• Poat e că aţi auzit şi voi cât e ceva depr e violenţă ( ast a est e sigur .),sau poat e aţ i văzut act e de violenţă sau agr esivit at e.

• Eu descr iu violenţa , f ie ea f izică sau ver bală , ca un mod bar bar de a-ţi expr ima sent iment e de f ur ie , or i de

t r ist eţe ,de nebunie .Poat e uneor i vr ei sa t e îndepăr t ezi de acest e st ăr i de spir it negat ive, vr ei să t e ext er ior izezi , dar

înt r -un mod nu pr ea plăcut .• Uneor i mint ea est e condusă de căt r e st r es or i de o voinţă

put er nică de a lăsa t ot ul balt ă . Eşt i at ât de ner vos , încat cr eier ul nu poat e pr ocesa ce se înt amplă .Acţionezi f ăr ă a t e

gândi .Uneor i gr eşind enor m. Aceast ă st ar e, car e până la ur mă dispar e şi t e lasă în pace , vr ei să o alungi cât mai

r epede cu put inţă. Dar dacă acest e st ăr i pun st ăpânir e pe t ine , nici nu îţi vei put ea da seama de ceea ce f aci.

• E bine să încer ci să t e calmezi şi să gandeşt i limpede la ceea ce se înt âmplă . Tot uşi , eu nu sunt de păr er e că

agr esivit at ea ar t r ebui să aibă o inf luenţ ă at ât de mar e , încât să r ecur gi la ea , f ie ver bal sau f izic.Te dist r ugi.

• Put eţi cr ede oar e cât e cr ime şi cât e alt e lucr ur i gr oaznice se pot înt âmpla din cauza acest ui spir it de neevit at car e ne

dist r uge viaţ a?

Păstrează violenţa în minte ,acolo unde îi este locul. (Brian

Aldiss)

Mă opun violenţei pentru că i ş

atunci când pare să fac ă bine, binele e doar

temporar. Răul pe care îl produce e

permanent.(Mahatma Gandhi)

Violenţa în familie

• Un subiect şi mai pr et enţios est e violenţa în f amilie. Aceast a nu numai că est e, evident , o r ăuf ăcăt oar e asupr a t ut ur or membr ilor car e par t icipă la agr esivit at e sau la acel limbaj dur , ci est e şi un exemplu f er oce pent r u copii , car e ,când vor cr eşt e îl vor aplica f ăr ă ezit ar e.

• Se aude de at ât de mult e or i de violenţa în f amilie , încât nici nu şt ii la ce să t e aşt epţi.

• Est e at ât de pr onunţat ef ect ul br ut alit ăţii încât cr eşt e de la gener aţie la gener aţie.

• Fiinţe inocent e aj ung vict ime, f iinţe inconşt ient e aj ung vinovaţi, pana la ur mă , aceast ă lume est e plină de violenţ ă.

Foloseşt e violenţa dacă ai ur ă în suf let , dar nu f olosi nevinovăţia ca să-ţ i ascunzi neput inţa. (I ndir a Gandhi)

Violenţa în şcoli

• Un alt t ip de violenţă est e cea din şcoli . Copiii învaţă de la alţi oameni , de la t elevizor , de pe int er net , până la ur mă învaţă chiar pe st r adă cum să devină violenţi.

• Dacă ochiul vede , at unci cr eier ul aplică. I maginile br ut ale r ămân înt ipăr it e în mint e , ca şi cum , or ice ai f ace nu le-ai put ea uit a . I ar dacă încer ci să le elimini ,t e at acă şi mai mult , t e pr esează , t e f ac să t e gândeşt i mai t ot t impul la violenţă , ast f el ,la un moment dat ,să o pui în aplicar e.

• Copii car e se bat , se îmbr âncesc şi înj ur ă f ii sigur că nu vor r enunţa de cur ând la acest st il de viaţă.

Toate f iinţele tremură înaintea violenţei. Toate se

tem de moarte, toate iubesc viaţa. Prive te- te în alş ţii.

Apoi pe cine mai po i rţ ăni? Ce rău mai poţi face?

(Buddha)

Violenţa este arma celor slabi. (Mahatma

Gandhi)

Victoria obţinut ă prin violenţă este echivalentul unei înfrângeri, pentru că este temporară. (Mahatma Gandhi)

Viaţa e o băt ălie…Dar dacă f oloseşt i violenţa

ca şi ar mă , nu mai mer it ă să lupţi,

deoar ece eşt i dej a învins.