Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

33
VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA - 2008 1. 2

Transcript of Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Page 1: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA - 2008

1.2

Page 2: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

REZUMAT

Vitalitatea culturalã a oraºelor reflectã deopotrivã

posibilitãþile de acces la bunurile culturale

(infrastructurã culturalã compusã din sãli de

spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),

posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,

cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã

disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de

valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din

activitãþile artistice (spectacole, expoziþii) sau a celor

bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse cu

“copyright”). În þãrile mai avansate economic,

recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-

un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa

oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în

activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi

activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce

exprimã calitatea vieþii urbane. Interesul nostru

principal a fost depistarea oraºelor cu cel mai mare

potenþial pentru dinamizarea activitãþilor culturale. Pe

baza unui set larg de indicatori statistici relevanþi, am

ierahizat cele mai mari oraºe, am sintetizat un indice al

vitalitãþii culturale ºi am analizat atent care sunt

principalele condiþii favorabile care le recomandã ca

locuri de prim rang pentru dezvoltarea proiectelor

culturale.VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 3: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

REZUMAT

Vitalitatea culturalã a oraºelor reflectã deopotrivã

posibilitãþile de acces la bunurile culturale

(infrastructurã culturalã compusã din sãli de

spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),

posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,

cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã

disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de

valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din

activitãþile artistice (spectacole, expoziþii) sau a celor

bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse cu

“copyright”). În þãrile mai avansate economic,

recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-

un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa

oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în

activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi

activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce

exprimã calitatea vieþii urbane. Interesul nostru

principal a fost depistarea oraºelor cu cel mai mare

potenþial pentru dinamizarea activitãþilor culturale. Pe

baza unui set larg de indicatori statistici relevanþi, am

ierahizat cele mai mari oraºe, am sintetizat un indice al

vitalitãþii culturale ºi am analizat atent care sunt

principalele condiþii favorabile care le recomandã ca

locuri de prim rang pentru dezvoltarea proiectelor

culturale.

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 4: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

creativitatea autorilor (produse cu “copyright”). În DE CE VITALITATEA URBANÃ? ARGUMENTE

topurile urbane din þãrile avansate economic,

recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-Majoritatea studiilor similare din SUA sau Europa

un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa Occidentalã încearcã sã sensibilizeze decidenþii pentru

oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în a-i implica mai mult în susþinerea activitãþilor culturale.

activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi Li se propune o nouã perspectivã a raporturilor dintre

activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce activitãþile culturale (în sens larg) ºi dezvoltarea

exprimã calitatea vieþii urbane.oraºelor pe care le administreazã. În sens larg,

Convertirea decidenþilor ºi aderarea lor la “potenþa” deoarece, cel mai adesea, sunt vizate nu doar

vitalitãþii culturale nu au întârziat sã aparã. Pentru manifestãrile culturale (festivaluri, spectacole etc.), ci

atragerea investiþiilor ºi a resurselor umane calificate, toate activitãþile susþinute de creativitate (adicã

ca ºi pentru cãutarea unor motoare de propulsare a iniþiativele antreprenoriale care valorificã îndeosebi

revigorãrii urbane se utilizeazã frecvent termeni produse culturale). Li se explicã cã organizarea

derivaþi (“creative cities”, “cool cities”, “creative class”, manifestãrilor culturale nu trebuie privitã doar ca o

“creative economy” etc.). Asociaþii consacrate (unele obligaþie socialã, ca un factor de coeziune a

iniþiate chiar de primari de metropole), forumuri, studii comunitãþilor care i-au votat sau ca forme de menþinere

cu alura unor biblii în domeniu sunt doar câteva din a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local

instrumentele aruncate în campaniile de consolidare a etc.) ci antreneazã activitãþi economice profitabile care

calitãþii vieþii urbane prin intermediul creºterii vitalitãþii aduc fonduri generoase la bugetul public ºi contribuie

culturale urbane. Toate formele profitã ºi de moda consistent la dezvoltarea umanã. Argumentele sunt

ierarhizãrilor urbane ºi a topurilor oraºelor, practicate adresate deopotrivã administraþiei ºi celor implicaþi în

tot mai frecvent în intenþia de a justifica statistic planificarea urbanã. Mai ales acestora din urmã li se

atractivitatea unui oraº.sugereazã o repoziþionare în raport cu rolul culturii ºi

În acest context, am decis sã analizãm situaþia din artelor în strategiile de organizare a spaþiului urban ºi

România. Mai exact, ne-a interesat sã depistãm oraºele de dezvoltare urbanã.

care concentreazã cele mai multe condiþii favorabile Vitalitatea culturalã a unui oraº este privitã cel mai

pentru derularea cu succes a activitãþilor culturale. Prin adesea ca un potenþial de exprimare a creativitãþii în

condiþii favorabile înþelegem existenþa unei cele mai variate forme de cãtre membrii comunitãþii

infrastructuri solide a sectorului cultural (biblioteci, locale în viaþa cotidianã. Reflectã deopotrivã

cinema, muzee, centre culturale, instituþii de posibilitãþile de acces la bunurile culturale

spectacol), a unei „pieþe de consum” largi ºi cu apetit (infrastructurã culturalã compusã din sãli de

ridicat pentru „produse culturale”, a unei conlucrãri spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),

fructuoase cu autoritãþile locale (reflectate mai ales prin posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,

susþinere financiarã publicã), a unei economii creative cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã

dinamice cu performanþe economice ridicate ºi cu o disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de

mobilizare importantã a resurselor umane în domenii valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din

de legãturã cu sectorul cultural.activitãþile artistice sau a celor bazate exclusiv pe

Contaminaþi puþin de moda topurilor de oraºe din datelor statistice, am elaborat un studiu preliminar al

alte þãri, dar ºi de la noi (mai ales în domeniul economic, vitalitãþii culturale pe baza a douã categorii de

unde se comparã uneori gradul de atractivitate indicatori:

economicã a oraºelor mari), am operat mai multe a) performanþele economiei creative (bazatã

ierarhizãri orientative (ale oraºelor cu cele mai solide ºi predominant pe producerea, vehicularea ºi

variate infrastructuri ale sectorului cultural, ale oraºelor valorificarea produselor cu caracter cultural);

cu “pepiniere” de resurse umane specializate pentru b) susþinerea culturii de autoritãþile locale prin

activitãþi culturale, ale oraºelor cu susþinere bugetarã cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu

localã pentru culturã, ale oraºelor cu cerere ridicatã Intenþia noastrã era de a extinde acest studiu prin

pentru “produse culturale”, ale oraºelor cu cel mai adãugarea mai multor indicatori. Graþie sprijinului

dinamic spirit antreprenorial în domenii de activitate Institutului Naþional de Statisticã, am reuºit sã captãm

legate de sectorul cultural. Toate aceste ierarhizãri numeroase date statistice relevante la nivel de

consecutive converg cãtre “topul” final, cel care indicã localitate. Dispunem acum de 21 indicatori statistici

diferenþierea oraºelor României dupã gradul de relevanþi, pe care i-am grupat în cinci categorii:

vitalitate culturalã.

1. Categoria “Infrastructura sectorului cultural”:

- biblioteci (numãr de biblioteci la 10.000 locuitori)

- cinema (numãr de cinematografe la 10.000 locuitori)REPERE METODOLOGICE

- cinema (numãr de locuri în sãlile de cinematograf la

1.000 locuitori)Toate oraºele României (mai puþin capitala) au fost

- opera (numãr de teatre de operã la 100.000 locuitori)luate în considerare pentru aprecierea gradului de

- orchestre simfonice (numãr la 100.000 locuitori)vitalitate culturalã ºi diferenþierea oraºelor dupã acest

- teatre dramatice (numãr la 100.000 locuitori)criteriu. Pe parcursul analizei ºi prelucrãrilor statistice,

- teatre muzicale (numãr la 100.000 locuitori)eºantionul de lucru s-a extins la 310 oraºe (adicã

- teatre de pãpuºi (numãr la 100.000 locuitori)aproape întreaga reþea urbanã). Analiza ºi interpretãrile

s-au fãcut pe douã nivele; pentru toate oraºele,

2. Categoria “Resurse umane specializate”:respectiv doar pentru oraºele reºedinþã de judeþ sau cu

- elevi în ºcoli de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000 populaþie peste 50.000 de locuitori. Zoom-ul pe oraºe

locuitori)mai mari a fost ales pentru cã acestea sunt propriu-zis

- elevi în licee de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000 principalele centre regionale ale þãrii, principalii poli de

locuitori)dezvoltare umanã, unde oportunitãþile pentru

activitãþile culturale ºi economia creativã sunt bine

3. Categoria “Cheltuieli bugetare pentru culturã”:reprezentate.

- cheltuieli pentru culturã rezervate în bugetele Majoritatea studiilor din care ne-am inspirat pentru

administraþiilor locale (lei per locuitor)abordare ºi metodologie utilizeazã o gamã largã de

- ponderea cheltuielilor pentru culturã în totalul indicatori, graþie unei bune productivitãþi a serviciilor

bugetului local de cheltuieli (%)statistice. Într-o primã fazã, acum un an, în lipsa

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 5: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

creativitatea autorilor (produse cu “copyright”). În DE CE VITALITATEA URBANÃ? ARGUMENTE

topurile urbane din þãrile avansate economic,

recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-Majoritatea studiilor similare din SUA sau Europa

un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa Occidentalã încearcã sã sensibilizeze decidenþii pentru

oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în a-i implica mai mult în susþinerea activitãþilor culturale.

activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi Li se propune o nouã perspectivã a raporturilor dintre

activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce activitãþile culturale (în sens larg) ºi dezvoltarea

exprimã calitatea vieþii urbane.oraºelor pe care le administreazã. În sens larg,

Convertirea decidenþilor ºi aderarea lor la “potenþa” deoarece, cel mai adesea, sunt vizate nu doar

vitalitãþii culturale nu au întârziat sã aparã. Pentru manifestãrile culturale (festivaluri, spectacole etc.), ci

atragerea investiþiilor ºi a resurselor umane calificate, toate activitãþile susþinute de creativitate (adicã

ca ºi pentru cãutarea unor motoare de propulsare a iniþiativele antreprenoriale care valorificã îndeosebi

revigorãrii urbane se utilizeazã frecvent termeni produse culturale). Li se explicã cã organizarea

derivaþi (“creative cities”, “cool cities”, “creative class”, manifestãrilor culturale nu trebuie privitã doar ca o

“creative economy” etc.). Asociaþii consacrate (unele obligaþie socialã, ca un factor de coeziune a

iniþiate chiar de primari de metropole), forumuri, studii comunitãþilor care i-au votat sau ca forme de menþinere

cu alura unor biblii în domeniu sunt doar câteva din a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local

instrumentele aruncate în campaniile de consolidare a etc.) ci antreneazã activitãþi economice profitabile care

calitãþii vieþii urbane prin intermediul creºterii vitalitãþii aduc fonduri generoase la bugetul public ºi contribuie

culturale urbane. Toate formele profitã ºi de moda consistent la dezvoltarea umanã. Argumentele sunt

ierarhizãrilor urbane ºi a topurilor oraºelor, practicate adresate deopotrivã administraþiei ºi celor implicaþi în

tot mai frecvent în intenþia de a justifica statistic planificarea urbanã. Mai ales acestora din urmã li se

atractivitatea unui oraº.sugereazã o repoziþionare în raport cu rolul culturii ºi

În acest context, am decis sã analizãm situaþia din artelor în strategiile de organizare a spaþiului urban ºi

România. Mai exact, ne-a interesat sã depistãm oraºele de dezvoltare urbanã.

care concentreazã cele mai multe condiþii favorabile Vitalitatea culturalã a unui oraº este privitã cel mai

pentru derularea cu succes a activitãþilor culturale. Prin adesea ca un potenþial de exprimare a creativitãþii în

condiþii favorabile înþelegem existenþa unei cele mai variate forme de cãtre membrii comunitãþii

infrastructuri solide a sectorului cultural (biblioteci, locale în viaþa cotidianã. Reflectã deopotrivã

cinema, muzee, centre culturale, instituþii de posibilitãþile de acces la bunurile culturale

spectacol), a unei „pieþe de consum” largi ºi cu apetit (infrastructurã culturalã compusã din sãli de

ridicat pentru „produse culturale”, a unei conlucrãri spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),

fructuoase cu autoritãþile locale (reflectate mai ales prin posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,

susþinere financiarã publicã), a unei economii creative cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã

dinamice cu performanþe economice ridicate ºi cu o disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de

mobilizare importantã a resurselor umane în domenii valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din

de legãturã cu sectorul cultural.activitãþile artistice sau a celor bazate exclusiv pe

Contaminaþi puþin de moda topurilor de oraºe din datelor statistice, am elaborat un studiu preliminar al

alte þãri, dar ºi de la noi (mai ales în domeniul economic, vitalitãþii culturale pe baza a douã categorii de

unde se comparã uneori gradul de atractivitate indicatori:

economicã a oraºelor mari), am operat mai multe a) performanþele economiei creative (bazatã

ierarhizãri orientative (ale oraºelor cu cele mai solide ºi predominant pe producerea, vehicularea ºi

variate infrastructuri ale sectorului cultural, ale oraºelor valorificarea produselor cu caracter cultural);

cu “pepiniere” de resurse umane specializate pentru b) susþinerea culturii de autoritãþile locale prin

activitãþi culturale, ale oraºelor cu susþinere bugetarã cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu

localã pentru culturã, ale oraºelor cu cerere ridicatã Intenþia noastrã era de a extinde acest studiu prin

pentru “produse culturale”, ale oraºelor cu cel mai adãugarea mai multor indicatori. Graþie sprijinului

dinamic spirit antreprenorial în domenii de activitate Institutului Naþional de Statisticã, am reuºit sã captãm

legate de sectorul cultural. Toate aceste ierarhizãri numeroase date statistice relevante la nivel de

consecutive converg cãtre “topul” final, cel care indicã localitate. Dispunem acum de 21 indicatori statistici

diferenþierea oraºelor României dupã gradul de relevanþi, pe care i-am grupat în cinci categorii:

vitalitate culturalã.

1. Categoria “Infrastructura sectorului cultural”:

- biblioteci (numãr de biblioteci la 10.000 locuitori)

- cinema (numãr de cinematografe la 10.000 locuitori)REPERE METODOLOGICE

- cinema (numãr de locuri în sãlile de cinematograf la

1.000 locuitori)Toate oraºele României (mai puþin capitala) au fost

- opera (numãr de teatre de operã la 100.000 locuitori)luate în considerare pentru aprecierea gradului de

- orchestre simfonice (numãr la 100.000 locuitori)vitalitate culturalã ºi diferenþierea oraºelor dupã acest

- teatre dramatice (numãr la 100.000 locuitori)criteriu. Pe parcursul analizei ºi prelucrãrilor statistice,

- teatre muzicale (numãr la 100.000 locuitori)eºantionul de lucru s-a extins la 310 oraºe (adicã

- teatre de pãpuºi (numãr la 100.000 locuitori)aproape întreaga reþea urbanã). Analiza ºi interpretãrile

s-au fãcut pe douã nivele; pentru toate oraºele,

2. Categoria “Resurse umane specializate”:respectiv doar pentru oraºele reºedinþã de judeþ sau cu

- elevi în ºcoli de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000 populaþie peste 50.000 de locuitori. Zoom-ul pe oraºe

locuitori)mai mari a fost ales pentru cã acestea sunt propriu-zis

- elevi în licee de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000 principalele centre regionale ale þãrii, principalii poli de

locuitori)dezvoltare umanã, unde oportunitãþile pentru

activitãþile culturale ºi economia creativã sunt bine

3. Categoria “Cheltuieli bugetare pentru culturã”:reprezentate.

- cheltuieli pentru culturã rezervate în bugetele Majoritatea studiilor din care ne-am inspirat pentru

administraþiilor locale (lei per locuitor)abordare ºi metodologie utilizeazã o gamã largã de

- ponderea cheltuielilor pentru culturã în totalul indicatori, graþie unei bune productivitãþi a serviciilor

bugetului local de cheltuieli (%)statistice. Într-o primã fazã, acum un an, în lipsa

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 6: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

4. Categoria “Activitãþi culturale - spectatori”: Sursa datelor: a. Statisticile Borg Design (date

- spectatori de cinema (la 100 locuitori) extinse despre fiecare societate comercialã din

- spectatori la filarmonicã (la 100 locuitori) România/selective doar firmele din “economia

- spectatori la operã (la 100 locuitori) creativã”, vezi explicarea domeniului în subcapitolul

- spectatori la teatre muzicale (la 100 locuitori) urmãtor). b. Date statistice ale Ministerului Finanþelor

- spectatori la teatre de pãpuºi Publice privind bugetele locale (venituri ºi cheltuieli

- spectatori la teatre dramatice locale la finele anului 2006) furnizate la cererea CSCDC.

c. Date statistice (furnizate la cerere) de Institutul

5. Categoria “Economie creativã”: Naþional de Statisticã

- cifra de afaceri a firmelor din industriile ºi serviciile În prezentarea rezultatelor, am considerat util sã

creative detaliem puþin fiecare categorie în parte. Am indicat

- profitul firmelor din industriile ºi serviciile creative care este relevanþa indicatorilor din fiecare categorie ºi

- numãr de salariaþi angrenaþi în acest sector am urmãrit modul în care un indice partial al categoriei

(obþinut prin medierea statisticã a indicatorilor din

Pe baza celor 21 de indicatori reprezentativi enumeraþi categorie) diferenþiazã oraºele României.

mai sus a fost “extras” (prin mediere statisticã, dupã

standardizarea datelor) un indicator sintetic –

INDICELE DE VITALITATE CULTURALÃ. INFRASTRUCTURA SECTORULUI CULTURAL

Indicele a fost calculat printr-o succesiune de operaþii Scena, ecranul de cinema sau rafturile bibliotecilor sunt

statistice: în continuare principalele canale de acces la produse

1. Iniþial, toate datele statistice luate în calcul sunt culturale, chiar dacã nu mai deþin monopolul. Despre

standardizate (s-a fãcut diferenþa dintre fiecare valoare mutarea la domiciliu a spectatorului sau a bibliofilului

ºi valoarea medie, iar aceastã diferenþã a fost împãrþitã s-a scris mult în literatura de specialitate, inclusiv în

la deviaþia standard; deviaþia standard redã diferenþa studiile de apreciere a consumului cultural în România medie a valorilor faþã de valoarea medie a întregului realizate de Centrul de Studii al Ministerului Culturii. efectiv de date). Prin aceste transformãri, toate datele Probabil cã în viitorul apropiat, indicatori de genul sunt comparabile, indiferent de unitatea lor de mãsurã “numãr de site-uri” cu specific cultural sau “rating-uri” (procente, date absolute, date ponderate la numãr de ale emisiunilor culturale la nivel de localitãþi vor fi locuitori etc). La o foarte generalã apreciere, datele inconturnabili. Pânã atunci, ca bazã a unui studiu standardizate redau pentru fiecare oraº ºi indicator, cât referitor la sectorul cultural, infrastructura este primul de aproape sau de departe se aflã faþã de un nivel mediu reper de apreciere. În acest studiu, este categoria cea specific tuturor oraºelor). mai vastã (are cei mai mulþi indicatori reþinuþi – 8) ºi

2. Se calculeazã valoarea medie pentru toate datele include “unitãþile” clasice ale sectorului cultural, cu care standardizate (21 de valori standardizate opereazã majoritatea statisticilor ºi analizelor de gen corespunzãtoare celor 21 indicatori reþinuþi din start), din mai toate þãrile lumii: biblioteci, cinematografe, rezultând astfel un indicator sintetic relevant pentru teatre (dramatice, muzicale, etc), operã, alte instituþii diferenþiere.

de spectacol. Lipsesc doar muzeele, unde nu am dispus Existenþa unei infrastructuri locale solide a

de statistici viabile la nivel de localitãþi. sectorului cultural se reflectã ºi asupra nivelului de

Majoritatea indicatorilor reflectã gradul de echipare instruire ºi calificare a resurselor umane implicate în

a oraºelor. De la biblioteci la operã, accesul la ofertã activitãþile culturale. În mod evident, o reþea densã de

este deschis marelui public, fãrã importante restricþii de biblioteci, teatre, operã, instituþii de spectacol

ordin tehnologic, pentru populaþia urbanã cât ºi pentru corespunde unui nivel înalt de pregãtire a resurselor

cei din zona de influenþã a oraºului. Accesul nu este umane, unei pieþe de consum exigente pentru

mãrginit de conectivitatea la reþelele de Internet, de produsele culturale ºi unor condiþii favorabile pentru

micile investiþii în echipamente tehnologice (computer, implementarea proiectelor culturale. Mai ales

DVD player etc), care pun uneori probleme mai ales personalul din instituþiile de elitã (teatre dramatice,

celor din zonele periurbane. Cartea din bibliotecã sau operã, filarmonici) contribuie într-o mãsurã

biletul la operã sunt disponibile în mod relativ egal semnificativã la ridicarea gradului de dezvoltare

populaþiei oraºului sau a zonei de influenþã urbanã. umanã.

Subliniem, prin aceste remarci, gradul ridicat de Faþã de celelalte categorii de indicatori,

disponibilitate al resurselor puse la dispoziþie de infrastructura sectorului cultural reflectã cel mai bine

reþeaua clasicã a infrastructurii sectorului cultural local. evoluþia recentã a sectorului cultural din România. Încã

Pentru a atenua efectul de talie al datelor statistice, am de la aranjarea datelor în tabele statistice frapeazã lipsa

ponderat mereu valorile (sunt calculate prin raportarea cvasi-generalizatã a cinematografelor din oraºele sub

la numãrul de locuitori). 50.000 de locuitori ºi chiar din cele mai populate. Chiar

În categoria infrastructurii sectorului cultural se ºi la compararea datelor statistice din ultimii ani,

r egãsesc deopot r i vã “un i t ã þ i ” baz i ce de tendinþele de degradare a unor componente de

“entertainement” (cinematografe) sau cu utilizare infrastructurã sunt redate fidel de statistici (situaþia

popularã largã (biblioteci), precum ºi instituþii de elitã, reþelei de cinematografe este cea mai semnificativã).

de rang înalt (operã, teatre dramatice, filarmonici). Mai îmbucurãtoare este situaþia instituþiilor de

Numãrul redus al acestora din urmã, contribuie la spectacol de elitã: deºi numãrul lor s-a redus puþin,

consolidarea gradului de centralitate al oraºelor unde marea majoritate a unitãþilor îºi desfãºoarã activitatea

funcþioneazã. Alãturi de alte servicii de rang înalt în continuare, iar afluxul de spectatori este cel puþin

(instituþii administrative, spitale specializate, constant în ultimii ani.

învãþãmânt superior etc.), instituþiile culturale Aprecierea generalã a gradului de echipare. Indicele

accentueazã calitatea de “capitale regionale” a marilor sintetic pentru categoria infrastructurã (calculat pe

oraºe, ca locuri unde sunt disponibile bunuri ºi servicii baza celor opt indicatori) ne-a permis o primã

rare, care atrag consumatori ºi utilizatori de pe arii diferenþiere a oraºelor. Remarcãm oraºele cu cele mai

geografice extinse. De aceea, oraºele cu o solide ºi mai atractive infrastructuri, cele mai multe

infrastructurã culturalã solidã, ºi în ultimã instanþã cele detaºate graþie teatrelor, filarmonicilor, teatrelor de

cu un grad ridicat de vitalitate culturalã constituie mari operã care funcþioneazã local. Aºa cum era de aºteptat,

centre polarizatoare de care trebuie sã þinã cont orice acestea sunt principalii poli regionali (Constanþa, Cluj

programe ºi strategii de dezvoltare umanã ºi regionalã. Napoca, Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Târgu Mureº), la care se

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 7: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

4. Categoria “Activitãþi culturale - spectatori”: Sursa datelor: a. Statisticile Borg Design (date

- spectatori de cinema (la 100 locuitori) extinse despre fiecare societate comercialã din

- spectatori la filarmonicã (la 100 locuitori) România/selective doar firmele din “economia

- spectatori la operã (la 100 locuitori) creativã”, vezi explicarea domeniului în subcapitolul

- spectatori la teatre muzicale (la 100 locuitori) urmãtor). b. Date statistice ale Ministerului Finanþelor

- spectatori la teatre de pãpuºi Publice privind bugetele locale (venituri ºi cheltuieli

- spectatori la teatre dramatice locale la finele anului 2006) furnizate la cererea CSCDC.

c. Date statistice (furnizate la cerere) de Institutul

5. Categoria “Economie creativã”: Naþional de Statisticã

- cifra de afaceri a firmelor din industriile ºi serviciile În prezentarea rezultatelor, am considerat util sã

creative detaliem puþin fiecare categorie în parte. Am indicat

- profitul firmelor din industriile ºi serviciile creative care este relevanþa indicatorilor din fiecare categorie ºi

- numãr de salariaþi angrenaþi în acest sector am urmãrit modul în care un indice partial al categoriei

(obþinut prin medierea statisticã a indicatorilor din

Pe baza celor 21 de indicatori reprezentativi enumeraþi categorie) diferenþiazã oraºele României.

mai sus a fost “extras” (prin mediere statisticã, dupã

standardizarea datelor) un indicator sintetic –

INDICELE DE VITALITATE CULTURALÃ. INFRASTRUCTURA SECTORULUI CULTURAL

Indicele a fost calculat printr-o succesiune de operaþii Scena, ecranul de cinema sau rafturile bibliotecilor sunt

statistice: în continuare principalele canale de acces la produse

1. Iniþial, toate datele statistice luate în calcul sunt culturale, chiar dacã nu mai deþin monopolul. Despre

standardizate (s-a fãcut diferenþa dintre fiecare valoare mutarea la domiciliu a spectatorului sau a bibliofilului

ºi valoarea medie, iar aceastã diferenþã a fost împãrþitã s-a scris mult în literatura de specialitate, inclusiv în

la deviaþia standard; deviaþia standard redã diferenþa studiile de apreciere a consumului cultural în România medie a valorilor faþã de valoarea medie a întregului realizate de Centrul de Studii al Ministerului Culturii. efectiv de date). Prin aceste transformãri, toate datele Probabil cã în viitorul apropiat, indicatori de genul sunt comparabile, indiferent de unitatea lor de mãsurã “numãr de site-uri” cu specific cultural sau “rating-uri” (procente, date absolute, date ponderate la numãr de ale emisiunilor culturale la nivel de localitãþi vor fi locuitori etc). La o foarte generalã apreciere, datele inconturnabili. Pânã atunci, ca bazã a unui studiu standardizate redau pentru fiecare oraº ºi indicator, cât referitor la sectorul cultural, infrastructura este primul de aproape sau de departe se aflã faþã de un nivel mediu reper de apreciere. În acest studiu, este categoria cea specific tuturor oraºelor). mai vastã (are cei mai mulþi indicatori reþinuþi – 8) ºi

2. Se calculeazã valoarea medie pentru toate datele include “unitãþile” clasice ale sectorului cultural, cu care standardizate (21 de valori standardizate opereazã majoritatea statisticilor ºi analizelor de gen corespunzãtoare celor 21 indicatori reþinuþi din start), din mai toate þãrile lumii: biblioteci, cinematografe, rezultând astfel un indicator sintetic relevant pentru teatre (dramatice, muzicale, etc), operã, alte instituþii diferenþiere.

de spectacol. Lipsesc doar muzeele, unde nu am dispus Existenþa unei infrastructuri locale solide a

de statistici viabile la nivel de localitãþi. sectorului cultural se reflectã ºi asupra nivelului de

Majoritatea indicatorilor reflectã gradul de echipare instruire ºi calificare a resurselor umane implicate în

a oraºelor. De la biblioteci la operã, accesul la ofertã activitãþile culturale. În mod evident, o reþea densã de

este deschis marelui public, fãrã importante restricþii de biblioteci, teatre, operã, instituþii de spectacol

ordin tehnologic, pentru populaþia urbanã cât ºi pentru corespunde unui nivel înalt de pregãtire a resurselor

cei din zona de influenþã a oraºului. Accesul nu este umane, unei pieþe de consum exigente pentru

mãrginit de conectivitatea la reþelele de Internet, de produsele culturale ºi unor condiþii favorabile pentru

micile investiþii în echipamente tehnologice (computer, implementarea proiectelor culturale. Mai ales

DVD player etc), care pun uneori probleme mai ales personalul din instituþiile de elitã (teatre dramatice,

celor din zonele periurbane. Cartea din bibliotecã sau operã, filarmonici) contribuie într-o mãsurã

biletul la operã sunt disponibile în mod relativ egal semnificativã la ridicarea gradului de dezvoltare

populaþiei oraºului sau a zonei de influenþã urbanã. umanã.

Subliniem, prin aceste remarci, gradul ridicat de Faþã de celelalte categorii de indicatori,

disponibilitate al resurselor puse la dispoziþie de infrastructura sectorului cultural reflectã cel mai bine

reþeaua clasicã a infrastructurii sectorului cultural local. evoluþia recentã a sectorului cultural din România. Încã

Pentru a atenua efectul de talie al datelor statistice, am de la aranjarea datelor în tabele statistice frapeazã lipsa

ponderat mereu valorile (sunt calculate prin raportarea cvasi-generalizatã a cinematografelor din oraºele sub

la numãrul de locuitori). 50.000 de locuitori ºi chiar din cele mai populate. Chiar

În categoria infrastructurii sectorului cultural se ºi la compararea datelor statistice din ultimii ani,

r egãsesc deopot r i vã “un i t ã þ i ” baz i ce de tendinþele de degradare a unor componente de

“entertainement” (cinematografe) sau cu utilizare infrastructurã sunt redate fidel de statistici (situaþia

popularã largã (biblioteci), precum ºi instituþii de elitã, reþelei de cinematografe este cea mai semnificativã).

de rang înalt (operã, teatre dramatice, filarmonici). Mai îmbucurãtoare este situaþia instituþiilor de

Numãrul redus al acestora din urmã, contribuie la spectacol de elitã: deºi numãrul lor s-a redus puþin,

consolidarea gradului de centralitate al oraºelor unde marea majoritate a unitãþilor îºi desfãºoarã activitatea

funcþioneazã. Alãturi de alte servicii de rang înalt în continuare, iar afluxul de spectatori este cel puþin

(instituþii administrative, spitale specializate, constant în ultimii ani.

învãþãmânt superior etc.), instituþiile culturale Aprecierea generalã a gradului de echipare. Indicele

accentueazã calitatea de “capitale regionale” a marilor sintetic pentru categoria infrastructurã (calculat pe

oraºe, ca locuri unde sunt disponibile bunuri ºi servicii baza celor opt indicatori) ne-a permis o primã

rare, care atrag consumatori ºi utilizatori de pe arii diferenþiere a oraºelor. Remarcãm oraºele cu cele mai

geografice extinse. De aceea, oraºele cu o solide ºi mai atractive infrastructuri, cele mai multe

infrastructurã culturalã solidã, ºi în ultimã instanþã cele detaºate graþie teatrelor, filarmonicilor, teatrelor de

cu un grad ridicat de vitalitate culturalã constituie mari operã care funcþioneazã local. Aºa cum era de aºteptat,

centre polarizatoare de care trebuie sã þinã cont orice acestea sunt principalii poli regionali (Constanþa, Cluj

programe ºi strategii de dezvoltare umanã ºi regionalã. Napoca, Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Târgu Mureº), la care se

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 8: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

adaugã, aparent surprinzãtor, o serie de oraºe cu grad Oneºti, Roman.

de centralitate mai redus (Piteºti, Botoºani, Hunedoara, Instituþii de spectacol. Contribuþia lor la aprecierea

Râmnicu Vâlcea). În contrast, în unele oraºe de talie gradului de echipare este extrem de mare. Practic,

micã ºi mai ales fãrã funcþii administrative (nu sunt prezenþa sau absenþa teatrelor sau filarmonicilor

reºedinþe de judeþ) nivelul infrastructurii este cel mai diferenþiazã calitativ cel mai mult oraºele între ele din

redus – Roman, Mediaº, Slatina, Bârlad, Oneºti. punct de vedere al infrastructurii sectorului cultural.

Biblioteci. Densitatea reþelei de biblioteci în oraºe Fiind instituþii de rang înalt în majoritatea lor, analiza

trebuie evaluatã cu mare prudenþã. Valorile mari sunt se poate restrânge doar la cele mai mari oraºe din þarã

specifice celor mai mici oraºe fiind obþinute prin (deoarece doar 7-8 oraºe gãzduiesc asemenea unitãþi).

raportarea la numãrul de locuitori (cele 2-3 biblioteci Cele mai privilegiate par sã fie oraºele de talie medie în

care funcþioneazã în orãºele de 3-5.000 locuitori ar care existã teatre. În oraºe ca Miercurea Ciuc, Giurgiu,

indica un grad de echipare extraordinar dar prea puþin Reºiþa, o scenã de teatru disponibilã pentru cei cca.

relevant). Este preferabil ca analiza mai aprofundatã sã 50.000 de locuitori este un mare privilegiu în condiþiile

se facã pe categorii de marime a oraºelor pentru a în care foarte multe oraºe din þarã cu aceeaºi mãrime nu

atenua efectele de talie. În categoria celor mai mari au nici mãcar un cinematograf. Aceste reºedinþe de

oraºe, cea mai bunã situaþie este specificã oraºelor judeþ de talie medie sunt urmate de oraºe mai mari

medii (Slobozia, Miercurea Ciuc, Deva, Petroºani, (Satu Mare, Oradea), apoi de marile centre regionale

Sfântu Gheorghe, Tulcea, Alba Iulia). Dintre oraºele (Cluj Napoca, Sibiu, Timiºoara). (FIG. 1, 2)

foarte mari, valorile indicã nivele de echipare cu

biblioteci relativ asemãnãtoare, cu un plus pentru Cluj

Napoca, Arad, Sibiu, Suceava, Galaþi ºi cu minusuri ºi RESURSE UMANE (ÎNVÃÞÃMÂNT SPECIALIZAT)

motive de preocupare pentru ceea ce gãsim în Braºov,

Brãila, Craiova, Ploieºti, Râmnicu Vâlcea. Dependenþi foarte mult de datele statisticile, nu am

Cinematografe. În urmã cu peste un deceniu, reuºit sã dispunem de indicatorii ideali pentru referirile

reþeaua de oraºe cu cinematografe era cel puþin dublã la resursele umane implicate în desfãºurarea

faþã de cea actualã, iar cel mai ridicat grad de deservire activitãþilor culturale. Ar fi fost ideal sã analizãm

(numãr de cinematografe sau locuri în cinematografe efectivele de artiºti, actori, regizori, operatori culturali,

raportat la numãr de locuitori) era caracteristic oraºelor cu alte cuvinte principalii actori care dinamizeazã

medii, reºedinþe de judeþ sau municipii cu populaþie funcþionarea sectorului cultural. Din pãcate, în aceastã

medie. Situaþia din prezent detaºeazã marile oraºe, fazã a studiului nu sunt disponible astfel de date. De

singurele în care mai funcþioneazã sãli de cinema. Cele aceea, pentru a avea mãcar o vagã referire la resursele

mai favorabile condiþii pentru amatorii de film pe umane, am utilizat date statistice legate de

marele ecran sunt în Constanþa, Hunedoara, Cluj învãþãmântul specializat (ºcolile ºi liceele cu profil de

Napoca, Iaºi, Timiºoara, Slobozia, Râmnicu Vâlcea, artã ºi meserii), de unde am putut prelua efectivele de

Bistriþa, Reºiþa etc. Valorile cele mai reduse (nule în elevi (nici mãcar aici nu am reuºit sã obþinem ºi

forma absolutã) reflectã ultimele “dispariþii” – Slatina, efectivele de cadre didactice). Dintre cele douã tipuri de

Bârlad, Mediaº, Drobeta Turnu Severin, Cãlãraºi, unitãþi de învãþãmânt, cele mai relevante sunt liceele de

Figura 1. Infrastructura sectorului cultural

Map 1. Cultural Infrastructure

* Indicele de apreciere a infrastructurii sectorului cultural sintetizeazã 8 indicatori statistici relevanþi (nr.biblioteci, cinematografe, teatre, opera, orchestre simfonice etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi)/ Cultural infrastructure index synthesizes 8 relevant statistical indicators (no. libraries, cinemas, theatres, opera, orchestras, etc.). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 9: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

adaugã, aparent surprinzãtor, o serie de oraºe cu grad Oneºti, Roman.

de centralitate mai redus (Piteºti, Botoºani, Hunedoara, Instituþii de spectacol. Contribuþia lor la aprecierea

Râmnicu Vâlcea). În contrast, în unele oraºe de talie gradului de echipare este extrem de mare. Practic,

micã ºi mai ales fãrã funcþii administrative (nu sunt prezenþa sau absenþa teatrelor sau filarmonicilor

reºedinþe de judeþ) nivelul infrastructurii este cel mai diferenþiazã calitativ cel mai mult oraºele între ele din

redus – Roman, Mediaº, Slatina, Bârlad, Oneºti. punct de vedere al infrastructurii sectorului cultural.

Biblioteci. Densitatea reþelei de biblioteci în oraºe Fiind instituþii de rang înalt în majoritatea lor, analiza

trebuie evaluatã cu mare prudenþã. Valorile mari sunt se poate restrânge doar la cele mai mari oraºe din þarã

specifice celor mai mici oraºe fiind obþinute prin (deoarece doar 7-8 oraºe gãzduiesc asemenea unitãþi).

raportarea la numãrul de locuitori (cele 2-3 biblioteci Cele mai privilegiate par sã fie oraºele de talie medie în

care funcþioneazã în orãºele de 3-5.000 locuitori ar care existã teatre. În oraºe ca Miercurea Ciuc, Giurgiu,

indica un grad de echipare extraordinar dar prea puþin Reºiþa, o scenã de teatru disponibilã pentru cei cca.

relevant). Este preferabil ca analiza mai aprofundatã sã 50.000 de locuitori este un mare privilegiu în condiþiile

se facã pe categorii de marime a oraºelor pentru a în care foarte multe oraºe din þarã cu aceeaºi mãrime nu

atenua efectele de talie. În categoria celor mai mari au nici mãcar un cinematograf. Aceste reºedinþe de

oraºe, cea mai bunã situaþie este specificã oraºelor judeþ de talie medie sunt urmate de oraºe mai mari

medii (Slobozia, Miercurea Ciuc, Deva, Petroºani, (Satu Mare, Oradea), apoi de marile centre regionale

Sfântu Gheorghe, Tulcea, Alba Iulia). Dintre oraºele (Cluj Napoca, Sibiu, Timiºoara). (FIG. 1, 2)

foarte mari, valorile indicã nivele de echipare cu

biblioteci relativ asemãnãtoare, cu un plus pentru Cluj

Napoca, Arad, Sibiu, Suceava, Galaþi ºi cu minusuri ºi RESURSE UMANE (ÎNVÃÞÃMÂNT SPECIALIZAT)

motive de preocupare pentru ceea ce gãsim în Braºov,

Brãila, Craiova, Ploieºti, Râmnicu Vâlcea. Dependenþi foarte mult de datele statisticile, nu am

Cinematografe. În urmã cu peste un deceniu, reuºit sã dispunem de indicatorii ideali pentru referirile

reþeaua de oraºe cu cinematografe era cel puþin dublã la resursele umane implicate în desfãºurarea

faþã de cea actualã, iar cel mai ridicat grad de deservire activitãþilor culturale. Ar fi fost ideal sã analizãm

(numãr de cinematografe sau locuri în cinematografe efectivele de artiºti, actori, regizori, operatori culturali,

raportat la numãr de locuitori) era caracteristic oraºelor cu alte cuvinte principalii actori care dinamizeazã

medii, reºedinþe de judeþ sau municipii cu populaþie funcþionarea sectorului cultural. Din pãcate, în aceastã

medie. Situaþia din prezent detaºeazã marile oraºe, fazã a studiului nu sunt disponible astfel de date. De

singurele în care mai funcþioneazã sãli de cinema. Cele aceea, pentru a avea mãcar o vagã referire la resursele

mai favorabile condiþii pentru amatorii de film pe umane, am utilizat date statistice legate de

marele ecran sunt în Constanþa, Hunedoara, Cluj învãþãmântul specializat (ºcolile ºi liceele cu profil de

Napoca, Iaºi, Timiºoara, Slobozia, Râmnicu Vâlcea, artã ºi meserii), de unde am putut prelua efectivele de

Bistriþa, Reºiþa etc. Valorile cele mai reduse (nule în elevi (nici mãcar aici nu am reuºit sã obþinem ºi

forma absolutã) reflectã ultimele “dispariþii” – Slatina, efectivele de cadre didactice). Dintre cele douã tipuri de

Bârlad, Mediaº, Drobeta Turnu Severin, Cãlãraºi, unitãþi de învãþãmânt, cele mai relevante sunt liceele de

Figura 1. Infrastructura sectorului cultural

Map 1. Cultural Infrastructure

* Indicele de apreciere a infrastructurii sectorului cultural sintetizeazã 8 indicatori statistici relevanþi (nr.biblioteci, cinematografe, teatre, opera, orchestre simfonice etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi)/ Cultural infrastructure index synthesizes 8 relevant statistical indicators (no. libraries, cinemas, theatres, opera, orchestras, etc.). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 10: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 2. Infrastructura sectorului cultural în oraºele mari din România*

Map 2. Cultural Infrastructure in the Romanian Large Cities *

artã ºi meserii. Efectivele de elevi din ºcoli din oraºe pot „actori” specializaþi. Prin gradul lor ridicat de

include numeroºi elevi din ºcoli profesionale sau de specializare ºi prin localizarea preferenþialã în anumite

meserii, cu ocupaþii în viitor fãrã legãturã cu sectorul oraºe, prin atragerea elevilor de pe o arie mai largã

cultural. În schimb, marea majoritate a liceelor de profil decât cea a oraºului propriu-zis, aceste unitãþi de

(de artã, de muzicã etc) sunt extrem de specializate ºi învãþãmânt se numãrã printre serviciile de rang

sunt veritabilele pepiniere artistice. superior care contribuie la consolidarea gradului de

Asupra relevanþei acestor indicatori se poate discuta centralitate a principalelor oraºe.

mult pro ºi contra. Argumentele noastre pentru În mod firesc, se detaºeazã valoric oraºele de talie

includerea lor vin de la perspectivele pe care le oferã în medie (reºedinþe de judeþ ºi municipii), mai ales din

viitor aceste „pepiniere” de artiºti, artizani, meseriaºi cauza raportãrii efectivelor de elevi la populaþii urbane

deprinºi de timpuriu cu ocupaþii artistice care pot face în restrângere în ultimii ani (Miercurea Ciuc, Deva, Alba

obiectul unor proiecte culturale. Practic, specializarea Iulia, Slobozia, Bistriþa, Suceava, Sfântu Gheorghe,

în aceste tipuri de unitãþi ºcolare este o garanþie cã o Focºani, Târgoviºte, Târgu Jiu). Ni se pare îmbucurãtor

parte a activitãþilor artistice ºi culturale îºi asigurã faptul cã situaþiile favorabile (cele puþin în reflectare

continuitatea. Pe de altã parte, proiectele culturale din statisticã) corespund unor oraºe ºi zone geografice

viitor au garantatã participarea ºi implicarea la diferite recunoscute pentru un mediu cultural diversificat,

nivele a resurselor umane instruite ºi specializate. atractiv ºi dinamic. Dintre cele mai mari oraºe, sunt de

Dintr-o altã perspectivã, specializarea tinerilor semnalat situaþiile favorabile din Baia Mare, Iaºi,

contribuie la „rafinarea” pieþei de consum în viitor. Peste Timiºoara, Cluj Napoca, Oradea, Piteºti, Sibiu, Râmnicu

câþiva ani, oferta de spectacole expoziþii, evenimente Vâlcea, Constanþa. (FIG. 3, 4)

artistice se va adresa unui public tot mai exigent ºi mai

permeabil, capabil sã aprecieze formele noi,

exprimãrile avangardiste etc. SUSÞINERE BUGETARÃ

Pentru categoria „resurse umane” (denumire destul

de largã pentru efectivele de elevi înscriºi), am putut O serie importantã de date provine din “statistici

reþine doar doi indicatori: (1) elevi înscriºi în ºcolile de financiare”. Am dispus de tabele statistice cu sumele

artã ºi meserii, (2) elevi înscriºi în liceele de artã ºi alocate culturii în cadrul bugetelor locale, judeþene etc

meserii. Ambii indicatori sunt luaþi în analizã în varianta (furnizate de Ministerul Finanþelor). Mai exact, capitolul

ponderatã (raportare la numãrul de locuitori). bugetar e intitulat “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi

”Pepinierele” de artiºti/animatori culturali. De pe religie” ºi sunt indicate concret sumele alocate de

poarta liceelor vor ieºi peste câþiva ani, cei pregãtiþi administraþiile locale pentru activitãþile amintite. Banii

pentru a activa în orchestrele simfonice, la pregãtirea alocaþi pentru “susþinerea culturii” ne indicã în mare

expoziþiilor artistice, în dinamizarea industriilor ºi mãsurã preocuparea autoritãþilor pentru organizarea

serviciilor din „economia creativã” etc. Efectivele evenimentelor locale, pentru întreþinerea ºi

consistente de elevi de pe bãncile liceelor de artã ºi modernizarea infrastructurii culturale locale etc.

meserii sunt o garanþie destul de solidã cã viitorul

activitãþilor culturale locale va avea susþinerea unor

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

** Indicele de apreciere a infrastructurii sectorului cultural sintetizeazã 8 indicatori statistici relevanþi (nr.biblioteci, cinematografe, teatre, opera, orchestre simfonice etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural infrastructure index synt esizes 8 relevant statistical indicators (no. libraries, cinemas, theatres, opera, orchestras, etc.). Negative values (confusing, at first sight)indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” indicators)

hfor the majority of specified

* Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori/Only the county seat cities and those over 50.000 inhabitants are selected

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 11: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 2. Infrastructura sectorului cultural în oraºele mari din România*

Map 2. Cultural Infrastructure in the Romanian Large Cities *

artã ºi meserii. Efectivele de elevi din ºcoli din oraºe pot „actori” specializaþi. Prin gradul lor ridicat de

include numeroºi elevi din ºcoli profesionale sau de specializare ºi prin localizarea preferenþialã în anumite

meserii, cu ocupaþii în viitor fãrã legãturã cu sectorul oraºe, prin atragerea elevilor de pe o arie mai largã

cultural. În schimb, marea majoritate a liceelor de profil decât cea a oraºului propriu-zis, aceste unitãþi de

(de artã, de muzicã etc) sunt extrem de specializate ºi învãþãmânt se numãrã printre serviciile de rang

sunt veritabilele pepiniere artistice. superior care contribuie la consolidarea gradului de

Asupra relevanþei acestor indicatori se poate discuta centralitate a principalelor oraºe.

mult pro ºi contra. Argumentele noastre pentru În mod firesc, se detaºeazã valoric oraºele de talie

includerea lor vin de la perspectivele pe care le oferã în medie (reºedinþe de judeþ ºi municipii), mai ales din

viitor aceste „pepiniere” de artiºti, artizani, meseriaºi cauza raportãrii efectivelor de elevi la populaþii urbane

deprinºi de timpuriu cu ocupaþii artistice care pot face în restrângere în ultimii ani (Miercurea Ciuc, Deva, Alba

obiectul unor proiecte culturale. Practic, specializarea Iulia, Slobozia, Bistriþa, Suceava, Sfântu Gheorghe,

în aceste tipuri de unitãþi ºcolare este o garanþie cã o Focºani, Târgoviºte, Târgu Jiu). Ni se pare îmbucurãtor

parte a activitãþilor artistice ºi culturale îºi asigurã faptul cã situaþiile favorabile (cele puþin în reflectare

continuitatea. Pe de altã parte, proiectele culturale din statisticã) corespund unor oraºe ºi zone geografice

viitor au garantatã participarea ºi implicarea la diferite recunoscute pentru un mediu cultural diversificat,

nivele a resurselor umane instruite ºi specializate. atractiv ºi dinamic. Dintre cele mai mari oraºe, sunt de

Dintr-o altã perspectivã, specializarea tinerilor semnalat situaþiile favorabile din Baia Mare, Iaºi,

contribuie la „rafinarea” pieþei de consum în viitor. Peste Timiºoara, Cluj Napoca, Oradea, Piteºti, Sibiu, Râmnicu

câþiva ani, oferta de spectacole expoziþii, evenimente Vâlcea, Constanþa. (FIG. 3, 4)

artistice se va adresa unui public tot mai exigent ºi mai

permeabil, capabil sã aprecieze formele noi,

exprimãrile avangardiste etc. SUSÞINERE BUGETARÃ

Pentru categoria „resurse umane” (denumire destul

de largã pentru efectivele de elevi înscriºi), am putut O serie importantã de date provine din “statistici

reþine doar doi indicatori: (1) elevi înscriºi în ºcolile de financiare”. Am dispus de tabele statistice cu sumele

artã ºi meserii, (2) elevi înscriºi în liceele de artã ºi alocate culturii în cadrul bugetelor locale, judeþene etc

meserii. Ambii indicatori sunt luaþi în analizã în varianta (furnizate de Ministerul Finanþelor). Mai exact, capitolul

ponderatã (raportare la numãrul de locuitori). bugetar e intitulat “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi

”Pepinierele” de artiºti/animatori culturali. De pe religie” ºi sunt indicate concret sumele alocate de

poarta liceelor vor ieºi peste câþiva ani, cei pregãtiþi administraþiile locale pentru activitãþile amintite. Banii

pentru a activa în orchestrele simfonice, la pregãtirea alocaþi pentru “susþinerea culturii” ne indicã în mare

expoziþiilor artistice, în dinamizarea industriilor ºi mãsurã preocuparea autoritãþilor pentru organizarea

serviciilor din „economia creativã” etc. Efectivele evenimentelor locale, pentru întreþinerea ºi

consistente de elevi de pe bãncile liceelor de artã ºi modernizarea infrastructurii culturale locale etc.

meserii sunt o garanþie destul de solidã cã viitorul

activitãþilor culturale locale va avea susþinerea unor

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

** Indicele de apreciere a infrastructurii sectorului cultural sintetizeazã 8 indicatori statistici relevanþi (nr.biblioteci, cinematografe, teatre, opera, orchestre simfonice etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural infrastructure index synt esizes 8 relevant statistical indicators (no. libraries, cinemas, theatres, opera, orchestras, etc.). Negative values (confusing, at first sight)indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” indicators)

hfor the majority of specified

* Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori/Only the county seat cities and those over 50.000 inhabitants are selected

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 12: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 3. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)

Map 3. Qualified Human Resources (pupils in schools and art and professional high schools)

Figura 4. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)*

Map 4. Qualified Human Resources (pupils in schools and art and professional high schools)*

/ Synthetical Index* / Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori /Only and those over 50.000 inhabitants are selectedthe county seat cities

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 13: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 3. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)

Map 3. Qualified Human Resources (pupils in schools and art and professional high schools)

Figura 4. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)*

Map 4. Qualified Human Resources (pupils in schools and art and professional high schools)*

/ Synthetical Index* / Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori /Only and those over 50.000 inhabitants are selectedthe county seat cities

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 14: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Valorile ca atare au o utilitate restrânsã pentru ponderea cheltuielilor pentru culturã, religie ºi recreere

studiul nostru. Pentru a compara între oraºe interesul din totalul cheltuielilor, pentru a aprecia atenþia

autoritãþilor pentru dezvoltarea culturii, am operat în acordatã culturii de cãtre administraþiile locale, în raport

principal cu valori raportate la numãrul de locuitori ºi cu cu alte domenii de interes.

ponderea reprezentatã de “banii alocaþi culturii” în O medie de cca 52 lei alocaþi pentru culturã, religie ºi

totalul cheltuielilor bugetare locale. Cei doi indicatori au recreere revine fiecãrui locuitor din oraºele României.

Cu puþine excepþii, o mare parte a celor mai mari oraºe, fost analizaþi separat, dar au fost incluºi ºi la calcularea

care concentreazã cele mai reprezentative activitãþi indicelui de vitalitate culturalã în final. Ca ºi celelalte

culturale, se caracterizeazã prin valori apropiate de date care au contribuit la calcularea indicelui de

medie – Craiova 56 lei/locuitor, Piteºti 56, Sibiu 56, vitalitate, datele cu cheltuieli au fost standardizate

Braºov 52, Suceava 48. În mod suprinzãtor, în Cluj pentru a atenua efectele de talie ºi pentru a facilita

Napoca (40 lei/locuitor) ºi Iaºi (47 lei/locuitor), oraºe comparaþiile între oraºe.

reputate pentru o economie dinamicã în industriile

creative, banii pentru culturã din bugetul public sunt Cultura în atenþia autoritãþilor locale

alocaþi cu parcimonie. O situaþie similarã au oraºele

Focºani ºi Brãila. Mai grijulii cu sectorul cultural local par Banii alocaþi pentru culturã sunt un capitol printre multe

autoritãþile din Oradea (134), Arad (95 lei/locuitor), altele girate de administraþiile locale (cheltuieli de

Târgu Mureº, Baia Mare, Timiºoara într-o armonizare personal; pentru bunuri ºi servicii; subvenþii; alte

fericitã cu succesul economiei creative locale.transferuri; asistenþã socialã; cheltuieli de capital; alte

Aparent, cel mai consistent sprijin financiar pentru cheltuieli; cheltuieli pentru servicii publice generale;

culturã provine de la consiliile locale din unele oraºele pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;

mici ºi mijlocii, situate în proximitatea marilor oraºe sau pentru învãþãmânt; pentru sãnãtate; pentru asigurãri ºi

cu profi l funcþional bine definit (staþ iuni asistenþã socialã; pentru servicii ºi dezvoltare publicã;

balneoclimaterice). În primul caz, valorile sunt mari locuinþe, mediu, ape etc.; pentru acþiuni economice; alte

(Otopeni 1.026 lei/locuitor, Ghimbav, Buftea, Voluntari) cheltuieli etc.). De altfel, denumirea completã a

deoarece se acumuleazã local venituri de la firmele mai capitolului este “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi

mari coordonate din Bucureºti sau delocalizate, iar religie”, suportul financiar pentru culturã fiind doar o

raportarea la numãrul de locuitori exclude numãrul parte. Ideal ar fi fost sã cunoaºtem suma alocatã efectiv

mare de navetiºti. În mod evident, în oraºele cu funcþie pentru culturã (pentru organizarea activitãþilor

de staþiuni balneoclimatice banii sunt alocaþi mai mult culturale, pentru infrastructurã, personal etc.). Pentru o

pentru infrastructura turisticã (partea “recreere” din analizã comparativã, având în vedere cã utilizãm

capitolul bugetar) ºi mai puþin pentru celelalte aceeaºi unitate de masurã pentru toate oraºele, valorile

subdomenii. Este cazul oraºelor Azuga (284 (care înglobeazã trei domenii distincte) nu sunt un

lei/locuitor), Predeal (226) Buºteni, Slãnic Moldova, º.a. inconvenient major.

În cadrul oraºelor de mãrime medie, surprind sumele Pentru a atenua efectul de talie, valorile au fost

importante alocate în localitãþi din partea central-ponderate, prin raportarea sumelor la numãrul de

vesticã a þãrii (Miercurea Ciuc, Bistriþa, Sfântu Gheorghe, locuitori. În afara acestui indicator, am operat ºi cu

Sighiºoara, Lugoj º.a).

Ponderea cheltuielilor pentru culturã (incluzând ºi radiografie, un tablou static al realitãþii din sectorul

cele pentru recreere ºi religie) din totalul cheltuielor cultural al fiecãrui oraº, iar a doua categorie (activitãþile

consiliilor locale indicã, în mare mãsurã, atenþia culturale) redã atracþia pe care o exercitã ºi dinamica

acordatã de autoritãþi sectorului cultural în raport cu activitãþii din fiecare unitate (prin afluxul de spectatori,

alte domenii de activitate din orizontul local. Pe consumatori etc). Cu alte cuvinte este o categorie

ansamblul þãrii, autoritãþile locale au alocat culturii obligatorie de completare a tandemului perspectivã

aproape 4,8% din bugetele proprii (medie calculatã staticã versus abordare dinamicã.

pentru cca 300 de oraºe). În mod suprinzãtor, mai Dintre cei ºase indicatori, marea lor majoritate

multe oraºe mari se plaseazã sub aceastã medie, chiar redau gradul de atracþie al unor instituþii de spectacol

de rang înalt (operã, filarmonici, teatre dramatice, dacã unele dintre ele concentreazã cele mai profitabile

muzicale etc). Excepþia este indicatorul de frecventare firme din domeniul economiei creative. Cluj Napoca

a sãlilor de cinematograf (care devine ºi el în ultimii ani (3,2%), Braºov (4,1%) sau Iaºi (4,2%) sunt oraºe de pe al

un reper pentru un produs rar ºi pe cale de dispariþie doilea palier al ierarhiei urbane în care economia

cel puþin în a doua jumãtate a ierarhiei celor mai mari creativã asigurã o reþetã financiarã importantã, în

oraºe de la noi). Cu excepþia cinematografelor, am schimb susþinerea publicã a culturii este relativ limitatã

putea spune cã este evaluatã o piaþã de consum a celor (aºa cum se poate deduce ºi din valorile cheltuielilor pe

mai rafinate „produse culturale”, cu consumatori locuitor amintite mai sus). Semne de întrebare atrage ºi exigenþi ºi cu gusturi rafinate, iar aceastã categorie de poziþia oraºului Sibiu (3,8% din totalul cheltuielilor indicatori este cea mai exclusivistã. De aceea, publice), în condiþiile în care proiectele din cadrul principalele remarci de diferenþiere a oraºelor se referã campaniei de promovare ca oraº cultural european ar îndeosebi la oraºele foarte mari, unde funcþioneazã solicita teoretic o mai mare susþinere. Ceva mai instituþii de spectacol de rang înalt.privilegiat pare sectorul cultural din Oradea (8,7%),

Dintre toate categoriile, reflectã cel mai bine Constanþa (6,1%, valoare care înglobeazã însã ºi potenþialul de polarizare al celor mai mari oraºe. cheltuielile pentru facilitãþile de recreere ºi pentru Practic, scorurile ridicate specifice marilor oraºe cu turism), Galaþi (6%), Buzãu (5,8%), Craiova (5,3%), teatre, filarmonici, operã etc reflectã calitatea lor de Ploieºti (5,1%). (FIG. 5, 6)veritabile „capitale culturale” regionale ale României.

Este regretabil cã baza de date statistice nu include ºi

cuantificãri ale altor tipuri de activitãþi culturale, la fel ACTIVITÃÞI CULTURALEde numeroase ºi de dinamice, ºi poate cu o distribuþie

mult mai largã în ierarhia urbanã. Nu dispunem Pe baza lor am format o categorie de indicatori momentan de date referitoare la expoziþii, festivaluri, relevanþi, a doua ca mãrime dintre cele cinci categorii evenimente culturale anuale sau ocazionale etc. (6 indicatori reþinuþi). Este oarecum o categorie „în Percepem informal o multiplicare a acestor tipuri de oglindã” faþã de categoria „infrastructurã”, cu situaþii evenimente ºi credem cã ar fi extrem de utilã o captare caracteristice multor unitãþi ºi instituþii clasice (teatre, statisticã a lor. Cel puþin pentru rafinarea acestui cinematografe). Diferenþa e datã de modul de studiu al vitalitãþii culturale a oraºelor ar fi extrem de abordare: prima categorie (infrastructura) reprezintã o util.C

en

tr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 15: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Valorile ca atare au o utilitate restrânsã pentru ponderea cheltuielilor pentru culturã, religie ºi recreere

studiul nostru. Pentru a compara între oraºe interesul din totalul cheltuielilor, pentru a aprecia atenþia

autoritãþilor pentru dezvoltarea culturii, am operat în acordatã culturii de cãtre administraþiile locale, în raport

principal cu valori raportate la numãrul de locuitori ºi cu cu alte domenii de interes.

ponderea reprezentatã de “banii alocaþi culturii” în O medie de cca 52 lei alocaþi pentru culturã, religie ºi

totalul cheltuielilor bugetare locale. Cei doi indicatori au recreere revine fiecãrui locuitor din oraºele României.

Cu puþine excepþii, o mare parte a celor mai mari oraºe, fost analizaþi separat, dar au fost incluºi ºi la calcularea

care concentreazã cele mai reprezentative activitãþi indicelui de vitalitate culturalã în final. Ca ºi celelalte

culturale, se caracterizeazã prin valori apropiate de date care au contribuit la calcularea indicelui de

medie – Craiova 56 lei/locuitor, Piteºti 56, Sibiu 56, vitalitate, datele cu cheltuieli au fost standardizate

Braºov 52, Suceava 48. În mod suprinzãtor, în Cluj pentru a atenua efectele de talie ºi pentru a facilita

Napoca (40 lei/locuitor) ºi Iaºi (47 lei/locuitor), oraºe comparaþiile între oraºe.

reputate pentru o economie dinamicã în industriile

creative, banii pentru culturã din bugetul public sunt Cultura în atenþia autoritãþilor locale

alocaþi cu parcimonie. O situaþie similarã au oraºele

Focºani ºi Brãila. Mai grijulii cu sectorul cultural local par Banii alocaþi pentru culturã sunt un capitol printre multe

autoritãþile din Oradea (134), Arad (95 lei/locuitor), altele girate de administraþiile locale (cheltuieli de

Târgu Mureº, Baia Mare, Timiºoara într-o armonizare personal; pentru bunuri ºi servicii; subvenþii; alte

fericitã cu succesul economiei creative locale.transferuri; asistenþã socialã; cheltuieli de capital; alte

Aparent, cel mai consistent sprijin financiar pentru cheltuieli; cheltuieli pentru servicii publice generale;

culturã provine de la consiliile locale din unele oraºele pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;

mici ºi mijlocii, situate în proximitatea marilor oraºe sau pentru învãþãmânt; pentru sãnãtate; pentru asigurãri ºi

cu profi l funcþional bine definit (staþ iuni asistenþã socialã; pentru servicii ºi dezvoltare publicã;

balneoclimaterice). În primul caz, valorile sunt mari locuinþe, mediu, ape etc.; pentru acþiuni economice; alte

(Otopeni 1.026 lei/locuitor, Ghimbav, Buftea, Voluntari) cheltuieli etc.). De altfel, denumirea completã a

deoarece se acumuleazã local venituri de la firmele mai capitolului este “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi

mari coordonate din Bucureºti sau delocalizate, iar religie”, suportul financiar pentru culturã fiind doar o

raportarea la numãrul de locuitori exclude numãrul parte. Ideal ar fi fost sã cunoaºtem suma alocatã efectiv

mare de navetiºti. În mod evident, în oraºele cu funcþie pentru culturã (pentru organizarea activitãþilor

de staþiuni balneoclimatice banii sunt alocaþi mai mult culturale, pentru infrastructurã, personal etc.). Pentru o

pentru infrastructura turisticã (partea “recreere” din analizã comparativã, având în vedere cã utilizãm

capitolul bugetar) ºi mai puþin pentru celelalte aceeaºi unitate de masurã pentru toate oraºele, valorile

subdomenii. Este cazul oraºelor Azuga (284 (care înglobeazã trei domenii distincte) nu sunt un

lei/locuitor), Predeal (226) Buºteni, Slãnic Moldova, º.a. inconvenient major.

În cadrul oraºelor de mãrime medie, surprind sumele Pentru a atenua efectul de talie, valorile au fost

importante alocate în localitãþi din partea central-ponderate, prin raportarea sumelor la numãrul de

vesticã a þãrii (Miercurea Ciuc, Bistriþa, Sfântu Gheorghe, locuitori. În afara acestui indicator, am operat ºi cu

Sighiºoara, Lugoj º.a).

Ponderea cheltuielilor pentru culturã (incluzând ºi radiografie, un tablou static al realitãþii din sectorul

cele pentru recreere ºi religie) din totalul cheltuielor cultural al fiecãrui oraº, iar a doua categorie (activitãþile

consiliilor locale indicã, în mare mãsurã, atenþia culturale) redã atracþia pe care o exercitã ºi dinamica

acordatã de autoritãþi sectorului cultural în raport cu activitãþii din fiecare unitate (prin afluxul de spectatori,

alte domenii de activitate din orizontul local. Pe consumatori etc). Cu alte cuvinte este o categorie

ansamblul þãrii, autoritãþile locale au alocat culturii obligatorie de completare a tandemului perspectivã

aproape 4,8% din bugetele proprii (medie calculatã staticã versus abordare dinamicã.

pentru cca 300 de oraºe). În mod suprinzãtor, mai Dintre cei ºase indicatori, marea lor majoritate

multe oraºe mari se plaseazã sub aceastã medie, chiar redau gradul de atracþie al unor instituþii de spectacol

de rang înalt (operã, filarmonici, teatre dramatice, dacã unele dintre ele concentreazã cele mai profitabile

muzicale etc). Excepþia este indicatorul de frecventare firme din domeniul economiei creative. Cluj Napoca

a sãlilor de cinematograf (care devine ºi el în ultimii ani (3,2%), Braºov (4,1%) sau Iaºi (4,2%) sunt oraºe de pe al

un reper pentru un produs rar ºi pe cale de dispariþie doilea palier al ierarhiei urbane în care economia

cel puþin în a doua jumãtate a ierarhiei celor mai mari creativã asigurã o reþetã financiarã importantã, în

oraºe de la noi). Cu excepþia cinematografelor, am schimb susþinerea publicã a culturii este relativ limitatã

putea spune cã este evaluatã o piaþã de consum a celor (aºa cum se poate deduce ºi din valorile cheltuielilor pe

mai rafinate „produse culturale”, cu consumatori locuitor amintite mai sus). Semne de întrebare atrage ºi exigenþi ºi cu gusturi rafinate, iar aceastã categorie de poziþia oraºului Sibiu (3,8% din totalul cheltuielilor indicatori este cea mai exclusivistã. De aceea, publice), în condiþiile în care proiectele din cadrul principalele remarci de diferenþiere a oraºelor se referã campaniei de promovare ca oraº cultural european ar îndeosebi la oraºele foarte mari, unde funcþioneazã solicita teoretic o mai mare susþinere. Ceva mai instituþii de spectacol de rang înalt.privilegiat pare sectorul cultural din Oradea (8,7%),

Dintre toate categoriile, reflectã cel mai bine Constanþa (6,1%, valoare care înglobeazã însã ºi potenþialul de polarizare al celor mai mari oraºe. cheltuielile pentru facilitãþile de recreere ºi pentru Practic, scorurile ridicate specifice marilor oraºe cu turism), Galaþi (6%), Buzãu (5,8%), Craiova (5,3%), teatre, filarmonici, operã etc reflectã calitatea lor de Ploieºti (5,1%). (FIG. 5, 6)veritabile „capitale culturale” regionale ale României.

Este regretabil cã baza de date statistice nu include ºi

cuantificãri ale altor tipuri de activitãþi culturale, la fel ACTIVITÃÞI CULTURALEde numeroase ºi de dinamice, ºi poate cu o distribuþie

mult mai largã în ierarhia urbanã. Nu dispunem Pe baza lor am format o categorie de indicatori momentan de date referitoare la expoziþii, festivaluri, relevanþi, a doua ca mãrime dintre cele cinci categorii evenimente culturale anuale sau ocazionale etc. (6 indicatori reþinuþi). Este oarecum o categorie „în Percepem informal o multiplicare a acestor tipuri de oglindã” faþã de categoria „infrastructurã”, cu situaþii evenimente ºi credem cã ar fi extrem de utilã o captare caracteristice multor unitãþi ºi instituþii clasice (teatre, statisticã a lor. Cel puþin pentru rafinarea acestui cinematografe). Diferenþa e datã de modul de studiu al vitalitãþii culturale a oraºelor ar fi extrem de abordare: prima categorie (infrastructura) reprezintã o util.C

en

tr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 16: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 5. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor

Map 5. Expenditures for Culture in Local Budgets of the Cities

Figura 6. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor mari*

Map 6. Cultural Expenditures in Local Budgets of the Large Cities*

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

* Indicele de apreciere a susþinerii bugetare pentru culturã sintetizeazã 2 indicatori statistici relevanþi (bani alocaþi local pentru culturã, ponderea cheltuielilor pentru culturã bugetare)Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi)/Cultural budget index synthesizes 2 relevant indicators (local budget for culture, proportion of cultural expenses of the total public budget expenses).Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

din totalul cheltuielilor * Indicele de apreciere a susþinerii bugetare pentru culturã sintetizeazã 2 indicatori statistici relevanþi (bani alocaþi local pentru culturã, ponderea cheltuielilor pentru culturã bugetare)Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural budget index synthe izes 2 relevant indicators (local budget for culture, proportion of cultural expenses of the total public budget expenses). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

din totalul cheltuielilor

s

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index**

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori Only and those over 50.000 inhabitants are selected.the county seat cities

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 17: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 5. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor

Map 5. Expenditures for Culture in Local Budgets of the Cities

Figura 6. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor mari*

Map 6. Cultural Expenditures in Local Budgets of the Large Cities*

/ Synthetical Index*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

* Indicele de apreciere a susþinerii bugetare pentru culturã sintetizeazã 2 indicatori statistici relevanþi (bani alocaþi local pentru culturã, ponderea cheltuielilor pentru culturã bugetare)Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi)/Cultural budget index synthesizes 2 relevant indicators (local budget for culture, proportion of cultural expenses of the total public budget expenses).Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

din totalul cheltuielilor * Indicele de apreciere a susþinerii bugetare pentru culturã sintetizeazã 2 indicatori statistici relevanþi (bani alocaþi local pentru culturã, ponderea cheltuielilor pentru culturã bugetare)Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural budget index synthe izes 2 relevant indicators (local budget for culture, proportion of cultural expenses of the total public budget expenses). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations comparative with the medium level (very small “scores” for the majority of specified indicators)

din totalul cheltuielilor

s

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index**

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori Only and those over 50.000 inhabitants are selected.the county seat cities

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 18: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Spectatori în cinematografe. În cele circa 30 de - WIPO) la care au aderat majoritatea þãrilor lumii,

oraºe în care mai funcþioneazã cinematografe, cele mai reputat pentru demersurile legislative, ºtiinþifice ºi

importante afluxuri de spectatori se înregistreazã în organizaþionale legate de “copyright related activities”.

oraºele cu cea mai bunã infrastructurã de gen. De altfel, Activitatea WIPO este stimulatã de interesul tot mai

între reþeaua de sãli de cinema ºi frecvenþa mare acordat acestui sector economic, a cãrui

spectatorilor existã o corelaþie pozitivã puternicã. contribuþie în formarea produsului intern brut este tot

Aceasta reflectã tristul tablou al degradãrii fãrã mai semnificativã în marea majoritate a þãrilor lumii. O

precedent a retelei de cinematografe ºi a mãsurilor contribuþie de peste 5% din PIB este frecventã în cele

ineficiente pentru menþinerea lor în funcþiune, în mai multe þãri avansate economic (chiar 6% în SUA, 12%

condiþiile în care cererea pentru frecventarea lor este dacã se iau în considerare ºi ramurile cu diferite

extrem de mare. Cele mai cãutate de spectatori sunt ponderi ale produselor de “copyright”).

sãlile de cinema din Cluj Napoca, Oradea, Târgu Mureº, Studiile WIPO disting, în primul rând, categoria

Iaºi, Craiova, Timiþoara, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa. “economie principalã de copyright” din care rezultã

Instituþii de spectacol. Frecventarea acestui tip de produse nou create 100%: presã, editare carte ºi

unitãþi contribuie cel mai mult la valoarea indicelui reviste, servicii de tipãrire ºi pretipãrire, comerþ

specific întregii categorii. Spectatorii de la teatru, operã presã/literaturã, biblioteci, producþie de muzicã,

sau concerte dau tonul pentru identificarea oraºelor cu teatru, operã (incluzând activitãþile de creaþie, cele de

cele mai elevate ºi mai dinamice activitãþi culturale. De organizare a spectacolelor ºi de comerþ), producþii

altfel ºi contribuþia lor la evidenþierea indicelui general video ºi film, radio-tv (inclusiv difuzare prin

de vitalitate culturalã este una considerabilã. Se satelit/cablu etc.), activitãþi foto, software ºi gestiune

detaºeazã in mod firesc principalele „capitale baze de date, organizarea galeriilor de artã, publicitate

culturale”: Cluj Napoca, Timiºoara, Iaºi, Târgu Mureº, etc. La prima vedere, poate surprinde includerea unor

Oradea, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa. (FIG. 7) activitãþi asemãnãtoare serviciilor (comerþ, biblioteci,

înregistrãri audio-video etc.), care nu presupun

neapãrat o creaþie de autor. Acestea grupeazã de fapt

ECONOMIA CREATIVÃ activitãþi care “opereazã” cu creaþii de autor (distribuþie,

vânzare, împrumuturi, întreþinere), de aceea, o altã

a) Repere teoretice definire mai comodã a “economiei creative de

copyright” face referire la creaþii de autor ºi la formele

Abordãrile internaþionale definesc economia creativã (activitãþile) de valorificare a lor.

ca fiind economia produselor protejate de “copyright”. Aceste activitãþi au fost selectate ºi în demersul

Pentru acestea, se vehiculeazã mai multe definiþii, cu nostru de apreciere a vitalitãþii culturale a oraºelor. Au

mai multe caracteristici în comun: sunt produse de fost “extrase” din listele CAEN ºi s-au reþinut datele

înaltã creativitate, sunt produse ale minþii omeneºti statistice care sã reflecte “vitalitatea sectorului

care se adreseazã preponderent minþii omeneºti, sunt economic creativ” (numãr de firme, cifrã de afaceri,

noi ºi au o mare originalitate. Existã un organism profit) ºi impactul social (numãr de salariaþi angrenaþi).

internaþional (World Intellectual Property Organization

Figura 7. Instituþii de spectacol în oraºele mari din România*

Map 7. Performing arts institutions in the Romanian Large Cities*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index**

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori / Only county residence cities and those over 50.000 inhabitants are selected.

** Indicele de apreciere a frecventãrii instituþiilor de spectacol sintetizeazã 5 indicatori statistici relevanþi (spectatori la teatre, cinema, opera etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi).The audiences index synthesizes 5 relevant indicators (drama, music, cinema and opera audiences, etc.). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores for the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 19: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Spectatori în cinematografe. În cele circa 30 de - WIPO) la care au aderat majoritatea þãrilor lumii,

oraºe în care mai funcþioneazã cinematografe, cele mai reputat pentru demersurile legislative, ºtiinþifice ºi

importante afluxuri de spectatori se înregistreazã în organizaþionale legate de “copyright related activities”.

oraºele cu cea mai bunã infrastructurã de gen. De altfel, Activitatea WIPO este stimulatã de interesul tot mai

între reþeaua de sãli de cinema ºi frecvenþa mare acordat acestui sector economic, a cãrui

spectatorilor existã o corelaþie pozitivã puternicã. contribuþie în formarea produsului intern brut este tot

Aceasta reflectã tristul tablou al degradãrii fãrã mai semnificativã în marea majoritate a þãrilor lumii. O

precedent a retelei de cinematografe ºi a mãsurilor contribuþie de peste 5% din PIB este frecventã în cele

ineficiente pentru menþinerea lor în funcþiune, în mai multe þãri avansate economic (chiar 6% în SUA, 12%

condiþiile în care cererea pentru frecventarea lor este dacã se iau în considerare ºi ramurile cu diferite

extrem de mare. Cele mai cãutate de spectatori sunt ponderi ale produselor de “copyright”).

sãlile de cinema din Cluj Napoca, Oradea, Târgu Mureº, Studiile WIPO disting, în primul rând, categoria

Iaºi, Craiova, Timiþoara, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa. “economie principalã de copyright” din care rezultã

Instituþii de spectacol. Frecventarea acestui tip de produse nou create 100%: presã, editare carte ºi

unitãþi contribuie cel mai mult la valoarea indicelui reviste, servicii de tipãrire ºi pretipãrire, comerþ

specific întregii categorii. Spectatorii de la teatru, operã presã/literaturã, biblioteci, producþie de muzicã,

sau concerte dau tonul pentru identificarea oraºelor cu teatru, operã (incluzând activitãþile de creaþie, cele de

cele mai elevate ºi mai dinamice activitãþi culturale. De organizare a spectacolelor ºi de comerþ), producþii

altfel ºi contribuþia lor la evidenþierea indicelui general video ºi film, radio-tv (inclusiv difuzare prin

de vitalitate culturalã este una considerabilã. Se satelit/cablu etc.), activitãþi foto, software ºi gestiune

detaºeazã in mod firesc principalele „capitale baze de date, organizarea galeriilor de artã, publicitate

culturale”: Cluj Napoca, Timiºoara, Iaºi, Târgu Mureº, etc. La prima vedere, poate surprinde includerea unor

Oradea, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa. (FIG. 7) activitãþi asemãnãtoare serviciilor (comerþ, biblioteci,

înregistrãri audio-video etc.), care nu presupun

neapãrat o creaþie de autor. Acestea grupeazã de fapt

ECONOMIA CREATIVÃ activitãþi care “opereazã” cu creaþii de autor (distribuþie,

vânzare, împrumuturi, întreþinere), de aceea, o altã

a) Repere teoretice definire mai comodã a “economiei creative de

copyright” face referire la creaþii de autor ºi la formele

Abordãrile internaþionale definesc economia creativã (activitãþile) de valorificare a lor.

ca fiind economia produselor protejate de “copyright”. Aceste activitãþi au fost selectate ºi în demersul

Pentru acestea, se vehiculeazã mai multe definiþii, cu nostru de apreciere a vitalitãþii culturale a oraºelor. Au

mai multe caracteristici în comun: sunt produse de fost “extrase” din listele CAEN ºi s-au reþinut datele

înaltã creativitate, sunt produse ale minþii omeneºti statistice care sã reflecte “vitalitatea sectorului

care se adreseazã preponderent minþii omeneºti, sunt economic creativ” (numãr de firme, cifrã de afaceri,

noi ºi au o mare originalitate. Existã un organism profit) ºi impactul social (numãr de salariaþi angrenaþi).

internaþional (World Intellectual Property Organization

Figura 7. Instituþii de spectacol în oraºele mari din România*

Map 7. Performing arts institutions in the Romanian Large Cities*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index**

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori / Only county residence cities and those over 50.000 inhabitants are selected.

** Indicele de apreciere a frecventãrii instituþiilor de spectacol sintetizeazã 5 indicatori statistici relevanþi (spectatori la teatre, cinema, opera etc.). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi).The audiences index synthesizes 5 relevant indicators (drama, music, cinema and opera audiences, etc.). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores for the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 20: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

O a doua categorie a economiei creative, delimitatã milioane euro), iar dinamica imprimeriilor este în

de WIPO include “economia secundarã de copyright”, cu continuarea ascendentã. Cu cca 4 215 lei per locuitor

produse care “ajutã” sau completeazã domeniul (cifrã de afaceri însumatã de la totalitatea firmelor din

principal (producþia de aparate hi-fi, echipamente economia creativã localã raportatã la numãrul de

ordinatoare, aparate foto ºi cinema, fotocopiatoare, locuitori), oraºul este de douã ori mai “productiv” decât

materiale pentru înregistrare, hârtie etc) sau cu produse oraºele de pe poziþiile urmãtoare. Este un exemplu tipic

care înglobeazã doar parþial creaþie definitã de de oraº ultraspecializat, din fericire nu într-o ramurã

copyright (producþie textile, bijuterie, artizanat, jucãrii industrialã “rigidã” ci prin activitãþi cu valenþe creative ºi

ºi jocuri, telecomunicaþii etc.). În studiul nostru, nu am inovatoare evidente.

luat în considerare acest domeniu secundar, ci ne-am Foarte dinamice sunt oraºele din categoria

limitat doar la activitãþile economice tangente “sateliþilor marilor oraºe”: oraºe mici, situate în zona

produselor de creaþie 100%. periurbanã a capitalei (Otopeni, Buftea, Budeºti, toate

cu peste 2 000 lei/locuitor, Popeºti Leordeni 530

b) Polii urbani ai economiei creative lei/locuitor, Voluntari) sau a altor oraºe mari (Sãcele 1

096 lei/locuitor).

Care fi cele mai “creative cities” în versiune Cele mai mari oraºe au o situaþie privilegiatã, datã de

româneascã? Care sunt oraºele în care succesul firmelor o piaþa localã bine dimensionatã, cu cerere mare de

din industriile creative, adicã axate preponderent pe produse culturale, ºi cu o concentrare ridicatã a

produse protejate de copyright, conteazã enorm în activitãþilor terþiare. Nu toate oraºele mari, multe cu

dezvoltarea localã? Trei indicatori au furnizat chei de pretenþii de “capitale regionale” fructificã acest

analizã. Am considerat cã cifra de afaceri totalã potenþial. Se disting marile centre culturale

realizatã de firmele din “economia creativã” ne indicã corespondente celor mai dinamice oraºe mari din

dinamica acestui sector economic ºi existenþa unui România (Cluj Napoca 1 330 lei/locuitor, Timiºoara 1

potenþial local foarte atractiv. Apoi, profitul firmelor din 106 lei/locuitor, Oradea, Braºov, Iaºi, Constanþa, Sibiu)

domeniu aratã succesul ºi performanþele, confirmarea ºi oraºe mari “apatice” cu activitãþi prea puþin prezente

unei foarte bune localizãri. Am adãugat volumul faþã de potenþialul local – Craiova, Brãila (oraº situat pe

resurselor umane implicate în activitãþi – numãrul de locul 124 în ierarhia urbanã dupã cifra de afaceri!),

salariaþi, ca un reper pentru aprecierea impactului Suceava, Bacãu, Buzãu. Tabloul marilor oraºe a fost

social ºi pentru sugerarea unui potenþial important al detaliat într-o analizã selectivã (doar cu oraºele de

resurselor umane (creativitate, deschidere spre inovaþii peste 100.000 locuitori).

etc.). Profitul realizat din activitãþile economiei creative,

Un top al oraºelor dupã cifra de afaceri din economia reper mai util teoretic pentru o analizã strict

creativã este dominat detaºat de Odorheiu Secuiesc, economicã, este relativ corelat cu valorile cifrei de

oraº de mãrime medie, cu reputaþie incontestabilã în afaceri (valorile efective cele mai mari ale profitului

industria tipograficã (cu o multitudine de activitãþi corespund oraºelor mari). Pentru a evidenþia mai bine

ataºate). În acest veritabil “print-city”, toate publicaþiile activitãþile creative din oraºele medii ºi mici, am ales ca

imprimate “produc” anual peste 150 milioane lei (cca 50 indicator ponderea profitului din totalul cifrei de

afaceri. Tabloul rezultat pare derutant la prima vedere, masivã a populaþiei locale în activitãþi de mare

prin abundenþa oraºelor mici cu ponderi ridicate ale creativitate, când de fapt sunt o confirmare a

profitului din cifra de afaceri. În aceste oraºe, valorile de navetismului practicat de “creativii” din marele oraº.

peste 60-70% nu corespund decât foarte rar unei Este o situaþie caracteristicã oraºelor Buftea (35,8%

emulaþii economice generale ci succesului punctual al salariaþi în economia creativã/ 1.000 locuitori), Otopeni

unor firme mici din domenii de vârf (de regulã firme cu (27,6%), Budeºti, Sãcele, Ghimbav, Voluntari º.a.

profil editare programe, gestionare baze de date, Pentru marile oraºe, un tablou asemãnãtor celui

înregistrãri video etc.). creionat de referirile la cifra de afaceri sau la profitul

Referindu-ne strict la oraºele mari, activitãþi firmelor este sugerat ºi de numãrul de salariaþi. Oraºele

creative foarte profitabile sunt concentrate cu cele mai “profitabile” pentru dezvoltarea economiei

precãdere în Iaºi (16% profit din totalul cifrei de afaceri), creative sunt ºi cele care atrag cele mai “creative”

Sibiu, Craiova, Braºov, Arad, Ploieºti, Cluj Napoca, resurse umane – Cluj Napoca (16,7% salariaþi / 1.000

Timiºoara etc. La fel ca ºi pentru cifra de afaceri, oraºe locuitori), Timiºoara (15,1 %), Oradea, Braºov,

ca Brãila, Galaþi se detaºeazã prin productivitatea Constanþa. Aceeaºi corelaþie este evidentã pentru

redusã a economiei creative. “cazul” Odorheiu Secuiesc (14,3%). În mod logic, oraºele

Între dinamica economiei creative ºi resursele mari cu dinamicã antreprenorialã limitatã a economiei

umane locale sunt legãturi multiple. Pe de o parte, creative (Galaþi, Brãila) sunt ºi cele cu un numãr redus de

succesul firmelor este “dependent” de salariaþi creativi, salariaþi. Sunt puþine excepþii care se abat de la corelaþia

competenþi, inventivi, deschiºi la inovaþii, deci de evidentã dintre succesul antreprenorial al economiei

resurse umane de primã mânã. Pe de altã parte, creative (marcat de cifra de afaceri ºi profit) ºi efectivele

existenþa acestor resurse bine formate este atractivã de salariaþi. Douã cazuri sunt mai evidente – în oraºele

pentru instalarea unor firme noi din domenii de vârf (de Craiova ºi Bacãu (4,6, respectiv 3,9 salariaþi/ 1.000

exemplu telecomunicaþii, servicii financiare etc) pentru locuitori), lucreazã un numãr relativ mare de angajaþi în

atracþia investiþiilor strãine, pentru alte ramuri ramurile economiei creative, dar cifrele de succes

economice de succes sau pentru proiecte culturale, economic sunt mai degrabã modeste în rândul oraºelor

artistice etc.. Tocmai aceastã dualitate contribuie la mari. În unele oraºe medii ºi mici, activitãþile economice

creºterea gradului de atractivitate a oraºului, la creative atrag un numãr important de salariaþi, graþie

ataºarea calificativelor de oraº atractiv, creativ sau cool. unui profil funcþional de mult timp stabilit (oraºe

Raportarea numãrului de salariaþi la numãrul total balneoclimatice ca Predeal 3,3/1.000, Geoagiu,

de locuitori trebuie interpretatã cu precauþie. Ideal ar fi Mangalia) sau graþie unor activitãþi tipice mai degrabã

fost sã calculãm ponderea din numãrul total de pentru oraºele mari (posturi de radio locale în Fãgãraº

salariaþi, dar nu au existat date disponibile. ªi într-un sau Urziceni, activitãþi de tipãrire în Gheorgheni etc.).

caz ºi în celãlalt, valorile nu reflectã ºi numãrul de (FIG. 8, 9)

angajaþi care provin din afara localitãþilor, foarte mare

mai ales la oraºele-satelit din vecinãtatea capitalei sau a

marilor oraºe. De altfel, în micile oraºe periurbane,

valorile mari calculate ar sugera aparent o implicare

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 21: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

O a doua categorie a economiei creative, delimitatã milioane euro), iar dinamica imprimeriilor este în

de WIPO include “economia secundarã de copyright”, cu continuarea ascendentã. Cu cca 4 215 lei per locuitor

produse care “ajutã” sau completeazã domeniul (cifrã de afaceri însumatã de la totalitatea firmelor din

principal (producþia de aparate hi-fi, echipamente economia creativã localã raportatã la numãrul de

ordinatoare, aparate foto ºi cinema, fotocopiatoare, locuitori), oraºul este de douã ori mai “productiv” decât

materiale pentru înregistrare, hârtie etc) sau cu produse oraºele de pe poziþiile urmãtoare. Este un exemplu tipic

care înglobeazã doar parþial creaþie definitã de de oraº ultraspecializat, din fericire nu într-o ramurã

copyright (producþie textile, bijuterie, artizanat, jucãrii industrialã “rigidã” ci prin activitãþi cu valenþe creative ºi

ºi jocuri, telecomunicaþii etc.). În studiul nostru, nu am inovatoare evidente.

luat în considerare acest domeniu secundar, ci ne-am Foarte dinamice sunt oraºele din categoria

limitat doar la activitãþile economice tangente “sateliþilor marilor oraºe”: oraºe mici, situate în zona

produselor de creaþie 100%. periurbanã a capitalei (Otopeni, Buftea, Budeºti, toate

cu peste 2 000 lei/locuitor, Popeºti Leordeni 530

b) Polii urbani ai economiei creative lei/locuitor, Voluntari) sau a altor oraºe mari (Sãcele 1

096 lei/locuitor).

Care fi cele mai “creative cities” în versiune Cele mai mari oraºe au o situaþie privilegiatã, datã de

româneascã? Care sunt oraºele în care succesul firmelor o piaþa localã bine dimensionatã, cu cerere mare de

din industriile creative, adicã axate preponderent pe produse culturale, ºi cu o concentrare ridicatã a

produse protejate de copyright, conteazã enorm în activitãþilor terþiare. Nu toate oraºele mari, multe cu

dezvoltarea localã? Trei indicatori au furnizat chei de pretenþii de “capitale regionale” fructificã acest

analizã. Am considerat cã cifra de afaceri totalã potenþial. Se disting marile centre culturale

realizatã de firmele din “economia creativã” ne indicã corespondente celor mai dinamice oraºe mari din

dinamica acestui sector economic ºi existenþa unui România (Cluj Napoca 1 330 lei/locuitor, Timiºoara 1

potenþial local foarte atractiv. Apoi, profitul firmelor din 106 lei/locuitor, Oradea, Braºov, Iaºi, Constanþa, Sibiu)

domeniu aratã succesul ºi performanþele, confirmarea ºi oraºe mari “apatice” cu activitãþi prea puþin prezente

unei foarte bune localizãri. Am adãugat volumul faþã de potenþialul local – Craiova, Brãila (oraº situat pe

resurselor umane implicate în activitãþi – numãrul de locul 124 în ierarhia urbanã dupã cifra de afaceri!),

salariaþi, ca un reper pentru aprecierea impactului Suceava, Bacãu, Buzãu. Tabloul marilor oraºe a fost

social ºi pentru sugerarea unui potenþial important al detaliat într-o analizã selectivã (doar cu oraºele de

resurselor umane (creativitate, deschidere spre inovaþii peste 100.000 locuitori).

etc.). Profitul realizat din activitãþile economiei creative,

Un top al oraºelor dupã cifra de afaceri din economia reper mai util teoretic pentru o analizã strict

creativã este dominat detaºat de Odorheiu Secuiesc, economicã, este relativ corelat cu valorile cifrei de

oraº de mãrime medie, cu reputaþie incontestabilã în afaceri (valorile efective cele mai mari ale profitului

industria tipograficã (cu o multitudine de activitãþi corespund oraºelor mari). Pentru a evidenþia mai bine

ataºate). În acest veritabil “print-city”, toate publicaþiile activitãþile creative din oraºele medii ºi mici, am ales ca

imprimate “produc” anual peste 150 milioane lei (cca 50 indicator ponderea profitului din totalul cifrei de

afaceri. Tabloul rezultat pare derutant la prima vedere, masivã a populaþiei locale în activitãþi de mare

prin abundenþa oraºelor mici cu ponderi ridicate ale creativitate, când de fapt sunt o confirmare a

profitului din cifra de afaceri. În aceste oraºe, valorile de navetismului practicat de “creativii” din marele oraº.

peste 60-70% nu corespund decât foarte rar unei Este o situaþie caracteristicã oraºelor Buftea (35,8%

emulaþii economice generale ci succesului punctual al salariaþi în economia creativã/ 1.000 locuitori), Otopeni

unor firme mici din domenii de vârf (de regulã firme cu (27,6%), Budeºti, Sãcele, Ghimbav, Voluntari º.a.

profil editare programe, gestionare baze de date, Pentru marile oraºe, un tablou asemãnãtor celui

înregistrãri video etc.). creionat de referirile la cifra de afaceri sau la profitul

Referindu-ne strict la oraºele mari, activitãþi firmelor este sugerat ºi de numãrul de salariaþi. Oraºele

creative foarte profitabile sunt concentrate cu cele mai “profitabile” pentru dezvoltarea economiei

precãdere în Iaºi (16% profit din totalul cifrei de afaceri), creative sunt ºi cele care atrag cele mai “creative”

Sibiu, Craiova, Braºov, Arad, Ploieºti, Cluj Napoca, resurse umane – Cluj Napoca (16,7% salariaþi / 1.000

Timiºoara etc. La fel ca ºi pentru cifra de afaceri, oraºe locuitori), Timiºoara (15,1 %), Oradea, Braºov,

ca Brãila, Galaþi se detaºeazã prin productivitatea Constanþa. Aceeaºi corelaþie este evidentã pentru

redusã a economiei creative. “cazul” Odorheiu Secuiesc (14,3%). În mod logic, oraºele

Între dinamica economiei creative ºi resursele mari cu dinamicã antreprenorialã limitatã a economiei

umane locale sunt legãturi multiple. Pe de o parte, creative (Galaþi, Brãila) sunt ºi cele cu un numãr redus de

succesul firmelor este “dependent” de salariaþi creativi, salariaþi. Sunt puþine excepþii care se abat de la corelaþia

competenþi, inventivi, deschiºi la inovaþii, deci de evidentã dintre succesul antreprenorial al economiei

resurse umane de primã mânã. Pe de altã parte, creative (marcat de cifra de afaceri ºi profit) ºi efectivele

existenþa acestor resurse bine formate este atractivã de salariaþi. Douã cazuri sunt mai evidente – în oraºele

pentru instalarea unor firme noi din domenii de vârf (de Craiova ºi Bacãu (4,6, respectiv 3,9 salariaþi/ 1.000

exemplu telecomunicaþii, servicii financiare etc) pentru locuitori), lucreazã un numãr relativ mare de angajaþi în

atracþia investiþiilor strãine, pentru alte ramuri ramurile economiei creative, dar cifrele de succes

economice de succes sau pentru proiecte culturale, economic sunt mai degrabã modeste în rândul oraºelor

artistice etc.. Tocmai aceastã dualitate contribuie la mari. În unele oraºe medii ºi mici, activitãþile economice

creºterea gradului de atractivitate a oraºului, la creative atrag un numãr important de salariaþi, graþie

ataºarea calificativelor de oraº atractiv, creativ sau cool. unui profil funcþional de mult timp stabilit (oraºe

Raportarea numãrului de salariaþi la numãrul total balneoclimatice ca Predeal 3,3/1.000, Geoagiu,

de locuitori trebuie interpretatã cu precauþie. Ideal ar fi Mangalia) sau graþie unor activitãþi tipice mai degrabã

fost sã calculãm ponderea din numãrul total de pentru oraºele mari (posturi de radio locale în Fãgãraº

salariaþi, dar nu au existat date disponibile. ªi într-un sau Urziceni, activitãþi de tipãrire în Gheorgheni etc.).

caz ºi în celãlalt, valorile nu reflectã ºi numãrul de (FIG. 8, 9)

angajaþi care provin din afara localitãþilor, foarte mare

mai ales la oraºele-satelit din vecinãtatea capitalei sau a

marilor oraºe. De altfel, în micile oraºe periurbane,

valorile mari calculate ar sugera aparent o implicare

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 22: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 8. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane

Map 10. Creative Industries - Performances and Human ResourcesFigura 9. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane (orase mari)*

Map 9. Creative Industries - Performances and Human Resources (large cities)*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index*

/ Synthetical Index**

* Indicele de apreciere a performanþelor industriilor creative sintetizeazã 3 indicatori statistici relevanþi (cifrã de afaceri, profit, salariaþi). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Creative industries performances assessment index synthesizes 3 relevant indicators (turnover, income, employees). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori / Only the county seat and over 50.000 inhabitants are selected.s cities

** Indicele de apreciere a performanþelor industriilor creative sintetizeazã 3 indicatori statistici relevanþi (cirfrã de afaceri, profit, salariaþi). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Creative industries performances assessment index synthesizes 3 relevant indicators (turnover, income, employees). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 23: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 8. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane

Map 10. Creative Industries - Performances and Human ResourcesFigura 9. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane (orase mari)*

Map 9. Creative Industries - Performances and Human Resources (large cities)*

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

Populaþie (nr locuitori)/Population (no. inhabitants)

/ Synthetical Index*

/ Synthetical Index**

* Indicele de apreciere a performanþelor industriilor creative sintetizeazã 3 indicatori statistici relevanþi (cifrã de afaceri, profit, salariaþi). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Creative industries performances assessment index synthesizes 3 relevant indicators (turnover, income, employees). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

*Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori / Only the county seat and over 50.000 inhabitants are selected.s cities

** Indicele de apreciere a performanþelor industriilor creative sintetizeazã 3 indicatori statistici relevanþi (cirfrã de afaceri, profit, salariaþi). Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Creative industries performances assessment index synthesizes 3 relevant indicators (turnover, income, employees). Negative values (confusing, at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 24: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

dupã oraºul Constanþa. VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR

RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în (REZULTATE PRELIMINARII)liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de

mijloc în ierarhia marilor oraºe)Care este potenþialul de dezvoltare a activitãþilor

BUGET PUBLIC – Faþã de celelalte oraºe, mari ºi culturale în oraºele din România? Care sunt oraºele care

medii, cheltuielile locale pentru culturã sunt extrem de întrunesc cele mai favorabile condiþii pentru succesul

reduse (doar alte 4-5 oraºe sunt mai puþin “susþinute” firmelor din economia creativã (bazatã predominant pe

de la bugetul local). Aparent, în mod paradoxal, produse culturale), unde sunt localizate instituþiile

sectorului cultural din Cluj Napoca i se acordã o atenþie culturale cele mai frecventate de public, care sunt

surprinzãtor de redusã din parte autoritãþilor locale principalele concentrãri de resurse umane capabile sã

(dacã ar fi sã ne raportãm în principal la banii alocaþi). asigure succesul antreprenorial ºi o cerere consistentã

Aceastã situaþie accentueazã “performanþele” pentru produse culturale? Un studiu solid consacrat

sectorului cultural din oraº, bazate pe creativitate, analizei vitalitãþii culturale a oraºelor nu ar trebui sã

tradiþie, resurse umane, cerere ridicatã (spectatori, ignore asemenea întrebãri. O parte dintre ele îºi pot

consumatori, utilizatori), mediu cultural variat (graþie gãsi un rãspuns bine argumentat ºtiinþific în acest

structurii entice multiculturale). Chiar ºi cu bani studiu. O eventualã extindere a studiului, prin

acordaþi cu parcimonie de la bugetul local, cultura adãugarea unor date despre resursele umane implicate

oraºul are o ofertã culturalã dinamicã, o industrie în activitãþile culturale ºi despre frecvenþa de

creativã profitabilã, o piaþã de consum cultural cu apetit organizare a unor anumite evenimente culturale

ridicat ºi preocupãri reuºite de menþinere în viaþã a (expoziþii, festivaluri, târguri etc) va aduce noi repere

instituþiilor culturale ºi a sãlilor de spectacol. pentru cunoaºtere.ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice, Câteva mari oraºe se disting faþã de restul reþelei

graþie afluxului mare de spectatori, atât la spectacolele urbane prin gradul ridicat de vitalitate culturalã. Într-o

elevate (cca 7 spectatori de operã la 100 locuitori – a 2-scurtã prezentare cu caracter monografic, sunt redate

a valoare dintre oraºele din þarã), cât ºi la cele “bazice” principalele atuuri ºi principalele deficite ale oraºelor cu

(7,5 spectatori de cinema la 100 locuitori – cea mai pretenþii de “capitale culturale” regionale.

mare cotã din þarã)

INDUSTRII CREATIVE – Cu resurse de forþã de muncã 1. CLUJ NAPOCA … 3,5de volum relativ redus (dar aparent foarte calificate),

industria creativã a oraºului este cea mai profitabilã din INFRASTRUCTURA – Infrastructurã foarte solidã de

þarã (cifrã de afaceri ºi profit). Indicele parþial al instituþii de spectacol de elitã, de rang naþional (teatre

peformanþelor industriilor creative detaºeazã net dramatice ºi muzicale, operã, orchestrã simfonicã etc.),

oraºul Cluj Napoca faþã de celelalte oraºe mari din þarã capacitate ridicatã a cinematografelor, fond al

(Cluj Napoca 6,89 … Timiºoara 5,56 în poziþia a 2-a).bibliotecilor relativ insuficient (mult sub nivelul mediu

al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de vedere al

infrastructurii sectorului cultural, ocupã poziþia a 2-a

pentru viitorul activitãþilor culturale - numãr relativ 2. CONSTANÞA … 2,96

mare de de elevi înscriºi în liceele de artã ºi în ºcolile de

artã ºi meserii (poziþie în prima jumãtate în ierarhia INFRASTRUCTURA – Datele statistice îl acrediteazã

marilor oraºe)cu cea mai importantã reþea de instituþii de spectacol

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie a din România (în afara Bucureºtiului) – 3,72 (indicele

autoritãþilor locale (loc 19 în ierarhia oraºelor cu peste parþial al infrastructurii, locul 1 în ierarhia urbanã). Are

50.000 de locuitori din þarã, dar prima poziþie între cele cea mai largã capacitate la spectacolele de film ºi sãli

mai mari oraºe din þarã, respectiv cele cu peste 250.000 încãpãtoare de teatru (dramatic, de revistã etc),

locuitori)profitând atât de tradiþia spectacolelor de teatru de

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Receptare diferenþiatã din calitate cât ºi de afluxul ridicat de spectatori mai ales în

partea populaþiei: fluxuri ridicate de spectatori spre sezonul estival.

operã (3,6 spectatori la 1.000 locuitori) ºi RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi

cinematografe, mai reduse spre teatre, filarmonici. Pe ºcolile de artã ºi meserii, comparabile cu situaþia din

ansamblu, instituþiile de spectacol sunt dinamice, iar cele mai mari oraºe, sub nivelul specific oraºelor mai

efectivele de spectatori sunt peste media urbanã.mici.

INDUSTRII CREATIVE – Forþa de muncã implicatã este BUGET PUBLIC – Susþinere aparent mulþumitoare

relativ redusã, dar performanþele obþinute (cifrã de (însã mult sub nivelul de calitate al infrastructurii de

afaceri, profit) plaseazã oraºul pe poziþia a doua dupã rang naþional), care plaseazã oraºul în prima jumãtate a

Cluj Napoca (indice parþial al peformanþelor industriilor ierarhiei urbane.

creative de 5,56).ACTIVITÃÞI CULTURALE – Apreciere ridicatã pentru

spectacolele de teatru ºi operã (10,75 spectatori de

4. ORADEA … 2,17operã la 100 locuitori, cea mai ridicatã valoare din þarã).

INDUSTRII CREATIVE – Sector extrem de profitabil, în

pofida unor efective de salariaþi relativ restrânse, care îl INFRASTRUCTURA – Posibilitãþi atractive de acces la

plaseazã în primele cinci oraºe din þarã. spectacole: teatre, orchestrã simfonicã, filarmonicã,

cinema, reþea a bibliotecilor relativ subdimensionatã

(sub nivelul mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii). 3. TIMIªOARA … 2,23RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în

liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii.INFRASTRUCTURA – Infrastructurã cuprinzãtoare, cu BUGET PUBLIC – Cultura localã pare “rãsfãþatã” de marea majoritate a instituþiilor de spectacol de rang

autoritãþile locale, care dreneazã spre culturã subsidii înalt reprezentate (teatru dramatic, operã, orchestrã importante (locul 2 pe þarã – indice parþial al simfonicã etc.), cinematografe cu sãli încãpãtoare, dar cheltuielilor locale pentru culturã de 1,23, locul 2 în fond al bibliotecilor relativ insuficient (sub nivelul ierarhia urbanã). mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Extrem de dinamice vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã pentru un oraº cu o piaþã de consum pentru culturã poziþia a 6-a în ierarhia urbanã. relativ medie (în comparaþie cu Timiºoara sau Cluj RESURSE UMANE – “Pepinierã” importantã ca efectiv

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 25: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

dupã oraºul Constanþa. VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR

RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în (REZULTATE PRELIMINARII)liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de

mijloc în ierarhia marilor oraºe)Care este potenþialul de dezvoltare a activitãþilor

BUGET PUBLIC – Faþã de celelalte oraºe, mari ºi culturale în oraºele din România? Care sunt oraºele care

medii, cheltuielile locale pentru culturã sunt extrem de întrunesc cele mai favorabile condiþii pentru succesul

reduse (doar alte 4-5 oraºe sunt mai puþin “susþinute” firmelor din economia creativã (bazatã predominant pe

de la bugetul local). Aparent, în mod paradoxal, produse culturale), unde sunt localizate instituþiile

sectorului cultural din Cluj Napoca i se acordã o atenþie culturale cele mai frecventate de public, care sunt

surprinzãtor de redusã din parte autoritãþilor locale principalele concentrãri de resurse umane capabile sã

(dacã ar fi sã ne raportãm în principal la banii alocaþi). asigure succesul antreprenorial ºi o cerere consistentã

Aceastã situaþie accentueazã “performanþele” pentru produse culturale? Un studiu solid consacrat

sectorului cultural din oraº, bazate pe creativitate, analizei vitalitãþii culturale a oraºelor nu ar trebui sã

tradiþie, resurse umane, cerere ridicatã (spectatori, ignore asemenea întrebãri. O parte dintre ele îºi pot

consumatori, utilizatori), mediu cultural variat (graþie gãsi un rãspuns bine argumentat ºtiinþific în acest

structurii entice multiculturale). Chiar ºi cu bani studiu. O eventualã extindere a studiului, prin

acordaþi cu parcimonie de la bugetul local, cultura adãugarea unor date despre resursele umane implicate

oraºul are o ofertã culturalã dinamicã, o industrie în activitãþile culturale ºi despre frecvenþa de

creativã profitabilã, o piaþã de consum cultural cu apetit organizare a unor anumite evenimente culturale

ridicat ºi preocupãri reuºite de menþinere în viaþã a (expoziþii, festivaluri, târguri etc) va aduce noi repere

instituþiilor culturale ºi a sãlilor de spectacol. pentru cunoaºtere.ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice, Câteva mari oraºe se disting faþã de restul reþelei

graþie afluxului mare de spectatori, atât la spectacolele urbane prin gradul ridicat de vitalitate culturalã. Într-o

elevate (cca 7 spectatori de operã la 100 locuitori – a 2-scurtã prezentare cu caracter monografic, sunt redate

a valoare dintre oraºele din þarã), cât ºi la cele “bazice” principalele atuuri ºi principalele deficite ale oraºelor cu

(7,5 spectatori de cinema la 100 locuitori – cea mai pretenþii de “capitale culturale” regionale.

mare cotã din þarã)

INDUSTRII CREATIVE – Cu resurse de forþã de muncã 1. CLUJ NAPOCA … 3,5de volum relativ redus (dar aparent foarte calificate),

industria creativã a oraºului este cea mai profitabilã din INFRASTRUCTURA – Infrastructurã foarte solidã de

þarã (cifrã de afaceri ºi profit). Indicele parþial al instituþii de spectacol de elitã, de rang naþional (teatre

peformanþelor industriilor creative detaºeazã net dramatice ºi muzicale, operã, orchestrã simfonicã etc.),

oraºul Cluj Napoca faþã de celelalte oraºe mari din þarã capacitate ridicatã a cinematografelor, fond al

(Cluj Napoca 6,89 … Timiºoara 5,56 în poziþia a 2-a).bibliotecilor relativ insuficient (mult sub nivelul mediu

al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de vedere al

infrastructurii sectorului cultural, ocupã poziþia a 2-a

pentru viitorul activitãþilor culturale - numãr relativ 2. CONSTANÞA … 2,96

mare de de elevi înscriºi în liceele de artã ºi în ºcolile de

artã ºi meserii (poziþie în prima jumãtate în ierarhia INFRASTRUCTURA – Datele statistice îl acrediteazã

marilor oraºe)cu cea mai importantã reþea de instituþii de spectacol

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie a din România (în afara Bucureºtiului) – 3,72 (indicele

autoritãþilor locale (loc 19 în ierarhia oraºelor cu peste parþial al infrastructurii, locul 1 în ierarhia urbanã). Are

50.000 de locuitori din þarã, dar prima poziþie între cele cea mai largã capacitate la spectacolele de film ºi sãli

mai mari oraºe din þarã, respectiv cele cu peste 250.000 încãpãtoare de teatru (dramatic, de revistã etc),

locuitori)profitând atât de tradiþia spectacolelor de teatru de

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Receptare diferenþiatã din calitate cât ºi de afluxul ridicat de spectatori mai ales în

partea populaþiei: fluxuri ridicate de spectatori spre sezonul estival.

operã (3,6 spectatori la 1.000 locuitori) ºi RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi

cinematografe, mai reduse spre teatre, filarmonici. Pe ºcolile de artã ºi meserii, comparabile cu situaþia din

ansamblu, instituþiile de spectacol sunt dinamice, iar cele mai mari oraºe, sub nivelul specific oraºelor mai

efectivele de spectatori sunt peste media urbanã.mici.

INDUSTRII CREATIVE – Forþa de muncã implicatã este BUGET PUBLIC – Susþinere aparent mulþumitoare

relativ redusã, dar performanþele obþinute (cifrã de (însã mult sub nivelul de calitate al infrastructurii de

afaceri, profit) plaseazã oraºul pe poziþia a doua dupã rang naþional), care plaseazã oraºul în prima jumãtate a

Cluj Napoca (indice parþial al peformanþelor industriilor ierarhiei urbane.

creative de 5,56).ACTIVITÃÞI CULTURALE – Apreciere ridicatã pentru

spectacolele de teatru ºi operã (10,75 spectatori de

4. ORADEA … 2,17operã la 100 locuitori, cea mai ridicatã valoare din þarã).

INDUSTRII CREATIVE – Sector extrem de profitabil, în

pofida unor efective de salariaþi relativ restrânse, care îl INFRASTRUCTURA – Posibilitãþi atractive de acces la

plaseazã în primele cinci oraºe din þarã. spectacole: teatre, orchestrã simfonicã, filarmonicã,

cinema, reþea a bibliotecilor relativ subdimensionatã

(sub nivelul mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii). 3. TIMIªOARA … 2,23RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în

liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii.INFRASTRUCTURA – Infrastructurã cuprinzãtoare, cu BUGET PUBLIC – Cultura localã pare “rãsfãþatã” de marea majoritate a instituþiilor de spectacol de rang

autoritãþile locale, care dreneazã spre culturã subsidii înalt reprezentate (teatru dramatic, operã, orchestrã importante (locul 2 pe þarã – indice parþial al simfonicã etc.), cinematografe cu sãli încãpãtoare, dar cheltuielilor locale pentru culturã de 1,23, locul 2 în fond al bibliotecilor relativ insuficient (sub nivelul ierarhia urbanã). mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Extrem de dinamice vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã pentru un oraº cu o piaþã de consum pentru culturã poziþia a 6-a în ierarhia urbanã. relativ medie (în comparaþie cu Timiºoara sau Cluj RESURSE UMANE – “Pepinierã” importantã ca efectiv

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 26: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 11. Vitalitatea culturalã a oraºelor mari din România*

Map 11. Cultural Vitality of the Romanian Large Cities*

Figura 10. Vitalitatea culturalã a oraºelor României

Map 10. Cultural Vitality of the Romanian Cities

“TOPUL” ORAªELOR ROMÂNIEI ÎN FUNCÞIE DE VITALITATEA LOR CULTURALÃ

(diferenþiere dupã valorile indicelui de vitalitate culturalã) (FIG 10, 11)

Cultural Vitality Index*Cultural Vitality Index**

* Indicele de vitalitate culturalã sintetizeazã 21 de indicatori statistici relevanþi grupaþi în 5 categorii:infrastructurã, resurse umane, buget public, activitãþi culturale, industrii creative. Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural vitality index synthesizes 21 indicators grouped in 5 categories: infrastructure, human ressources, public budget, cultural activities, creative industries. Negative values (confusing at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

* Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori /Only s and over 50.000 inhabitants cities are selected.the county seat ** Indicele de vitalitate culturalã sintetizeazã 21 de indicatori statistici relevanþi grupaþi în 5 categorii: infrastructurã, resurse umane, buget public, activitãþi culturale, industrii creative. Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural vitality index synthesizes 21 indicators grouped in 5 categories: infrastructure, human ressources, public budget, cultural activities, creative industries. Negative values (confusing at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 27: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Figura 11. Vitalitatea culturalã a oraºelor mari din România*

Map 11. Cultural Vitality of the Romanian Large Cities*

Figura 10. Vitalitatea culturalã a oraºelor României

Map 10. Cultural Vitality of the Romanian Cities

“TOPUL” ORAªELOR ROMÂNIEI ÎN FUNCÞIE DE VITALITATEA LOR CULTURALÃ

(diferenþiere dupã valorile indicelui de vitalitate culturalã) (FIG 10, 11)

Cultural Vitality Index*Cultural Vitality Index**

* Indicele de vitalitate culturalã sintetizeazã 21 de indicatori statistici relevanþi grupaþi în 5 categorii:infrastructurã, resurse umane, buget public, activitãþi culturale, industrii creative. Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural vitality index synthesizes 21 indicators grouped in 5 categories: infrastructure, human ressources, public budget, cultural activities, creative industries. Negative values (confusing at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

* Sunt selectate doar oraþele reþedinþã de judeþ þi cele cu peste 50.000 locuitori /Only s and over 50.000 inhabitants cities are selected.the county seat ** Indicele de vitalitate culturalã sintetizeazã 21 de indicatori statistici relevanþi grupaþi în 5 categorii: infrastructurã, resurse umane, buget public, activitãþi culturale, industrii creative. Valorile negative (derutante la prima vedere) indicã abateri mari faþã de nivelul mediu (”scoruri” foarte mici la majoritatea indicatorilor reþinuþi) / Cultural vitality index synthesizes 21 indicators grouped in 5 categories: infrastructure, human ressources, public budget, cultural activities, creative industries. Negative values (confusing at first sight) indicate large deviations towards the medium level (very small scores at the majority of the indicators).

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 28: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Napoca, de exemplu). Frecvenþã ridicatã a spectatorilor 6. TÂRGU MUREª … 1,94

la spectacolele din teatru, filarmonicã sau sãlile de

cinema (al 3-lea oraº din þarã dupã indicele parþial al INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de

activitãþilor culturale). spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi

INDUSTRII CREATIVE – Foarte bine reprezentate, cu capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de

numeroase domenii de activitate, multe cu impact alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”,

cultural, cu performanþe economice însemnate, deºi aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de

numãrul de salariaþi este relativ redus. vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã

poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele

5. PITEªTI … 2,09 parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai

ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi

INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de relativ redus.

spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în

capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de

alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”, mijloc în ierarhia marilor oraºe)

aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii

vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a

poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile

parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai culturale sunt extreme de dinamice, graþie numãrului

ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru

relativ redus. spectacole de calitate).

RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice,

liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de

mijloc în ierarhia marilor oraºe) teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele

BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii de film.

sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã), culturale sunt extrem de dinamica, graþie numãrului diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru numãr relative restrâns de salariaþi.spectacole de calitate).

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice, 7. MIERCUREA CIUC … 1,94

graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de

teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele INFRASTRUCTURA – Prezenþã oarecum insolitã în

de film.top, oraºul Miercurea Ciuc nu se distinge propriu-zis

INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de printr-o echipare culturalã de excepþie. Valoarea

afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã), ridicatã care îi asigurã aceastã poziþie este datã în

diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un principal de categoria resurse umane, unde numãrul

numãr relativ restrâns de salariaþi.

relativ mare al elevilor înscriºi în licee de artã ºi meserii toate calitãþile unei „capitale culturale” regionale.

raportaþi la cei cca 40.000 de locuitori ai oraºului au o RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective

contribuþie statisticã importantã. Prezenþa bibliotecilor moderate în liceele de artã din oraº (plasare medie în

ºi a teatrului în localitate asigurã resurse variate pentru ierarhia urbanã)

amatorii de produse culturale, chiar ºi în lipsa unui BUGET PUBLIC – În mod paradoxal, deºi activitãþile

cinematograf. Oraºul are cea mai bunã echipare dintre culturale sunt dinamice, susþinerea bugetarã din

toate oraºele sub 100.000 locuitori (locul 13 la fondurile locale este modestã. Este o situaþie similarã cu

categoria „infrastructurã” în toatã ierarhia urbanã, deºi cea din Cluj Napoca, un oraº foarte mare cu aceleaºi

este cel mai mic oraº ca numãr de locuitori) diferenþe între resurse ºi productivitate pe de o parte ºi

RESURSE UMANE – Situaþie de excepþie datã nu atât susþinerea bugetarã pe de altã parte.

de o specializare recunoscutã a oraºului, cât mai ales de ACTIVITÃÞI CULTURALE – Se bazeazã pe o cerere

un derutant efect de talie (raportarea numãrului de crescutã din partea populaþiei atît la cinematografe cât

elevi, relativ constant în ultimii ani ºi atraºi de pe un ºi la instituþiile de spectacol.

hinterland mai extins decât aria oraºului, la populaþia în INDUSTRII CREATIVE – Numãrul mare al editurilor, al

scãdere a oraºului). Indiferent de context, oraºul asociaþiilor culturale, al firmelor de servicii orientate

dezvoltã o “pepinierã” solidã de persoane specializate spre culturã este exact reflectat de datele statistice –

în activitãþi artistice ºi culturale, de valorizat în cifrã de afaceri mare, profit important.

activitãþile culturale viitoare ºi în dinamizarea

industriilor creative. 9. RÂMNICU VALCEA … 1,69BUGET PUBLIC – Cultura se bucurã de multã atenþie

din partea autoritãþilor locale (cheltuieli însemnate INFRASTRUCTURA – Reþea extrem de atractivã

pentru culturã – al 7 lea oraº al þãrii dupã banii alocaþi pentru toate nivelurile de calitate ale infrastructurii: sãli

dintre topate oraºele þãrii). cu capacitate mare în cinematografe, teatre,

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice filarmonicã etc. Condiþii extrem de favorabile pentru

punctual, graþie afluxului mare de spectatori la amatorii de spectacole, care profitã de o ofertã mult

spectacolele de teatru, unica instituþie de spectacol de peste posibilitãþile unui oraº de talie medie (locul 4

rang înalt din oraº (13,86 spectatori la teatru dramatic dupã infrastructurã între toate oraºele din þarã).

la 100 de locuitori – cea mai mare valoare dintre toate RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective

oraºele României). medii

INDUSTRII CREATIVE – Profil mediu în ierarhia BUGET PUBLIC – Fonduri mai degrabã reduse

urbanã, pe baza unor activiãþi dinamice (cifrã de afaceri acordate de autoritãþile locale pentru culturã, în

relativ mare) dar cu profitabilitate destul de redusã. comparaþie cu alte oraºe de aceeaºi mãrime ºi cu nivelul

de echipare.

8. IAªI … 1,82 ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, susþinute de o

cerere importantã din partea locuitorilor (valori

INFRASTRUCTURA – Ofertã superioarã prin superioare la frecventarea pieselor de teatru chiar ºi

funcþionarea teatrelor, filarmonicii, operei etc. alãturi faþã de multe oraºe foarte mari)

de o capacitate mare a sãlilor de cinema. Oraºul are Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 29: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

Napoca, de exemplu). Frecvenþã ridicatã a spectatorilor 6. TÂRGU MUREª … 1,94

la spectacolele din teatru, filarmonicã sau sãlile de

cinema (al 3-lea oraº din þarã dupã indicele parþial al INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de

activitãþilor culturale). spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi

INDUSTRII CREATIVE – Foarte bine reprezentate, cu capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de

numeroase domenii de activitate, multe cu impact alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”,

cultural, cu performanþe economice însemnate, deºi aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de

numãrul de salariaþi este relativ redus. vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã

poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele

5. PITEªTI … 2,09 parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai

ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi

INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de relativ redus.

spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în

capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de

alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”, mijloc în ierarhia marilor oraºe)

aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii

vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a

poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile

parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai culturale sunt extreme de dinamice, graþie numãrului

ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru

relativ redus. spectacole de calitate).

RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice,

liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de

mijloc în ierarhia marilor oraºe) teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele

BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii de film.

sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã), culturale sunt extrem de dinamica, graþie numãrului diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru numãr relative restrâns de salariaþi.spectacole de calitate).

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice, 7. MIERCUREA CIUC … 1,94

graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de

teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele INFRASTRUCTURA – Prezenþã oarecum insolitã în

de film.top, oraºul Miercurea Ciuc nu se distinge propriu-zis

INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de printr-o echipare culturalã de excepþie. Valoarea

afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã), ridicatã care îi asigurã aceastã poziþie este datã în

diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un principal de categoria resurse umane, unde numãrul

numãr relativ restrâns de salariaþi.

relativ mare al elevilor înscriºi în licee de artã ºi meserii toate calitãþile unei „capitale culturale” regionale.

raportaþi la cei cca 40.000 de locuitori ai oraºului au o RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective

contribuþie statisticã importantã. Prezenþa bibliotecilor moderate în liceele de artã din oraº (plasare medie în

ºi a teatrului în localitate asigurã resurse variate pentru ierarhia urbanã)

amatorii de produse culturale, chiar ºi în lipsa unui BUGET PUBLIC – În mod paradoxal, deºi activitãþile

cinematograf. Oraºul are cea mai bunã echipare dintre culturale sunt dinamice, susþinerea bugetarã din

toate oraºele sub 100.000 locuitori (locul 13 la fondurile locale este modestã. Este o situaþie similarã cu

categoria „infrastructurã” în toatã ierarhia urbanã, deºi cea din Cluj Napoca, un oraº foarte mare cu aceleaºi

este cel mai mic oraº ca numãr de locuitori) diferenþe între resurse ºi productivitate pe de o parte ºi

RESURSE UMANE – Situaþie de excepþie datã nu atât susþinerea bugetarã pe de altã parte.

de o specializare recunoscutã a oraºului, cât mai ales de ACTIVITÃÞI CULTURALE – Se bazeazã pe o cerere

un derutant efect de talie (raportarea numãrului de crescutã din partea populaþiei atît la cinematografe cât

elevi, relativ constant în ultimii ani ºi atraºi de pe un ºi la instituþiile de spectacol.

hinterland mai extins decât aria oraºului, la populaþia în INDUSTRII CREATIVE – Numãrul mare al editurilor, al

scãdere a oraºului). Indiferent de context, oraºul asociaþiilor culturale, al firmelor de servicii orientate

dezvoltã o “pepinierã” solidã de persoane specializate spre culturã este exact reflectat de datele statistice –

în activitãþi artistice ºi culturale, de valorizat în cifrã de afaceri mare, profit important.

activitãþile culturale viitoare ºi în dinamizarea

industriilor creative. 9. RÂMNICU VALCEA … 1,69BUGET PUBLIC – Cultura se bucurã de multã atenþie

din partea autoritãþilor locale (cheltuieli însemnate INFRASTRUCTURA – Reþea extrem de atractivã

pentru culturã – al 7 lea oraº al þãrii dupã banii alocaþi pentru toate nivelurile de calitate ale infrastructurii: sãli

dintre topate oraºele þãrii). cu capacitate mare în cinematografe, teatre,

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice filarmonicã etc. Condiþii extrem de favorabile pentru

punctual, graþie afluxului mare de spectatori la amatorii de spectacole, care profitã de o ofertã mult

spectacolele de teatru, unica instituþie de spectacol de peste posibilitãþile unui oraº de talie medie (locul 4

rang înalt din oraº (13,86 spectatori la teatru dramatic dupã infrastructurã între toate oraºele din þarã).

la 100 de locuitori – cea mai mare valoare dintre toate RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective

oraºele României). medii

INDUSTRII CREATIVE – Profil mediu în ierarhia BUGET PUBLIC – Fonduri mai degrabã reduse

urbanã, pe baza unor activiãþi dinamice (cifrã de afaceri acordate de autoritãþile locale pentru culturã, în

relativ mare) dar cu profitabilitate destul de redusã. comparaþie cu alte oraºe de aceeaºi mãrime ºi cu nivelul

de echipare.

8. IAªI … 1,82 ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, susþinute de o

cerere importantã din partea locuitorilor (valori

INFRASTRUCTURA – Ofertã superioarã prin superioare la frecventarea pieselor de teatru chiar ºi

funcþionarea teatrelor, filarmonicii, operei etc. alãturi faþã de multe oraºe foarte mari)

de o capacitate mare a sãlilor de cinema. Oraºul are Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 30: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

INDUSTRII CREATIVE – Spirit antreprenorial dinamic relativ modeste, asemãnãtoare cu cele generale din

în industriile creative reflectat de performanþe economia oraºului.

economice care plaseazã oraºul în fruntea oraºelor de

talie medie din þarã. 12. PLOIEªTI … 1,42

10. SIBIU … 1,61 INFRASTRUCTURA – Echipare bunã (teatru,

filarmonicã, sãli de cinema cu capacitate relativ mare).

INFRASTRUCTURA – Profil echilibrat între cele cinci RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în

categorii alese pentru singura „capitalã culturalã învãþãmântul specializat

europeanã”. Echipare solidã ºi variatã cu biblioteci, BUGET PUBLIC – Cheltuieli cu valori medii pentru

cinematografe, instituþii despectacol de rang superior. culturã aprobate de autoritãþile locale.

RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi atractive

medii pentru piaþa de consum localã

BUGET PUBLIC – Valori reduse ale cheltuielilor INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice

autoritãþilor locale indicate de statistici. Nu sunt incluse importante

probabil sumele foarte mari venite din partea

instituþiilor centrale ale statului sau din partea celor 13. BRAªOV … 1,36

europene pentru susþinerea programelor culturale din

ultimii ani. INFRASTRUCTURA – Deºi în oraº funcþioneazã teatre

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi foarte ºi filarmonicã, degradarea reþelei de cinematografe este

frecventate: plaseazã oraºul printre primele din þarã avansatã ºi este reflectatã de valorile statistice. Pe

INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice ansamblu, existã un relativ deficit de echipare pentru

ridicate cu un volum de forþã de muncã relativ restrâns. populaþia mare a oraºului.

RESURSE UMANE – Efective foarte reduse de elevi în

liceele ºi ºcolile de arte ºi meserii 11. BOTOªANI … 1,57

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã modestã din

partea autoritãþilor locale. INFRASTRUCTURA – Nivel bun, dat de capacitatea

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, variate ºi foarte relativ mare a cinematografelor ºi de funcþionarea

cãutate (aceastã categorie plaseazã oraºul pe un loc cîtorva instituþii de spectacol de rang superior (teatre).

superior poziþiei din ierarhia urbanã generalã)RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în

INDUSTRII CREATIVE – Sector foarte performant ºi învãþãmântul specializat

plin de vitalitate. Performanþe economice (profit ºi cifrã BUGET PUBLIC – Susþinere modestã din partea

de afaceri) care plaseazã oraºul pe locul 5 în ierarhia autoritãþilor locale.

urbanã.ACTIVITÃÞI CULTURALE – Plaseazã oraºul pe locul 5

în ierarhia urbanã, graþie numãrului mare de spectatori

(la cinema, teatre)

INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice

14. ARAD … 1,36 umane – cheltuieli bugetare locale pentru culturã –

activitãþi culturale – industrii creative).

INFRASTRUCTURA – Oraº cu cel mai echilibrat profil

al vitalitãþii culturale – indicatorii din fiecare categorie

au valori similare în raport de celelalte oraºe. Grad de

echipare bun ºi variat

RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi BIBLIOGRAFIE

ºcolile de arte ºi meserii

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã relativ bunã din The Urban Institute (Marie Rosario Jackson, Florence

partea autoritãþilor locale. Kabwasa-Green, Joaquin Herranz), 2006, Cultural

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Diversitate mare, atracþie Vitality in Communities: Interpretation and Indicators,

ridicatã pentru piaþa de consum localã Culture, Creativity and Communities Programm - The

INDUSTRII CREATIVE – Domeniu cu rezultate medii Urban Institute

(în raport cu celelate oraºe de mãrime similarã).

Blanchini, F., Landry, C., 1994, The Creative City:

15. CRAIOVA … 1,21 indicators of a Creative City. A Methodology for

Assessing Urban Viability and Vitality, Comedia –

INFRASTRUCTURA – Echipare consistentã la Working Paper 3.

cinematografe ºi instituþii de spectacol, ceva mai

redusã la biblioteci. Matarasso, F., 1999, Towards a Local Culture Index.

RESURSE UMANE – Efective reduse de elevi în liceele Measuring the cultural vitality of communities,

ºi ºcolile de arte ºi meserii. Comedia.

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie din

partea autoritãþilor locale.

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Atractivitate ridicatã pentru

consumatorii locali, diversitate mare.

INDUSTRII CREATIVE – Domeniu dinamic cu

rezultate bune, pe fondul unei implicãri limitate a forþei

de muncã în acest domeniu (în raport cu celelate oraºe

de mãrime similarã).

În tabelul de la pagina 32 este redatã ierarhia

principalelor oraºe din România (oraºe reºedinþã de

judeþ ºi oraºe cu peste 50.000 de locuitori), în funcþie de

indicele (scorul) vitalitãþii culturale. Indicele vitalitãþii

culturale rezultã din media celor 21 de indicatori

grupaþi în cinci categorii (infrastructurã – resurse

|Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 31: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

INDUSTRII CREATIVE – Spirit antreprenorial dinamic relativ modeste, asemãnãtoare cu cele generale din

în industriile creative reflectat de performanþe economia oraºului.

economice care plaseazã oraºul în fruntea oraºelor de

talie medie din þarã. 12. PLOIEªTI … 1,42

10. SIBIU … 1,61 INFRASTRUCTURA – Echipare bunã (teatru,

filarmonicã, sãli de cinema cu capacitate relativ mare).

INFRASTRUCTURA – Profil echilibrat între cele cinci RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în

categorii alese pentru singura „capitalã culturalã învãþãmântul specializat

europeanã”. Echipare solidã ºi variatã cu biblioteci, BUGET PUBLIC – Cheltuieli cu valori medii pentru

cinematografe, instituþii despectacol de rang superior. culturã aprobate de autoritãþile locale.

RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi atractive

medii pentru piaþa de consum localã

BUGET PUBLIC – Valori reduse ale cheltuielilor INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice

autoritãþilor locale indicate de statistici. Nu sunt incluse importante

probabil sumele foarte mari venite din partea

instituþiilor centrale ale statului sau din partea celor 13. BRAªOV … 1,36

europene pentru susþinerea programelor culturale din

ultimii ani. INFRASTRUCTURA – Deºi în oraº funcþioneazã teatre

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi foarte ºi filarmonicã, degradarea reþelei de cinematografe este

frecventate: plaseazã oraºul printre primele din þarã avansatã ºi este reflectatã de valorile statistice. Pe

INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice ansamblu, existã un relativ deficit de echipare pentru

ridicate cu un volum de forþã de muncã relativ restrâns. populaþia mare a oraºului.

RESURSE UMANE – Efective foarte reduse de elevi în

liceele ºi ºcolile de arte ºi meserii 11. BOTOªANI … 1,57

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã modestã din

partea autoritãþilor locale. INFRASTRUCTURA – Nivel bun, dat de capacitatea

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, variate ºi foarte relativ mare a cinematografelor ºi de funcþionarea

cãutate (aceastã categorie plaseazã oraºul pe un loc cîtorva instituþii de spectacol de rang superior (teatre).

superior poziþiei din ierarhia urbanã generalã)RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în

INDUSTRII CREATIVE – Sector foarte performant ºi învãþãmântul specializat

plin de vitalitate. Performanþe economice (profit ºi cifrã BUGET PUBLIC – Susþinere modestã din partea

de afaceri) care plaseazã oraºul pe locul 5 în ierarhia autoritãþilor locale.

urbanã.ACTIVITÃÞI CULTURALE – Plaseazã oraºul pe locul 5

în ierarhia urbanã, graþie numãrului mare de spectatori

(la cinema, teatre)

INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice

14. ARAD … 1,36 umane – cheltuieli bugetare locale pentru culturã –

activitãþi culturale – industrii creative).

INFRASTRUCTURA – Oraº cu cel mai echilibrat profil

al vitalitãþii culturale – indicatorii din fiecare categorie

au valori similare în raport de celelalte oraºe. Grad de

echipare bun ºi variat

RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi BIBLIOGRAFIE

ºcolile de arte ºi meserii

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã relativ bunã din The Urban Institute (Marie Rosario Jackson, Florence

partea autoritãþilor locale. Kabwasa-Green, Joaquin Herranz), 2006, Cultural

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Diversitate mare, atracþie Vitality in Communities: Interpretation and Indicators,

ridicatã pentru piaþa de consum localã Culture, Creativity and Communities Programm - The

INDUSTRII CREATIVE – Domeniu cu rezultate medii Urban Institute

(în raport cu celelate oraºe de mãrime similarã).

Blanchini, F., Landry, C., 1994, The Creative City:

15. CRAIOVA … 1,21 indicators of a Creative City. A Methodology for

Assessing Urban Viability and Vitality, Comedia –

INFRASTRUCTURA – Echipare consistentã la Working Paper 3.

cinematografe ºi instituþii de spectacol, ceva mai

redusã la biblioteci. Matarasso, F., 1999, Towards a Local Culture Index.

RESURSE UMANE – Efective reduse de elevi în liceele Measuring the cultural vitality of communities,

ºi ºcolile de arte ºi meserii. Comedia.

BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie din

partea autoritãþilor locale.

ACTIVITÃÞI CULTURALE – Atractivitate ridicatã pentru

consumatorii locali, diversitate mare.

INDUSTRII CREATIVE – Domeniu dinamic cu

rezultate bune, pe fondul unei implicãri limitate a forþei

de muncã în acest domeniu (în raport cu celelate oraºe

de mãrime similarã).

În tabelul de la pagina 32 este redatã ierarhia

principalelor oraºe din România (oraºe reºedinþã de

judeþ ºi oraºe cu peste 50.000 de locuitori), în funcþie de

indicele (scorul) vitalitãþii culturale. Indicele vitalitãþii

culturale rezultã din media celor 21 de indicatori

grupaþi în cinci categorii (infrastructurã – resurse

|Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 32: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

VITALITATEA CULTURALA

CULTURAL VITALITY

INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURE

RESURSE UMANE HUMAN

RESOURCES

BUGET LOCAL LOCAL BUDGET

ACTIVITATI CULTURALE CULTURAL ACTIVITIES

INDUSTRII CREATIVE CREATIVE

INDUSTRIES

CLUJ-NAPOCA 3,5 3,57 0,7 -0,28 3,89 6,89

CONSTANTA 2,96 3,72 0,3 0,3 3,5 3,41

TIMISOARA 2,23 2,32 0,9 0,18 1,6 5,56

ORADEA 2,17 1,73 0,7 1,23 3,37 2,52

PITESTI 2,09 2,75 0,7 0,01 2,58 1,66

TARGU MUREª 1,94 2,33 1,1 0,11 2,92 0,74

MIERCUREA CIUC 1,88 1,71 5,7 0,69 2,06 0,22

IASI 1,82 2,15 0,9 -0,08 1,78 2,83

RAMNICU VALCEA 1,69 2,41 0,6 0,09 2,09 0,76

SIBIU 1,61 1,88 0,7 -0,07 2,29 1,23

BOTOSANI 1,57 1,88 0,9 0,02 2,7 0,03

PLOIESTI 1,42 1,79 0,6 0,11 1,5 1,73

ARAD 1,36 1,63 1 0,7 1,71 0,6

BRASOV 1,36 0,7 0,1 -0,06 2,23 3,18

CRAIOVA 1,21 1,26 0,2 0,16 1,69 1,42

ALBA IULIA 1,12 1,54 2,2 -0,05 1,11 0,06

SATU MARE 1,12 1,48 1,3 0,55 1,15 0,3

BACAU 1,05 1,49 0,7 0,14 1,15 0,49

GALATI 1,03 0,74 0 0,36 2,09 0,84

TARGOVISTE 0,88 1,25 1,5 0,71 0,61 0,12

HUNEDOARA 0,85 1,99 -0,4 0,25 0,46 -0,15

SFANTU GHEORGHE 0,82 -0,12 1,6 1,9 1,03 1,66

VASLUI 0,8 0,14 0,8 -0,48 0,11 4,76

BAIA MARE 0,73 0,87 1,2 0,22 0,6 0,58

SLOBOZIA 0,51 1,16 1,8 -0,73 -0,14 0

PIATRA-NEAMT 0,5 0,55 0,7 1,16 0,14 0,51

BISTRITA 0,48 0,54 1,9 0,6 -0,03 0,27

RESITA 0,47 1,07 0,7 -0,38 0,14 -0,05

TARGU JIU 0,45 0,54 1,3 0,43 0,28 0,03

BRAILA 0,34 0,35 0,5 -0,05 0,49 0,19

ZALAU 0,27 0,54 1 0,08 -0,19 0,15

GIURGIU 0,23 0,07 -0,2 0,65 0,56 -0,01

SUCEAVA 0,22 0,33 1,4 -0,2 -0,19 0,22

BARLAD 0,18 -0,27 -0,3 -0,37 -0,19 2,77

BUZAU 0,12 -0,07 1 0,31 -0,09 0,34

DEVA 0,11 -0,12 2,2 -0,11 -0,19 0,12

FOCSANI 0,11 -0,04 1,3 -0,17 0,03 0,03

TULCEA 0,05 0,27 0,8 -0,66 -0,16 -0,1

ONESTI -0,06 -0,21 0,1 0,74 -0,19 -0,07

DROBETA-TURNU SEVERIN -0,09 -0,26 0,5 0,15 -0,19 -0,04

TURDA -0,13 -0,23 -0,3 0,56 -0,19 -0,15

CALARASI -0,15 -0,25 0 0,12 -0,19 -0,08

MEDIAS -0,15 -0,26 -0,2 0,37 -0,19 -0,12

SLATINA -0,17 -0,29 0,5 -0,47 -0,19 -0,06

ALEXANDRIA -0,19 -0,27 -0,2 -0,5 -0,19 0,21 Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA

Page 33: Vitalitatea Culturala a Oraselor Din Romania 2008

VITALITATEA CULTURALA

CULTURAL VITALITY

INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURE

RESURSE UMANE HUMAN

RESOURCES

BUGET LOCAL LOCAL BUDGET

ACTIVITATI CULTURALE CULTURAL ACTIVITIES

INDUSTRII CREATIVE CREATIVE

INDUSTRIES

CLUJ-NAPOCA 3,5 3,57 0,7 -0,28 3,89 6,89

CONSTANTA 2,96 3,72 0,3 0,3 3,5 3,41

TIMISOARA 2,23 2,32 0,9 0,18 1,6 5,56

ORADEA 2,17 1,73 0,7 1,23 3,37 2,52

PITESTI 2,09 2,75 0,7 0,01 2,58 1,66

TARGU MUREª 1,94 2,33 1,1 0,11 2,92 0,74

MIERCUREA CIUC 1,88 1,71 5,7 0,69 2,06 0,22

IASI 1,82 2,15 0,9 -0,08 1,78 2,83

RAMNICU VALCEA 1,69 2,41 0,6 0,09 2,09 0,76

SIBIU 1,61 1,88 0,7 -0,07 2,29 1,23

BOTOSANI 1,57 1,88 0,9 0,02 2,7 0,03

PLOIESTI 1,42 1,79 0,6 0,11 1,5 1,73

ARAD 1,36 1,63 1 0,7 1,71 0,6

BRASOV 1,36 0,7 0,1 -0,06 2,23 3,18

CRAIOVA 1,21 1,26 0,2 0,16 1,69 1,42

ALBA IULIA 1,12 1,54 2,2 -0,05 1,11 0,06

SATU MARE 1,12 1,48 1,3 0,55 1,15 0,3

BACAU 1,05 1,49 0,7 0,14 1,15 0,49

GALATI 1,03 0,74 0 0,36 2,09 0,84

TARGOVISTE 0,88 1,25 1,5 0,71 0,61 0,12

HUNEDOARA 0,85 1,99 -0,4 0,25 0,46 -0,15

SFANTU GHEORGHE 0,82 -0,12 1,6 1,9 1,03 1,66

VASLUI 0,8 0,14 0,8 -0,48 0,11 4,76

BAIA MARE 0,73 0,87 1,2 0,22 0,6 0,58

SLOBOZIA 0,51 1,16 1,8 -0,73 -0,14 0

PIATRA-NEAMT 0,5 0,55 0,7 1,16 0,14 0,51

BISTRITA 0,48 0,54 1,9 0,6 -0,03 0,27

RESITA 0,47 1,07 0,7 -0,38 0,14 -0,05

TARGU JIU 0,45 0,54 1,3 0,43 0,28 0,03

BRAILA 0,34 0,35 0,5 -0,05 0,49 0,19

ZALAU 0,27 0,54 1 0,08 -0,19 0,15

GIURGIU 0,23 0,07 -0,2 0,65 0,56 -0,01

SUCEAVA 0,22 0,33 1,4 -0,2 -0,19 0,22

BARLAD 0,18 -0,27 -0,3 -0,37 -0,19 2,77

BUZAU 0,12 -0,07 1 0,31 -0,09 0,34

DEVA 0,11 -0,12 2,2 -0,11 -0,19 0,12

FOCSANI 0,11 -0,04 1,3 -0,17 0,03 0,03

TULCEA 0,05 0,27 0,8 -0,66 -0,16 -0,1

ONESTI -0,06 -0,21 0,1 0,74 -0,19 -0,07

DROBETA-TURNU SEVERIN -0,09 -0,26 0,5 0,15 -0,19 -0,04

TURDA -0,13 -0,23 -0,3 0,56 -0,19 -0,15

CALARASI -0,15 -0,25 0 0,12 -0,19 -0,08

MEDIAS -0,15 -0,26 -0,2 0,37 -0,19 -0,12

SLATINA -0,17 -0,29 0,5 -0,47 -0,19 -0,06

ALEXANDRIA -0,19 -0,27 -0,2 -0,5 -0,19 0,21 Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

Ce

ntr

ul

de S

tu

dii

þi

Ce

rc

etã

ri

în D

om

en

iu

l C

ultu

rii

VITALITATEA

URBANA

VITALITATEA

URBANA