Visul Atomilor

Cristian Presura

April 2, 2014

1

One

Mircea lua floarea de pe pervazul ferestrei s, i o aruncaputernic pe jos, drept în fat,a profesoarei.

- M-am saturat, striga el. Asta e închisoare, nu s, coala.Vaza se sparse în bucat, i, împras, tiate peste tot sub bancile

de s, coala. Pamântul negru al florii murdari instantaneupodeaua.

Profesoara de matematica se sperie. Nu se as, tepta la oastfel de react, ie.

- Asta e rebeliune, zise ea. Te pas, te nu corigenta, ciexmatricularea. Cum ît,i permit, i, magarule?

Fat,a lui Mircea era ros, ie s, i încordata. Sub cutele camas, iise profilau nis, te mus, chi puternici, în stare sa rastoarne zececatedre daca era nevoie. Profesoara se dadu instinctiv unpas înapoi. Mircea îs, i mai potoli mânia s, i zise:

- V-am spus ca s, tiu, mai dat, i-mi un sfert de ora s, i va aratca rezolv exercit, iile, zise Mircea.

- Mircea, nu suntem la piat, a sa negociem. Ai avut o orapentru test, gata, ora a trecut. Nu este corect sa ît, i dau t, ie oora mai mult, ce ar zice ceilalt, i colegi?

- Nu ma intereseaza ce zic ei. Ce daca stau mai mult? Nueste ideea s, colii sa ne învet,e? Eu va pot arata ca am învat,at,atâta doar ca am nevoie de mai mult timp.

3

Profesoara se mai linis, ti s, i se as, eza pe scaun.- La alte s, coli poate ai primi timp suplimentar, zise ea, însa

nu la noi. S, coala noastra este printre cele mai bune din oras,s, i noi ne mândrim cu asta. Aici se face educat,ie serioasa.Du-te la s, coala de vizavi s, i ai sa gases, ti profesori care dormla catedra, care vin la s, coala doar pentru salariu, copiicare chiulesc saptamâni întregi. Asta este starea normalaa s, colii românes, ti. Noi suntem un liceu de elita s, i avemstandarde s, i reguli. N-ai facut exercit, iile în timpul dat,ghinion, pregates, te-te pentru s, ansa din vara, altfel repet,ianul.

- Dar nu înt,eleg asta, zise Mircea. Pentru mine, scopuls, colii este sa ne învet,e, ori eu s, tiu. Ce daca îmi ia mai multtimp decât colegii mei? Nu sunt într-o competit,ie cu ei.

- Ba es, ti s, i vei fii toata viat, a. Crezi tu ca vei primi mai multtimp la servici?

- Dar atunci viat, a este ca s, i aceasta s, coala, un stresscontinuu s, i eu nu vreau asta. Sunt mereu cu sabia deasupracapului, trec sau nu trec anul, iau note suficient de mari, suntmai bun decât colegii mei? M-am saturat, as, vrea sa vin las, coala cu placere. Aici nu vin cu placere. S, coala asta esteprevizibila, mereu aceleas, i tip de lect, ii plicticoase, mereuaceesi sala s, i aceeas, i profesori, mereu aceleas, i raspunsurila întrebari. De ce trebuie mereu sa alegem raspunsuripredefinite la întrebari? De ce nu putem raspunde as, a cumvrem noi, chiar daca altfel? Costa mai mult timp? OK, careeste problema, raspunsul va fi original. Nu asta trebuie sane invate s, coala, sa gândim pentru noi? De ce nu poate fis, coala ca filozofia, sa puna doar întrebarile iar raspunsurilesa le dam noi?

- Înainte de a gândi pentru voi, zise profesoara, scoalatrebuie sa va dea cunos, tint,ele necesare, altfel vet, i gândiprost.

4

- S, i pâna când trebuie sa adunam aceste cunos, tint,e? Dece sa nu ne oprim din alergare, de ce sa nu învat, am sa lefolosim chiar acum, altfel decât va as, teptat,i dumneavoastra?Mi se pare ca voua nu va pasa deloc de noi. Tot ce vret, i esteca noi sa luam note mari, sa participam la olimpiade, pentruca apoi sa spunet,i ce s, coala buna este. Nu va pasa dacasuntem fericit, i, de fapt vret, i ca sa obt, inem rezultate bunechiar daca suntem nefericit, i.

Profesoara îl privi pe Mircea drept în ochi.- S, i cum crezi ca am putea fi altfel cea mai buna s, coala din

oras, ? Vrei sa lasam copiii sa faca ce le pace, când vor s, i dupacum îi taie capul? O sa iasa haos. Disciplina n-a fost reaniciunde s, i sa s, tii, aici la noi la s, coala este disciplina s, i noine laudam cu asta.

Apoi, uitându-se la floarea de pe jos, adauga:- Iar indisciplina asta a ta o sa te coste exmatricularea.Profesoara ies, i pe us, a, iar Mircea ramase încremenit în

spat,iu. Nu s, tia ce sa faca s, i îi era frica de ce va urma.Profesoara sigur se va duce la director iar el trebuie saraspunda pentru gestul facut la mânie. Era suparat, pe el,pe s, coala, pe tot. Fara sa se gândeasca, pas, ii îl purtara înafara s, colii.

* * *

Dupa cearta cu profesoara de matematica, Mircea nu maiavea chef sa se duca acasa. De fapt, nu mai avea chef sa seduca niciunde. Îs, i lasa picioarele sa calce pietrele grele dinpavaj, într-o direct, ie aleatoare. Le urmarea formele batute deploaie s, i de picioare de oameni disparut, i cu mult înainte lui.Marea metropola se pregatea de noapte, iar centrul ei foia deun du-te vino neîncetat. “Macar de s-ar opri în mis, carea lor,gândi el”. “Oare nu vad cât de inutil este totul, cât de mult

5

se mint?”. Ar fi vrut ca sa fie abordat de un trecut, sa fieîntrebat ce se întâmpla de este as, a de trist. Fat,a i se lasase înjos, mus, chii ei îs, i încetasera activitatea, ca s, i cum niciodatanu trebuie sa mai construiasca un zâmbet. Noaptea se lasaîncet peste oras, s, i peste sufletul lui. “Sfârs, itul este aproape”,gândi, doar câteva zeci de ani, o suta maxim. O suta de veris, i apoi tot acest du-te vino se va destrama definitiv, pentruel cel put,in. Barbatul acela cu geaca albastra s, i cu moacade mafiot va deveni o colect, ie de oase. Fata aceea cu sâniisaltaret, i va fi un sac de viermi iar cers, etorul acela, mai multca tot,i, va fi un nimeni, un absolut nimeni de urma caruianici macar Timpul nu-s, i va mai aduce aminte.

Se simt, i apoi atras de cers, etor, de hainele lui murdare s, i deparul spalacit, de ochelarii rupt, i s, i de ochii ce cautau mereutrecatori.

- Un leu, domnis, oara, un leu pentru Ateneu, se auzi voceacers, etorului.

Atras de un gând nastrus, nic, Mircea se as, eza us, or petrotuar în dreapta lui.

- Ha, înca unul cu probleme psihologice! zise, cers, etorul.Prietene, daca vrei un sfat despre sensul viet, ii, o consolaresau o vorba frumoasa, trebuie sa plates, ti mai întâi. Nici oconsultat,ie gratis, ca nu sunt Doctorul Phil.

Surprins, Mircea cauta în buzunar o hârtie din cinci lei, pecare o puse în tava din fat,a cers, etorului.

- De ce crezi ca am nevoie de consiliere?, întreba el,oarecum surprins.

Cers, etorul îl prvi direct în ochi.- Prietene, sunt doar doua tipuri de oameni care se opresc

sa discute cu mine, polit, is, tii s, i depresivii. Tu, evident, nues, ti polit,ist

Mircea nu raspunse.- Un leu, un leu pentru Ateneu, continua cers, etorul.

6

- Care Ateneu domnule?, întreba un trecator, mint, i cuneursinare

- As, a ma cheama pe mine, Ateneu, zise imperturbabilcers, etorul. Ce treaba ai matale cum ma cheama? Ia uite laei, mai sunt s, i arogant,i. . .

Apoi, întorcându-se catre Mircea, adauga:- Ia zi fiule, cu ce te pot ajuta?Mircea nu raspunse imediat. Privi cum, de la nivelul

solului, lumea arata altfel. Oamenii pareau mai mult ocolect, ie de pantofi decât una de fet,e, ai fi zis ca cei mai fericit, ierau pantofii, i-au pacalit pe oameni în a fi plimbat, i dintr-un loc în altul. “Da, îs, i zise Mircea, pantofii sunt fericit, i,oamenii nu”. Se întoarse catre cers, etor:

- Viat,a, spune el, nu are sens. Tot,i oamenii as, tia se mis, caautomat, fara sa vada cum sunt purtat,i de pantofi.

- S, i tu, nu es, ti s, i tu ca ei?, întreba cers, etorul.Mircea îs, i lasa privirea în jos.- Acum nu sunt, nu vreau sa fiu. As, vrea sa stau aici pâna

mâine dimineat, a s, i sa nu ma ridic de jos decât atunci cânds, tiu unde sa merg.

Cers, etorul se opri în a mai agita tava cu bani s, i îl privi peMircea cu atent,ie. Baiatul statea se plânga.

- Probleme cu o fata?, intreba el.- Nu, cu s, coala, suspina baiatul.- Pfuu, m-ai linis, tit, daca era cu fete nu s, tiam ce sa fac. As, a

cu s, coala, fa s, i tu ce am facut s, i eu: înjura profesorii s, i pleacade acolo, la ce ît, i trebuie?

“Da, se gândi Mircea, la ce îmi trebuie?”. Se lasa purtat degând s, i se simt, i mai linis, tit. Nu trebuie sa faca s, coala, dacael nu vrea, poate renunt,a. Este mai liber decât credea. Fat,a ise mai lumina.

- Nu zic ca e bine, continua cers, etorul, însa s, coala nu facedecât sa sadeasca în tine ambit, ii s, i dorint,e. Uita-te la mine,

7

eu am renunt,at la ea s, i nu îmi doresc nimic. Ce sa îmi doresc,sa iau premiul Nobel, cu ce? Sa ma angajez în cladirea aiamare cu lumini din fat, a, cine sa ma ia?. S, tii cum zicea ala dedormea toata ziua, renunt,a la dorint,e s, i vei gasi fericirea!

- Mircea se întoarse catre el “Buddha, vrei sa zici?- Cam as, a ceva.- Dar el nu dormea, ci medita, spuse Mircea.- Ba, ca eu as, fi dormit în locul lui. . . , Dar, ma rog, fiecare

cum vrea.Tava zornai din nou. Mircea începu sa simta racoarea

nopt,ii.- Pot împrumuta put, in jeaca pe care o purtat,i?Cers, etorul paru mirat. Jeaca era veche, rupta s, i murdara

peste tot.- Ma, nu pleci cu ea? zise el. E singura pe care o am.- Nu, ce interes am? zise Mircea.Cers, etorul, reluctant, o dadu jos. Mircea o puse imediat pe

el. Pe lânga un sentiment instantaneu de caldura îl inundas, i un miros greu.

- Dupa câte vad, jeaca asta nu a prea vazut mas, ina despalat. Cam miroase, zise Mircea.

- As, a e, zise cers, etorul. Pute, pute, da-i caldut, a! Auzi,continua el, ia matale tava ca eu ma duc sa-mi caut ceva deîmbucat. Vezi sa nu pleci de aici cu vesta mea, ca te ia mamadracului!

Mircea dadu afirmativ din cap s, i privi cum cers, etorul seîndeparta. Se uita din nou la acel du-te vino neîncetatde oameni s, i pantofi s, i se simt, i mai linis, tit. “Nu trebuieneaparat sa merg la s, coala, chiar nu trebuie” îs, i spune.Lumea îl privea ciudat, caci parea bine îmbracat s, i îngrijit,însa avea jeaca murdara s, i o tava în fat, a. Nu primea nici unban.

8

Dupa un timp, cers, etorul veni cu doi covrigi s, i se as, ezalânga el.

- Vad ca n-ai avut succes. Ia s, i tu un covrig, poate es, tinemâncat.

Mircea îmbuca put,in s, i apoi se ridica în picioare.Cers, etorul îl interoga:

- Gata?, s, tii unde sa mergi?- Nu, dar s, tiu unde sa nu merg, raspunse Mircea s, i dadu

sa plece.- Stai ma, unde pleci cu jeaca mea? zise cers, etorul. Mircea

zâmbi s, i se dezbraca de ea. Cers, etorul lua jeaca s, i cauta înbuzunarul ei de la piept. De acolo scoase o foaie de hârtie s, i,spre suprinderea lui Mircea, un stilou cu penit, a de aur. Apoiscrise ceva pe foaia de hârtie:

- Uite, ai aici o adresa, zise cers, etorul. În caz ca mai ainevoie de consiliere psihologica, asta e locul unde sa mergi.

Mircea lua cu neîncredere foaia de hârtie s, i o baga automatîn buzunarul de la blugi. “Ce tip ciudat, îs, i spuse”, s, i plecafara sa mai priveasca înapoi.

* * *

Dupa miezul nopt,ii, Mircea ajunse acasa. Parint, ii îl as, teptauîngrijorat, i în sufragerie.

- Unde ai fost Mircea pâna acum? Am stat aici ca peghimpi. De ce nu ai dat un semn de viat, a? De ce nu airaspuns la telefon?

- Scuze, nu m-am gândit la asta, raspunse Mircea.- Bine, bine, insista mama, dar tu ît, i dai seama cât am fost

îngrijorat, i, chiar as, a?Mama se întoarse catre sot,ul ei:- S, i tu, ce stai as, a, de ce nu zici nimic? Nu vezi cât de târziu

a venit?

9

- Linis, tes, te-te nevasta, zise barbatul, nu e prima oara cândvine târziu s, i nu e prima oara când nu s, tim unde e.

Apoi, întorcându-se catre baiatul sau:- Ce e drept Mircea, macar puteai sa dai un semn de viat, a,

ceva. S, tii ca te las, însa am hotarât ca îmi spui unde plecis, i, mai ales, ca las, i telefonul deschis. Ce sens are sa port,itelefonul dupa tine, daca nu îl t, ii deschis?

- Suze, tata, s-a descarcat bateria.- Da, mereu t, i se descarca bateria, zise tatal. La mine de ce

nu se descarca?Mircea se uita la el, apoi cobora privirea în jos:- Pentru ca tu nu ai iPhone, ai unul vechi de mii de ani. S, tii

ceva, tata, sa o lasam balta, acum ai chef de cearta s, i eu nuvreau sa vorbesc.

Apoi dadu sa plece. Tatal îl întoarse din drum;- Macar promite-mi ca nu se mai întâmpla, ce vrei, sa

verific eu mereu daca ai bateria încarcata?- Promit, zise Mircea cu naduf s, i pleca în camera lui.- As, a es, ti tu, moale, zise mama catre sot,ul ei. Tu nu vezi ca

nu te asculta? L-ai pierdut complet din mâna, face ce vrea s, inu ne spune nimic. . .

- Mai nevasta, ce sa fac? Ce, vrei sa îl t, in închis în casa?Bine ca a venit acasa, raspunse tatal.

Cumva, tatal se simt,ea us, urat. Putea fi mai rau. Batai,droguri, câte nu auzise s, i el. Cel put,in acum, baiatul eraacasa s, i în sigurant, a. “De ar trece mai repede adolescentaasta, gândi el”. Apoi lua telecomanda în mâna, cautând oemisiune în care îs, i putea face uitate îngrijorarile u.

Mircea ajunse la el în camera s, i se arunca în pat. “Nu mamai duc la s, coala”, îs, i spuse. “Ce pot sa îmi faca, sa ma bagela închisoare?”. Îs, i baga telefonul în priza s, i începu sa îs, iverifice mesajele necitite.

10

A doua zi începu vacant, a de vara. Caldura puse stapânirepe o oras, ul cimentat s, i Mircea alese sa doarma ziua s, i safie treaz noaptea. Nu a react, ionat la invitat, ii de tabara, caaltadata, nu a preferat sa mearga la bunicii îndepartat,i, decare nu se simt,ea legat. În schimb, a ales sa îs, i petreacanopt,ile în fata jocurilor de computer. Mama lui se plângeaca jocurile lui sunt violente, însa el se simt,ea bine împus, cândîn stânga s, i în dreapta cât încape noaptea. Îl placea regulajocului care nu îl depuncta atunci când murea, ci primeapuncte în funct, ie de mort, ii pe care îi facea. În felul astaputea sa ia orice fel de riscuri, de fapt, cu cât lua mai multeriscuri cu atât era mai de succes. Cu fiecare noua misiuneîncepea o s, ansa noua. Nu avea timp sa se gândeasca sausa faca strategii, trebuia doar sa traga cât mai repede s, i câtmai precis, evitând în acelas, i timp focul inamicilor. Joculîl acapara într-o as, a de mare masura ca îl visa în timp cedormea. În ciuda observat,iilor parint, ilor, el se simt,ea bine s, iîn sigurant, a. Dupa fiecare batalie era în viat, a, dupa fiecarelupta se simt,ea liber s, i gata sa o ia de la început. Nici el nus, tiu de ce îl fascina jocul s, i nici nu vroia sa s, tie.

Pe neasptate, vara trecu s, i Mircea primi cu o saptamânaînainte de începerea s, colii o scrisoare acasa. Fara sa s, tieel, mama a deschis scrisoarea s, i aproape a les, inat pe cana-pea. Mircea fusese declarat repetent prin neprezentare laexamenele de restant, a. S, tirea lovi casa ca s, i cum ar fi venitsfârs, itul lumii. La aflarea ves, tii, Mircea se închise în cameralui. A sperat ca, uitând, acest moment nu va veni. Realitateaera însa iminenta, indiferent de dorint,ele s, i visele lui. Mamalui batu în us, a camerei, furioasa:

- Mircea, deschide, ît, i spun!- Pleaca de aici, veni raspunsul din spatele us, ii.- Mircea, cum vorbes, ti as, a cu mine? Barbate, zise ea

întorcându-se înspre sot,ul ei, uite ce ai facut din el. Un

11

repetent. Tu ai facut asta, tu sa desfaci, zise ea mânioasa.- Mircea, te rog eu, deshise us, a, zise sot,ul pe un ton rugator.

Nu ît,i fac nimic, vreau doar sa stam de vorba.- S, i ce sa vorbim?, zise Mircea. Nu vreau sa vorbesc, pleaca

de aici, nu insista.Tatal lua o pauza, nu s, tia ce sa faca.- Sa vorbim despre viat, a. Uite, Mircea, nu este un capat de

lumea daca es, ti repetent, s, tiu ca ît, i este greu, vreau sa fiu cutine în acest moment greu.

Dupa o alta pauza de linis, te, cheia us, ii se auzi în clant, a.Tatal deschise us, a s, i îs, i gasi fiul întins cu fat,a la perna.

- Cum s-a întâmplat? De ce nu mi-ai spus ca ai restant, a?S, i, mai ales, de ce nu te-ai dus?

- De ce sa ma fi dus?, raspunse Mircea. Oricum, renunt, las, coala. - Ce faci? Cum as, a?

- Da, spuse Mircea, ce sens are sa ma dun într-un loc în carema simt numai stresat, numai nefericit?

- S, i ce crezi ca fac eu la servici? spuse tatal. Oriunde te-aiduce o sa ai astfel de momente.

Mircea se întoarse cu fat,a catre tatal sau.- Daca nu ît, i place serviciul, renunt,a la el! Cine te obliga sa

te duci acolo?- S, i cu ce sa ît, i pun de mâncare fiule pe masa? Ce crezi tu,

ca îmi e us, or?- Acum da vina pe mine ca t, ie nu ît,i place la servici. . . De

ce m-ai facut, care e vina mea?Tatal îs, i dadu seama de gres, eala.- Nu e vina ta, tot ce vreau sa spun este ca în viat, a lucrurile

nu vor fi mereu pe placul tau, ca trebuie sa le înfrunt, ibarbates, te chiar s, i atunci când ît,i sunt împotriva. Asta nue o solut,ie, sa fugi. Ca doar nu o fi s, coala aia un calvar tottimpul. . .

12

- Ce s, tii mata? Sa te duci în fiecare zi cu frica de untest neas, teptat. Sa vezi pe tabla formule despre care teîntrebi la ce ît, i vor fi de folos, sa vezi profesori gata saît, i dea o nota mica daca nu t, i-ai facut temele. Câte dinlucrurile ce le învat,am la s, coala sunt utile în viat, a? Fizica,geografia economica, algebra? Spune s, i mata, învat, am las, coala lucruri care nu se sunt utile? Nu, iar de lucrurile decare avem nevoie nu ne atingem.

Tatal interveni.- Care lucruri? Da-mi un exemplu.Mircea paru put, in pus în încurcatura.- Fericirea de exemplu, cum sa fim fericit, i.- Hai mai Mircea, pai daca fericirea s-ar putea învat,a dupa

un manual, tot,i am fi fericit, i. Tu ce crezi, ca fericirea este ca ominge de aur pe care o gases, ti s, i apoi o ei în brat, e? Am maidiscutat despre asta, fericirea este o stare interna. Pentru ao atinge ai nevoie de mult efort. Fericirea nu este un lucru,este o stare, de aceea este greu de obt,inut. Ce are însa de-aface fericirea cu dorint,a ta de a nu te mai duce la s, coala?

Mircea ar fi vrut sa îi povesteasca de întâmplarea cucers, etorul, însa se abt, inu.

- Pai are, pentru ca la s, coala nu îi intereseaza fericirea mea,îi intereseaza doar notele mele. Ei se simt bine atunci cândobt,in note mari, chiar nefericit fiind. Oare nu es, ti s, i tu as, a?Nu vrei sa te lauzi cu mine, ca uite ce baiat des, tept ai? Hairecunoas, te, nu te doare ca eu ma simt nefericit, te doare cate faci de râs ca eu repet anul.

Tatal nu raspunse. Nu s, tia ce sa raspunda, copilul aveapart,ial dreptate s, i îi era rus, ine de asta. Mircea observa astas, i continua pe acelas, i ton.

- Nu m-ai învat,at tu sa-mi caut visele s, i sa mi le urmez?Ma ajuta s, coala aici? Nu, m-ai degraba ma încurca. Maînregimenteaza într-o lista de cursuri pe care sa le urmez, ma

13

învat, a sa fiu un robot într-o societate de robot,i. Trebuie sadau aceleas, i raspunsuri pe care le-au dat s, i cei de dinainteamea, sa fac acelas, i lucru pe care le-au facut s, i ei. Nu vezi?S, coala ne transforma într-o colect, ie de robot,i care eliminatoata individualitatea din noi. Îndraznes, te sa fii altfel s, i nunumai profesorii o sa ît, i dea note mici dar s, i colegii o sa râdade tine. Ce sa caut eu la o astfel de s, coala, sa devin un robotca ceilalt, i, gata de a fi o rotit, a într-un sistem? Sa recit mereupoeziile scrise de alt, ii, când tu mi-ai explicat ca fiecare omtrebuie sa-s, i scrie singur povestea viet, ii sale? Gata, plec dela s, coala s, i îmi scriu povestea viet, ii mele, dupa cuvintele s, iversurile pe care eu le aleg.

- Mircea, s, tii ca sunt de acord în mare cu ce spui. Dar nicias, a, sa renunt,i la s, coala. Ce slujba ît, i vei gasi apoi, cum veicâs, tiga bani sa pui mâncarea copiiilor tai pe masa? S, i eu amvisat ca tine, dar a trebuit sa renunt, .

- Da, zise Mircea, s, i ai ajuns sa mergi la un servici carenu ît, i place. Unde sunt visele tale? Nu vezi ca tu singur aipierdut? Cum pot,i sa mi te dai exemplu? “Am visat, dar amrenunt,at”. Ce vorba e asta? E vina ta, eu nu vreau sa mi seîntâmple.

Tatal vazu ca nu o scoate la capat s, i se simt, i pe momentpierdut. Oare nu are Mircea dreptate? Oare a gres, it alegândacest servici plictisitor numai pentru un salariu mai mare?Dar a facut-o pentru Mircea. Iar fiul lui nici nu vede asta, enerecunoscator. Mircea parca îi citi gândurile.

- Nu vreau sa spun ca nu apreciez ce ai facut pentru mine,zise Mircea. Toate câte ai facut. Mai t, ii minte când mi-aipovestit cum s-a descoperit legea induct, iei magnetice? Cuacei magnet,i permanenti s, i cum mergeau fizicienii dintr-o camera în alta fara sa observe efectul, pentru ca eraprea târziu? Toate marile descoperiri au fost facute într-un mod involuntar, în joaca, copilaros aproape. Tot,i marii

14

exploratori s, i inventatori au fost nis, te copii. Ce ne învat, aînsa pe noi la s, coala? Sa nu mai fim copiii! Sa fim “oamenimari”, sa fim serios, i. Ceea ce au descoperit ei din joacatrebuie sa învat, am noi într-un mod riguros s, i plictisitor.Fizica la s, coala este metoda de a for?a într-un mod plicticoscunoa?terea unui fapt care a fost descoperit involuntar s, iîntr-un mod entuziast. . . Cum vor ei sa fim creativi, daca nune mai lasa sa fim copiii? Nu, desigur, nu vor asta, ne vornis, te robot,i. Ei bine, eu refuz!

Tatal nu mai s, tiu ce sa zica. Îs, i aduse aminte cât defrumos era Mircea când era mic. Cât de mult s-a jucatcu el, orele petrecute împreuna în jocurile de s, ah, filmelevazute împreuna, mingea batuta afara pe terenul de joaca. Înultimul timp însa Mircea parea un alt om, ca s, i cum cinevanecunoscut îi luase locul. Copilul sau disparuse s, i locul îifusese luat de un vlajgan plin de mus, chi, restras în camerasa s, i perdut în jocurile de computer. Tatal se simt, i coples, its, i pierdut. Unde gres, ise? Câteva lacrimi începura sa seformeze în colt,ul ochilor s, i nu îs, i mai putu potoli plânsulînnabus, it. Ca sa nu îl vada Mircea, îs, i duse mâna peste ochi.

- Ce faci, plângi? Îl întreba Mircea. Se innmoi dintr-o data.Tata, ai peste patru zeci de ani, de ce plângi?

- Ce crezi, spuse tatal, ca daca ai peste patruzeci de ani numai plângi? Ei bine, afla ca ma simt pierdut, ma simt ca amratat totul cu tine, ca n-am facut nimic. Îmi pare rau, nu s, tiuîn ce direct, ie sa o iau.

Mircea simt, i nevoia sa îl consoleze, dar nu s, tia cum. Tatalcontinua.

- Ma simt ca un copil, ca unul care a cazut un examen las, coala. S, tii Mircea, sa-t,i spun un secret. Nu exista adult, i. Eunu ma simt adult s, i nu n-am simt,it niciodata. Eu ma simtca s, i în adolescent,a, nes, tiind ce e lumea asta în care ma aflus, i nes, tiind ce este mai bine. Cred ca s, i atunci când ma voi

15

pensiona, tot as, a ma voi simt, i. As, a ma simt acum. Ca uncopil care a luat o nota proasta, care a cazut examenul deparinte. Nu vrei sa te razgândes, ti? Uite ce e, repet,i anul,asta este, pot sa traiesc cu asta. Însa luni sa te duci la s, coala.

Mircea nu s, tiu ce sa raspunda. Se întinse din nou pe pat,cu fat,a la perna. Vru sa adoarma instantaneu, sa îs, i curet,ecreierul de toate gândurile negre, sa uite de tot calvarul.Tatal lui îl vazu s, i îi respecta alegerea. Se retrase încet,închizând în tacere us, a.

* * *

ultima zi de vacant, a, Mircea se trezi cu o greutate pe suflet.Îs, i aduse aminte de promisiunea pe care s, i-o facuse, aceeade a renunt,a la s, coala. Pe de alta parte, discut, ia cu tatalsau ramasese în fir de par. S, tia ca tatal sa se as, teapta ca el samerga a doua zi la s, coala, pe de alta parte s, i-a promis ca nu ova mai face. Ar fi vrut sa amâne ziua cât de mult, sa opreascacaderea nopt,ii, daca s-ar putea. Ca sa îs, i faca de lucru,începu sa aranjeze lucrurile care zaceau împras, tiate vrais, teprin camera. Îi atrase atent,ia o foaie de hârtie într-unuldintre sertare. Pe ea statea scrisa adresa pe care o primisede la cers, etor. Aproape automat, o baga în buzunarul de laspatele blugilor. Apoi mai aranja put,in hainele din dulap s, i,atunci când îl apuca foamea se duse în bucatarie. Dupa cemânca ce gasi prin frigider vru sa evite discut, ia cu parint, ii,as, a ca îs, i puse geaca pe el, cât, iva bani în buzunar s, i pleca sabata la întâmplare strazile marii metropole.

Nu se facuse înca ora prânzului. Fara sa vrea, lua dinnou adresa din buzunar s, i o citi, întrebându-se “Unde ofi localitatea asta?”. Se urca aproape automat în primulautobuz care mergea spre gara de Nord. De câte ori ajungeaacolo, se simt,ea bine, ca s, i cum acel du-te vino de calatori

16

îi spunea mereu ca nu e singurul suferind pe aceasta lume.Mii s, i mii de alt, i oameni îs, i duc necazurile s, i nemult,umirileîn trupurile ascunse de hainele pe care le poarta. Era convinsca, daca ar da la o parte hainele pe care le poarta s, i pielea cele ascundea organele, ar putea masura durerea din stomacsau dorul pe care îl poarta.

La gara îs, i lua un covrig s, i începu sa citeasca numeroaseledirect, ii spre care se îndreptau calatorii. Îi veni o ideenastrus, nica s, i se îndrepta spre oficiul de informatii:

- Nu va suparat,i, unde este localitatea aceasta? s, i aratabiletul de hâ

- Este în Oltenia, îi raspunse funct, ionara, trebuie sa luat, itrenul de la peronul doi. Trenul pleaca peste o ora.

Mircea se îndeparta cu un pas de s, trengar, ca s, i atuncicând era copil s, i facea ceva interzis. Trenul era deja tras peperon. Îl privi put,in s, i apoi consulta din obis, nuint, a titlurilede ziare. “De ce nu?” îs, i spuse aproape cu voce tare, ca s, icum gândurile lui vorbeau între ele ca pe o scena de teatru.S, i, fara sa stea prea mult pe gânduri, se duse la casa de biletes, i ceru un un bilet de tren. Îs, i mai lua cât, iva covrigi s, i se urcaîn tren.

Orele trecura repede, des, i drumul fu lung. Dar se simt,ealliber s, i mai ales mult,umit ca s, i-a urmat gândul. “Oare ce sase afle acolo?” se întreba s, i curiozitatea îi zgândarea sufletulîntr-un mod placut. Avea un gând, avea o as, teptare, însfârs, it mergea într-o direct, ie pe care el a ales-o. Oameniidin compartiment se schimbau destul de des s, i el le-ar fispus tututor marea lui aventura. Ei nu pareau însa interesat,i,se aruncau imediat în cititul ziarului sau într-un somn furatîntre doua stat,ii.

Atunci când trenul ajunse în localitatea indicata pe biletulde hârtie, Mircea ajunse târziu, obosit s, i înfometat. Se dadujos din tren s, i întreba direct de adresa. Fu îndrumat sa se

17

urce într-un autobuz, ceea ce s, i facu imediat. Ajuns la adresacorecta, descoperi în fat, a o casa frumos rânduita, aflata înspatele unor rânduri de flori. “Acum e acum, îs, i spuse”, s, iapasa soneria de la poarta.

Peste put,in timp se îndrepta catre el o femeie scunda,destul de în vârsta s, i cu un zâmbet linis, titor.

- Baiatule, cu ce te pot ajuta? Întreba ea.Fara sa zica nimic, put,in speriat, Mircea îi dadu foaia de

hârtie pe care o primise de la cers, etor. Femeia zâmbi dinnou s, i îi facu semn sa intre. Îl duse în hol s, i, cu cea mai marenaturalet,e, îi spuse:

- Descalt, a-te aici. Ai venit chiar la timp, tocmai am pusmasa, trebuie sa fii infomentat.

Apoi, fara multe cuvinte, îl îndruma spre sufragerie, acolounde gasi o masa plina de bunatat,uri s, i un grup de tinerideja as, ezat, i în jurul ei.

- As, eaza-te aici, spuse gazda, aratându-i locul de la fereas-tra. Apropo, cum te cheama?

- Mircea, veni raspunsul.Gazda zambi din nou s, i se întoarse catre unul dintre tinerii

care se aflau la masDan, pot,i spune tu rugaciunea înainte de masa?Tot,i mesenii se ridicara, iar Dan spuse “Tatal nostru”.

Mircea se simt, i put,in încurcat, nu era obis, nuit sa se roageînaintea mesei. Dupa ce se as, ezara, gazda i se adresa:

- Se vede ca nu es, ti obis, nuit sa spui rugaciunea înainte demasa. Chiar s, i daca es, ti ateu, nu este nimic rau în a mult,umipentru ceea ce ai. Poate t, i se pare normal sa ai ceea ce tusingur ai muncit însa, nu uita, munca ta este doar o parteinfima din ceea ce natura a construit fara ca tu sa realizeipe deplin asta. Ia gândes, te-te, ai fi putut face tu pomii sacreasca fructe, daca natura nu i-ar fi înzestrat cu aceastapropietate minunata?

18

Mircea nu avea însa chef de discut,ii filozofice. Era înfo-mentat s, i masa îi zâmbea cu o ciorba de peris, oare, cu otocanit, a de carne s, i mamaligut, a de mirosea pâna la vecini.Îs, i puse repede în farfurie s, i, fara sa se mai gândeasca lasituat,ia ciudata în care se afla, începu sa manânce.

- S, i totus, i, zise baiatul numit Dan, noi nu mult,umimNaturii într-un mod impersonal, noi mult, umim unui Dum-nezeu cres, tin. Nu ar trebui sa rescriem rugaciunea?

- Tu Dane, daca vrei, rescrie rugaciunea pentru tine, zisegazda. Es, ti tânar s, i ai tot timpul în fat,a sa caut, i adevarulsuprem, sa vezi daca trebuie sa îi mult,umim Naturii, luiDumnezeu sau lui Allah. Eu sunt batrâna s, i nu mai am acesttimp. Ce-mi foloses, te mie sa mai caut în scrinurile vechicare este formula de mult,umire care s-ar potrivi tuturor? Euas, a m-am trezit, cu aceasta forma de mult, umire s, i nu amam timp sa o rasucesc în toate part,ile. Ce sa fac, un studius, tiint, ific sau teologic pe marginea ei, sau sa mult, umescpentru mâncarea s, i put, inul timp care îmi mai este dat?

Mircea se gândi aproape automat “Timpul, da, asta e cevacare ne este dat. Oare as, putea eu sa creez timp atunci cândel nu exista?”. Parca citindu-i gândul, un baiat scund de lacapatul celalalt al mesei spuse:

- Avet,i dreptate, ar trebui sa mult,umim nu numai pentrutimpul primit, dar s, i pentru spat,iul în care ne mis, cam.Put,ine sunt lucrurile pe care le putem face noi oamenii, ca deexemplu as, ezarea unor semint,e în pamânt, as, teptând apoica ele sa creasca în timpul s, i spat, iul dat, dupa nis, te legi s, iele date.

Mircea mai îmbuca câteva peris, oare s, i îs, i spuse în gând:“Cu stomacul plin, devenim filozofi”. Pe neas, teptate,printre discut,ii, masa se goli repede, semn ca bucatariagazdei era apreciata.

19

- Eu zic la sfârs, it sa mult,umim gazdei, spuse Dan. Indifer-ent cât de mare sau mica a fost contribut,ia ei la construct,iaacestor bucare, trebuie sa fit, i de acord cu mine ca rezultatula fost excelent.

Gazda zâmbi s, i se întoarse catre Mircea:- Hai sa ît,i arat camera ta, sper sa ît, i placa.Mircea se lua dupa ea s, i descoperi o camera nici prea

mare, nici prea mica. În camera se afla un dulap mic, unbirou, un pat s, i o noptiera. Pe pat se gaseau deja o perechede pijamale frumos împachetate care, spre surprinderea luiMircea, aveau marimea potrivita lui. Mircea vru sa întrebegazda cum de s, tiuse ea ce marime are el s, i cum de eracamera deja pregatita. Gazda i-o lua însa înainte:

- Trebuie sa fii obosit. Schimba-te s, i baga-te în pat. Toaletaeste prima us, a din hol, pe dreapta. Daca ai nevoie de altelucruri, ma gases, ti în sufragerie în urmatoarele ore.

Apoi pleca s, i închise us, a în urma. Mircea se arunca pesalteaua moale, cu fat, a le perna. “Ce zi neobis, nuita”, îs, ispuse. “De dimineat, a eram acasa, acum sunt la sute dekilometri departare. Mai mult, parint, ii nu s, tiu de mine, iarîn fat, a ma asteapta numai necunoscutul. Chiar as, a, cum o fis, tiut gazda sa ma as, tepte exact la ora mesei, cum o fi s, tiut cemarime port la haine?”. Ciudat, enia situat,iei îl intriga dar s, iîi dadea un sentiment placut în acelas, i timp. Pentru primadata în viat, a lui era liber, plecat cu adevarat de acasa.

Dupa ce îmbraca pijamelele se gândi la parint, ii lui s, i lagrijile pe care s, i le faceau. Vroia sa le spuna ca este bine s, i caeste plecat, fara însa sa le divulge unde este, altfel ar fi stricatfrumuset,ea aventurii. Alese sa le trimita un email de pe opagina de internet, as, a ca se duse în sufragerie. Acolo gasigazda schimbând câteva vorbe cu Dan, baiatul înalt. Mirceaceru politicos access la un laptop s, i îi scrie un email scurttatalui sau, în care îi spunea ca a plecat de acasa s, i ca este

20

bine, nu trebuie sa îs, i faca griji. Apoi închise laptopul s, i selasa pe spatele canapelei, amet, it s, i obosit din întâmplarilezilei.

- Mircea, se vede pe fat, a ta ca es, ti obosit. Baga-te înpat, mâine am sa te duc la domnul Pavel, directorul s, colii.Mircea tresari.

- Care s, coala?, întreba el, gândindu-se ca tocmai a fugit deacasa,sa scape de s, coala.

- Cum care s, coala?, întreba gazda. Cea pentru care ai venit.Doar nu ai facut sute de kilometri s, i nu s, tii pentru ce?

Mircea ramase mirat. Chiar nu s, tia despre ce s, coala evorba. Gazda observa dilema lui Mircea s, i îi spuse:

- Acum nu trebuie sa despicam firul în patru. Mâine veimerge la domnul Pavel s, i vei lamuri situat,ia. Uite, ai aici unpahar de apa, în cazul ca ît, i e sete la noapte.

“Care s, coala?” se întreba Mircea. Dar nu mai simt,eanevoia sa discute. Era obosit s, i cu stomacul plin, ar fi vrut sase întinda în pat, ceea ce s, i facu în urmatoarele minute.

A doua zi de dimineat, a, Mircea fu trezit de galagiacocos, ului. Ce e drept, la bloc nu avea parte de experient,aasta, des, i s, i-ar fi putut instala o aplicat, ie pe iPhone cucântecul cocos, ilor. Se duse la baie, apoi la bucatarie, undeîmbuca nis, te unt cu gem. Dupa ce se schimba, ies, i afara,acolo unde gazda îl as, tepta cu cheile de la mas, ina.

- Gata, baiet, i? Hai urcat, i în mas, ina, astazi va duc s, i va iaueu cu mas, ina, de mâine merget,i voi cu autobuzul.

Mircea ezita. Chiar asta îs, i dorea acum, sa vada un directorde s, coala? Ar fi vrut sa fuga din nou, însa evenimentelede ieri erau înca proaspete în mintea lui, prea se potriveauuna cu alta. Era mai ales curios, as, a ca decise sa mearga,urcându-se în partea din spate a mas, inii. Mas, ina porni us, orde pe loc, semn ca s, oferul era unul linis, tit s, i fara graba.

21

Dupa un sfert de ora, mas, ina parca în fat,a unei cladiri cenu aducea neaparat cu o s, coala. Gazda îs, i lua la revederede la ceilalt, i baiet, i s, i îl conduse pe Mircea la un birou de laprimul etaj, acolo unde un barbat scund s, i de vârsta mijlociese afla în spatele unui birou de lemn.

- Intrat,i, spuse el. Ce va aduce la mine, doamna?- Ca întotdeauna, spuse gazda lui Mircea, un alt prieten

al domnului S, erbanescu. Nu s, tiu unde l-a gasit, cred ca l-aadunat din capitala.

- Cum te cheama? întreba directorul.- Mircea.- Frumos, un nume cu predestinat,ie de înt,elepciune s, i

pace. Sa ai parte de amândoua, zise el.- Pot sa plec?, întreba gazda lui Mircea.- Desigur, spuse directorul, sper sa ne vedem cât de curând

la dumneavoastra acasa, s, tit, i cât de mult îmi place ciorbadumneavoastra de peris, oare.

- Cum sa nu? spuse gazda. Cât de curând, s, i închise us, a înurma ei.

Directorul se întoarse înspre Mircea.- Desigur ca ai multe întrebari, ca s, i mine de altfel. Din

pacate, azi e o zi speciala s, i nu putem sta mult de vorba. Salamurim însa lucrurile cele mai importante s, i restul vine maitârziu, toate la timpul lor. Vii din capitala?

- Da- Am înt,eles ca l-ai întâlnit pe domnul S, erbanescu?- Nu s, tiu despre cine vorbit, i, eu am primit adresa de la un

cers, etor pe care m-am întâlnit, raspunse Mircea. As, vrea sava întreb, unde ma aflu s, i de unde s, tie lumea din jurul meude mine?

Directorul se uite la el s, i îi raspunse:- Te afli într-un loc despre care nu trebuie sa vorbes, ti, asta

este cel mai important lucru. Iar lumea s, tie mai put,in despre

22

tine decât ît, i pot,i imagina, în afara de faptul ca ai plecat deacasa, probabil fara acordul parint, ilor, as, a e?

- As, a e, dar le-am scris un email, raspunse Mircea.- Foarte rau, sa nu se mai întâmple pe viitor fara s, tirea

noastra.- Dar ce este aceasta, o închisoare, armata?Directorul râse.- Nu, nu este nici închisoare nici armata. Din contra, este

locul cel mai liber pe care un elev s, i-l poate dori. Atâta doarca avem câteva reguili stricte, iar cea mai importanta dintreele este sa nu vorbes, ti despre aceasta s, coala, nici macar cuparint, ii tai. Lasa-ne pe noi se ne ocupam de comunicareacu parint, ii tai, s, tim cum sa o facem mai bine. Daca vreisa vorbes, ti cu ei la telefon, daca vrei sa îi vizitezi, totul serezolva, însa lasa-ne pe noi sa aranjam lucrurile astea, esteprea periculos sa te lasam pe tine sa o faci.

- Periculos pentru ce?- Periculos pentru a fi descoperit,i.Mircea ramase mirat. Aventura lui începea sa capete

dimensiuni neas, teptate, ca într-un roman polit, ist ale careiintrigi începeau sa se desfaca înca de la început.

- Sa înt,eleg ca aceasta este o s, coala care se ascunde delume? Întreba Mircea.

- Da, as, a este. Atâta timp cât nu suntem dat, i în vileag.Sa nu te mire însa, cea mai mare parte a comunitat, ii acestuioras, el s, tie despre noi s, i pastreaza secretul. De îndata ce vomfi descoperit,i însa, va trebui sa ne mutam din nou.

- Dar de ce? Întreba Mircea. Cine va poate urmari?Directorul se as, eza pe fotoliu.- Întrebarea corecta nu este cine, ci mai degraba “de ce”.

Pot,i însa începe sa te dumires, ti, participând chiar de azi lacursurile s, colii noastre. Hai dupa mine.

23

Curios, Mircea îl urma pe director pe culoarul principal dela primul etaj, pâna când ajunsera în dreptul unei clase pecare scria “Fizica”.

- Te las aici, spuse directorul. Alege un loc într-o banca s, ine vedem mai târziu. Gazda ta va veni sa te ia dupa cursuri.

24

Two

La prima lui lect, ie, Mircea se as, eza într-un loc undeva înspatele clasei. Undeva pe rândul din fat, a îl recunoscu peDan, baiatul înalt de la gazda sa. Dupa câteva momente,îs, i facu aparit, ia profesorul de fizica. Era un barbat scund,care îs, i ascundea privirile în spatele unor ochelari de culoareînchisa. Elevii s-au as, ezat în banca iar profesorul, dupa ce apus catalogul pe masa, a venit în fat,a ei s, i s-a as, ezat pe ea,scrutând în tacere fet,ele în as, teptare ale elevilor. O linis, teadânca contrasta cu galagia din timpul pauzei, strapunsadoar de ochii din spatele ochelarilor, ce se mis, cau într-oparte s, i alta împreuna cu sprâncenele, tradând o oarecareagitat, ie în t,easta cu par lung din spatele lor.

- S, tie cineva ce lect, ie este aceasta?, rupse profesorultacerea.

- De fizica, veni un raspuns din stânga.- Da, as, a, e. Ceva as, teptari din partea voastra?.- Plictiseala, formule s, i dureri de cap, veni un raspuns

îndraznet, din partea lu.Clasa râse spontan.- Sinceritatea se rasplates, te. Sa nu uit,i sa îmi ceri sa ît, i

adaug un punct la urmatoarea nota. S, i totus, i, continualinis, tit profesorul de la înalt, imea catedrei, pot,i detalia?

25

- Sa detaliez caderea corpului liber pe panta înclinata sauinutilitatea unei astfel de învat, aturi? raspunse îndraznet,Dan. Ne putet,i explica dumneavoastra de ce sa învat, amnis, te formule încâlcite pentru ca sa nu le folosim apoiniciodata?

- Deci fizica este plicticoasa? întreba profesorul.- Da, este, spuse Dan. Studiem nis, te fenomene plicticoase

cu nis, te unelte greoaie cum sunt formulele, pentru ca apoisa nu mai folosim niciodata ce am învat,at. Nu vi se pare ceamai nefericita combinat, ie?

Vocea îi tremura deja. Mircea îl privi lung pe Dan, noulsau coleg. Înalt, cu parul tuns, radia inteligenta s, i curaj, însas, i multa emot,ie. “Îmi place”, îs, i spuse Mircea s, i anticipascurt momentul placut din pauza când va încerca sa s, i-l facaprieten. Profesul de fizica îi întrerupse reveriia:

-Întorcând pe dos ce ai spus, tu ai vrea sa studiezi cevaplacut, cu nis, te instrumente facile, iar ceea ce învet, i sa fie defolos în viitor. As, a e?.

- Da, veni scurt raspunsul.- Pai atunci învat, a sa vrajes, ti fetele.Clasa iar râse spontan.- E placut, facil s, i util pe viitor, adauga profesorul. Aici

însa, dragul meu, nu te vom învat,a asta. În schimb, te vomînvat,a ce este Universul din jurul tau, lucrul asta plicticosunde tu respiri, iubes, ti s, i te mis, ti. Materia asta din jurul tau,care as, a de banala ca ai uitat de existent,a ei des, i, fara ea, tunici macar nu ai fi venit în existent,a. Te-ai gândit vreodatasa mult,umes, ti Pamântului ca te t, ine pe el, aerului ca îl pot,irespira? Te-ai întrebat vreodata cum sunt ele facute, daca sesimt bine sau daca au nevoie de ajutorul tau?

Linis, tea cuprinse iar întreaga clasa.- “Fizica, dragii mei, este s, tiint,a lumii materiale din jurul

nostru. Din ce este facuta, cum funct, ioneaza s, i daca se

26

poate, cum a venit în existent,a. S, i, da, limbajul ei este greoi.Sa derivezi ecuat, ii, sa rezolvi integrale, nu este us, or. Dardaca acea sta estecostul pe care trebuie sa îl platim pentrua afla adevarul despre lumea în care traim, oare nu meritaîncercam?. Gândit, i-va, pentru ca sa cerem de mâncare înFrant,a, trebuie sa învat, am limba francezilor, pentru ca sane înt,elegem cu adevarat unii pe alt, ii trebuie sa învat, amun limbaj dincolo de cuvintele pe care le folosim. Mereutrebuie sa învat, am limbaje noi, iar integralele s, i derivatelenu sunt altceva decât un limbaj al naturii, un limbaj prin caremateria din jurul nostru ne spune cum funct, ioneaza. DacaDumnezeu ar veni aici sa va explice cum a facut el lumea, înderivate s, i integrale, oare nu at, i fi curios, i?

- Dumnezeu nu exista! se auzi o voce din clasa.- Dumnezeu este aici doar un concept care ne ajuta sa ne

canalizam gândurile. Einstein spunea ca el cauta gândurilelui Dumnezeu. Înseamna ca Einstein credea în Dumnezeu?Nu. Dar conceptul divinitat, ii îl ajuta sa îs, i canalizezegândurile catre principiile cu adevarat fundamentale alelumii materiale, ca unificarea tuturor fort,elor sau naturatimpului. Se preocupa Einstein de o forma particulara acaderii corpului pe un plan înclinat? Nu, pentru ca, însine, procesul este unul plicticos, ca s, i procesul prin careatomii din aerul de aici se lovesc precis de peret,i. Sunt însaprincipiile fundamentale din spatele acestor procese cele pecare Einstein le cauta. De aceea spunea ca vrea sa fie câtmai aproape de mintea lui Dumnezeu, pentru a gasi acesteprincipii.

Profesorul lua o pauza mai lunga, as, teptând parca o între-bare.

- Îndraznit, i sa vorbit, i, asta e lect, ie s, i nu inchizit, ie, zise el.Tu, fata cu parul ondulat. Cum te cheama?

- Ana

27

- Zii, Ana- Daca Einstein ar fi fi gasit principiile fundamentale ale

lumii, ar fi putut construi înca o lume?- Frumoasa întrebare! Ar fi putut? Nu s, tiu. . . Tu daca ai

alege un set de principii fundamentale consistente, ai puteaconstrui acea lume? Nu pare evident. Sa luam cazul acesteilumi s, i sa numim câteva principii fudnamentale dupa careeste construi, pentru a vedea apoi cum ar fi putut-o aduceDumnezeu în existent,a. Din ce e facuta lumea asta?

Profesorul privi din nou atent clasa, as, teptând raspuns.- Din atomi, spuse cineva- Numai din atomi? Nu plutesc atomii as, tia în spat,iu s, i

nu se deplaseaza ei în timp? Sa începem cu spat,iu s, i cutimpul. Sa zicem ca Dumnezeu a creat spat,iul s, i timpul.Cum a facut-o însa? Trebuie sa fi pornit de la nimic. Darcum arata acel Nimic?

Tacere în clasa.- Nimicul nu are cum sa arate, pentru ca el este nimic,

raspunse Mircea.Zgomotul vocii sale îl sperie put,in. Nu îs, i daduse seama

ca se lasase purtat de firul argumentelor s, i uitase de sine.Profesorul de fizica se uita la el:

- Corect, Nimicul este nimic, deci el nu are nici oproprietate s, i deci nu are cum sa arate. Sa va faco confident,a. Când eram adolescent ca voi, faceamurmatoarea experient,a. Îmi imaginam ca nu exista nimicîn Univers. Nimic neobis, nuit pâna acum, Universul eraun spat, iu gol, la care eu, un observator extern, ma uitam.Avea trecut, avea viitor, doar ca spat, iul nu era “umplut”cu materie. Apoi însa, încercam sa-mi imaginez ca nuexista nici macar atâta, nici macar Universul gol, nici macarspat,iu, nici macar eu ca observator. Imaginat, i-va s, i voi.Nimic nu exista, nimic nu a existat s, i nimic nu va exista,

28

nici macar ideea de nimic. . . Nu exista nici macar s, ansaacestui moment, nici macar s, ansa unui moment oarecare.Exista doar Nimicul, din care nimic nu poate apare, niciacest moment s, i nici un fel de moment. Pentru o fract, iunede secunda, nu cumva o crampa, o durere, va sageteaza ?zicinima? Momentul când realizam ca în Universul nostru arfi putut ca sa nu apara nimic, nici macar un moment deexistent,a, oricare ar fi el, nici macar un punct de spat, iu. Înaceasta frac?iune de secund? “vedem” un întuneric în?nit,în care nimic nu apare, în care nimic NU POATE s? apar?, încare nici eu nu pot s? apar, nici atomul din fa?a mea, nici unmoment, nici m?car o idee. Pentru o practiune de secund?realiz?m ce înseamn? s? nu exist? nimic.

Tacerea cuprinse iaras, i clasa. Pe fetele unor elevi se vedeanedumerirea, pe a altora uimirea. Profesorul se lumina lafat, a, însemna ca cel put,in o parte dintre ei au realizat ideeaconceptului de nimic. Apoi continua:

- Nimicul este unul dintre acele concepte care par in-nacesibile creierului nostru. Ni se pare natural ca existaceva. Existent,a însa, este o minune. Orice fel de existent,a.Caci, daca existent,a noastra are concepte ca spat,iu, timps, i atomi, o alta existent,a poate ca are concepte pe carenici nu ni le putem imagina. Poate ca o alta existent,a sedesfas, oara într-un singur punct de spat,iu dar în infinitedimensiuni necunoscute ale sale, poate ca ea nu cont,inenot,iuni de obiect sau de individualitate ci de plenitudine,poate ca însus, i timpul are mai multe direct, ii sau poate caacesta nu exista. Imaginat, i-va ca universurile acestea suntacolo, pentru voi. Descoperit,i-le conceptele inimaginabile,construit,i-le principiile, aducet, i la lumina aceste Universuri!Din punctul acesta de vedere da, fizica Universului în carese întâmpla sa traim noi este plicticoasa fat, a de celelalteUniversuri posibile, ea are doar câteva concepte de la care

29

pornes, te, ca cel de spat,iu, timp s, i atomi care umplu goluriledin spat,iu. Des, i, trebuie sa spun, mai exista un concept alacestei lumi pe care fizica nu îl poate cuprinde. Avet,i ideecare?

Profesorul îs, i plimba privirea prin clasa. Nimeni nuîndraznea sa zica ceva. Sa fie Big Bangul, sa fie lumina?Dupa un timp se auzi o voce din spatele clasei:

- Dragostea, domn’ profesor.Clasa râse spontan, neas, teptându-se la acest raspuns.- Pai da, as, vrea sa s, tiu s, i eu ecuat,ia iubirii, continua elevul.- De ce? Pentru ca apoi sa modifici variabilele s, i sa fii iubit

de cine vrei tu? Întreba profesorul.Clasa se întoarse cu privirile catre cel îndraznet, .- De ce nu? zise elevul.- S, i cine e print,esa? întreba o colega.Profesorul interveni.- Râdet,i voi, dar baiatul asta are part, ial dreptate, des, i nu

complet. O parte din variabilele ecuat, iei iubirii nu suntgreu de ghicit. În funct, ie de ele, mis, carile prietenului nostrupot fi considerate previzibile. Din punctul asta de vedere,dragostea este o problema mecanica. Exista însa un punctunde dragostea iese din sfera fizicii s, i acesta e descriereacaldurii pe care el o simte când este îndragostit. Simt, ireadragostei sau simtitirea unui dureri, sau orice simt, ire vret, ivoi, iese momentan din afara fizicii. Toate ecuat, iile Univer-sului pe care le cunoas, tem descriu cum atomii se mis, ca înspat,iu s, i timp, însa nu descriu cum ei pot simt,i dragosteasau durerea. Oamenii, spre deosebire de atomii descris, i demanualele de fizica, simt aceste lucruri. De aceea, fizica esteo s, tiint, a infirma a Universului, pentru ca ea descrie materiamoarta, materia fara simt, ire. . .

30

Mircea ramase surprins. Un profesor de fizica care începeprin a recunoas, te infirmitatea materiei pe care o preda, as, aceva n-a mai întâlnit. . . Îndrazni sa ridice vocea.

- Deci recunoas, tet,i ca fizica este plicticoasa.Un zâmbet aparu pe fat,a profesorului.- Nu as, a de repede dragul meu, nu as, a de repede. Daca

fizica ar fi doar s, tiint, a atomilor mort, i în spat,iu, ca un fel debile ce se mis, ca fara sens s, i care se cioncnesc între ele, atuncit, i-as, da dreptate. Da, fizica ar fi fost plicticoasa. Dar nu esteas, a. S, tii de ce?

- Nu, de ce? raspunse Mircea.Profesorul începu sa se plimbe printre rânduri.- Pentru ca fizica nu descrie o colect, ie de bile care se

mis, ca în spat, iu. Daca ar fi fost as, a, atunci fizica ar firamas doar mecanica newtoniana. Vom vedea însa cum,la fiecare nivel al realitat, ii, materia asta, as, a moarta cum e,ne aduce surprize. Atomii nu sunt nis, te bile colorate, cumpoate ne-am închipui, ci sunt colect, ii de particule mai mici,electroni, protoni s, i neutroni. Electronii nu pot fi privit, itot ca nis, te bile de o dimensiune data, ci mai degraba canis, te manifestari punctuale ale materiei, infinit de mici s, ifara forma. În mecanica cuantica vom vedea cum aces, tielectroni nu se afla precis într-o pozit, ie din spat,iu ci se aflaîn acelas, i timp în toate locat, iile din spat,iu. Lucrul esteposibil pentru ca electronii infinit de mici pot fi privit, i canis, te pachete discrete de energie ale unui câmp universal,pachete de energie prin care acest câmp se manifesta în toatelocat, iile sale din spat, iu. Iar spat,iul nici el nu sta simplus, i etern cum spunea Newton, ci poate fi dinamic, se poatecurba s, i eventual discretiza. Toate aceste aspecte neobis, nuiteale materiei îmi spun mie un lucru: procesul de creat, ie dinnimic, oricum ar fi avut loc, nu a fost us, or.

Profesorul se întoarse la catedra.

31

- Nu, zise el, fizica nu este plicticoasa, pentru ca ea ne aratadurerile facerii acestei lumi materiale în care ne mis, cam.Ma întreb s, i eu câteodata, daca Dumnezeul cres, tin ar fivrut ca sa vada doar daca noi suntem buni sau rai, nu ne-ar fi putut face din gelatina? Sau din bile deplasându-seîn spat,iu? Sau din abur? De ce a trebuit sa apeleze la oconstruct,ie as, a de complexa a Universului, cu aspecte as, ade surprinzatoare? De ce a avut nevoie de spat,ii dinamice,de ce a avut nevoie de particule cuantice care, as, a cum vomvedea, se pot gasi în acelas, i timp peste tot în spat,iu? Dece as, a de multe alte aspecte paradoxale s, i neobis, nuite aleacestui Univers material? Pentru ca i-a fost greu? Pentruca “venirea din nimic” (ca sa o numesc as, a) este o minuneplatita cu concepte de multe ori incomprehensibile mint, iinoastre?

Mircea îndrazni sa întrerupa din nou s, irul de gânduri:- Deci fizica nu este plicticoasa?- Nu, nu este, raspunse profesorul, nici nu are cum sa

fie. Atunci când asistam cu mintea noastra la creat, ia Uni-versului din nimic, atunci când descoperim concepte princare lumea de zi cu zi a venit în existent,a, atomii pe careîi vedem s, i îi mirosim, spat,iul în care ne mis, cam, s, i atuncicând vedem cât de neobis, nuite sunt aceste concepte, fizicanu poate fi plicticoasa. De la nimic la creat, ie, iata drumul pecare fizica îl are în fat, a. S, i dincolo de asta, daca se pote.

- Ce vret,i sa spunet,i, cum adica dincolo, credet,i în paranor-mal? Întreba o fata din dreapta clasei.

- Nu cred în paranormal, as, a cum înt,elegi tu paranormalul.Dar cred în concepte pe care fizica le va descoperi mai târzius, i care vor fi cu totul neas, teptate. Sa luam nimicul deexemplu, un concept incomprehensibil mint, ii noastre, as, acum am vazut. Din acesta apare existent,a. Pâna unde putem

32

merge însa? Care este opusul nimicului pe care îl putematinge?

Mai mult, i elevi se pregateau sa raspunda, s, i profesorularata catre unul dintre ei.

- Opusul nimicului este totul.- Totul, care nu poate fi înca nici definit? zise profesorul.

Eu as, zice ca opusul nimicului este infinitul. Poate cineva daun exemplu de infinit?

- Numerele naturale, raspunse un elev. Sunt infinite.- S, tii, spune profesorul, pe mine niciodata nu m-a impre-

sionat infinitul asta, pentru ca este virtual. Îmi poate dacineva un exemplu de infinit real?

- Prostia, raspunse îndraznet, un baiat din spate.Clasa izbucni din nou în râs. Profesorul interveni.- Eu ma gândeam la altceva, ma gândeam la stele. S, tit, i ca

s-ar putea sa fie infinite în numar?Mircea gasi ocazia sa intervina din nou.- Nu are cum. Toata lumea s, tie ca Universul a pornit dintr-

un Big Bang acum nu s, tiu câte miliarde de ani. Nu are cumsa fie infinit, pentru ca nu a avut timp sa ajunga infinit.

- Daca tu ît, i imaginezi Big Bang-ul ca pe o explozie “dintr-un punct”, atunci ai dreptate. Însa aceasta e doar una dintrecele doua teorii posibile. A doua teorie spune ca Universula fost infinit în spat,iu înca de la început, când densitateade materie era urias, a. Acest Univers infinit de la început aexplodat, creând un Univers cu materie mai rara, cel pe careîl vedem noi azi. S, i Universul de început s, i cel de sfârs, itsunt însa infinite, iar ceea ce noi numim Big Bang este doaro manifestare locala a aces, ti explozii, în zona noastra deUnivers. Ambele teorii, atât cea pe care ai numit-o tu, cât s, iaceasta pe care am numit-o eu, pot fi adevarate, iar fizicieniichiar nu s, tiu astazi pe care sa o aleaga. Cu alte cuvinte, exista

33

o s, ansa de 50 de procente ca Universul sa fie infinit în spat,iu.Putet,i sa va imaginat, i as, a ceva?

Din prima banca, Dan interveni.- Vret,i sa spunet,i ca dincolo de stelele pe care noi le vedem

pe cer se afla alte stele, s, i în spatele lor alte stele, s, i as, a maideparte, la infinit, fara oprire?

- Da, asta vreau sa spun. Acesta este conceptul de infinitreal care ma fascineaza s, i pe mine s, i pe care mi-l imaginezatunci când ma uit printr-un telescop. De fiecare data cândîmi imaginez Universul infinit de stele ma trece un fior, cas, i atunci când îmi imaginez nimicul. Universul poate fi as, a,infinit în spat,iu s, i nimeni nu ne-a întrebat pe noi, oamenii,daca vrem sa fie as, a. Conceptul acesta de infinit real îmispune ca, într-adevar, în fizica pot apare concepte dincolode înt,elegerea noastra. Asta vroiam sa spun, ca fizica poatemerge mai departe. Universul nu este facut pentru ca noi saîl înt,elegem. Noi, cu creierele noastre, înt,elegem cât putemdin el.

- Între nimic s, i infinit, adauga poetic o fata. Aceasta estesoarta noastra.

- Da, pot,i spune as, a. Plaja aceasta dintre nimic s, i infiniteste în fond povestea fizicii. O poveste plina de miraris, i de surprize. Nici nu cred ca se putea altfel. Pentru aveni în existent,a, materiei nu i-a fost us, or. Diversitateaconceptelor care acopera aceasta plaja este dovada acestuilucru. Despre aceasta însa, în lect, iile urmatoare. Acolovom descoperi, rând pe rând, conceptele aceasta speciale,începând cu mecanica clasica s, i terminând cu teorii cuanticeale câmpului. S, i, atent,ie, fara formule!

Profesorul lua catalogul în mâna s, i se întoarse spre elevi.- O ultima întrebare?- Cum ramâne cu ecuat, ia iubirii? O punet,i pe tabla?

34

Profesorul se îndrepta pe tabla s, i desena repede o floare.Apoi, salutând clasa, ies, i afara.

35