniului. Pe lângã faptul cã am susþinutiniþiativa partenerului nostru, aducem o nouã con-tribuþie importantã la crearea unei lumi fãrã armenucleare“, a spus el.

Conform afirmaþiilor preºedintelui, Ucraina aintensificat relaþiile economico-comerciale cuþãrile în curs de dezvoltare. „În primul rând cuChina, þarã în care voi efectua, în curând, o vizitãde stat. Cu vechii noºtri prieteni ºi parternerifideli - þãrile membre ale CSI, de asemenea, cuIndia, Brazilia, Coreea de Sud, þãrile din OrientulMijlociu“, a menþionat Ianukovyci.

SUA au susþinut Ucraina ºi poporul ucraineande la dobândirea independenþei ºi vor continua são susþinã pe calea valorificãrii tuturor avantajelordemocraþiei ºi a binefacerilor acesteia, se men þio -neazã în mesajul secretarului de stat al SUA,Hillary Clinton, cu ocazia Zilei Inde pen denþeiUcrainei. „Felicitãri tuturor ucrainenilor cu oca -zia Zilei Independenþei. Anul acesta, la 24 august,sãrbãtoriþi 19 ani de independenþã a Ucrai nei,cinstind valorile pe care le împãrtãºesc nu numai

ucrainenii, ci ºi americanii“, a menþionat secretarulde stat al SUA. Ea a reamintit faptul cã „a avutonoarea de a vizita Ucraina în luna iulie“. „M-amîntîlnit cu preºedintele vostru, cu minis trul deexterne, cu studenþi ºi cu alte persoane gata sãpunã la dispoziþia þãrii ideile ºi talentul lor. Pro -gre sul substanþial pe care l-a realizat þara dum-neavoastrã într-un timp scurt este o dovadã ahotãrârii ºi tenacitãþii poporului ucrainean. Sta -tele Unite sunt mândre cã vã au partener. ªtim cãveþi continua cu aceeaºi perseverenþã ºi conºtiin-ciozitate sã apãraþi ºi sã consolidaþi instituþiilevoastre democratice; sã dezvoltaþi societatea civi -lã ºi sã extindeþi pieþele transparente, ceea ce vaconstitui fundamentul unui viitor stabil ºi îmbel -ºu gat“, se spune în mesaj. Hillary Clinton a men -þionat, de asemenea, cã în cursul anului viitor„parteneriatul nostru startegic ne va permite sãaprofundãm colaborarea între þãrile noastre îndiverse domenii, ºi anume comerþul, investiþiile,creºterea economicã, inclusiv energeticã, dia-logul politic, supremaþia legii, securitatea regio -na lã ºi integritatea teritorialã. Totodatã, vomcãuta noi cãi de extindere a contactelor ºi schim-burilor între oamenii noºtri“.

În þara noastrã, cea mai mare sãrbãtoarenaþionalã a Ucrainei a fost marcatã în toate filia -le le judeþene ale UUR printr-o serie de evenimen -te: mese rotunde, expoziþii de picturã, expoziþiide carte ºi presã în limba ucraineanã, spectacolecultural-artistice.

Ion ROBCIUC

Ucraina dupå 19 ani de independenÆå

Curierul UCRAINEAN 55

Cuvânt în deschiderea lucrãrilor

Stimat auditoriu, Dragi organizatori,

Pentru mine este o onoare cã mi-aþi dat posi-bilitatea de a participa la Conferinþa Inter -naþionalã organizatã în oraºul istoric Ujhoroddin regiunea Transcarpatia, zonã care seînvecineazã cu judeþul Maramureº ºi, în acelaºitimp, cu satul meu natal - Poienile de subMunte.

Cooperarea îndelungatã dintre regiunilenoastre s-a dovedit a fi de bun augur ºi acum, încadrul Parteneriatului Transfrontalier pentruDezvoltarea Durabilã a Societãþii. Ca pre -ºedinte al Uniunii Ucrainenilor din Ro mânia,particip deseori la diferite forumuri interna þio -na le în regiunile Transcarpatia, Ivano- Fran -kivsk ºi Cernãuþi, organizate de ad minis traþiilede stat ºi consiliile regionale, raionale ºi locale,de cãtre ONG-uri, asociaþii ale huþulilor ºi decãtre administraþiile unor rezer vaþii biosfericedin Carpaþi.

Noi susþinem realizarea urmãtoarelorproiecte:

- „ACCES“ - elaborare de studii pentru dez-voltarea infrastructurii de transport trans-frontalier între comunele Bistra (România) ºiDilove (Ucraina);

- „ECOTUR“ - turism în zona transcarpati -cã;

- „CALEA POIENILOR“ - cooperare trans-frontalierã pentru deschiderea unui punct detrecere a frontierei pe Valea Ruscovei, întrelocalitãþile Poienile de sub Munte (România) ºiZelene (Ucraina).

Guvernul României a emis un „DOCU-MENT DE POLITICI PUBLICE SECTORI-ALE, STRATEGICE ºi COORDONARE APOLITICILOR STRUCTURALE“ pentru anul2010 ºi, în perspectivã, pentru 2011-2013.

Titularul acestor politici este MinisterulMediului ºi Pãdurilor, care acþioneazã pentru aproteja mediul ºi resursele naturale, cu scopulde a garanta generaþiei actuale ºi celor viitoareun mediu curat ºi sãnãtos, în armonie cu dez-voltarea economicã ºi progresul social.

Ministerul Mediului ºi Pãdurilor elaboreazãstrategia, promoveazã ºi implementeazã politi-

cile în domeniile mediului, gospodãririi apelorºi dezvoltãrii durabile. Una dintre prioritãþileMinisterului este ºi conservarea biodiversitãþiiºi a patrimoniului natural; valorificareapotenþialului turistic ºi economic în conformi-tate cu planurile de management adecvate ºi curespectarea principiilor dezvoltãrii durabile.

La nivel european, România deþine cel maidiversificat ºi valoros patrimoniu natural (peste34000 specii de plante ºi animale). Sunt consti-

tuite peste 950 de ariinaturale protejate, su -pra faþa totalã a acestoraînsumând circa 7% dinsuprafaþa terestrã a þãrii.

De asemenea, Parla -mentul României, prindiferitele sale comisii delucru, contribuie laadop tarea a diferite legiprivind securitatea me -diu lui înconjurãtor. Co -misia pentru RelaþiiExterne, al cãrei pre -ºedinte este Attila Ko -rodi, fost mi nistru alProtecþiei Mediului ºiDezvoltãrii Durabile,co misie în care eu deþinfuncþia de secretar, sus þi -ne ºi dezbate legi pri vindsecuritatea me diului în -conjurãtor.

Vã rog sã-mi per-miteþi sã-i felicit pe toþi

oamenii de ºtiinþã care iau parte la aceastã con-ferinþã ºi în deo sebi pe aca de micienii StepanStoiko, Fedir Hamor, Oleh Adamenko ºi peceilalþi, cu care am co la bo rat la realizarea pro -iec tului Crearea Re zervaþiei Bio sfe rice înMunþii Mara mu reºului, care acum este în func -þie sub denumirea Parcul Natural în MunþiiMara mureºului cu sediul în oraºul Viºeu deSus.

În numele preºedintelui Grupului parlamen-tar al minoritãþilor, în numele pre ºedinteluiComisiei pentru Relaþii Externe din cadrulCamerei Deputaþilor ºi al meu personal, doresctuturor participanþilor la Conferinþa Inter -naþionalã „Dez voltarea durabilã a Carpaþilor ºia altor regiuni montane din Europa“ muncãfructuoasã ºi mult succes în finalizarea Con -ferinþei, iar organizatorilor - sincere mulþumiripentru invitaþe.

La încheierea Conferinþei de laUjhorod

Conferinþa noastrã nu ar fi deplinã dacã aicinu ar rãsuna ºi limba românã.

Participarea la Conferinþa Internaþionalã„Dezvoltarea durabilã a Carpaþilor ºi a altorregiuni montane din Europa“ din partea judeþu-lui Maramureº este consistentã. Sunt aicireprezentanþi ai Consiliului Judeþean Mara -mureº, consilierul preºedintelui Mircea Man, dlBogdan Breban, consilierul Bogdan Lazãr,membru al Asociaþiei Euroregiunii Carpatice,primarul oraºului Viºeu de Sus, ing. VasileCiolpan ºi viceprimarul Oliver Barani, dinpartea Parcului Natural din munþii Ma -ramureºului - dnii Vasile Cureleac ºi VasileCiolpan ºi din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia eu ºi prim-vicepreºedintele MiroslavPetreþchi.

Pentru a realiza legãturi mai strânse întreregiunile noastre ºi pentru a dezvolta turismulecologic în vederea dezvoltãrii durabile a spa -þiu lui montan european este necesar sã dez-voltãm infrastructura.

Pentru judeþele noastre, Maramureº ºi SatuMare, sunt importante drumul rapid Voja,Ungaria - Baia Mare, România; repunerea înfuncþiune a cãii ferate dintre România ºi Ucrai -na între localitãþile Tevesvo - Ucraina ºi SighetuMarmaþiei (pe la Câmpulung) ºi Rachiv (Ucrai -na) ºi Sighetu Marmaþiei (pe la Valea Viºeului);deschiderea unor noi cãi rutiere ºi terestre detrecere a frontierei între Dilove (Ucraina) ºiValea Viºeului, comuna Bistra (România) prinrealizarea unui pod peste râul Tisa; redes -chiderea unor vechi drumuri dintre localitãþileVyºkovo (Ucraina) ºi localitatea Remeþi (laPiatra - România) ºi drumului pe Valea Rus -covei dintre localitãþile Poienile de sub Munte(România) ºi Zelene (Verchovyna - Ucraina).

Consider cã aceastã întâlnire de un nivelînalt va aduce succes în dezvoltarea durabilã aregiunilor noastre, mulþumim dlui preºedinte al

Consiliului Regional Transcarpatia, MychailoKicikovskyi, pentru aceastã frumoasã iniþiativãºi vã dorim succes pe mai departe!

ªtefan BUCIUTA

IntervenÆii ale preçedintelui UUR, Çtefan Buciuta, deputatîn Parlamentul României, în deschiderea çi la încheierealucrårilor ConferinÆei InternaÆionale „Dezvoltarea durabilå

a CarpaÆilor çi a altor regiuni montane din Europa“

Aspect din cadrul Conferinþei Internaþionale

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan Buciuta

Ion CovaciKolea KureliukTeodor Sopco

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

2 Curierul UCRAINEAN

Regiunea Ivano-Frankivsk va avea reprezen-tant oficial în judeþul Maramureº - au comunicat,la 3 august 2010, agenþiei UNIAN surse din cadrulServiciului de Presã al ºefului Administraþiei deStat al acestei regiuni.

Înþelegerea în acest sens a intervenit între ºefulAdministraþiei de Stat a regiunii Ivano-Frankivsk,Mychailo Vyºyvaniuk, ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Maramureº, Mircea Man, care au sem-nat, la Baia Mare, Protocolul de completãri laAcordul de colaborare încheiat la 29 martie 2008.

Potrivit protocolului semnat, Administraþia deStat a regiunii Ivano-Frankivsk (Ucraina) ºiConsiliul Judeþean Maramureº (România) „voracorda sprijinul necesar“ deschiderii punctuluiinternaþional de trecere a frontierei de statucraineano-române ªybene (Ucraina) - Po ienilede sub Munte (România) „în limitele compe-tenþelor stabilite de legislaþia naþionalã a Ucraineiºi României“; sunt de acord cu numirea reprezen-tanþilor oficiali ai regiunii Ivano-Frankivsk înjudeþul Maramureº ºi judeþului Maramureº înregiunea Ivano-Frankivsk; formeazã grupe delucru pe diverse domenii „în vederea realizãriiprevederilor Acordului de colaborare“ etc.

Conform afirmaþiilor guvernatorului RegiuniiSubcarpatice „s-a convenit ca fiecare raion al re -giunii Ivano-Frankivsk sã dezvolte relaþii de prie - tenie ºi de colaborare cu centrele administrativeromâneºti pentru ca oamenii de afaceri ale ambe-lor regiuni sã dispunã de informaþii completedespre aria lor de activitate“.

„Noi îi vom susþine în maximã mãsurã peoamenii de afaceri români ,,iar ei îi vor sprijini pebusinessmanii din regiunea nostarã la ei acasã“ adat asigurãri M. Vyºyvaniuk. Pentru rezolvareaoperativã a tuturor problemelor de colaborare, vaexista un reprezentant al regiunii Ivano-Frankivskla Baia Mare, iar la noi un reprezentant al judeþu-lui Maramureº.

Traducere de Ion ROBCIUC

RegiuneaSubcarpaticå va

avea reprezentantoficial în România

Am ajuns la întâlnire cu aproape o orã maidevreme. La parterul Iulius Mall o parte din membriiansamblului „Kozaciok“ încercau calitatea scenei, înliniºte am putut admira expoziþia de picturã ºi pe ceade cãrþi, precum ºi delicatesele tradiþionale careaºteptau sã fie degustate.

Nu peste mult timp a apãrut echipa de la IuliusMall responsabilã cu ambientul ºi sonorizarea:Eduard Marcu, Cãtãlina Pruteanu ºi ªtefan Zosiu.

Apare grãbit ºi domnul consul Vasyl Nerovnyi.Nu scap ocazia de a-1 provoca la o scurtã discuþie,acum când e încã lume puþinã. Amabil, cu zâmbetulpe buze, îmi rãspunde vãdit emoþionat. „Ne-amîntâlnit din nou pentru a marca cea de-a 19-a aniver-sare a Independenþei Ucrainei. Anul acesta amhotãrât, ca pe lângã prezentarea culturii ucrainene,sã aducem în faþa privitorilor ºi producãtori dinUcraina cu cele mai reprezentative produse: celebravotcã, renumitele sucuri ºi diversele sortimente depâine. Sperãm sã fie acesta începutul legãrii unorrelaþii între producãtorii români ºi cei ucraineni.Sãrbãtoare frumoasã vã doresc“.

Îi mulþumesc domnului consul ºi mã îndrept cãtredomnul Iarema Oneºciuc pe care-1 întrerup dinfotografiat, rugându-1 sã-mi destãinuie trãirile saleîn acest moment aniversar. „Gândurile mele suntaceleaºi cu ale tuturor celor prezenþi azi aici. Suntembucuroºi cã ne putem întâlni compatrioþii pentru asãrbãtori ziua Ucrainei“.

Le vãd venind ºi pe doamnele Aspazia Reguº ºiAurora Huþanu. Le cer ºi lor un gând de sãrbãtoare.„Este o zi foarte frumoasã. Mã bucur când vãd cãoamenii nu uitã zilele importante, iar copiii participãactiv la astfel de acþiuni“, mãrturiseºte doamna Re -guº, iar sora domniei sale, Aurora Huþanu, continuã„Este sãrbãtoarea ucrainenilor din întreaga lumecând ei au ocazia sã-ºi prezinte cultura, meºte -ºugurile, într-un cuvânt sufletul. Noi, ucrainenii dinRomânia, suntem bucuroºi cã ne putem întâlni cuocazia unor astfel de evenimente, cã putem sã nespunem gândurile la radio, la televiziune, în presascrisã“.

Nu se poate sã-1 pierd pe maestrul Mihai PânzaruPim. Vreau sã prind în buchetul de gânduri aniver-sare ºi pe ale lui. Mi le oferã cu mult drag...„Sãrbãtorirea Zilei Ucrainei e deja istorie laSuceava. Sunt bucuros cã am participat la toate ediþi-ile. Celor mai mulþi dintre noi folclorul ucrainean nee familiar, deoarece am crescut unii lângã alþii, dareu rãmân mereu fascinat de cântecul ºi dansulucrainean. De asemenea sunt fascinat de arta plasticãcare a fost foarte bine pusã în valoare de Saºa (IoanBodnar). S-a implicat foarte mult în promovareaacestei arte. A avut iniþiativa deschiderii galerieiTaras ªevcenko care a fost inauguratã cu reproduceridin operele pictate de ªevcenko. Sunt multe despus...“ Stabilim sã ne întâlnim cu altã ocazie sã vor-bim pe îndelete despre ucraineni, români ºi fru-museþea sufletelor lor.

Cu niºte file în faþã, discutând cu patos, îi zãrescpe cei doi prieteni de-o viaþã: Ion Cozmei ºi IoanChideºciuc. Ce simt ei într-o astfel de zi? Primulîncepe sã vorbeascã Ion Cozmei. „Pentru mine ZiuaUcrainei este importantã din cel puþin trei motive: l)prin venele mele de român curge sânge ucrainean; 2)Ucraina este þara pe care am vizitat-o de cele maimulte ori pentru a-1 sãrbãtori pe ªevcenko; 3) traducopera lui ªevcenko; ºi hai sã mai trecem ºi un alpatrulea motiv - teza mea de doctorat e dedicatã luiªevcenko“. Ioan Chideºciuc continuã: „Ziua Ucrai -nei e ziua þãrii mele, e ziua limbii mele materne, eziua tuturor ucrainenilor, oriunde ar locui ei. O viaþãîntreagã am lucrat în ºcoalã ca profesor de limbaromânã ºi de limba ucraineanã sãdind în sufletelecopiilor dragostea pentru frumuseþea ºi bogãþia celordouã limbi. Iubesc literatura, îmi place sã scriu ºi m-am strãduit sã nu uitãm bogãþia spiritualã ce ne-afost transmisã de înaintaþii noºtri. Doresc tot ce-i maibun Ucrainei“.

Între timp pe scenã urcã domnul consul VasylNerovnyi pentru a deschide oficial manifestãrilededicate Zilei Independenþei Ucrainei, evocând îndiscursul sãu drumul parcurs de ucraineni din 24august 1991 pânã în prezent ºi subliniind faptul cãUcraina priveºte cu speranþã în viitor.

A urmat cuvântul plin de înþelepciune al ÎnaltPrea Sfinþiei Sale Pimen. „Conform credinþei orto-doxe independenþa unui stat înseamnã comuniune cucelelalte state, o preocupare mai atentã, obligatoriede a promova, cultiva, dezvolta însuºirile specificeale unui om, societãþi, stat, zone. Dumnezeu a dãruitfiecare om, fiecare zonã cu anumite daruri pe carenoi trebuie sã le dezvoltãm pe mai multe planuri.Trãirea în izolare înseamnã moarte, iar ortodoxiacultivã obligatoriu comuniunea. Lumea occidentalãînregimentatã în regim de globalizare este o lumesãracã din punct de vedere spiritual ºi cautã cu timi -di tate sã se apropie de noi, deoarece felul nostru deviaþã e mai frumos ºi mai natural. Jocul ºi cânteculpopular au moralitate, casa þãrãneascã are frumu se -þea ei. Trebuie sã cultivãm darurile primite de laDumnezeu, sã pãstrãm cu sfinþenie zestrea spiritualãprimitã care poartã amprenta credinþei ortodoxe. IarDumitru Stãniloaie spunea cã ortodoxismul esteasemenea unui câmp de flori, diferite ca formã,culoare, miros. Sã acceptãm diferenþierea, cãci oricelucru e frumos atunci când e pornit din suflet ºi fãcutcu trudã“.

Un discurs bine documentat a fost cel al prefec-tului de Neamþ, Mihai Archip. Domnia sa a sublini-at ideea cã deºi ne desparte o graniþã, ne leagã omulþime de lucruri, citându-i în acest sens pe Ni -colae Iorga, Petru Þuþea, Regina Maria. Notãm dincuvântul domnului Archip douã nume care auînfrãþit românii cu ucrainenii: ,,În secolul al XVII-lea, la Kiev, românul Petru Movilã este uns mitropo -lit, iar în secolul al XVIII-lea ucraineaul, Paisie vinela Neamþ ºi organizeazã aici celebrele mãnãstiri,adevãrate academii duhovniceºti“.

Dorin Popescu, consul la Consulatul Românieidin Cernãuþi, a adresat un apel tuturor celor prezenþipentru a sprijini Ucraina în procesul de aderare laUniunea Europeanã. „Nu putem trãi separaþi, cãcisuntem legaþi geografic, geopolitic; de asemeneaavem în comun o experienþã istoricã tragicã ºi cre -din þa ortodoxã“

Au mai luat cuvântul subprefectul AngelaZarujanu: „...ne leagã multe proiecte pe tãrâm eco-nomic, cultural, toate sub amprenta credinþei orto-doxe...“; vicepreºedintele Consiliului JudeþeanSuceava, Vasile Ilie: ,,... colaborãm foarte bine în omulþime de proiecte cu Ucraina ºi sperãm cã prin tri-laterala cu Republica Moldova regiunile noastre sãcu noascã noi dezvoltãri...“; viceprimarul Suce vei,Viorel Seredenciuc: „...ca etnic ucrainean, mã bucursã vãd o salã plinã; aceastã zi ne oferã ocazia de a neîntâlni, în afarã de întâlnirile de peste an...“; preºed-intele UUR - filiala Suceava, Ioan Bodnar: „... sun-tem uniþi, realizãm permanent schimb de zestre întrecele douã popoare... contribuim la sporirea bogãþieispirituale a Bucovinei... salutãri din partea deputatu-lui ªtefan Buciuta...“; Valeri Karbaºevskyi, deputat-Ucraina: „... sunt foarte bucuros sã mã aflu alãturi dedumneavoastrã... þara noastrã e asemenea unui copilîn primii sãi ani de viaþã, când mai face ºi greºeli...avem datoria sã ne ajutãm þara sã creascã...“

A urmat acordarea de premii din parteaConsulatului Ucrainei la Suceava celor care au con-tribuit la dezvoltarea relaþiilor dintre România ºiUcraina, la pãstrarea vie a limbii ºi culturiiucrainene. Au fost recompensaþi: Sanda MariaArdelean, Ioan Bodnar, Mihai Maghiar, LuciaMihoc, Iarema Oneºciuc, Mircea ªalvar, grupul„Soacrele“, Daniel Seredenciuc, ansamblul dedansuri „Kozaciok“, formaþia „Strunele Negostinei“.

Publicul a fost rãsfãþat cu cântece ucrainene îninterpretarea grupului „Soacrele“ ºi a lui Mihai Cob -ziuc ºi cu dansuri ucrainene, cãrora le-au dat viaþãmembrii ansamblului „Kozaciok“.

Toþi cei prezenþi au fost invitaþi la masã, unde înjurul unei mese bogate s-a început depanarea amin -tirilor, legarea de noi prietenii. ªi pentru cã „fãrãcântec, nu existã sãrbãtoare“ muzica a fost la eaacas ã. Au rãsunat cântece populare ucrainene, dar ºimelodii ale duetului „Scrynea“ din Cernãuþi.

A fost o zi deosebitã, în sufletul participanþilorînflorind bucuria sincerã a reîntâlnirii cu cei dragi...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Gânduri de Ziua Ucrainei

Curierul UCRAINEAN 13

În oraºul Lugoj din Timiº, numit, pe vre-muri, ºi capitala culturalã a Banatului, trãieºteºi o consistentã etnie ucraineanã. Cu 20 de aniîn urmã, dupã Revoluþia din decembrie 1989,un om cu spirit ucrainean, Gheorghe Semeniuc,a aprins flacãra ucrainismului în Banat, înfi-inþând organizaþia ucraineanã. Dar dorinþa luicea mai arzãtoare a fost construirea unei bise -rici, a unui lãcaº de rugãciune în limba mater-nã. Ajutat de alþi ucraineni cu suflet, împreunãcu pãrintele I. Albiciuc, care ºi-a lãsat casa din

Maramureº ºi, împreunã cu familia, la propu -nerea pãrintelui vicar I. Piþura, a venit sãzideascã ºi în Banat biserici ucrainene.

Dupã o muncã de zile, sãptãmâni, luni ºi ani,ajutat de toþi credincioºii ºi având sus þinere dinpartea familiei, în persoana dnei Albiciuc, carel-a urmat peste tot ºi tot timpul, s-a ajuns lafinalizare. Prin strãdania dlui Gheorghe Seme -niuc de a obþine actul de atribuire a terenului,ajutat foarte mult de dl primar din acea vreme,S. Straja, de auto ri tã þile ora ºu lui, stindar dulcredin þei s-a materializat în acest locaº sfânt.Ziua de 25 iulie 2010 a fost una dintre cele maisemnificative zile din viaþa credincioºilor ucrai -neni din Lugoj: s-au împli nit 20 de ani de laconstruirea bisericii.

În iunie 1990, a fost sãvârºitã prima liturghiecu ocazia sfinþirii locului ºi a crucii pentru con-struirea bisericii ucrai ne ne, care a fost târ no si tãde mitro po li tul Banatului, Nicolae Corneanu.El a îndrumat ºi a ajutat cu sfaturi bune prezen-tând ºi statutul de funcþionare a bisericilor orto-doxe ucrainene.

Istoria acestei biserici este lungã ºi semnifi -cativã. La 25 iulie a.c., la biserica ucraineanã cu

hramul „Sfântul V o -lodymyr“ a avut loc olitur ghie specialã,Sfân ta Litur ghie Arhi -e reascã ºi sfin þirea bis -e ricii - o zi importantãdin istoria acesteiparohii, meritã sã fieînscrisã cu litere deaur în cartea lui Dum -nezeu ºi în parohiabisericii, împreunã cudiscursul rostit de vic-arul bisericilor ucrai - nene, I. Piþura. SfântaLiturghie a fost oficia -tã de arhiepiscopulPaisie Lugo janul, vi -ca rul bisericilor ucrai -nene I. Piþura, alãturide un sobor de preoþi

din parohiile ucrainene ºi din parohiile orto-doxe române. Au onorat întru nirea cu prezenþalor dl primar Fr. Boldea, fostul primar S. Straja,I. Marti neac, pre ºedintele UUR GheorgheHleba, un mare numãr de credincioºi din Lugoj,din parohiile ucrai nene, grupuri de protoerei dela parohia ªtiuca, Pietroasa Mare, tineri careparticipã la toate hramurile bisericeºti. Deasemenea, a fost citit mesajul de cãtre arhiepis-copul Paisie, tri mis de patriarhul Daniel cãtre

biserica ucrai nea nã ºi totclerul bisericesc. Frumoasecuvinte ºi învãþãturi au ros-tit preoþii în predicile lor,dar în mod deosebit trebuiesu bli niate cu vin tele dluivicar I. Piþura. Cu mariemoþii îºi aminteºte Dom -nia Sa de ziua de 10 iunie1990, când, ajuns în garadin Lugoj, l-a întâmpinatGheorghe Semeniuc, ºi ar fidorit ca ºi azi sã-l fi întâmp-inat la fel. Pe vremea aceea,i-a dãruit preotului I.Albiciuc o cruce s-o ducãde jur împrejurul Banatuluiºi sã înfiin þeze parohiiucrai nene. Iar acum, i-aadus în dar icoana MaiciiDomnului de la muntele

Athos, pentru cã astãzi s-au încununat faptele,jertfele credincioºilor, iar biserica este o cora-bie în care se aflã toþi ucenicii Mântuitorului.

Dupã terminarea Sfintei Liturghii, pãrintelepa roh I. Albiciuc a mulþumit tuturor preoþilorvred nici, slujitori destoinici, subliniind impor -tan þa ºi semnificaþia acestor momente de neui-tat.

Un alt moment deosebit a fost evoluþiafanfa rei oraºului Lugoj. La urmã, în parculbise ri cii s-au intonat frumoase melodii vechi,printre care ºi „Ana Lugojana“.

Totul a fost rânduit foarte bine. Dupã ter-minarea liturghiei, toþi credincioºii au primit ogustare, a fost ºi o masã frãþeascã, unde au con-tinuat amintirile. Actualul primar, Fr. Bolde, aapreciat eforturile credincioºilor ucraineni, amulþumit comunitãþii ucrainene, asigurându-ipe oameni cã ºi în viitor vor primi tot sprijinuldin partea autoritãþilor oraºului. La fel, fostulprimar S. Straja a avut numai gânduri bune pen-tru ucrainenii din Lugoj.

Cuvinte frumoase a rostit dl GheorgheHleba, preºedintele UUR Timiº, ºi prim-vice -preºedinte al UUR. De asemenea, Domnia Sa a

transmis un mesaj ºi salutãri din partea deputa -tu lui nostru în Parlament ºi preºedintele UUR,dl ªtefan Buciuta. Din nou, la încheierea întâl-nirii frãþeºti, protopopul ºi parohul bisericii I.Albiciuc a mulþumit tuturor, rostind cuvintele:„Din buchetul multicolor bãnãþean fac parte ºiucrainenii, cei care ne mândrim, fiindcã amreuºit sã fim împliniþi“.

Anna BEREGHI

Biserica ortodoxå ucraineanådin Lugoj la 20 de ani

În faþa bisericii „Sf. Volodymyr“ preoþii invitaþi ºi oficialitãþile oraºuluiBiserica „Sf. Volodymyr“ din Lugoj

Momentul primirii arhiepiscopului Paisie Lugojanul

În ziua de 28 august (data sãrbãtoririi pe -stil vechi - a Adormirii Maicii Domnului),locuitorii aºezãrii Izvoarele Sucevei au trãitun eveniment religios memorabil: Sfinþireabisericii, cu hramul Sf. Împãraþi Constantin ºiElena, din cãtunul Cruhla - satul Brodina deSus, avându-l drept ctitori pe dl DumitruCreu ca, soþia sa Elena ºi cei 5 copii ai lor.Pentru o astfel de zi sfântã Dumnezeu ºi-ades chis cerul cu mult azur ºi luminã, coborâtãºi-n inimile credincioºilor participanþi. Sfin -þirea a fost fãcutã de IPS Pimen, arhiepisco -pul Sucevei ºi al Rãdãuþilor, sosit într-o ca -leaº cã trasã de cai ºi întâmpinat prin sunet detrâmbiþã. De remarcat preocuparea deo sebitãa preotului Dumitriu Bogdan din satul Bro -dina de Sus pentru tot ce þine de ceremoniasfinþirii bisericii, prezenþa unui sobor de peste20 de preoþi, printre care s-a aflat ca in vitat ºipreotul paroh Petru Valentin Arde lean dinsatul Izvoarele Sucevei, participarea pro to -popilor de Cãmpulung ºi Rãdãuþi. Dupã sfin -þire, prin altar au trecut peste 1000 de oameni.Agapa frãþeascã a fost plãtitã de ctitor.

Lucrarea a durat 4 ani, incluzând un praz -nicar, o clopotniþã cu douã clopote ºi un gardîmprejmuitor din fier forjat. Construcþia bise -ricii i-a avut ca meºteri pe fraþii, Þega Petru ºiDumitru. Toate podoabele bisericeºti dininterior (candelabru central, catapeteasmã,icoa ne aplicate pe lambriuri din larice, obiec -te de mobilier etc.) au fost procurate de cãtrectitori, care, dupã datina þinutului, îºi doreºcca valoarea contribuþiei sale sã fie ºtiu tãnumai de Dumnezeu.

Decebal Alexandru SEUL

Biserica dincåtunul Cruhla

14 Curierul UCRAINEAN

Comunitatea ucraineanã dinsudul Bucovinei în perioada comu-nistã(1945-1989) a avut fericitaocazie de a-ºi avea ca mentori spiri -tuali o pleiadã de personalitãþidevotate trup ºi suflet cauzei nea-mului ucrainean, credinþei, istoriei,culturii, limbii materne, folcloruluiliterar ºi muzical, tradiþiilor ºiînvãþãmântului, precum IsidorTomiuc ºi familia Hortyk (Rã -dãuþi), Nicolae Ceredarec, familiaSocoliuc ºi fraþii Zahariciuc (Su -ceava), fraþii Iaricevski ºi IoanCostiuc (Siret), fraþii Racocea(Mãriþei) ºi familia Miroslava ºiDanylo ªandro (Nisipitu) etc.

Dacã Danylo ªandro (1914 -2003) s-a dedicat organizãrii în -vãþãmântului în limba ucrai neanã ºiscria povestiri pentru ºcolari, soþiasa, învãþãtoarea Mi roslava ªandro(1916-1983), pe lângã formareaeducativã a copiilor ºi tineretului, astrâns ºi a publicat douã volume defolclor literar ucrainean „Oi kovalazozulecika“ („Cum mai cântãcucul“ - 1974) ºi „Spivanociky moiliubi“ („Cân tecele mele dragi“-1977). A fost învãþãtoare de excep -þie ºi, împreunã cu soþul, a educatcopii la ºco li le din Climãuþi, Ro -gojeºti, Cândeºti ºi Nisipitu. Înulimele trei localitãþi, populaþia erapreponderent ucraineanã ºi subregimul comunist, în special dupã1960, au dus o intensã ºi riscantãluptã cu organele de stat pentrudreptul de a preda în ºcoli limbamaternã, ucraineanã. În special,Danylo ªandro ºi Iuri Racocea aufost hãrþuiþi puternic de securitateaacelor timpuri pentru cã cereaudreptul de a învãþa în limba mater-nã ºi adesea au fost ameninþaþi cuînlãturarea din învãþãmânt.

Miroslava ªandro, nãscutã Co -paciuc, a primit încã din co pilãrie o

trainicã educaþie naþional-patrioti-oticã, fiind crescutã în spiri tuldragostei faþã de poporul ucraineanºi cultura sa, faþã de limba ºi tradiþi-ile sale, purtând un respect deosebitpentru valorile spirituale ale celor-lalte naþionali tãþi cu care con-vieþuiau, fãrã excese naþionalistesau ºovine.

Peste tot, pe unde paºii de dascãlde þarã o purtau, Miroslava ªandroa fost vrãjitã de creaþia popularã,literarã ºi muzicalã, de tradiþiile ºietnografia ucrainenilor sau a huþu -lilor. Astfel cã, sacrificând timp ºiefort fizic ºi intelectual, MareaDoamnã Învãþãtoare culege ºi pre-lucreazã cusãturile ºi broderiilehuþule, peste 1500 de modele. ªi catoate acestea sã nu se piardã, s-adecis sã le ofere oamenilor. Astfel aînceput un lung travaliu de pre -gãtire a materialelor culese pentru afi publicate. Aºa cã reuºeºte sã-ºiîntocmeascã cartea sa de suflet,numitã Albumul „Cu sãturi huþule“care a avut o istorie deo sebitã ºinedoritã. Numai prin insistenþadeosebitã a feciorului ei, OstapBorodai-ªandro, dupã o aºteptarede 23 de ani, albumul va puteavedea lumina tiparului. Astfel, dupãmoartea autoarei, în 2005, apareediþia întâi a albumului „Cusãturihuþule“, apãrutã, în colaborare, ladouã edituri - Kriterion (Cluj-Napoca) ºi Bukrek (Cernãuþi), încondiþii grafice deosebite. Cartea-album cu prinde, la început, studiulºtiinþific „Vrãjitã de lumea frumo-sului“ semnat de Raisa Zaharciuk -Ciuhai, profesor doctor în studiereaartelor de la Lvov, apoi „Broderiilehuþule din þinutul bucovinean înRomânia“ semnat de autoare.Ambele studii sunt teoretice ºitranspuse în limbile - ucrai neanã,românã ºi englezã. Urmeazã 224 demodele - planºe - de broderiehuþulã. Între partea teoreticã ºiplanºe apare o paginã de vocabularunde 62 de termeni tehnici, speci -fici din dome niul broderiilor saucusãturilor, sunt explicaþi numai înlimba englezã.

Ediþia a II-a a acestui album aapãrut recent, în 2010, în colabo-rare, la editurile, „Lidana“ (Su -ceava) ºi „Bukrek“ (Cernãuþi), cusprijinul Ministerului Culturii ºiCultelor din România, UniuniiUcrainenilor din România ºi alAdministraþiei Regionale Cernãuþidin Ucraina. Ediþia a doua are ace-laºi format ºi conþinut ca ºi prima,având în plus - „Schiþã de portret:Miroslava - Olga ªandro“ semnatãde Ostap Borodai-ªandro (fiul celmare al autoarei) în care se descriepe larg viaþa zbuciumatã ºi multilat-eralã a autoarei ºi a fami liei sale. Seadau gã încã un capitol nou, 430 demode le - plan ºe de bro de rii. Deci,

edi þia a doua este net îmbunãtãþitãºi a apãrut tot în trei limbi - parteateoreticã - ºi în con diþii graficeremarcabile. De asemenea, suntînserate multe foto grafii semnifica-tive din viaþa personalã ºi familialãa autoarei care întregesc minunatinformaþii despre biografia ºi activ-itatea acesteia. Sunt integra te înacest capitol ºi fragmente din tr-omulþime de articole în care suntevo cate pregnant rolul jucat de fa -milia ªandro în activitatea ºco la rã,obºteascã, culturalã ºi de cule gerede folclor ºi de piese mu ze is tice,care deve desc pãstrarea identitãþiiucrai nene.

Subliniem cã Muzeul Etno grafical Huþulilor, organizat de familiaªandro la Nisipitu, a fost vizitat demulþi iubitori ai etnografiei huþule,din þarã ºi de peste hotare, ºi apre-ciat de specialiºti în domeniu. Des -pre activitatea lor etnograficã s-aºtiut nu numai în România, ci ºi înUcraina ºi în Canada. Despre ei auscris, apreciind activitatea lor,oameni de culturã, precum EmilSatco în Enciclopedia Bucovinei,Mykola Bohaiciuk ºi Oleksa Ro -ma neþ (Cernãuþi), Mychailo My -hailiuc ºi Ioan Rebuºapcã (Bucu -reºti) etc.

Vom însera câteva idei desprinsedin cele trei pãrþi teoreti ce ale ulti -mei ediþii:

a) „Trãind între huþuli mai binede patru decenii, pentru cã încã demic copil am venit în munþi, împre-unã cu pãrinþii care au lucrat acoloca învãþãtori, am avut suficient timpsã observ tot ce mã fermeca. Pelângã cântecele care m-au vrãjit deîndatã ce le-am auzit ºi le-am înþe-les, am început sã mã interesez deminunatele broderii huþule viu co -lo rate. Dragostea pentru ele, încãdin fragedã copilãrie, mi-a insuflat-omama Olga Copaciuc. Ea întot-deauna, în timpul ei liber, nu lãsaacul-minune din mânã, fãceatigheluri mãrunte, imprimând pepânzã modele de basm. ªi astãzipãstrez ºtergare, covoraºe, draperii,brodate de scumpa mea mamã.

Ele reprezintã pentru mine ocomoarã de nepreþuit (…). Bro -deriile huþule sunt opere de artãpopularã originale care se distingprin armonie deosebitã, îmbinareperfectã a materialelor, a tehnicii derealizare, a ornamentelor, a com-poziþiilor ºi gamei de culori. Eu amselectat modele geometrice, apar -þinând în special satelor Ulma,Nisipitu ºi Brodina. Ofer modeleleca sã fie alese pentru brodat, dupãpropria dorinþã, pentru a da frâuliber fanteziei ºi cã acestea suntbroderii autentice ale huþulilor caretrãiesc în România“ (Miroslavaªandro);

b) „Broderia huþulã este un

fenomen unic în cultura artisticã apoporului ucrainean. La ea, ca la unizvor dãtãtor de viaþã, apeleazãcercetãtorii din diferite profiluripentru a oglindi mai profund teme -liile tradiþionale vechi ale vieþiimateriale-spirituale a hu þulilor.Bro deria lor s-a dezvoltat pe fã -gaºul general al evoluþiei artei bro-datului a poporului ucrainean,având ca bazã cultura veche rusã.Pe parcursul secolelor în aceastãregiune etnograficã a Ucrainei acontinuat procesul complex decristalizare a canoanelor artistice ºide stil în broderie“ (dr. RaisaZaharciuk- Ciuhai);

c) „Nu o datã am trecut pragulcasei regretatei Myroslava ªandrocare nu era priceputã numai încusãturi. Avea un talent dosebit înîncondeierea ouãlor. S-a strãduitmereu ca ouãle încondeiate sã pãs -treze specificul huþul, având colo -ritul original. Ea cânta bine lavioarã ºi chitarã. Uºa ºcolii dinNisi pitu, unde locuia familia deînvãþãtori Miroslava ºi Danylo ªan-dro, era mereu deschisã. Aici, ei auînfiinþat un muzeu sãtesc cu obiectehuþule. Muzeul era vizitat denumeroºi specialiºti etnografi, fol-cloriºti ºi diverºi colecþionari“ (înv.Iuri Cega);

d) „Nu întâmplãtor, în aceastãºcoalã [e vorba de ªcoala Nisipitu]unde au muncit ºi au locuit aproape20 de ani pãrinþii mei, total reno-vatã ºi modernizatã recent, pe datade 21 martie 2009, în preajmacomemorãrii a 26 de ani de la tre-cerea mamei mele la cele veºnice,cu sprijinul aceluiaºi iubitor de fru-mos, dascãlul Gheorghe Cega,coroborat cu cel al autoritãþilorlocale, a fost inaugurat Muzeul Me -morial Miroslava ºi Daniel ªandro(subln. n. V.N.) (Ostap Borodai-ªandro).

Având o valoare etnograficãdeo sebitã ºi o þinutã graficã de ex -cepþie, albumul „Cusãturi hu þule“de Miroslava ªandro nu trebuie sãlipseascã din biblioteca nici unuiucrainean (huþul) ºi nu numai. Al -bu mul întruchipeazã car tea de aur aînþelepciunii huþulilor (ucrai nen i -lor). Numai privind prin rãsfoireapaginilor te încarci cu energii su fle -teºti, dându-þi seama ce frumuseþiso ciale pot crea oamenii simpli dinpopor, mai ales femeile huþule(ucrai nencele). Bravo lor!

prof. Vichentie NICOLAICIUC

Albumul „Cusåturi huÆule“ de Miroslava Çandro

Ediþia întâi ºi a doua- Note de lector -

Curierul UCRAINEAN 13

11Curierul UCRAINEAN

Este relaxant ºi genereazã mare satisfacþiesufleteascã sã scrii despre un om, de prietenia ºicolaborarea cãruia ai avut privilegiul sã te bucuride-a lungul anilor într-o epocã bogatã în eveni-mente, extrem de complexã ºi contradictorie. Oepocã condamnatã acum, în multe privinþe înmod justificat, dar care a avut un merit incon-testabil, ºi anume a oferit celor sãraci posibili-tatea de a se realiza material ºi spiritual, lucru deneconceput în România dinaintea celui de-alDoilea Rãzboi Mondial. În aceastã epocã,Onufrie Vinþeler a ajuns, din modestul fiu deþãran, dintr-un sat de pe Valea Mureºului, în vâr-ful cel mai înalt al Cetãþii Academice, acela deprofesor la prestigioasa Universitate „Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca ºi doctor honoris causaal Universitãþii „Lucian Blaga“ din Sibiu, avândîn spatele sãu o activitate ºtiinþificã de prestigiu,unanim apreciatã.

Din multele ºi desele noastre dialoguri amaflat despre visele ce i-au legãnat tinereþea. Celmai mare vis al tânãrului Firucu, primul din ceiºase copii (nãscut la 10 august 1930) ai gospo-darilor Ioan ºi Minodora Vinþeler, a fost acela dea depãºi condiþia pãrinþilor ºi rudelor sale, de anu rãmâne la coarnele plugului ºi de a ajunge omcu multã carte. Ambiþia ºi stãruinþa, ajutate decalitãþi native, l-au fãcut pe tânãrul Firucu sã tra-verseze viaþa ºi sã-i învingã greutãþile, ajungândcu bine la þãrmul visurilor sale.

Astfel, terminând cele ºapte clase în comunanatalã, Cãptãlan, la vârsta de 15 ani, ia viaþa înpiept ºi se calificã lãcãtuº mecanic la DepoulCFR Sibiu, de unde, datoritã unor calitãþisesizate de profesorii sãi, este selectat pentruFacultatea Muncitoreascã, intrând apoi, în anul1952, la Facultatea de Filologie a Universitãþiidin Bucureºti. Dupã terminarea primului an defacultate, i se propune sã-ºi continue studiile înURSS, propunere pe care o acceptã. Ajungând laMoscova, este repartizat la Saratov, pe Volga,unde trece direct în anul II de studii. LaFacultatea de Filologie din Saratov intrã în con-tact cu o serie de iluºtri profesori universitari,reputaþi lingviºti, care i-au marcat toatã cariera.Dupã doi ani, a fost transferat la Universitatea„M. V. Lomonosov“ din Moscova, unde a termi-nat anii IV ºi V (1955-1957), elaborându-ºilucrarea de licenþã cu titlul „Interacþiunea dintrelimbi“ (concret, dintre limbile slave ºi limbaromânã), sub conducerea reputatului indoeu-ropenist V. V. Ivanov. La susþinere, în calitate dereferent oficial, l-a avut pe cunoscutul romanistR. A. Budagov. Comisia a propus ca lucrarea sade licenþã sã fie transformatã în tezã de doctorat.

La terminarea facultãþii, în 1957, a fost repar-tizat la Catedra de limba rusã a Facultãþii deFilologie din cadrul Universitãþii „V. Babeº“ dinCluj, unde parcurge toate treptele carierei uni-versitare, devenind profesor ºi conducãtor dedoctorat. Titlul de doctor în ºtiinþe filologice îlobþine în 1965, în urma susþinerii tezei întitulate„Construcþii prepoziþionale care exprimã relaþiiobiectivale“, la aceeaºi catedrã a Universitãþiidin Moscova, la care ºi-a susþinut ºi teza delicenþã, dar cu un alt conducãtor ºtiinþific.

În paralel cu activitatea didacticã, OnufrieVinþeler a desfãºurat ºi o bogatã activitate decercetare ºtiinþificã, remarcabilã ºi prin varie -tatea ei tematicã. Astfel, problemele de lexicolo-gie ºi lexicografie au stat în atenþia sa încã dinfacultate, publicând câteva studii cu privire laelaborarea unor tipuri de dicþionare, iar în anul1974 a tipãrit, în colaborare cu dna M. Burcã,primul „Dicþionar de antonime ale limbiiromâne“, bine primit de cãtre specialiºti, dovadã

fiind cele 56 de recenzii în limba românã, ger-manã, maghiarã ºi rusã.

Au urmat alte dicþionare de antonime, celpublicat la Chiºinãu, în 1997, apoi Dicþionarulde antonime, publicat la Editura „Lucman“ dinBucureºti, în 1998, care a întrunit pânã înprezent ºase ediþii. Cel mai amplu Dicþionar deantonime apare în douã volume la Editura Daciadin Cluj-Napoca, în 2002. Profesorul O. Vinþelereste singurul specialist român care a elaborat ºipublicat dicþionare de antonime, sinonime,omonime, neo logisme, explicativ, bilingv ºipoliglot. De asemenea, domnia sa a elaborat ºipublicat, în 1999, Dicþionarul ucrainean-român,care a fost premiat de Fundaþia Dacia. Pe lângãdicþionare, profesorul O. Vinþeler a publicatstudii de onomasticã, etimologie, gramaticã ºilexic. Un numãr însemnat de articole a publicatºi peste hotare: la Moscova, Leningrad, Kiev,Preºov (Slo vacia), Tbilisi ºi Chiºinãu.

În ultima perioadã, tematica scrierilor sale adepãºit stricta specializare, orientându-se ºi spredomenii precum istoria, literatura, memorialisti-ca etc. Astfel, printre cele 37 de cãrþi publicatepânã acum, regãsim ºi urmãtoarele titluri: „Dinculisele luptelor pentru Ardeal“ (în colaborare),„La început a fost cuvântul Ardeal“, „Portrete ºicãrþi“ vol. I ºi II, „Aforisme“, „Cãptãlania“,„Ultimul vals sau Lebãda neagrã“ etc.

Urmãrind lista cãrþilor publicate ai puteacrede, la prima vedere, cã profesorul O. Vinþelera fost ºi este un om exclusiv al bibliotecii. Nimicnu ar fi mai greºit decât o asemenea concluzie!Pe lângã faptul cã Onufrie Vinþeler a fost undascãl care, prin cursurile sale consistente ºi sis-tematice, a trezit interesul studenþilor pentru spe-cialitatea aleasã, a fost ºi este un îndrumãtor decercetare ºtiinþificã a studenþilor ºi doctoranzilorsãi. Multe generaþii de studenþi, profesori dinînvãþãmântul preuniversitar ºi doctoranzi s-aubucurat de îndrumãrile sale competente. Nuputem sã nu amintim, în acest context, con-tribuþia substanþialã a profesorului O. Vinþeler laformarea intelectualitãþii ucrainene din Româniaºi sã nu menþionãm câteva exemple de elaborarea tezelor de doctorat sub conducerea domnieisale. Astfel, profesoara Odarca Bout-Ardelean,Cristina Bumbar, Ioan Herbil, MihaelaSemeniuc (Herbil) ºi alþii s-au bucurat de con-ducerea competentã de cãtre domnia sa a pro-cesului de elaborare ºi susþinere cu succes atezelor de doctorat. Aceºtia au devenit, la rândullor, cercetãtori valoroºi în domeniul ºtiinþelorfilologice. Mai mult decât atât, datoritã domnieisale ºi existenþei secþiei ucrainene, s-a putut rea -li za susþinerea tezei de doctorat la Universitateaclujeanã, în co-tutelã cu Universitatea „IuriFedkovyci“ din Cernãuþi, de cãtre GenovevaVoloºciuc pe tema „Tradiþia creºtinã în operaNatalenei Koroleva“, pregãtitã sub îndrumareaprofesorului Volodymyr Antoficiuk.

Un caz aparte, pe care trebuie sã-l amintim,legat de contribuþia profesorului O. Vinþeler ladezvoltarea intelectualitãþii ºi culturii ucrainenedin România, este cel al conducerii tezei de doc-torat al lui Ion Petrovai, care ºi-a propus sãcerceteze aportul intelectualitãþii ucrainene dinMaramureº la dezvoltarea culturii acestui colþ alRomâniei, tezã care s-a materializat într-o fru-moasã carte dedicatã multiculturalitãþii dinaceastã zonã-unicat a þãrii noastre. Prin publi-carea acestei cãrþi la „Institutul de StudiiTransilvane“ al Academiei Române din Cluj-Napoca, Ion Petrovai a fãcut cunoscut pentrucititorul român fenomenul cultural ucrainean deexcepþie din România de dupã cel de al Doilea

Rãzboi Mondial ºi pânãîn prezent.

Contribuþia cea mai importantã, însã, a pro -feso rului O. Vinþeler la dezvoltarea culturalã acomunitãþii ucrainene din România este legatãde activitatea Asociaþiei Cul turale „România-Ucrai na“, care a luat fiinþã, la iniþiativa sa, în1995 ºi al cãrei preºedinte a fost de la înfiinþareºi pânã în prezent. Înfiinþarea acesteia a permissã acþionãm, cei care i s-au alãturat, în mod legal,metodic ºi în vãzul lumii în favoarea intereselorculturale ale comunitãþii ucrainene din România.Acþiunea Asociaþiei a fost orientatã în douãdirecþii principale: 1) în fiin þarea Secþieiucrainene la Univer sitatea „Babeº-Bolyai“ dinCluj-Napoca ºi 2) dezvoltarea colaborãrii întreUniversitatea clujeanã ºi universitãþile dinUcraina. În primãvara anului 1999, dl O. Vinþelersemneazã, în numele Asociaþiei, cererea cãtreSenatul Universitãþii „Babeº-Bolyai“, pentruînfiinþarea secþiei ucrai nene. Cererea a fost apro-batã ºi astfel, începând cu anul ºcolar 1999/2000secþia ucraineanã a devenit fapt istoric. Un dece-niu ºi jumãtate de activitate a Asociaþiei, a con-firmat, în mod strã lucit, justeþea deciziei noastrede a înfiinþa secþia ucraineanã ºi de a ne îndreptaspre colaborarea cu universitãþile din Ucraina.Rezultatele sunt mai mult decât notabile: anulacesta am organizat la Cluj-Napoca Simpozionulºtiinþific internaþional dedicat împlinirii unuideceniu de la înfiinþarea secþiei ucrainene, cuparticiparea remarcabilã a unor profesori dinCernãuþi, Kiev ºi Ujhorod. De fapt, acesta a fostcel de-al doilea simpozion internaþional dedicatculturii ucrai nene, organizat de Catedra defilologie sla vã a Universitãþii „Babeº-Bolyai“, deAsociaþia Cul turalã „România-Ucraina“ ºiUniunea Ucrai nenilor din România, primul des-fãºurându-se cu trei ani în urmã.

Scriind aceste rânduri despre rolul AsociaþieiCulturale „România-Ucraina“, nu putem sã nuamintim numele celui care a inspirat înfiinþareaacesteia ºi a secþiei ucrainene. Este vorba de pro-fesorul emerit al Universitãþii „Taras ªevcenko“din Kiev, Stanislav V. Semcinskyi, un marelingvist romanist ºi românist, cel care a înfiinþatºi condus decenii de-a rândul seminarul de limbaromânã la Universitatea kieveanã. El a înfiinþatAsociaþia de prietenie cu România, la scurt timpdupã proclamarea independenþei Ucrainei în1991, ºi a sugerat profesorului O. Vinþeler sãînfiinþeze o Asociaþie similarã în þara noastrã.Iatã de ce, în semn de preþuire ºi pentru meriteledeosebite în promovarea limbii ºi culturiiromâne în Ucraina ºi în tot spaþiul sovietic,Asociaþia Culturalã „România-Ucraina“, perso -nal profesorul O. Vinþeler a iniþiat acordareatitlului de doctor honoris causa al Universitãþii„Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca ilustrului pro-fesor Stanislav Semcinskyi, eveniment realizat ladata de 2 iunie 1997.

Multe acþiuni pe care O. Vinþeler le-a între-prins în sprijinul comunitãþii ucrainene dinRomânia ar mai putea fi amintite, însã, credemcã cele menþionate sunt mai mult decât suficientepentru a evidenþia meritul deosebit al domnieisale în promovarea limbii ºi culturii ucrainene.În semn de preþuire pentru tot ceea ce a fãcutpentru comunitatea ucraineanã, îl proclamãm, înnumele ucrainenilor din România, la ceas aniver-sar, Membru de onoare al comunitãþii ucraineneºi îi urãm mulþi ani cu sãnãtate pentru a puteasprijini ºi în continuare procesul de dezvoltare aucrainisticii din þara noastrã.

Ivan SEMENIUCIvan ARDELEAN

Profesorul onufrie VinÆelerProfesorul onufrie VinÆelerla 80 de anila 80 de ani

Curierul UCRAINEAN6

Comuna Gottlob, situatã la circa 70 de km deTimiºoara, ºi-a îmbogãþit zestrea culturalã prinreactivarea etniei ucrainene.

Dupã cum am înþeles din discuþiile cu primarulGheorghe Nastor, Gottlobul, locuit mai demult degermani, cu timpul, prin plecarea lor, a fost popu -lat mai întâi de bihoreni de prin Beiuº, iar apoi demaramureºeni, români ºi ucraineni, deo potrivã.Acum, în sat existã o puternicã comunitate

ucraineanã, dar care nu era organizatã pânã lavenirea inimoasei fa milii Corneºtean. Aceastãfamilie, pro ve nitã din sate ucrainene ale Mara -mureºului (Lunca la Tisa ºi Crãciuneºti) s-a aºe -zat cu câþiva ani în urmã în Banat, în satulDudeºtii Vechi de lângã Sânnicolau Mare, pentruca apoi sã se stabileascã în frumoasa comunãGottlob.

Familia Nicolae Corneºtean, e alcãtuitã dinsoþia Odatia ºi cei doi fii; fiul cel mare, tot

Nicolae, s-a cãsãtorit ºi locuieºte în satul Variaº,unde este profesor de limba ucraineanã ºi creatorde literaturã. M-am deplasat în judeþul Timiº ºi laGottlob cu speranþa cã îl voi întâlni pe Corneºtean-tatãl ºi vom putea sta de vorbã pentru a depãnaamintiri de la Liceul Ucrainean din Sighet, pecare l-am absolvit amândoi în anii ºaizeci, dar dinpãcate el era încã internat într-un spital dinTimiºoara, iar mie timpul nu mi-a permis sã-l

vizitez; în schimb i-am vizitatfamilia, la Gottlob.

La Timiºoara am ajuns searatârziu cu maºina personalã,însoþit de soþia mea, iar di -mineaþã, împreunã cu preºedin-tele filia lei UUR, GheorgheHleba, ºi cu secretarul organiza-þiei Timiº, juristul ªtefanBuciuta, ne-am îndreptat spreGottlob. Era a doua oarã cândvizitam aceastã frumoasã locali-tate. Ne-am oprit la primãrie,unde am fost întâmpinaþi de câþi-va consilieri locali ºi de primarulcomunei, dl Gheorghe Nastor,bihorean de origine, cu vechistagii în administraþia localã.Priceperea lui ºi-a pus amprentaasupra dezvoltãrii localitãþii,despre care putem spune cã se

apropie, ca aspect, de o localitate urbanã dinOccident, cu strãzi largi, asfaltate ºi pietruite, cuconstrucþii moderne.

Festivalul Lubeniþei, care este brandul acesteilocalitãþi, organizat în acea zi, a avut loc într-unparc cu scenã în aer liber, situat lângã o frumoasãbazã sportivã. Am remarcat pe clãdirea cestrãjuieºte baza sportivã urmãtoarea inscripþie:„Gottlob, Asociaþia Sportivã: Spartak Gottlob1927“, denumirea asociaþiei datã de germani, pri -

mii locuitori ai acestei comune. În jurul bazeisportive ºi a scenei era o mare forfotã, totul seamenaja, se uda gazonul, se vop seau gardurile ºibãncile, practic, localitatea se pre gãtea de sãrbã-toare.

Comunitatea ucrai neanã din lo ca litate a doritsã îºi etaleze formaþiile artistice înaintea festiva -lu lui. pen tru a ieºi mai bine în evidenþã.

De pregãtirea prac ticã a acþiunilor s-a ocupatvice primarul Cris tian Cerba, care a reuºit sã ame-najeze la timp amplificarea, pentru ca apoi sãpoatã începe spectacolul propriu-zis.

În drum spre scenã, am întâlnit o doamnã cuun copil în braþe. Fetiþa, dupã cum spunea dna,avea 9 luni - cel mai tânãr spectator - o chemaDorina Anas ta sia Semeniuc. Abia dupã ce amfotografiat-o în braþele mamei, mi-am dat seamacã dna era soþia lui Narcis Semeniuc ºi nepoataregretatului meu coleg Iura Seme niuc din Lugoj.

Prezentatorul programului artistic de sâmbãtãpentru ucrainenii din Gottlob a fost muzicantuljurist ªtefan Buciuta, care, dupã absolvirea ªcol-ii Populare de Artã din Timiºoara, a devenit unpasionat al viorii.

Au urcat pe scenã, pe rând, formaþiile dinGottlob - „Smericika“, condusã de Odatia Cor -neºtean; Pietroasa Mare - „Þidrovyna“ condusãde Petricã Beuca; ªtiuca - „Kalyna“ condusã deMarioara Bra ºoveanu; Remetea Micã - „Reme -teanka“ condusã de Ana Hrin, care, deºi era îndoliu dupã mamã, a dorit sã susþinã ºi sã fieprezentã la aceastã manifestare a ucrainenilor.

Am remarcat-o pe fiica dumneaei, NicoletaHrin din clasa a V-a, de 12 ani, care a dovedit cãare talent de artistã, interpretând pe scenã cânteceucrainene. Mulþi ucraineni ºi oameni de alte etniiau ocupat locuri pe bãnci, deºi era o zi toridã, iarspectacolul se desfãºura în timpul amiezii.

Nu a lipsit nici dna Anna Bereghi, profesoarade limba ucraineanã, corespon den tul jurnalelornoastre, care m-a ºi întrebat în ce limbã am sãscriu eu artico lul pentru presã ca sã nu ne repetãmîn acelaºi jurnal.

Mulþumesc organizatorilor, gazdelor ºi tuturorcelor implicaþi în acest eveniment de suflet alucrainenilor.

ªtefan BUCIUTA

Manifestare culturalå aucrainenilor la Gottlob

Membri din conducerea UUR, participanþi la manifestare culturalã

La începutul lunii august, laSinaia, s-a desfãºurat Salonul deCarte, Muzicã ºi Presã, ediþia a II-a.Acþiunea a fost organizatã de Am -plus International Ltd în Cen trulInternaþional de Conferinþe „Ca -sino“, Sinaia. Parteneri au fost Pri -mãria Sinaia ºi Federaþia Edi torilordin România, în colaborare cuCentrul de Culturã „Car men Silva“,Asociaþia socio-culturalã „Pra hovaExcelsior“ ºi Colegiul „Mi hail Can -ta cuzino“ din Sinaia.

Pe parcursul celor 4 zile ale sa lo -nului, s-au desfãºurat prezentãri decãrþi, conferinþe, dezbateri, cenacluri

literar-artistice, mese rotunde pediferite teme, lansãri de cãrþi ºi pro-grame artistice.

În holul Casinoului au fost ame-najate standuri de cãrþi de la di fe ri teedituri importante din Bucu reºti ºiSinaia, la fel - standuri cu cãrþi înlimbi ale minoritãþilor naþionale(fiecare minoritate avea propriulstand). În standul rezervat UniuniiUcrainenilor din România a fostamenajatã o expoziþie de ziare,reviste ºi cãrþi publicate în limbaucrai neanã, de port ucrainean ºifelurite obiecte aduse din Rona deSus ºi Lunca la Tisa. La momen teleartistice, în afara formaþiilor dinSinaia, au fost invitate ºi formaþiiartistice din partea Uniunii Ucrai -nenilor ºi a Uniunii Elene dinRomânia.

Deschiderea Salonului de Car te,Muzicã ºi Presã s-a fãcut joi, 5august 2010. Au participat oamenipolitici, viceprimarul oraºului Si -naia, reprezentanþi ai mass-media,numeroase personalitãþi elene, iardin partea UUR - prof. Miroslav Pe -treþchi, prim-vice pre ºedinte UUR,

pre ºedintele organizaþieiUUR - filiala Maramureººi cunoscuta scriitoareucraineanã Maria Ciu -bica, secretara UUR Ma -ramureº. Dupã cuvintelede deschidere, me saje,urãri de succes, a avutloc momentul artistic alUUR, asigurat de corul„Vocile Ronei“ din Ronade Sus, dansurile ansam-blului „So koly“ (Vul turii)ºi grupul vocal-instru-mental „Cã lina ro ºie“ alcãrui solist ºi conducãtoreste prof. Mi ros lav Pe -treþchi.

Sub bagheta prof.Geta Petreþchi, corul a interpretat cumãiestrie cântece ucrainene. Nu alipsit cântecul „Suspinã Niprul“ peversurile lui T. ªevcenko ºi nici„Suitã mara mu reºeanã“ de M. Mi -trin iuc. Cân tecele ansamblului vo -cal-instrumental „Cã lina roºie“ auîncântat publi cul. ªi dansurile inter-pretate de formaþia „Sokoly“ au fostla înãlþime. A impresionat prin exe-

cuþie cel mai tânãr dansator (de 6ani) Cãlin Se me niuc. Dar aparaturamuzicalã a Salonului nu a fost laînãlþime.

A doua zi, momentul artistic afost prezentat de ansamblul UniuniiElene din România. Iar în ultima ziau fost acordate diplo mele Sa lonuluipentru promovarea cãrþii ºi lecturii.

Ileana DAN

Corul „Vocile Ronei“ prezent la Salonulde Carte, Preså çi Muzicå - Sinaia 2010

În prim plan, solistulMi ros lav Petreþchi.

O parte a ansamblului de dansuri „So koly“

15Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN8

În perioada 10-14 iunie 2010, Muzeul Astraºi Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu auorganizat manifestarea „Zilele AntropologieiRomâneºti“ având ca temã principalã „Hrana -între necesitate ºi artã la români ºiminoritãþi“.

Beneficiind de aprecierile de carese bucurã minoritatea ucraineanã dinTulcea, un grup de patru persoanedin cadrul filialei noastre a onoratinvitaþia primitã.

Astfel, Maria Reva, Maria Efi -mov, Veronica Sacui ºi Valeriu Se -vas tian, care ne-a asigurat trans por -tul echipei la Sibiu, cu baza ma -terialã pregãtitã din Tulcea, bazãconstituitã din peºte proaspãt dediferite feluri, ingredientele aferenteºi cu dorinþa de-a ne reprezenta cucins te, s-au deplasat la aceastã acþiu -ne.

Ajunºi aici, au constatat cã mani-festarea urma sã se desfãºoare înpitorescul „Muzeu al CivilizaþieiPopulare Tradiþionale DumbravaSibiului“, unde echipa noastrã, dupãcâteva ore de odihnã, a ºi începutpregãtirile în vederea acþiunii pro-

priu-zise. Astfel, fetele noastre, pe lângã ceaveau de acasã, s-au deplasat, prin grija organi-zatorilor, în oraº unde ºi-au completat necesarulprivind logistica acþiunii.

Dupã aprinderea focului, echipa noastrã a

trecut la acþiune,pregãtind un meniuconstituit din cior-bã de peºte, sara -mu rã de peºte ºi„va renyky“, repre -zen tative atât pen-tru zona Deltei Du -nãrii, cât ºi pentrumi no ritatea ucrai nea -nã nord-dobrogeanã.

Totodatã, pringrija organizatori -lor, s-a dorit caaceastã manifestaresã constituie ºi oac þiune practic de -mon strativã, re le -vând tehnica pre pa -rã rii acestor „bu -cate“ apetisan te.

Bucãtãresele noastre au pre -gãtit cu mult aplomb meniulmai sus amintit ºi aceasta în ciuda deselor„atacuri de gastritã“ la care au fost supuºi admi-

ratorii ºi participanþiila acþiune.

Dupã finalizarea

preparatelor, aspectul ºiimpresia artisticã, gustuldeosebit ºi farmecul„fetelor ucrainence“ afã cut ca din toatã mân-

carea pregãtitã sã nu rãmânã nimic, semn caacþiunea ºi-a atins din plin scopul propus iniþial.

De remarcat a fost ºi impresia deosebitã cre -a tã de costumele tradiþionale pe carele-au purtat reprezentantele noastre.

Ca o remarcã adusã de la faþalocului, cred cã acþiunea era ºi maireuºitã dacã ar fi fost prezentat ºi unscurt, dar elocvent program artistic,menit sã completeze manifestareaca atare.

Din discuþiile purtate cu organi-zatorii, se pare cã la anul, aceastãacþiune va fi mai amplã ºi mai com-plexã.

Aceastã manifestare prestigioasãdedicatã cunoaºterii ºi implemen-tãrii unor acþiuni ºi strategii de suc-ces, care au fost experimentate îndiferite regiuni din þarã, au urmãritpromovarea, inclusiv turisticã, a re -þe telor culinare tradiþionale, inclusivcele cu specific etnic local.

Echipa, satisfãcutã de rezultatelemuncii, obositã de efortul fizic de -pus, a pãrãsit Sibiul cu regretul cãacþiunea a fost scurtã, dar cu gândul

cã anul viitor prezentarea va fi mult mai binepregãtitã.

Dumitru CERNENCU

Hrana - între necesitate çi artå Hrana - între necesitate çi artå la români çi minoritåÆila români çi minoritåÆi

Fetele din echipa de dans „Zadunaiska Sici“ din Tulcea

Ansamblul din Pardina cu mâncãrurile specific ucrainene

Echipa din Criºan prezentându-ºi preparatele culinare

Preparate tradiþionale din Chilia Veche

Formaþia de dans „Zadunaiska Sici“

4 Curierul UCRAINEAN

Se apropie 4 ani de când cel de-alV-lea Congres al Uniunii Ucrai -nenilor din România, cu majoritatede voturi, l-a ales pre ºe dinte pe de -pu tatul ªtefan Buciuta.

Conform prevederilor StatutuluiUUR, în baza articolului 21, pre -ºedintele UUR a convocat Consiliulde Conducere încã în luna mai2010, pentru a stabili programuldes fãºurãrii alegerilor la organiza -þii le locale ºi a con ferinþelor de fi -lia le ale UUR. De asemenea, încadrul acestei ºedinþe, s-a propusanali za ºi îmbu nãtãþirea unor pre -vederi din Statutul UUR.

Au rãspuns pozitiv preºedinþiifilialelor Caraº-Severin, Satu Mareºi Timiºoara, iar ulterior, în urmadeplasãrii mele la filiala Arad, decomun acord, a fost întocmit pro-gramul desfãºurãrii alegerilor loca -le ºi a conferinþei. Acelaºi lucru s-arealizat ºi la filiala Botoºani, darnici pânã în prezent nu avem sta-bilite programele desfãºurãriialegerilor la filialele Bucureºti,Cluj, Mara mureº, Suceava ºi Tul -cea, fapt ce a determinat ca în ºe -dinþa Consiliului din 04 09 a.c. de laSighetu Mar maþiei sã se propunãamânarea des fã ºurãrii celui de-alVI-lea Congres al UUR pentru odatã ulterioarã, care va fi stabilitã decãtre Consiliul UUR dupã des fã ºu -rarea tuturor con ferinþelor. În acestsens, au fost atenþionaþi preºedinþiifilialelor mai sus men þionate ca,pânã la data de 31 10 2010, sã reali -zeze alegerile la toate filialele.

Prima conferinþã a avut loc la 5septembrie 2010, la Satu Mare. Aupar ticipat delegaþii din organizaþii -le: Satu Mare, preºedinte HorvatIrina Liuba; Micula, preºedinte Bu -ciuta Vasile; Botez, preºedinte Cior -caº Ana; Ciuperceni, preºedinteCurac Ioan; Tãºnad, preºedinte Pa -tra Alexa; Decebal, preºedinteBoiciuc Ileana; Pãulean, preºedinteLaver Maria; Traian, preºedinteBoi ciuc Aurel; Moftinu Mic, pre -ºedinte Caleniuc Vasile; Dumbrava,preºedinte Veciunca Vasile; EriuSin crai, preºedinte Bumbuc Gheor -ghe; Rãteºti, preºedinte Charchaci

Maria; Terebeºti, preºedinte PenteaIoan ºi Tarna Mare.

Delegaþii la conferinþa filialeiSatu Mare au ales Comitetul deConducere format din 9 persoane.

Preºedinte a fost ales domnulMacioca Mihai, iar prim-vice pre ºe -din te Horvat Irina Liuba, vice pre -ºedinþi Prodaniuc Pavel ºi BuciutaVasile, secretar Semeniuc Nicolaeºi membri Gava Mihai, AniºoracVasile, Corsiuc Nadia ºi CharchaciMaria. Pentru Congres, Consiliul deConducere al UUR a stabilit unnumãr de 11 delegaþi, care au fostpropuºi ºi votaþi în conferinþã.

A urmat a doua conferinþã, laCaransebeº, judeþul Caraº-Severin,în data de 17 septembrie 2010, lacare au participat delegaþii din orga-nizaþiile: Anina, preºedinte Verºe -hora Vsevolod; Bocºa, preºedinteMalenovschei Vasile; Caransebeº,preºedinte Tiuch Gheorghe; Copã -cele, preºedinte Popovici Dumitru;Cornuþel, preºedinte ªuºco Silvia;Jupa, preºedinte Furdi Ana; OþeluRoºu, preºedinte Cut Mihai; Reºiþa,preºedinte ªeico Vasile; SãlbãgelulNou, preºedinte Dziºac Vasile;Zorile, preºedinte Furdi Ion.

Delegaþii la conferinþa filialeiCaraº-Severin au ales în unanimi-tate preºedinte pe Liber Ivan ºiurmãtorii membri: Popovici Ioan,prim-vicepreºedinte; VerºehoraVse vo lod ºi Popovici Dumitru,vicepre ºe dinþi; ªeico Vasile, secre-tar; ªuº co Silvia, Tiuch Gheorghe,Si mescu Olga ºi Bereºnec Ion, întotal 9 membri.

Au mai fost propuºi, în afarã demembrii Comitetului, delegaþi laCongres - Olga Mocean ºi RosochaIon, în total 11 delegaþi.

Urmãtoarea conferinþã a avut locla filiala UUR a judeþului Timiº, la18 septembrie 2010, la care au par-ticipat delegaþii din organizaþiile:Timiºoara, preºedinte Câm pea nuIon; Becicherul Mic, preºedinteªubec Ivan; Bârna-Pogãneºti, pre -ºe dinte Longa Ioan; Bethausen,preºedinte Condrei Vasile; Cenad,preºedinte Stolier Petru; Criciova,preºedinte Paraºcineþ Vasile; Da ro -

va, preºedinte Blaj Ana; Dra go mi -reº ti, preºedinte Bejerea Maria;Dudeºtii Vechi, preºedinte MehnoCãtãlin; Ficãtari, preºedinte PrialaVasile; Gelu, preºedinte ªimoneaMilan, Lovrin, preºedinte GorbanMihai; Lugoj, preºedinte CovaciIoan; Niþchidorf, preºedinte Dari -ciuc Vasile; Pietroasa Mare, pre ºe -dinte Beuca Petru; Pãdureni, pre ºe -din te Cozac Mihai; Remetea Micã,preºedinte Hrin Ana; Gottlob,preºedinte Corneºcian Odotia; Brã -neº ti, preºedinte Smecicaº Mihai;Sîn nicolau Mare, preºedinte Dia -ciuc Domiþian; ªandra, preºe dinteCazac Viorica; ªtiuca, preºe dinteBraºoveanu Mariana; Teremia, pre -ºedinte Corneºcian Adrian; Tom -natic, preºedinte Poliec Atanasie;Variaº, preºedinte Lepei Dumitru.

Pentru funcþia de preºedinte ºi-au depus candidatura 4 delegaþi, ºianume Rusnac Andrei, HlebaGheor ghe, Semeniuc Narcis ºiBumbuc Mihaela. S-a votat cu bule-tine de vot, iar rezultatele au fost netfavorabile preºedintelui pânã atunciîn funcþie, Hleba Gheorghe. A fostpropus un Comitet format din 11membri, din care mai fac parte: Mo -rocico Ioan, prim-vice pre ºe dinte;Drozd Vasile, Covaci Ioan ºiCorneºcian Nicolae, vicepreºedinþi;Cîmpeanu Ioan, secretar; Simona

Liber-Lãcrãnjan, Spilca Sorin, Le -pei Dumitru, Bumbuc Mihaela ºiHrin Ana membri, iar pentru dele-gaþi la Congres au fost propuºi ºialeºi Beuca Petricã, BraºoveanuMaria, Longa Ioan, Prodaniuc Va -sile, Solo meþ Felicia ºi ªubec Ioan,în toal 17 delegaþi.

Dumnicã, 19 septembrie 2010,m-am deplasat în comuna Târnova,judeþul Arad, unde este sediul filia -lei UUR Arad, pentru a mã întâlnicu delegaþii din organizaþiile: Ara -niag, preºedinte Priala Dumitru;Chier, preºedinte Grijuc Mihai;Chiºlaca, preºedinte Curac Ilie;Draut, preºedinte Logoº ªtefan;Dud, preºedinte Miculaiciuc ªtefan;

Lunca Teus, preºedinte VeciuncaDumitru; Maderat, preºedinte Han -þic Ana; Sicula, preºedinte BilanDumi tru ºi Târnova, pre ºe dinte Mi -cu laiciuc Fedor.

Au fost propuºi ºi aleºi: pre -ºedinte Miculaiciuc Gavrilã; prim-vicepreºedinte Miculaiciuc ªtefan(nu sunt rude); Laver Gheorghe ºiDziþac Dumitru, vicepreºedinþi;Han þig Ana, secretar; Hrezdac Ti ti -ana ºi Matiaºciuc Ana, membri.Pen tru delegaþii la Congres, în afarãde membrii Comitetului au fost pro -puºi Drozd Ioan ºi Recalo Gheor -ghe, în total 9 delegaþi.

Cu ocazia selecþiei de oferte pen-tru lucrãrile necesare construcþieisediului filialei UUR Botoºani, amluat parte ºi la adunarea generalã aorganizaþiei din satul Tudor Vladi -mi rescu, comuna Avrãmeni, împre-unã cu preºedintele filialei, Sem -ciuc Victor, cu care ocazie a fostales Biroul de Conducere, în fruntecu preºedintele Gromei Dumitru.

În vacanþa parlamentarã de varã,am cãutat sã vizitez toate filialeleUUR, întâlnindu-mã cu preºedinþiiacestor filiale din Maramureº,Suceava, Tulcea cu care am discutatºi rezolvat probleme de interescomun: organizatorice, culturale ºide investiþii. În deplasãrile mele ºipentru rezolvarea tuturor proble -melor atât pe linia organizaþiei, câtºi pe linie politicã, în calitate dedeputat, m-am sprijinit ºi mã sprijinpe consilierii ºi experþii mei, CozmaCrina de la Biroul Parlamentar dinBaia Mare ºi Petreþchi NicolaeMiroslav de la Biroul Parlamentardin Sighetu Marmaºiei, precum ºipe alþi colaboratori, angajaþi tempo-

rar în soluþionarea diferitelor pro -ble me ce privesc susþinerea activi -tãþii mele în teritoriu.

De real folos îmi este ºi ºoferulUn gureanu Filaret, care uneori ºi întimpul zilelor libere sau pe timp denoapte se deplaseazã cu mine la di -f e rite acþiuni stabilite de comunacord cu colaboratorii.

Mulþumesc tuturor celor carecon tribuie la întãrirea organizaþieinoastre ºi mã sprijinã în toate acþiu-nile, ca sã-mi pot duce la bun sfârºitmandatul încredinþat.

ªtefan BUCIUTA

Din activitatea preçedinteluiUniunii Ucrainenilor din România

în perioada vacanÆei parlamentare

Prezidiul conferinþei filialei Caraº-Severin a UUR

Prezidiul conferinþei filialei Timiº a UUR

Curierul UCRAINEAN 5

7Curierul UCRAINEAN

Nopþile? Da, aþi citit bine, nu estenicio confuzie, cãci deºi ne-am obiºnu-it ca în fiecare an sã sãrbãtorim ºi sãvorbim despre „zile“, anul acesta amsãrbãtorit „nopþile“. Asta deoarece,dupã spusele, bineînþeles, pline de umorale domnului Marius Ursaciuc, pri-

marul oraºului gazdã Gura Humorului, ladeschiderea oficialã a manifestãrilor cultural-artistice din anul acesta, „Humorenii au hotãrât:din motive de crizã, se diminueazã durata zileicu 25%“ ºi, în consecinþã, „noaptea va începe la10 di mi neaþa“. Citind aceste cuvinte, spuse înglumã, sper cã v-aþi dat seama cã este vorbadespre Fes tivalul „UMOR LA...GURAHUMORULUI“. Dar nu numai atât, deoareceanul acesta, într-adevãr, din cauza crizei ºi maiales din cauza calamitãþilor din varã, au fostîmpinse spre toamnã serbãrile verii, adicã „Umorla Gura Humo rului“ ºi „Zilele Humorului“ ºi afost apropiat de varã Festivalul Internaþional deFilm, diaporama ºi de fotografie - „Toamnã laVoroneþ“. Aºadar, anul acesta a fost mai deo -sebit, cu atât mai mult cu cât Festivalul „Umor laGura Humorului“ a ajuns la a 20-a ediþie,Festivalul „Toamna la Voroneþ“ - la a 30-a ediþieiar, cu ocazia serbãrilor folclorice, cunoscutacântãreaþã buco vi neanã de muzicã popularã,Maria Macovei, a sãrbãtorit 40 de ani de carierãartisticã. Aceste ma ni festãri concomitente s-audesfãºurat în perioada 2-5 septembrie ºi, în pre-mierã, majoritatea lor au avut loc în aer liber, înzona de agrement Ariniº, si tua tã la margineaoraºului, în lunca râului Moldova ºi la poalelemuntelui unde se aflã pârtia de schi.

Festivalul „Umor la Gura Humorului“ este unfestival internaþional de graficã, fotografie satiri -cã ºi literaturã umoristicã. Vernisajul expoziþiei aavut loc în prima zi a festivalului ºi, pe lângãgrafica semnatã de autori strãini, dar ºi de cari-caturiºti cunoscuþi din þarã, ca ªtefan PopaPopas, Ovidiu Ambrosie Bortã, Radu Bercea,Iulian Dziubinschi, Leonte Nãstase, ConstantinCuberschi, Eugen Mirea ºi alþii, simezele aucuprins ºi fotografii satirice, autorul lor fiindIarema Oneºciuc din Gura Humorului. Tematicaexponatelor i-a binedispus pe vizitatori, care auapreciat atât ideile, cât ºi modul de redare graficãºi fotograficã de cãtre autori.

Ziua de vineri, 3 septembrie, a fost dedicatãunor acþiuni ca târgul meºteºugarilor ºi Tabãra desculpturã în lemn, atelierelor de graficã ºi cari-caturã, dar mai ales festivalului culinar „Ba ra -bula de aur“. Acest festival, aflat la a doua ediþie,a atras cei mai mulþi vizitatori - motivele fiindlesne de înþeles. Gospodari ºi gospodine, s-auîntrecut în specialitãþi culinare preparate pe„bazã de cartofi, începând cu clasicele scrijele, ºicontinuând cu tocineii ºi alte mâncãruri speci-fice Bucovinei. Câºtigãtorilor li s-au oferitdiplome, dar rãsplata cea mai valoroasã a fostcea moralã, rezultatã din aprecierile vizitatorilor,care au gustat ºi consumat din specialitãþileoferite de cãtre bucãtarii concurenþi. Cu aceastã

ocazie, trebuie remarcat ºi fap-tul cã, deja binecunoscutulmaestru în arta prelucrãrii lem-nului - domnul Florin Cra ma -riuc, s-a dovedit a fi la fel depriceput în arta culinarã, spe-cialitãþile pregãtite de dânsulfiind foarte apreciate de cei carele-au consumat.

Seara aceleiaºi zile a inclus„Balul gospodarilor“ aºa cãvoia bunã ºi distracþia au fost -aºa cum se spune - la ele acasãºi au continuat pânã a doua zi.La aceastã stare au contribuit ºiprogramele artistice ale unorformaþii ca Axiome, Direcþia 5,Hi-Q ºi altele care, de pe scenamare a parcului Ariniº, auentuziasmat spectatori. În ciudaunei vremi nefavorabile, reci detoamnã cu vânt ºi uneori chiar

cu ploi rãzleþe, nu s-au clintit de lângã scenã. Înschimb, duminica, în ultima zi a festivalului vre-mea s-a încãlzit, cãci chiar de dimineaþã un soareprietenos a inundat cu luminã ºi cãldurã tot ora -ºul, zona de agrement, creând o atmosferã ºi maiplãcutã, cu adevãrat sãrbãtoreascã. În consecinþã,acest fapt s-a reflectat în afluenþa de viz i tatorilocalnici ºi de turiºti prezenþi în zona de agre-ment, dovadã fiind ºi numãrulfoarte mare de autoturismecare au umplut zonele de par-care dar ºi toate strãzile adia-cente.

Toatã lumea era veselã,bine dispusã, mai ales comer-cianþii de suveniruri, artizanat,alimentaþie publicã care obþi -neau importante încasãri. Ri -gu roºi erau ºi proprietariicaruselelor, toboganelor ºi aaltor puncte de distracþie pen-tru copii, care, singuri sauînsoþiþi de pãrinþi, se distraucel mai bine.

Tot duminicã, vizitatorii auavut plãcerea sã vadã ºi paradaminoritãþilor, care s-a des fã -ºurat sub egida UNESCO, pre-cum ºi spectacolul folcloricprezentat de aceºtia, dar ºi deformaþiuni româneºti din zonã. Dupã defilare, pescena din parcul Ariniº au putut fi vãzute ºiaplaudate formaþiunile artistice ale grecilor, ger-manilor, polonezilor, ruºilor-lipoveni ºi ucraine-nilor care, în costume pitoreºti, i-au încântat pecei prezenþi cu frumoase programe artistice,obþinând din partea acestora aprecieri ºi bine-meritate aplauze.

Referitor la acest spectacol trebuie remarcatºi urmãtorul aspect. Dacã în cazul primelor patruformaþii menþionate mai sus, prezentatorul pro -gra mului i-a informat pe spectatori ce etniereprezintã, localitãþile de unde sunt ºi ce cînteceºi dansuri specifice etniilor respective vor fiprezentate, în cazul ucrainenilor, reprezentaþi deansamblul „Kolomyika“ - cãci despre acesta estevorba, au spus cã este din oraºul ªiret, judeþulSuceava indicând chiar ºi þara - România - o ade-vãratã lecþie de geografie. Deºi a fãcut ºi o scurtãprezentare a ansamblului condus ºi îndrumat cumultã competenþã de doamna profesoarã IanoºZirca, a succeselor obþinute la festivaluri naþio -nale ºi internaþionale din Franþa, Italia, Ucrainaºi Republica Moldova, în mod inexplicabil aomis sau „a uitat“ sã precizeze etnia pe care oreprezintã ºi faptul cã membrii ansamblului vor

interpreta dansuri ucrainene. În felulacesta, spectatorii localnici, dar ºimulþi din alte judeþe, posibil chiar ºidin strãinãtate, nu au aflat cã estevorba de etnia ucraineanã ºi au per-ceput cele vãzute potrivit propriilorconsiderente. Este regretabil faptul cãse mai întâmplã ºi astfel de situaþii

atunci când este vorba de etnia ucrai neanã (atreia ca numãr în România), deoa rece acest caznu este singular, s-au mai întâmplat situaþiiasemãnãtoare, fie cã era vorba de emi siuni TV,expoziþii sau alte manifestãri cultural-artistice,inclusiv la diferite târguri.

Referitor la programul prezentat de ansam-blul „Kolomyika“, trebuie subliniat faptul cãacesta a stârnit aplauze puternice din parteaspectatorilor, care în felul acesta i-au rãsplãtit pedansatori - bãieþi ºi fete - pentru abnegaþia ºi ta -lentul cu care au dansat. Tot ce se poate spune încazul lor este un sincer „bravo“ ºi calde felici -tãri!

Trebuie subliniat ºi faptul cã toate formaþiileartistice prezente pe scenã s-au remarcat prin ta -lent, fapt apreciat de publicul spectator.

Tot duminicã, au mai avut loc spectacoleoferite ºi de alte formaþii folclorice, unele din elededicate cântãreþei Maria Macovei, la împlinireaa 40 de ani de carierã artisticã, cu care ocazie ºidânsa a interpretat cântece din repertoriul sãu.Seara, pe scenã, în prezenþa unui numãr impre-sionant de spectatori, s-a desfãºurat (aºteptat cumultã nerãbdare) „Vechiul ºi noul CenacluFlacãra“ - spectacol care i-a vrãjit pe cei pre -zenþi, dovadã fiind aplauzele ºi ovaþiile acestora,faptul cã, deºi era trecut de miezul nopþii, toþispectatorii, tineri ºi vîrstnici, au regretat cã aces-ta s-a terminat parcã prea repede. Dar, parcã

„Nopþile Humorului“ s-au terminat prea repede,deºi s-au desfãºurat pe parcursul a patru zile. Încompletarea celor arãtate, mai trebuie amintiteconcursul „Cel mai puternic om din Bucovina“ºi Festivalul Internaþional de Film, diaporamã ºifotografie „Toamnã la Voroneþ“, prezentarearetro a unor filme româneºti care, pe parcursul acâtorva zile, dar ºi „nopþi albe“, au întregit mani -festãrile acestor triple evenimente cultural-artis-tice de la Gura Humorului. Totul s-a terminat cuun frumos foc de artificii care, oglindit în aparâului Moldova, a pãrut mai fascinant. Timpuls-a scurs repede ºi humorenii au regretat ter-minarea manifestãrilor artistice. Dar, speranþa cãla anul viitor „zilele“ sau poate din nou „nopþile“se vor desfãºura iarãºi, poate mai frumos, îi facepe localnici sã se gândeascã de pe acum la ediþiaurmãtoare. Poate anul urmãtor va fi unul fast,fãrã calamitãþi, crizã sau austeritate. Pânã atunci,îmi reamintesc iarãºi, ca la înce putul acestui arti-col, cuvintele primarului Marius Ursaciuc pecare le citez pentru înche iere: „Humorenii auhotãrât; austerizãm dar continuãm sã trãim“, cãciviaþa merge înain te, cu bune ºi cu rele, conti -nuãm sã luãm partea plinã a paharului“.

Iarema ONEªCIUC

Partea plinåa paharului

Dans ucrainean în interpretarea ansamblului „Kolomyika“

Radu Bercea, Iarema Oneºciuc ºi Iulian Dziubinschi la Expoziþia de graficã ºi fotografie satiricã

Curierul UCRAINEAN 15

Existã debutanþi care meritã atenþie dela bun început, fiind vãdit cã descind dinfamilia marilor jurnaliºti, precum Cris -tian Tudor Popescu, Grigore Car tianu,Robert Turcescu etc., care îºi exercitãprofesia întru credinþa nestrãmutatã îndreptate ºi adevãr, manifestã o capacitatede analizã profundã a realitãþii cotidiene în per -spec tiva viitorului, au o atitudine criticã, deseorivehementã ºi neiertãtoare, de tipul pam fletu lui,prin care vizeazã o schimbare vital necesarã pen-tru binele þãrii.

Un asemenea exemplu este Cezar Pesclevei,dublu licenþiat (teologie ºi asistenþã socialã)care, chiar de la începutul carierei sale de asis-tent social în Bucureºti a cunoscut pe viu mize-ria socialã în care se zbate de douã decenii Ro -mâ nia postrevoluþionarã , iar ca ziarist acreditata avut ºansa sã dezvãluie deschis românilor situ-aþia realã pe care a cunoscut-o, cu îndrãznealaunui adevãrat profesionist, ºtiind cã o schimbareîn bine a României e posibilã numai prin putereaºi inteligenþa pro priu lui nostru popor, dar nicio-datã în afara bunului Dumnezeu.

Prin urmare, prima sa carte de eseuri ºi pam-flete „Jurnalul de dincolo de noi“ apãrutã laEditura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, este o cartefrapantã, unitarã struc tural, evident nu un jurnalintim, personal, ci un jurnal-pretext, proiectat înafara sa, în cotidian, despre viaþa noastrã de zi cuzi, fapte ºi evenimente, oameni de azi cu neca zu -rile lor, România de azi cu politica ei falimenta-rã ºi politicieni prosperi, cercetate abil, în miezulfierbinte al problemelor grave, în cauzele ºi con-secinþele lor ºi mai grave, ce afecteazã nu numainivelul de trai, dar ºi nivelul de a fi ºi a gândi alomului de rând (manipulat de politicieni corupþiºi mincinoºi, alãturi de mass-media deseori pãr-tinitoare) nivelul de comportament ºi atitudine,aºa cum e firesc într-o democraþie „originalã“,exact de la coada Eu ropei, care deja a produs sin-dromul de „greaþã naþionalã“(!!!) ºi fereascãDum nezeu sã nu in ducem acelaºi sentiment de„greaþã europeanã“ ca sã nu ne fugãreascã ca peniºte lãieºi, cum s-a întâmplat în Italia, nu de -mult sau cum se întâmplã astãzi în Franþa.

Jurnalul lui C. Pesclevei este o radiografie aîntregii societãþi româneºti, cu oamenii dez nã -dãjduiþi ºi dezorientaþi ai anului 2008 (Vai, si-idoar un singur an, iar bieþii români au deja douãdecenii de viaþã nouã în capitalismul românesc!),când tânãrul autor lucra în Bucureºti ºi se zbãteaîn neputinþã pentru drepturile celor mai necãjiþioameni, ca asistent social, iar astãzi s-a retras înprovincie, în frumoasa Bucovinã, unde s-a repro-filat muncind la o firmã privatã, întrucât, mainou, guvernul a inventat moda ca bugetarii, vân-turaþi pe toate drumurile, sã susþinã pe banii lor(25% din salarii + TVA 24%!!!) criza României,sã re nun þe la sporuri ºi prime în favoarea uneisalarizãri hãcuite pânã la sânge într-o economiepeste al cãrei „duduit“ din vremea lui Tãriceanus-a aºezat complet praful ºi mucegaiul nepãsãriiactuale.

Cartea - „Jurnal al anului 2008“ e structuratãîn ºase capitole: 1. Socio-morale 2. Spirituale 3.Umanitare 4. Politice 5. Jurnalul de dincolo denoi 6. Jurnal de vacanþã.

Din „Argument“ aflãm cã „Jurnalul dinvecinãtatea noastrã“ este jurnalul „suferinþeicolective a semenilor noºtri“, ba mai mult, estedrama de azi a umanitãþii întregi care trece prinsituaþii asemãnãtoare. Am ajuns - apreciazã au -torul - într-o situaþie fãrã ieºire, cãci realitatea pecare o trãim e asemenea copilului mort „cu zile“,iar clasa politicã trãieºte coma ne pu tinþei de aschimba ceva. Trãim într-un aer viciat, în carerealitatea însãºi e apãsãtoare, ignorantã dincauza „caracatiþei“ politice româneºti (v. „Pio vraºi România“) ºi a unei „Anomii generali zate“, cea dus la „decesul altruismului"“ ºi al culturiimuncii, la dezrãdãcinarea credinþei, la „perversi-unea iubirii“, la nerespectarea drepturilor funda-

mentale ale omului etc.; trãim „în beznã“ „cuaripi frânte“, dar visãm ºi aºteptãm o schimbareîn bine, cum o face ºi tânãrul autor, preocupat desoarta propriei þãri ºi a propriului popor. Deaceea Jurnalul sãu este o carte incitantã despresoarta României actuale ºi a noastrã, o carteplinã de acuze vehemente, dar ºi de curaj,responsabili tate ºi speranþe (v. „O primãvarã ciu-datã“, „Ju lie ta post-modernã, autohtonã“, „Câ -teva idei despre superficialitate ºi profunzime“,„Iubirea de azi“).

Cezar Pesclevei este un visãtor incorigibil,cum mãrturiseºte el însuºi, cãci acesta e darul ceni l-a dat Dumnezeu (v. „De ce sunt visãtor“), -sã trãim, sã visãm ºi sã sperãm sã fim oameni„unici“, iar ca modele de urmat sã nu ne alegemtot felul de idoli, ci pe Isus Hristos, Mântuitorulnostru, conform dictonului „Nihil sine deo“ (v.„Fii unic“, „Pledoarie pentru o semnificaþiefiinþialã“, „Tinerii ºi HI 5-ul“, „Cugetãri dinweekend“ - cap. Socio-morale.)

În eseul „Omul contemporan“ este înrolatfilozoful existenþialist german Martin Hei degger(n. 1889) care ne aminteºte cã omul contempo-ran „a ajuns sã se întâlneascã cu ceilalþi, fãrã a semai întâlni cu propria persoanã, ceea ce îl în -strãineazã de sine - o separare fatalã, co men t ea -zã eseistul. Ca atare, majoritatea eseurilor dincap. „Spirituale“ în cearcã sã-l apropie pe om deDumnezeu, de credinþã, de sine însuºi ºi deaproa pele sãu ca sã nu ne pedepseascã „plânsulcerului“ prin inundaþii (v. „Încercare de bilanþpost-pascal“, „Gândind la Duminica Tomei“,„Chel tuim ca sã trãim“, „O fereastrã spre Dum -ne zeu“, „ªi astãzi Cerul a plâns“.

Capitolul „Umanitare“ se ocupã de drepturileomului în România, de mentalitate româneascã(care din pãcate a rãmas aservitã vechiului regimºi nu corespunde secolului XXI!) ºi de mentali-tatea în general definitã pa siv ºi restrictiv con-form DEX-ului, or acesta, susþine pe dreptcuvânt autorul, asigurã „Pro gresul sau regresulunei fiinþe umane“ (v. „Despre mentalitate în

România anului 2008, p. 94), despreîncremenirea Ro mâniei, despre tragi-comedia lui nenea Iancu (I. L. Cara giale),despre România consumistã, cu realitateasteri lã ºi oameni pasivi, ce suferã de„Otra va ne gân du lui“, cum scria C. T. Po -pes cu, despre „Ne potism ºi circ“ etc. (v.

„Situaþiuni de azi“, „În ce fel de Românietrãim?“ (I-IV), „Ne potism ºi circ“).

Un capitol extrem de interesant pentru cititoriºi alegãtori îl constituie „Politice“, în care au to -rul înfiereazã corupþia, minciuna electoralã ºiminciuna cotidianã a politicienilor pe care levom urmãri pânã se trezesc alegãtorii (v. „DonJuanii po litichiei româneºti“, „Am ales lichelesau ne-am reprofilat?“).

Eseurile devin, deseori, aici ºi mai peste totunde subiectele plonjeazã în politic, adevãratepamflete, cu expresii caustice la adresa vino-vaþilor în mijlocul cãrora gãsim personalitãþi dela toate partidele de azi, fie de la putere fie dinopoziþie, iar prin verva biciuitoare devin neier -tãtoare, pentru cã din vina lor poporul român aajuns la „greaþã naþionalã“. Clasa politicã ro -mâneascã pe plan intern ºi extern nu mai arenicio credibilitate, cât timp suntem conduºi nude aceasta, ci de FMI, care-i cu noaº te cel maibine pãcatele fundamentale - „regresul“, cumsusþine ºi Traian Ungureanu în lucrarea sa„Încotro duce istoria României“ (v. P. 157).

Ultimele douã capitole sunt extrem de scur te.Penultimul, „Jurnalul de dincolo de noi“, ales ºica titlu al cãrþii, dezvãluie accepþia du blã cu careni se prezintã realitatea, cea in ternã ºi externã.Dacã pe plan intern am reuºit sã ne anulãm maitoate posibilitãþile, pe plan ex tern ºtim sã neauto discriminãm ºi sã ne în josim, sã recu noaº -tem doar ceea ce ne convine, sã încãlcãm dreptu -rile omului, acasã ºi-n afarã…

Ultimul capitol, aparent fãrã legãturã, invitãRomânia în vacanþã.

Eseistul ºi pamfletarul Cezar Pesclevei,pasionat al adevãrului, om plin de curaj ºi ta lent,înfruntã barierele puterii în numele Celui ce ne-aînvãþat sã fim oameni ºi sã visãm - BunulDumnezeu.

Ioan CHIDEªCIUC

Un jurnal alRomâniei de azi

La 2 septembrie 2010, a plecat dintre noi,la fel de discret cum a trãit, Magdalena Láslo-Kuþiuk, o mare specialistã în ºtiinþa literaturii,în literatura ucraineanã în special.

A absolvit cursurile Facultãþii de Filo logiea Universitãþii din Harkov (1954). Apoi a lu -crat, ani de zile, ca lector la Fa cultatea deLimbi ºi Literaturi Strãine (sec þia ucraineanã)a Uni versitãþii din Bucureºti, deºi, pentruactivitatea ºtiinþificã desfãºurtã, merita, cupri sosinþã, titlul de profesor universitar. În1972, ºi-a susþinut, la Uni ver sitatea din Cluj-Napoca, teza de doctorat cu tema „Relaþiile li -terare româno-ucrai nene în secolul al XIX-leaºi la începutul secolului al XX-lea“.

Paralel cu munca didacticã, MagdalenaLás lo-Kuþiuk a desfãºurat o susþinutã activi-tate ºtiinþificã. A colaborat cu studii ºi articolela publicaþii de specialitate, bucurându-se deaprecierea cercurilor ºtiinþifice. A publicatmanuale, cursuri speciale pentru studenþi,anto logii, monografii ºtiinþifice. Vom selectacâteva dintre ele: ZßÍßasadi poetici, Bu cu reºti,1983; Exotica limitrofã, Editura Kri terion,Bucureºti, 1997; Cl]q do bele tris tici,Editura Mustang, Bucu reºti, 2000; Tvor qîst"

Yev qen ca na tlî <ogodo bi, Editura Mus tang,Bucu reºti, 2002; My -chailo Lu cikai, Pagini deistorie, Editura Mus tang,2004 (în colabora re);Tecst î întertecst v hu -doj nî< tvorqostî ÎIva naFranca, Edi tura Mus -tang, Bu cu reºti, 2005 º. a.

Magdalena Láslo-Ku -þiuk a desfãºurat o activitate profesionalãactivã ºi solidã, dar nu lipsitã de dezamãgiriale unei epoci potriv nice personalitãþii uma ne.A fost distinsã însã cu un premiu de mareprestigiu al diasporei ucrainene din SUA:Premiul Antonovicilor (1984).

Magdalena Láslo-Kuþiuk a suferit multdupã pierderea soþului, a scriitorului KyryloKuþiuk-Kocinskyj. A salvat-o munca intensã,materializatã în lucrãri prestigioase. În ultimiiani, a colaborat cu articole ºi la revistele edi-tate de UUR, insuflându-le ver va ºi inte li gen -þa sa.

Magdalena Láslo-Kuþiuk a fost un om bun,modest ºi drept. Deºi evreicã la origine, ea afost mult ataºatã de ucraineni, dãruindu-lepânã în ultima clipã competenþa ºi ener gia.

Cei care au cunoscut-o sau i-au citit lu crã -rile îi vor pãstra o amintire vie.

Ion ROBCIUC

DispariÆia uneimari personalitåÆi

8 Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN16

Din cuvântul introductiv rostit de preºed-intele Viktor Ianukovyci la ºedinþa lãrgitã aGuvernului Ucrainei

Stimaþi membri ai Guvernului,Stimaþi invitaþi,Ne-am propus ca primele 100 de zile ale

activitãþii guvernului sã devinã, la ºedinþanoastrã de astãzi, tema unei discuþii din care sãrezulte nu doar un bilanþ de activitate.

Reuniunea noastrã trebuie sã dea rãspunsurila întrebãri cum ar fi, bunãoarã: au simþitcetãþenii, în realitate, cã puterea acþioneazã, cãîºi îndeplineºte promisiunile, cã nivelul de traial populaþiei creºte, fie ºi treptat?

Da, într-adevãr, principalii indicatori aratãcã situaþia în þarã se îmbunãtãþeºte, încet, darsigur. Pregãtindu-mã pentru aceastã ºedinþã,am studiat multe documente.

Da, principalii indicatori se îmbunãtãþesc,lent, dar se îmbunãtãþesc totuºi. Existã nume -roase schimbãri în bine în multiple sfere alevieþii societãþii.

Nu aº vrea, însã, sã reduc discuþia la evocãristatistice.

Pe oameni îi intereseazã dacã principaleleprioritãþi de dezvoltare social-economicã alestatului ne permit sã vorbim despre ieºireatrep tatã din crizã, sã privim mai încrezãtori înviitor.

Oamenilor nu le este totuna dacã judecãtoriiau devenit mai drepþi. S-a diminuat, oare, nu -mã rul celor ce dau ori iau mitã?

A devenit sãnãtatea mai puþin împovãrã-toare pentru bugetul familiei, este învãþãmântulsuperior mai accesibil?

Iatã ce îi frãmântã pe oameni cu adevãrat.Rãspunsurile la aceste întrebãri - ºi numai

ele - pot fi criterii de apreciere ale activitãþiiputerii.

Pe de altã parte, aceste rãspunsuri permit sãse aprecieze cât de corect am determinat strate-gia ieºirii din crizã, dacã deciziile noastre vorputea sau nu lansa þara pe calea dezvoltãriisocial-economice stabile.

Dacã avem în vedere faptul cã actualulguvern ºi-a început munca în condiþii extremde defavorabile, se poate aprecia, zic eu, cãstartul a fost normal.

Într-un termen foarte redus, a fost elaboratBugetul - document financiar fundamental, afost aprobat Programul anticrizã, au fost sta-bilite prioritãþile pentru perspectivã.

Renunþarea la „conducerea manualã“, des -pre care s-a vorbit foarte adesea în ultimii cinciani, angajarea bine direcþionatã a finan þelorstatului ne-au permis sã ne reîntoarcem laregimul planificãrii ºi predictibilitãþii, sã aco -pe rim pe deplin cu resurse cheltuielile pla ni -ficate. Cheltuielile, se vede cu ochiul liber, suntinsuficiente. Dar trebuie sã contãm pe cele ceexistã ºi sã le folosim raþional. Echilibrareafluxurilor financiare ºi asigurarea stabilitãþiisistemului bugetar faþã de influenþele interne ºiexterne reprezintã una din prioritãþile noastre.

În total, aceºti paºi, ºi alþii, au asigurat

accelerarea ritmurilor de creºtere a producþieiindustriale cu 12,6 la sutã. Deficitul bugetuluise va reduce de la 11,4 la sutã din PIB la 5,3 lasutã în 2010.

Producþia agriculturii în primele patru luniale anului -ianuarie-aprilie - în comparaþie cucu perioada corespunzãtoare din anul 2009 acrescut cu 4,9 la sutã.

Socot pozitiv faptul cã bugetul prevede sus -þi nerea programelor sectoriale, inclusiv pro-ducþia agricolã ºi domeniul carbonifer, ief-tinirea creditelor pentru proiectele de inovaþiiºi investiþii, reînnoirea investiþiilor de stat,lucru nemaivãzut de mulþi ani. Cu deosebirecele din infrastructurã - vizând accelerareapregãtirilor pentru campionatul EURO-2012.

În concordanþã cu programul de reformeeconomice, a fost definitivat proiectul Progra -mului de activitate a Consiliului de Miniºtri alUcrainei pânã în 2012. la baza cãruia stau prin-cipalele principii ale programului „Ucrainapen tru oameni“ ºi ale Acordului privindcrearea coaliþiei fracþiunilor parlamentare „Sta -bi litate ºi reforme“.

Se prevede aplicarea câtorva reforme însfera socialã - a pensiilor, a învãþãmântului, asãnãtãþii, a culturii. Reformele sistemice cu -prind toate sferele social-politice ºi economice,inclusiv organizarea administrativ-teritorialã,serviciile publice, armata.

E mult, e puþin? Eu zic cã e puþin. În modconºtient nu am citat indicatorii privindcreºterea salariilor, a pensiilor, dar de fapt tre-buie sã þinem seama de faptul cã ne aflãmastãzi într-o stare de crizã economicã. Vedemce se întâmplã în lume, vedem ce fel de cerinþese avanseazã azi ºi în economia noastrã. Cumse spune, trebuie „sã strângem cureaua“, daram convenit sã facem asta pe seama bogaþilor,nu a sãracilor.

E limpede cã principala cale eficientã deameliorare a standardelor sociale o constituiesti mu larea economiei, îndeosebi a spirituluiîntreprinzãtor.

Pânã astãzi continuã munca la finalizare aCodului fiscal. Codul fiscal trebuie sã existe nupentru specialiºti, ci pentru industrie, afaceri,pentru oameni.

Socot cã, în forma actualã, Codul fiscal nueste echilibrat ºi are nevoie de finisãri serioase.Sunt convins cã, în prezent, el nu are nici unsprijin suficient în parlament. De aceea, trebuielucrat la el, ca ºi la Codul bugetar, trebuie, pecât este cu putinþã, sã echilibrãm aceste douãdo cumente, atât de importante pentru þarã.Abia apoi trebuie prezentate spre dezbatere.Cât timp va necesita acest lucru o sã vedem.Trebuie acþionat rapid, codurile se cer puse deacord cu organizaþiile civile, trebuie desfã -ºurate audituri obºteºti, trebuie consultaþi cuatenþie întreprinzãtorii. Abia dupã asta trebuieadoptate.

Sãrãcia, dezamãgirea societãþii în cepriveºte responsabilitatea politicienilor, nu neîngãduie sã afirmãm cã, pe fondul unor succeseîn sfera social-economicã, am izbutit sã înain-

tãm în direcþiaeradicãrii co rup -þiei.

În scopul ame-liorãrii radicale asituaþiei în sferaluptei împotrivacorupþiei, amemis Decretul pri -vind crearea Co -mitetului naþionalanticorupþie. Dejasunt pregãtite oserie de mãsuriprioritare, în di -rec þia eliminãriimanifestãrilor decorupþie. Îndeosebiîn ramura ju ridicãa puterii.

În ce priveºterealizarea unor prioritãþi de politicã externã.

Vreau sã atrag atenþia asupra faptului cã ori-entarea Ucrainei spre integrarea europeanã,indiscutabil, rãmâne prioritatea capitalã pentruþara noastrã, vom menþine aceastã direc þie deacþiune. Ultimele negocieri desfã ºu ra te cuUniunea Europeanã, inclusiv cele derulate cuparticiparea premierului Ucrainei, MykolaAzarov, au confirmat faptul cã suntem aproapede adoptarea unor decizii în toate problemelepe care ni le-am propus spre soluþionare. E vor -ba de regimul fãrã vize, de creara unei zone decomerþ liber ºi asocierea cu UE.

Stimaþi colegi, La începutul alocuþiunii mele subliniam cã,

în pofida unor realizãri în activitatea Guver nu -lui în primele 100 de zile de activitate, trebuiesã le apreciem, totuºi, în mod critic.

Încã e prematur sã spunem cã, în chip deputere activã, am fãcut totul pentru a propulsaþara pe calea dezvoltãrii stabile pe care ne-odorim. Asigurarea stabilitãþii interne, alcãtuireaunei verticale eficiente a puterii, interacþiuneatuturor ramurilor puterii - toate acestea suntlucruri bune, dar insuficiente, raportate la pla-nurile ambiþioase pe care ni le-am propus. Maiavem mult de lucrat în aceastã direcþie.

Nivelul vieþii cetãþenilor Ucrainei, calitateaei rãmân, încã, vãdit în urmã faþã de þãrileavansate ale lumii ºi acesta e principalul lucrula care trebuie sã ne gândim. De aceea vã invitsã facem o apreciere realistã a stãrii de lucruriîn fiecare domeniu al vieþii ºi activitãþii þãrii.Fireºte, tot ce facem trebuie evaluat cu promp-titudine ºi competenþã.

Sunt pentru o discuþie principialã. ªi deaceea aº dori sã spun astãzi cã trebuie sã vor-bim mai mult despre ceea ce urmeazã sã facemîn rãstimpul apropiat, despre felul cum sãtranspunem în viaþã tot ce am plãnuit.

Mulþumesc pentru atenþie.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappee

„Creçtere lentå, dar sigurå“

Paginã realizatã de Ion COVACI

Curierul UCRAINEAN12

S-a mai în -tâmplat ca încomuna Dãr mã -neºti pâ râ ulHat nuþa sã iasã din matcã ºi sãfacã unele pagube. Dar ceea ce amvãzut în aceastã varã, cândploioasã, când cãlduroasã, a între-cut orice imaginaþie.

În dupã-amiaza zilei de 28iunie 2010, cerul s-a întunecat ºi aînceput sã toarne cu gãleata, cumse spune în popor. În câteva zecide minute (poate chiar nu zeci...)pãmântul n-a mai putut înghiþi apaºi ea s-a revãrs at pretutindeni.Totul s-a scurs în Hatnuþa, care adevenit un râu vijelios. Copacii dinpãdure au fost luaþi, cum s-ar zice,pe sus. Adicã nu pluteau culcaþi, civeneau pe apã aºa, în picioare.

În scurt timp, zeci de case erauinundate pânã la geamuri ºi maisus. Unii oameni s-au urcat înpodurile caselor; cei din zona gãrii Dãrmãneºtis-au urcat pe vagoanele aflate în garã. Dar celmai groaznic a fost faptul cã o serie de case aufost rase de pe suprafaþa pãmântului. ªi n-a fostvorba despre niºte construcþii ºubrede, ci desprecase solid zidite, cu temelii durabile, plãci debeton etc. Aºa se face cã averi cu greu adunate,acareturi, ma ºini, aparaturã electro nicã, etc.duse au fost.

Dupã trecerea stihiei s-a constatat cã optcase trebuiau reconstruite, deoarece nu maiexistau, la care se mai adãugau ºi trei magazine.Numãrul caselor care trebuiau reparate, conso -li date, era destul de mare.

Cele 8 case trebuiau reconstruite, seînþelege, pe alt amplasament, Consiliul Local alcomunei s-a miºcat rapid, gãsindu-se locuri,(parcele) pentru ele în satul Cãlineºti-Enache.S-au eliberat actele necesare pentru trei familiidin Cãlineºti-Enache ºi 5 familii din Dãr -mãneºti, cãrora apele le-au distrus gos po dã rii leºi, urgent, s-a trecut la zidirea caselor. Se parecã, în aceastã privinþã, conducerea comuneiDãrmãneºti a acþionat cel mai repede.

În scurt timp de la inundaþii, la Dãrmãneºtiau sosit ajutoare de prin toate colþurile þãrii. Acontribuit, inclusiv, Dan Diaconescu de la OTV,care a adus ºi distribuit personal ajutoare.

Ajutoarele primite au constat în ali-mente (foarte multã apã mineralã),haine, materiale de construcþii, elec-trocasnice etc. Aducem mulþumiricelor care, din puþinul lor, au dat ºicelor aflaþi în nevoi ºi greutãþi.

România, chiar ºi pe timp de pace,a avut mult de suferit, ba din cauzacutremurelor, ba din cauza inundaþi-ilor, ºi de fiecare datã solidaritatea afost la înãlþime.

Vreau ca în încheiere sã daunumele celor cãrora li s-au reconstru-it casele: Maria Sultã noiu, MarianaMarteniuc, Dumitru ªlusariuc, VasileScorþari, Elisabeta Cozariuc, ElenaBucinschi, Liviu Cobziuc, AxenteBeca.

Prin osârdia IPS Pimen, arhie -piscopul Sucevei ºi al Rãdãu þilor, va

fi ridicatã o casã ºi pentru Nicolai Marteniuc,greu încercat la inundaþii.

Trebuie menþionat faptul cã dl GheorgheFlutur, preºedintele Con siliului Judeþean Su -ceava, s-a deplasat personal în comunã de maimulte ori pentru a vedea cum decurg lucrurileîn vederea lichidãrii urmelor inundaþiilor, bachiar ºi dl prim-ministru Emil Boc a fost pre -zent în rândul sinistraþilor. Sã sperãm cã, peviitor, locuitorii comunei Dãrmãneºti nu vormai fi afectaþi de nãpaste.

Kolea KURELIUK

Pe aici au trecut apele pârâului Hatnuþa

InundaÆii în comuna Dårmåneçti

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) -filiala Suceava a oferit ajutor unei familii sinis-trate din oraºul Miliºãuþi.

1400 de kg de ciment ºi patru metri cubi delemn de construcþie

Ioan Bodnar, preºedintele UUR - filialaSuceava, vicepreºedintele Vasile Mehno ºi pre -ºedintele organizaþiei UUR din oraºul Mili -ºãuþi, Vasile Pascariu, au acordat ajutor uneifamilii care locuieºte într-o casã din chirpiciafec tatã de inundaþiile din aceastã varã adu când1400 de kg de ci ment ºi pa tru metri cubi delemn de construcþie.

„Prin acest gest - aºa cum ne-a spus Ioan

Bodnar - se împlineºte acþiuneademaratã cu mai bine de o lunãîn urmã, prin care UUR - filialaSuceava, în semn de solidaritatecu oamenii afectaþi de inundaþiidin judeþele Suceava ºi Boto -ºani, a organizat o expoziþie depicturã cu vânzare în scopul aju-torãrii sinistraþilor“.

„Culorile frãþiei“

Prin expoziþia intitulatã „Cu -lorile frãþiei“, organizatã în SalaMare a Muzeului Judeþean Bo -toºani, UUR - filiala Suceava aoferit spre vân-zare o suitã delucrãri de pic-turã, graficã ºiartã decorativãrealizate de ar -

tiº tii români ºi strãini care auparticipat la cele câteva ediþiiale taberei de creaþie cu generi -cul „Bucovina, trecut, prezentºi viitor“.

UUR - filiala Suceava adãruit, la deschiderea expozi -þiei, opt lucrãri spre a fi valo -rificate în sprijinul artistuluiceramist botoºãnean PetruMaxim, a cãrui casã cu atelier afost distrusã de inundaþii.

Prin vinderea a patru ta blo -uri s-au putut achiziþiona acumcele 1400 de kg de ci ment,

cãrora li s-au adãugat, prin donaþia fãcutã deVasile Mehno, patru metri cubi de lemn de con-strucþie.

Acþiunea de întrajutorare continuã

Întrucât la sosirea maºinii cu materialemembrii familiei Mãzãreanu Mihai se aflauundeva la lucru în câmp, materialele au fostdescãrcate în prezenþa pr. Petru Lupãºtean, pro-topopul de Rãdãuþi, ºi depozitate în curtea bise -ricii cu hramul Sf. Maria Micã, parohie peterenul cãreia familia sinistratã a primit loc decasã.

Ioan Bodnar a spus cã acþiunea UUR - filialaSuceava de întrajutorare a celor afectaþi deinundaþii nu se va opri aici. Expoziþia de picturã„Culorile frãþiei“ va fi prezentatã publiculuiîntr-o altã localitate, iar cu suma obþinutã prinvânzarea lucrãrilor se vor achiziþiona materialede construcþie pentru altã familie sinistratã.

Tiberiu COSOVAN

Ajutor pentru o familie sinistratå

Casa din chirpici a familiei Mãzãreanu

Reprezentanþii UUR împreunã cu pr. Petru Lupãºtean

Curierul UCRAINEAN 7

Curierul UCRAINEAN12

Curierul UCRAINEAN10

Fãrã a divaga prea mult pe temadeschiderii festive a noului an ºco-lar, cã doar dl ministru DanielFuneriu, care a glãsuit indicând casã nu se facã deschideri festive, cisã se treacã direct la desfãºurareaorelor de curs, voi face niscaivaadnotãri.

Parcã nu era rãu, pânã mai anultrecut, când mai toatã suflarea sa -tu lui participa la desfãºurarea fes-tivitãþilor prilejuite de începereaunui nou an ºcolar. Cei care intrauîn clasa întâi veneau însoþiþi depãrinþi, bunici, fraþi mai mari,unchi, ghiozdane în spate ºi cu fru-moase buchete de flori pentru dnaînvãþãtoare. De la început vreau sãspun cã dl ministru Daniel Funeriua vizitat ºcoala din Mãriþei, cucâteva zile înainte de începutulanului ºcolar, fiind foarte mulþumitde felul în care se prezenta ºcoala.O ºcoalã reabilitatã, arãtând maibine, poate ºi decât unele ºcoli dinoraº. De fapt chiar aºa ºi este.

ªcoa la are în -cãl zire centralã,grup so cial înin terior, ter mo -pa ne, teh nicã decalcul etc.

Una pestealta, des chi de -rea anului ºco -lar a fost unasãrbãtoreascã,dupã care eleviiºi-au suflecatmâ ne ci le ºi autrecut la celeºcolã reºti.

N-a pututlipsi, din cadrulscurtului cere-

monial de des chi dere, premierea,ca în fiecare an, a membrilor cer-cului Evrika. Toatã vara ei au par-ticipat la activitãþile desfãºurate încadrul Cercului.

Dupã atâtea probleme rezolvatedin publicaþiile Crai nou, Maga zin,Rebus ºi mai ales din publicaþiiletrustului de presã Elixir, cei maibuni au primit premii, chiar dacã-icrizã. Ele constau în câteva reviste,aparþinând trustului Elixir, precumºi în dulciuri.

Au luat premiul I: Diana Apã -vãloaie ºi Robert Sauciuc, men -þiuni: Tudor Grumeza ºi MariaGru meza, iar premii de încurajareRo bert ªveduneac, Alina Smocotºi Lucian Babiuc.

Cum un numãr de 3 elevi careau terminat clasa a VIII-a, actual-mente fiind elevi în anul I, pe ladiferite licee din Suceava, au fãcutparte timp de ºapte ani din cerculEvrika, vreau sã le urez succes pe

mai departe. Iatã ºi numele lor:Andreea N. Robciuc, AlexandraGrijincu, Raluca Moscaliuc, Mã -dãlina Holeiciuc ºi Ionela Ha -vreliuc.

În judeþul Suceava, începând cuacest an ºcolar, s-au desfiinþat 54de unitãþi de învãþãmânt, 37 deºcoli cu clasele I-IV (majoritatea

cu învãþãmânt simultan), 15 grã-diniþe ºi 2 ºcoli cu clasele I-VIII. Înjudeþ funcþioneazã 866 de unitãþide învãþãmânt din care 228 cu per-sonalitate juridicã, celelalte þinândde ºcoli cu personalitate juridicã.

Printre cele 54 de unitãþi deînvãþãmânt desfiinþate, se aflã ºi

ªcoala din Mãriþeia Micã. Primulan ºcolar a fost 1947-1948, iarultimul 2009-2010, aºa cã înce -pând cu data de 13.09.2010 (separe cã numãrul 13...) aici nu sevor mai auzi glasuri de elevi. Uniidintre ei vor urma ºcoala la Dãnila,alþii la Mãriþei. Aºadar istoria serepetã, deoarece înainte de 1947 se

întâmpla exact la fel. Ce s-ar maiputea adãuga? Ei zic aºa: „Fugitirreparabile tempus“ (Vergiliu,Georgica, III, 284).

Kolea KURELIUK

Noul an çcolar la MåriÆei

Rebusiºtii premianþi

Porþile ºcolii din Mãriþeia Micã vor rãmâne închise

(Urmare din pagina 9)

A urmat apoi deplasarea la cimitirul în careîºi doarme somnul de veci Havrylo Clempuº -Visylnyþea. A fost oficiatã de cãtre preotulparoh Gheorghe Sacaluº slujba parastasuluipen tru sufletul poetului ºi al soþiei sale, Iulia, ºia fost sfinþitã noua cruce de marmurã neagrã,cumpãratã de cãtre fiul poetului, Bogdan (dinbanii primiþi pentru editarea cãrþii).

Al treilea punct din programul mani-festãrilor din acea zi a fost vizitarea Casei me -mo riale a poetului, unde de asemenea au „curs“alo cuþiuni ºi amintiri despre fiul demn al aces-tui sat, Havrylo Clempuº, rostite de câþiva din-tre participanþi - de prietenul lui devotat, dom-nul Nicolae Cocerjuc din Bistra, de domnul IuriPerejuc, sosit special la eveniment din oraºulSiret, de consilierul de la Primãria Bistra, dom-nul Nicolae Miºuliec º.a. Ziua s-a încheiat cu obogatã masã tradiþionalã ucrai nea nã, specificãzonei - pyrohy (colþunaºi) cu brânzã, mãmãligãpe cartofi, stratificatã cu brânzã, sarmale, slãni -nã afumatã, toate stropite cu licoarea palincii,oferite de familie ºi organizatori, muzicã ucrai -neanã ºi multã voie bunã.

A doua zi a sãrbãtoririi Centenarului Clem -puº a debutat prin participarea oaspeþilor lasluj ba religioasã ucraineanã la biserica orto-doxã din Valea Viºeului. Plãcut impresionaþi aurãmas oaspeþii din Ucraina, familiile Klympuººi Boiciuc, de frumuseþea ºi semeþia bisericii,de prestaþia pãrintelui Sacaluº ºi ai credin cio -ºilor sãi evlavioºi, iar pe mine personal mãîncerca în toate momentele acestea o emoþieînãlþãtoare ºi evidente sentimente de mândriepatrioticã localã.

În dupã-amiaza zilei de 26 iulie, pe o scenã

special amenajatã în aer liber, din faþaCãminului Cultural din sat, s-a desfãºurat spec-tacolul literar-artistic, dedicat centenarului naº-terii poetului Clempuº care a fost deschis ofi-cial de primarul comunei Bistra, domnul VasileBumbar care a rostit un discurs. ªi-au transmissalutul ºi alte personalitãþi politice ºi culturaleparticipante la eveniment. Pre zen tatoarea a fost,ºi de aceastã datã talentataprofesoarã Lidia Spivaliuc.

Pe scenã s-au perindatformaþiile artistice: „Zorea“din Bucureºti, „Krasnean -ka“ din Crasna Viºeului,„Sokoly“ ºi „Vocile Ronei“din Rona de Sus, „Huþuliiveseli“ din Bistra, „Nuntahuþulã“ din Valea Viºeului,recitatori din Valea Viºeuluiºi Bistra ºi câþiva soliºtiucraineni din zona folclo -ricã maramureºeanã - so -listele Zina Hreþiuc-Barbu,Neamciuc Liuba ºi vio-lonistul Ivan Dobroþchi.

Ar fi de apreciat dra gos -tea spectatorilor pentru ac -tul cultural, care au reuºitsã reziste pe o ploaie ne mi -loasã, adãpostiþi doar subniºte umbrele, pânã la sfârºitul programului.

Spectacolul literar-artistic a fost urmat de omasã festivã oferitã participanþilor de cãtreorganizatori în Cãminul Cultural. Seara s-aîncheiat cu un bal ucrainean foarte reuºit, lacare a participat toatã suflarea satului - tinerii ºimai vârstnici, ca la o sãrbãtoare adevãratã.Muzica ºi dansul ucrainean a rãsunat pânã

noaptea târziu, cum rar s-a mai întâmplat peaceste meleaguri. Mulþi au realizat de-abiaacum ce frumoasã ºi antrenantã muzicã uºoarãavem.

La final, þin sã mulþumesc coorganizatoriloracþiunii, dar sã-i rog, totodatã, pe consãteniimei ºi pe cei care cinstesc memoria poetuluiClempuº ca, aºa cum a semnalat ºi poetul Ioan

Petrovai, sã nu ne oprim aici. Sã facem canumele lui sã nu disparã în neant, sã organizãmo fundaþie sau asociaþie culturalã, sã facemdemersuri ca acea Casã memorialã sã devinãcasã-muzeu. Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Iaroslava-Oresea COLOTELO

La mormântul lui Havrylo Clempuº

Curierul UCRAINEAN 13

Curierul UCRAINEAN 3

O salã plinã, în aºteptare. Deodatã, de pescena mall-ului sucevean, se aude un anunþ so -lemn: „Vom începe prin au die rea imnurilor destat - al Ucrai nei ºi al României“. Sala se ridicãîn pi cioa re. Când îþi asculþi imnul naþional, edeja o emoþie specialã, dar când i se alã turã ºiun alt imn, emoþia devine mult mai impresion-antã, matern-patrio ticã, de-a dreptul divinã.

Aºa ne-au rãsunat cele douã imnuri alãtu-rate, în ziua de 26 august 2010, când prezenta-torul a dat semnalul începerii serii culturalededicate celei de-a XIX-a aniversãri a pro -clamãrii independenþei Ucrainei.

Evenimentul organizat de ConsulatulGeneral al Ucrainei de la Suceava a reunit, pelângã ofi cia litãþile locale, mulþi invitaþi, precumºi un nu meros public, în majoritate, ucrainean.Con su lul General, dl Vasyl Nerovnyi, a þinut uncuvânt de deschidere, subliniind importanþaevenimentului istoric petrecut în ziua de 24august 1991 pentru viaþa poporului ucrainean,punând accent pe dezvoltarea ascendentã, înultimele douã decenii, a relaþiilor de bunãvecinãtate dintre România ºi Ucraina. La mani-festare a luat parte ºi arhi episcopul Sucevei ºi alRã dãuþilor, Î. P. S. Pimen, care, în cuvântareasa, a chemat popoarele noastre la o „realistã ºibinecuvântatã comuniune“, în baza credinþeiortodoxe, care este, dupã cum o vedea renumi-tul teolog, om de culturã ºi spiritua litate euro-peanã Dumitru Stãniloaie, „un câmp de floriminunate, înveº mântate într-o îm brã cãmintepreþioasã, atât de variatã în culori, înfã þiºare ºiarome“, cãci „independenþa nu în seam nã,nicidecum, o izolare… Chiar ºi în epoca globa -lizãrii, promotorii acesteia îºi în dreap tã pri virilecãtre ortodoxie“, a continuat Înalt Prea Sfinþitularhiepiscop, „întrucât vãd în ea salvatoarea va -lo rilor morale ale omenirii, aflate într-un viciospericol de degradare“. Au transmis salutul prie -te nesc al românilor cãtre poporul vecin subpre-fectul ju de þu lui Su cea va ºi vi ce-pre ºe din teleCon si liului Judeþean, urându-i, sã învingã toate

greu tãþile ºi încercãrile, pe calea ce ºi-a ales-o,cu aproape douã decenii în urmã.

Ideii comuniunii strânse, reciproc folosi-toare, între cele douã state i-au fost consacrateample ºi substanþiale pãrþi ale alocuþiunilor ros-tite de cãtre domnii: Victor Seredenciuc, vice-primarul Muni ci piului Suceava, DorinPopescu, consulul gene ral al þãrii noastre laCernãuþi, Valeriu Kar ba ºevskyi, deputat înRada Ucrainei. De asemenea, dintre invitaþi,prefectul judeþului vecin, Neamþ, care, para fra -zându-l pe N. Iorga, a subliniat cã „popoarelenoastre sunt mai apropiate decât cred toþi, îngeneral, chiar ºi decât cred ele însele, dupã cummãrturisesc înºiºi Sfinþii Paisie Veli cikovski, dela Neamþ, ºi mitropolitul Petru Movilã al Kie -vu lui - ctitori de neîntrecute aca de mii duhov -niceºti -, precum ºi Regina Maria a României,care, încã în prima parte a secolului trecut,adresa ambelor popoare chemarea «sã fie tari încre dinþã», actualã ºi în condiþiile de astãzi“.

Domnul Ioan Bodnar, prim-vicepreºedinte alUUR ºi preºedintele filialei bucovinene, amulþumit domnului consul pentru ajutorulpreþios acordat în organizarea ºi desfãºurareaunor importante acþiuni culturale în judeþ,cerând, totodatã, în numele preºedintelui UUR,domnul deputat ªtefan Buciuta, care, dinmotive obiective, nu a putut participa la mani-festarea de faþã, o mai in tensã colaborare aConsulatului General cu Uniu nea Ucrainenilordin România.

În cadrul festivitãþilor au fost înmânate, dinpartea organizatorilor, diplome de onoare unoractiviºti culturali care s-au evidenþiat în multeacþiuni desfãºurate - Sanda Maria Ardeleanu,Lucia Mihoc, Ioan Bodnar, Iarema Oneºciuc,Ni co lae Maidaniuc, cunoscutei formaþii artisti -ce „Soacrele“ din Suceava (conducãtor muzicalAurora Huþanu), precum ºi mai nou înfiinþatulgrup coregrafic, cu specific ucrai nean, „Ko za -ciok“ din co mu na Bãl cãuþi (sub îndrumarea tâ -nã rului coregraf Petru ªoi man).

În partea a doua a sãrbãtorii, cei prezenþi aufost invitaþi sa urmãreascã un ales spectacolartistic, darul locuitorilor din judeþul sucevean,înfrãþit spiritual cu regiunea Cernãuþi, - oma giuldedicat evenimentului. Acesta a constat în cân-tece populare ucrainene (în interpretarea dejarenumitelelor SOACRE) ºi într-un potpuriu dedansuri cu specific folcloric ucrainean (în exe-cuþia talentaþilor artiºti-copii bãlcãuþeni, aiKOZACIOK-ului). Asis tenþa i-a aplaudat cufrenezie, cãci a fost prinosul nostru de suflet ladesã vârºirea acþiunilor comune, ºi, ridicându-seîn picioare, a cântat, împreunã cu ei, Mnogaxlîta, Ucraina, mulþi ani trãiascã! De asemenea,din partea oaspeþilor, am fost onoraþi tot cumuzicã ucraineanã, de data asta, deja pe par-cursul gustãrilor tradiþionale, în interpretareatalentatului duet „Scrinx“, format din soliºtiiMaria ºi Volodymyr LOBURAK. Me mo rabilasearã interculturalã s-a încheiat cu avernisareaunei microexpoziþii de picturã din Ucraina ºi cuvizitarea unui stand de produse culinare tradi-tionale ucrainene, din care ospitalierele gazdene-au invitat sã ºi degustãm. A urmat cina pri-eteneascã, la restaurantul mall-ului sucevean,unde cei invitaþi s-au delectat cu faimoaselebucate specifice poporului vecin ºi prieten, pelocul întîi situându-se, bineînþeles, vestiþii...col þu naºi umpluþi cu piure de cartofi, puterniccondimentat ºi foarte gus tos. Locaþia, unde s-ades fã ºurat aceastã sãr bã toare de comuniunespiritualã, prezenta ea însãºi o vãditã interferen -þã culturalã, - plecãciune, covârºitã de iubire ºirespect pentru tradiþie, pentru folclorul ambelorpopoare, pe de o parte, ºi zvâcnirea spre ultra-modern, prin spaþii deosebit de vaste ºi puternicluminate, pe de altã parte. Oamenii sedespãrþeau mulþumiþi, cu sentimentul uneiîmpliniri de suflet, având pe buze urarea derãmas bun, dupã caz (când La revedere!, cândDo pobaqennx!).

Paul ªOUCALIUC

La mulþi ani (Na mnogax lîta), Ucraina!

Forfotã mare pe peronul gãrii dinSuceava. Un grup de copii, destul de gãlãgiosºi numeros, aºtepta trenul spre Oradea.Nerãbdarea ºi bucuria, cã puteau pleca în va -canþa la care au visat tot anul ºcolar se puteauciti pe chipurile lor vioaie. Pe parcursul anu-lui ºcolar, întrebau destul de des, dacã ºi varaaceasta, ca de patru ani încoace, vor puteavizita ºi alte locuri frumoase din þara noastrã,însã profesoara lor evita un rãspuns cert, poatepentru cã nici ea nu-l cunoºtea cu adevãrat, saupoate pentru cã îi place sã le facã surprize. Ofetiþã blondã cu ochi albaºtri, senini, mãrturiseaîncântatã cã-ºi fãcuse bagajul de douã sãp-tãmâni, ºi ardea de nerãbdare sã plece în tabãrã.

Iatã cã, în sfârºit, soseºte ºi trenul multaºteptat, cu un prelung scârþâit de roþi. Totgrupul urcã, organizat, în vagonul cu locuri re -zer vate ºi ocupã compartimentele destinatenouã. Cãlãtoria a durat întreaga noapte, iar lunipe la prânz iatã-ne ajunºi la Oradea - oraº cu oistorie multimilenarã, aflat la confluenþaOccidentului cu Orientul, un adevãrat oraº„punte“ între douã lumi. Acest oraº a reuºit peparcursul existenþei sale sã absoarbã ºi sã con-figureze, conform propriei viziuni asupra lumii,tot ceea ce aveau mai bun cele douã mari „plãcitectonice“ culturale. Bogãþia economicã acomunitãþii, efervescenþa spiritualã ºi gustulpentru frumos, au fãcut aici, în urbea de pemalurile Criºului Repede, sã îºi gãseascã loc demanifestare arhitecþi de o valoare redutabilã ºistiluri arhitectonice foarte apropiate EuropeiCentrale ºi Vestice. Vizitarea oraºului ne-a ofer-

it ºansa de a admira clãdirile lui deosebite:Palatul Baroc (construit în perioada 1761 -1777), Catedrala Romano-Catolicã „ÎnãlþareaFecioarei Maria“, „Biserica cu Lunã“, ªirulCanonicilor, Complexul „Vulturul Negru“,Teatrul de Stat, Cetatea Oradea (construitã peparcursul sec. XVI - XVIII).

În ciuda unei vremi mohorâte, care zilnicameninþa cu ploaia, noi am reuºit sã ne bron -zãm douã zile la ªtrandul Felix, beneficiindtotodatã de efectele curative oferite de apeletermale. O încântare pentru noi a fost sã putemadmira rezervaþia de nuferi albi ºi de lotuºi dincadrul staþiunii Bãile Felix.

În cea de-a patra zi a ºederii noastre pemeleagurile orãdene, ne-am propus vizitareaPeºterii Urºilor, una dintre cele mai spectacu-loase peºteri din þarã, o veritabilã perlã aMunþilor Apuseni. Grupul de copii s-a arãtatdeosebit de interesat, ascultând cu luare-amintetoate explicaþiile oferite de ghidul turistic, maiales cã pãºeau pentru prima datã într-o peºterã.

În urma acestor experienþe inedite, sprefinalul ºederii noastre, elevii au susþinut unminirecital de cântece ºi dansuri ucrain e ne,

încununând astfel cu succes aceastã acti -vi tate.

„Dialog intercultural pe meleaguri orã-dene“ este cel de-al patrulea proiecteducativ iniþiat de UUR în parteneriat cuDRI pentru elevii ucraineni din cadrulªcolii cu clasele I-VIII Cãlineºti-Cupa -rencu, judeþul Suceava, coordonat de prof.Delia Martineac, în colaborare cu echipa

de proiect formatã din insp. Lucia Mihoc, prof.Lavinia Costiuc ºi prof. Bârlãdianu Adela. Va -loarea totalã a pro iec tului realizat este de 23294 lei, cu o contribuþie din partea UUR de18%.

Mulþumim domnului deputat ªtefan Buciutapentru toatã susþinerea moralã ºi materialãacordatã, ne bucurãm cã apreciazã ºi încura-jeazã activitãþile întreprinse de noi, acesteafiind o pârghie pentru conceperea unor noiproiecte, spre bucuria ºi satisfacþia copiilorucraineni din Cãlineºti-Cuparencu. L-am avutalãturi de noi ºi pe domnul preºedinte al UUR -filiala Suceava, Ioan Bodnar, care, de fiecaredatã, ne ajutã în realizarea activitãþilor culturaleºi educative. Mulþumim ºi doamnei inspectorLucia Mihoc cã a facut parte din echipa delucru ºi s-a implicat activ în conceperea si rea -lizarea celor patru proiecte derulate pânã înprezent.

Sperãm ca ºi pe viitor sã ne putem bucura deimplementarea unor astfel de proiecte în bene -ficiul tineretului ucrainean.

Mihaela Delia MARTINEAC

DDiiaallooggIInntteerrccuullttuurraall

Curierul UCRAINEAN 9

În perioada 24 - 25 iulie 2010, însatul Valea Viºeului din judeþul Ma -ramureº, sat cu populaþie pre pon -derent ucraineanã, s-a des fã ºu ratmanifestarea culturalã „Ani versareaa 100 de ani de la naºterea poetuluiHavrylo Clem puº“, organizatã deUniunea Ucrainenilor din România,în colaborare cu Minis terului Cul -turii ºi Pa tri moniului Naþional, Direcþia RelaþiiInter na þionale ºi Inter culturalitate.

În prima zi a manifestãrilor jubiliare a avutloc un simpozion literar dedicat vieþii ºi activi -tãþii scriitorului, desfãºurat în sala festivã aªcolii Generale din sat, care a adunat o serie depersonalitãþi literare, politice ºi culturale dinþarã ºi din Ucraina. Au fost prezenþi reprezen-tantul Ambasadei Ucrainei în România, dl con-sul general al Consulatului Ucrainei la Suceava,domnul Iuri Verbyþkyi, deputatul ucrainenilor ºipreºedinte al UUR, domnul ªtefan Buciuta,reprezentanta MCPN, în persoana mea, domnulMiroslav Petreþchi, preºedinte al UUR - filialaMaramureº, domnul Ion Robciuc, vice -preºedinte al UUR, redactor-ºef al revistei„Curierul ucrainean“, domnul Mychailo Mi -hailiuc, scriitor ºi redactor-ºef al ziarului„Ukrains kyi visnyk“, dl Mihai Traista, scriitorºi redactor al revistei „Naº holos“ ºi - surprizãplãcutã - domnul Orest Klympuº, o persoanãpoliticã importantã în Ucraina - fost ministru altransporturilor, ambasador al Ucrainei înUngaria, deputat în Parlamentul Ucrainei îndouã mandate ºi rudã a poetului, împreunã cudistinsa sa soþie, Maria Klympuº, precum ºifamilia Vasyl ºi Liuba Boiciuc din Cernãuþi (dincauza înãspririi regimului vizelor, formaþiileartistice aºteptate din Ucraina ºi unele persona -litãþi invitate nu au putut sosi).

Ne-am bucurat, totodatã, de prezenþa unorpersonalitãþi culturale din judeþ: consilierul Ro -bert ªtrebel din partea Direcþiei pentru Culturãºi Patrimoniu Naþional al judeþului Maramureº,scriitorul prof. Ioan Petrovai din Petrova, scrii -torul ucrainean prof. Pavel Roma niuc din Ronade Sus, scriitorul Iuri Pavliº din Poienile de subMunte, poetul huþul domnul Dumitru Coreniuc

din Bistra, prof. Iuliu Manuleac, fost preºedinteal UUR - filiala Maramureº, ing. VsevolodVerºehora, pre ºedintele UUR din Anina, direc-torul Cãminului Cultural Nicolae Maricec ºi,bineînþeles, gazda întâlnirii de la ºcoalã, direc-torul Onujec Vasile, dar ºi o seamã de distinºifii ai satului, pe care nu-i pot enumera chiar petoþi, dar care au venit sã se împãrtãºeascã dinbucuria acestui frumos eveniment. Din Americaa sosit special fiica satului ºi fiica adoptivã apoetului, Iulia Bucek, împreunã cu soþul ei.

Dat fiind faptul cã în preziua manifestãrii dela Valea Viºeului, la proaspãt renovatul sediu al

UUR Maramureº din Sighetu Marmaþiei a fostorganizatã o ºedinþã a condu ce rii UUR, la careau participat reprezentanþii majoritãþii filia lelordin þa rã, la Cen te na rul Clem puº au pu tut sosicâþiva dintreaceºtia: dl IvanBodnar, pre - ºedintele UUR -filiala Suceava,domnul VictorSem ciuc, pre ºe -dinte al UUR -filiala Bo toºani,dl Du mitru Cer -nen cu, pre ºe din -tele UUR - filialaDo bro gea, dom-nul Ivan Ar de -lean, preºedinteal UUR - Cluj,dna contabilã aUUR, MarianaAn drei, cu soþul,ºi doamna Tere -za ªendroiu, se -cre tara UUR.

Ne-am bucu-rat cã Tele vi ziu -nea a fost pre -zentã ºi ea printr-o echipã de filmare de la TVR3, redacþia de Cluj (mulþumim pe aceastã caledoamnelor Maria Laver ºi Maria Cinar-Jiga),precum ºi presa, prin domnul Liviu Siman, dela ziarul „Glasul Maramureºului“.

Simpozionul a fost deschis de reprezentantafilialei locale a UUR, profesoarãa de limba ºilite ratura ucrai neanã, doamna Lidia Spivaliuc,care a salutat prezenþa acestor înalþi oaspeþi,

mulþi sosiþi poatepentru prima datãîn acest frumos ºipitoresc sat demunte. Ma jo ri ta -tea lor ºi-au trans-mis saluturi caldeºi au rostit alo cu -þiuni, subliniindsatisfacþia cã prinacest evenimentcultural de ex cep -þie ucrai nenii audemonstrat cã în -þe leg sã-ºi cin steas -cã predecesorii.Nu mai cinstind tre -cutul, pu tem pri vicu demnitate spreviitor.

Nu pot repro-duce, din pãcate,toate luãrile decuvânt privitoare

la viaþa ºi activitatea poetului ºi multeleamintiri frumoase despre poetul aniversat. Þinsã subliniez cã la prezentarea cãrþii, editate deUUR cu câteva luni în urmã, domnul BogdanClempuº a þinut sã-ºi exprime bucuria unuideziderat împlinit - editarea celei de-a douacãrþi de poezie, prozã ºi amintiri despre poet -„Fluierul din Verhovyna“, la care ºi-a adus con-tribuþia prin strângerea întregului materialrãmas dupã moarte, în urmã cu 20 de ani, abunicului. Dupã cum am semnalat într-un arti-col din aceastã carte, atât nepotul Bogdan, cât ºifratele sãu Nicolae (stabilit acum în Ame rica) ºi

tatãl lor, Bogdan cu soþia, au ve -gheat într-una pentru pãstrarea cusfinþenie a zestrei mate ria le ºispirituale a poetului, a bogatei bi -blio teci, a casei memoriale mo º -tenite, în stilul ei tra di þio nal aºa,cum ºi-ar fi dorit acesta. Cum lalansarea cãrþii a fost prezent ºiredactorul ei, domnul Mychailo

Mihailiuc, ºi a þinut o cu vântare, satisfacþia ºirecunoºtinþa celor pre zenþi a fost cu atât maimare.

Toate luãrile de cuvânt s-au desfãºurat într-o

atmosferã caldã, înãlþãtoare, distinsã ºi destin-sã, dupã cum se potriveºte unui asemenea ju -bileu. Surpriza plãcutã a constituit-o, printrealtele, un moment poetic pregãtit de un grup decopii ai ªcolii din Valea Viºeului, îmbrãcat înfrumoase costume populare, care au rostit dinversurile poetului, cu însufleþire ºi mândrie deconsãteni. În aceste poezii el îºi revarsã atâtadragoste faþã de obârºia sa, faþã de costumul sãuhuþul, faþã de instrumentele populare specificelocului („sopilka, floiara“) ºi binecuvânteazã cuevlavie satul sãu iubit („bud" blagoslavennaViºkavs"ca Dolino“) ºi familia dragã în care aprins viaþã.

Din prestaþiile participanþilor la simpozionau reieºit multe lucruri interesante, precum:cercetãrile despre studiile fãcute de poet laCernãuþi, evidenþiate de doamna profesoarãLiuba Boiciuc, despre participarea lui înUcraina la viaþa culturalã ºi politicã a vremii,despre suferinþele fizice la care era supus înpermanenþã; dar cea mai neaºteptatã surprizã aconstituit-o faptul cã s-a aflat abia atunci, pen-tru întâia oarã, cã în Ucraina mai trãieºte fiicapoetului, care-i poartã numele ºi care îºi cãutatatãl. În vremurile tulburi ai rãzboiului, HavryloClempuº, dupã ce a plecat din Cernãuþi, a înte-meiat o familie într-un sat din regiunea Ter -nopil, de care se pare cã a fost silit, în mod bru-tal, sã se dezicã, fiind exilat în Rusia, laSverdlovsk, neputând sã se mai întoarcã la fiicasa, despre care i s-a spus cã ar fi murit. Se con-sidera indezirabil ºi a preferat sã se întoarcãacasã, în România. La descoperirea acesteitriste ºi plãcute totodatã realitãþi a contribuitdoamna Jaroslava Harteányi din Budapesta,preºedinta Organizaþiei Ucrainenilor din Un ga -ria ºi preºedinta Congresului European alUcrainenilor. Domnia sa a þinut sã-ºi transmitãsalutul participanþilor la eveniment, pe care amavut onoarea sã-l citesc.

(Continuare în pagina 10)

SårbåtorireaCentenarului

Ansamblul „Zorea“ în spectacol

Aspect de la masa rotundã

Curierul UCRAINEAN 9