portal.just.roportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/BILANT... · Web view233/2002 pentru...

Raport Anual de Activitate – 2015 JUDECĂTORIA SECTOR 4 BUCUREŞTI

•Completare Ecris circuit intern

Arhiva

•Completare circuit intern

•Asigurare consultare dosar

7. Judecator

Stabilire termen şi comunicare raspuns intampinare

Grefier responsabil cu procedura prealabila

•Emitere citatii şi adrese

•Completare Ecris circuit intern

Arhiva

•Completare circuit intern

•Asigurare consultare dosar

Preşedinte Mariana Feldioreanu21.01.2016

2015

Raport anual de activitate pentru anul

2015

Judecătoria Sector 4 Bucureşti

1


CAPITOLUL I STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015............................................................................................- 3 -

I.1. ACTIVITATEA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015..................................................................................................- 3 -

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii...........................- 11 -

1.2. Încărcătura pe judecător.................................................................................................................- 23 -

1.3. Managementul resurselor umane.....................................................................................................- 25 -

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţa.............................................- 30 -

1.5. Probleme de managementul al instanţei..........................................................................................- 38 -

I.2. INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI...............................- 57 -

I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE..............................................................................................- 68 -

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.............- 68 -

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii).................................................................- 70 -

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei..................................................- 74 -

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului si Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar.............................................................................................................................................................- 78 -

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar..................................................- 83 -

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2015.................................................................................................- 87 -

CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR..........................................- 96 -

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar................................................- 96 -

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar......................................................- 100 -

CAPITOLUL IV. ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ................................................................................................................................- 101 -

CAPITOLUL V. RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ................................................................................................- 103 -

VI. CONCLUZII....................................................................................................................................... - 111 -

2


Capitolul I Starea instanţei în anul 2015

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015

Activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în anul 2015 se caracterizează

prin rezultatele de excepţie obţinute, reflectate în datele statistice, indicatorii de

eficienţă şi criteriile de calitate pe care actul de justiţie trebuie să îl asigure.

Perioada 2010 - 2015 a fost caracterizată de modificări legislative majore

care au impus schimbări majore în modul de organizare a activităţii instanţei,

fiind necesare măsuri pentru punerea în aplicare a noilor coduri, iar anul 2015

este un an în care se pot face evaluări ale modului în care implementarea noilor

coduri a fost pusă în aplicare, rezultatele fiind aşa cum s-a arătat mai sus foarte

bune.

Ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri începând cu anul 2010, atât

în materie civilă cât şi în materie penală, au fost necesare ajustări ale fluxurilor

de documente şi ale fluxurilor de lucru, astfel încât activitatea să se desfăşoare în

condiţii optime şi eficiente, pentru a putea răspunde aşteptărilor pe care

justiţiabilii le au cu privire la soluţionarea corectă şi într-un termen rezonabil a

cererilor adresate instanţei.

Pornind de la aceste realităţi, în cursul anului 2015, în cadrul Judecătoriei

Sector 4 Bucureşti s-a pus accentul pe organizarea eficientă a activităţii,

acordându-se o importanţă deosebită acelor măsuri a căror realizare constituie o

responsabilitate directă a fiecărei instanţe, cum ar fi: repartizarea aleatorie a

cauzelor, funcţionarea completurilor specializate în materiile prevăzute de lege

şi funcţionarea secţiilor specializate în materie civilă şi penală, aplicarea

riguroasă a normelor de procedură care asigură soluţionarea cauzelor într-un

termen rezonabil, realizarea transparentă a actului de justiţie şi respectarea Legii

nr. 544/2001 privind furnizarea informaţiilor de interes public şi a Legii nr.

3


233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 27/2002 privind dreptul de

petiţionare, prin intermediul Biroului de informaţii şi relaţii publice.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti are potrivit vechiului Cod de procedură

civilă plenitudine de competenţă pentru judecarea în fond a cauzelor înregistrate

în materie civilă şi este instanţă de fond competentă în materie penală.

În materie civilă şi a litigiilor cu profesioniştii, judecătoriei îi revine în

prezent competenţa de soluţionare a cauzelor civile conform art. 94 Noul Cod de

Procedură Civilă, între care şi cererile cu o valoare sub 200.000 lei, cereri de

împărţeală judiciară, cereri în materie succesorală, cereri neevaluabile în bani,

cereri în materia fondului funciar.

În raport de Legea nr. 487/2002 republicată, Judecătoria Sector 4

Bucureşti este competentă în soluţionarea cererilor privind internarea

nevoluntară a persoanelor şi externarea persoanelor internate nevoluntar, dat

fiind ca Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” funcţionează în raza

de competență teritoriala a acestei instanţe.

De asemenea, în raport de prevederile art. 650 din Noul Cod de Procedură

Civilă Judecătoria Sector 4 Bucureşti este instanţă de executare în ceea ce

priveşte executările silite.

În materie penală, Secţia specializată a instanţei judecă în primă instanţă

toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe,

conform art. 35 din Noul Cod procedură penală.

Pe lângă competenţa generală stabilită de Codul de procedură penală, în

conformitate cu art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 116/2013,

Judecătoria Sector 4 Bucureşti este competentă în soluţionarea cererilor şi

contestaţiilor în materia executării pedepselor privative de libertate privind

deţinuţii aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate la penitenciarele

Bucureşti Jilava şi Spital Jilava.

4


Structura cauzelor în materie penală se caracterizează prin aceea că un

număr mare de dosare vizează faza de executare a pedepselor şi de asemenea, un

număr mare de cereri în materie penală este reprezentat de plângerile formulate

de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate împotriva

încheierii pronunţate de judecătorul delegat, potrivit Legii nr. 254/2013 privind

executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, competenţa

Judecătoriei Sector 4 Bucureşti este limitată, structura cauzelor înregistrate

cuprinzând în principal cauze având ca obiect anulare proces verbal de

contravenţie.

De asemenea, conform Legii nr. 122/2006, instanţa are competenţă în

soluţionarea plângerilor în materia azilului, în raport de faptul că pe raza

teritorială a sectorului 4 se află sediul Inspectoratului General pentru Imigrări. În

această materie sunt înregistrate plângeri privind acordarea statutului de refugiat

sau a protecţiei subsidiare, privind acordarea accesului la o noua procedură,

privind procedura accelerată şi plângeri privind determinarea statului membru

responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională în baza

Regulamentului CE nr. 604/2013 Dublin III.

În materia cauzelor cu minori şi de dreptul familiei, principalele

obiecte înregistrate sunt cele legate de desfacerea căsătoriei şi efectele

patrimoniale şi nepatrimoniale ale desfacerii căsătoriei, iar începând cu anul

2012 un număr semnificativ de cauze au fost înregistrate în ceea ce priveşte

cauzele având ca obiect emiterea ordinelor de protecţie, prevăzute de Legea nr.

217/2003, astfel cum a fost modificată.

În materia litigiilor de muncă, sub imperiul vechiului Cod de procedură

civilă, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. c) din acest act normativ, competenţa

5


judecătoriei este limitată, obiectele înregistrate în această materie fiind:

contestaţie la executare şi întoarcerea executării.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti este una din cele 21 de judecătorii care

funcţionează în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa are constituite, începând cu anul 2007 două secţii: Secţia Civilă şi

Secţia Penală, fiecare dintre aceste secţii funcţionând cu complete specializate în

materiile prevăzute de lege (fond funciar, minori şi familie, corupţie, azil).

Având în vedere spaţiul restrâns în care instanţa îşi desfăşoară activitatea

şi numărul redus de grefieri arhivari şi registratori prevăzut în schema de

personal s-a hotărât ca în cadrul instanţei să funcţioneze Registratură şi Arhivă

comună pentru cele două secţii.

Din punct de vedere al compartimentelor auxiliare prevăzute de Legea nr.

304/2004 republicată şi de Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor

(Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 cu modificările

ulterioare), instanţa are următoarele compartimente: registratură, arhivă, birou

de informare şi relaţii publice, biblioteca.

Totodată, în structura instanţei au fost constituite, în conformitate cu

dispoziţiile legale, biroul de executări penale, biroul executări silite civile, biroul

executări contravenţionale şi biroul pentru înregistrarea şi evidenţa persoanelor

juridice.

Datorită volumului mare de activitate în cadrul instanţei, prin decizii ale

preşedintelui instanţei, două persoane au fost desemnate cu atribuţii distincte

privind emiterea de citaţii în dosarele la prim termen, comunicări prealabile şi

expediţii.

Comparativ cu instanţele ierarhic superioare, judecătoria nu are în

structura sa un compartiment distinct de informatică juridică şi nici departament

economico-financiar şi administrativ. Activitatea de informatică este desfăşurată 6


de un informatician cu studii superioare de specialitate din cadrul Tribunalului

Bucureşti, iar activitatea economico-financiară este coordonată de managerul

economic subordonat Preşedintelui Tribunalului Bucureşti.

Prezentarea şi analizarea datelor statistice pentru anul 2015 necesită

câteva consideraţii prealabile referitoare la indicatorii statistici şi modul de

culegere a datelor, având în vedere că începând cu anul 2015 judecătoriile au

intrat în modul de statistică furnizat de aplicaţia ECRIS.

Din această perspectivă trebuie menţionat că indicatorul „dosare

soluţionate” are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută

în vedere până acum, în sensul că până la nivelul anului 2013 indicatorul

„dosare soluţionate” reprezenta totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei

perioade de evaluare, în timp ce în prezent acest concept este definit ca

totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul perioadei de

evaluare.

Totodată, arătăm că din perspectiva numărului de dosare nou intrate,

statistica instanţei a fost permanent corelată cu datele din aplicaţia ECRIS, astfel

încât acest parametru nu a suferit modificări.

Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea

indicatorilor privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a

cauzelor.

După cum se cunoaşte aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele

înregistrate începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai

vechi, astfel încât deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic,

dosarele înregistrate anterior anului 2011 nu sunt luate în considerare în

statistică, chiar dacă sunt soluţionate în perioada de referinţă.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti a luat măsuri de instruire a personalului

auxiliar, astfel pe parcursul anului 2015 au fost continuate activităţile de

7


instruire a grefierilor privind modul corect de închidere a dosarelor şi s-au luat

măsuri de identificare a dosarelor care figurau încă neînchise, însă la acest

moment se impune, în continuare, monitorizarea închiderii corecte a datelor,

precum şi identificarea acelor dosare în care documentul sau soluţia dosarului nu

au fost corect completate.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că, până la instalarea aplicaţiei

STATIS, nu au existat rapoarte care să indice pentru fiecare complet dosarele

neînchise, astfel încât identificarea persoanelor responsabile cu închiderea

dosarelor a fost dificilă şi consumatoare de timp şi resurse.

Modulul de statistică din ECRIS furnizează date privind hotărârile

restante (documente neînchise şi documente în curs de redactare), însă în ceea ce

priveşte încheierile prin care s-a soluţionat cauza, rapoartele aferente nu

conţineau date privind completul sau redactorul documentului, astfel încât

pentru un număr mare de documente a fost dificilă identificarea persoanelor

responsabile cu închiderea dosarelor.

Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bag-uri în exportul

datelor şi în autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite

documente, deşi redactate şi închise, figurează în modulul de statistică ca nefiind

închise, întrucât data documentului nu a fost autocompletată în tabela

corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.

De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit

introduse, în sensul că deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a

tipului de document nu a fost actualizată în modulul de statistică, astfel încât

unele dosare, în care au fost ataşate alte tipuri de documente decât cele care

închid formal dosarul, nu au fost luate în considerare ca dosare redactate deşi

documentul a fost corectat, fiind necesară ştergerea documentului iniţial şi

reintroducerea lui corectă.

8


Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare

şi corectarea a fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a

acestor dosare şi rectificarea datelor.

Cu toate acestea, după instalarea aplicaţiei STATIS (care furnizează două

rapoarte referitoare la dosarele fără dată de document şi fără dată de redactare,

rapoarte care furnizează şi date privind completul şi persoana responsabilă) a

fost posibilă corectarea datelor, astfel încât numărul de documente redactate şi

închise să se apropie de realitatea scriptică.

Aceste operaţiuni de corectare, deşi extrem de necesare, au necesitat un

efort suplimentar din partea personalului auxiliar, cu atât mai mult cu cât unele

corecturi, deşi realizate, nu au fost corect regăsite în modulul de statistică, fiind

necesară revenirea de mai multe ori asupra operaţiei de închidere.

Cu toate acestea, corectarea datelor este încă dificilă deoarece replicarea

datelor în aplicaţia STATIS se realizează doar în ceea ce priveşte dosarele

nearhivate, astfel încât pentru dosarele înregistrate în perioada 2011 – 2015 care

au fost arhivate nu este posibilă deocamdată identificarea erorilor şi corectarea

acestora.

Această situaţie are ca efect şi faptul că în prezent nu este posibilă

efectuarea unei analize comparative complete a datelor înregistrate în perioada

2011 – 2015 (nici măcar în ceea ce priveşte dosarele noi intrate, unde erorile

sunt minime), deşi aplicaţia pune la dispoziţie rapoarte comparative extrem de

utile.

De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor

statistice, atât în aplicaţia STATIS, cât şi în modulul de statistică ECRIS, se

realizează săptămânal, astfel încât datele disponibile nu reflectă statistica la zi şi

nu se poate realiza o verificare în timp real a modului de completare a datelor.

9


Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul

de monitorizare, completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor

înregistrate, dar necesită şi corectări în aplicaţiile utilizate care să permită

persoanelor responsabile cu verificarea şi colectarea datelor instrumente

flexibile şi cu date în timp real.

Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor

modificarea, în special a aplicaţiei ECRIS, dar şi o eventuală unificare a tuturor

rapoartelor statistice şi de verificare a datelor, într-o singură aplicaţie care să

devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, prezentarea datelor

statistice în acest an va avea în vedere în principal datele furnizate de aplicaţia

STATIS, dar şi situaţia scriptică, urmând ca pe parcursul analizării datelor să fie

explicate şi diferenţele înregistrate între parametrii care pot uneori avea valori

diferite.

10


1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii.

În anul 2015 la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti au fost înregistrate un

număr de 46.220 cauze. În raport de stocul scriptic volumul de activitate al

instanţei a fost de 55.838 dosare, iar în raport de stocul din aplicaţia STATIS

numărul total al cauzelor aflate pe rolul acestei instanţe fiind de 59.891.

În ceea ce priveşte numărul de cauze soluţionate este de menţionat faptul

că au fost finalizate prin hotărâre sau încheiere un număr de 48.686 cauze, iar în

aplicaţia STATIS au fost închise un număr de 49.070 documente.

Volumul total de activitate – potrivit evidenţelor scriptice

Anu

l

Dos

are

înre

gist

rate

Stoc

la în

cepu

tul

anul

ui

Cau

ze p

e ro

l

Dos

are

solu

ţiona

te

Stoc

la

sfâr

şitu

lan

ului

Susp

enda

te2015 46.220 9.618 55.838 48.686 7.152 1.61

32015 39.148 11.346 50.494 40.876 9.618 1.76

42013 35.268 12.211 47.479 36.133 11.346 2.11

32012 41.488 7.028 48.516 36.305 12.211 1.77

32011 33.500 6.485 39.985 32.957 7.028 1.70

42010 26.547 7.420 33.967 27.482 6.485 1.53

92009 21.318 3.767 25.085 17.665 7.420 1.42

22008 11.669 2.965 14.634 10.867 3.767 1.34

22007 11.902 2.795 14.697 11.732 2.965 1.06

11


52006 16.173 3.381 19.554 16.759 2.795 7112005 16.452 3.859 20.311 16.930 3.381 923

Din perspectiva volumului de activitate Judecătoria Sector 4 Bucureşti se

încadrează în prezent, la nivel de ţară, între instanţele cu un volum mare de

activitate, remarcându-se o creştere substanţială în ultimii 6 ani a numărului de

dosare nou înregistrate şi a volumului de activitate, astfel cum se poate observa

tabelul de mai sus, numărul cauzelor nou înregistrate fiind cel mai mare din

ultimii 20 de ani, depăşind cu mult anul 2012 care aparent a fost un an atipic, din

punct de vedere statistic.

În raport de datele statistice furnizate de Consiliul Superior al

Magistraturii privind activitatea judecătoriilor în cursul anului 2015 Judecătoria

Sector 4 Bucureşti se situează ca număr de dosare intrate şi ca volum de

activitate pe locul 3, ceea ce demonstrează faptul că începând cu anul 2009

Judecătoria Sector 4 Bucureşti s-a transformat dintr-o instanţă cu volum mediu

de activitate într-o instanţă cu volum mare de activitate.

Potrivit datelor statistice furnizate de aplicaţia ECRIS volumul de

activitate al instanţei pentru anul 2015 este următorul:

An Stocla începutul

anului

Dosare înregistrate

Cauze pe rol

Dosare soluţionate

Stoc la sfârşitulanului

2015 13.671 46.220 59.891 49.070 10.821

Se poate observa că stocul înregistrat este mai mare decât stocul scriptic

raportat la finalul anului 2015, situaţie datorată faptului că în noua concepţie

sunt considerate nesoluţionate dosarele în curs de redactare şi dosarele

neînchise.

12


Sub acest aspect trebuie menţionat că numărul de dosare în curs de

redactare este variabil lunar în raport de numărul de dosare pronunţate în luna

respectivă, iar termenul de redactare în majoritatea cauzelor este de 30 de zile.

Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat anterior, corectarea datelor a fost

dificilă realizându-se constant începând cu anul 2012, însă la sfârșitul anului

2015 exista încă o discrepanţă între stocul scriptic şi stocul informatic,

discrepanţe care sunt explicabile pe de o parte prin schimbarea modalităţii de

calcul a numărului de dosare soluţionate, dar şi prin aceea că nu au fost închise

corect toate dosarelor înregistrate în anii 2011 – 2013.

Pentru anul 2015 se înregistrează un număr mare de dosare soluţionate în

ECRIS, faţă de numărul de dosare, însă ca urmare a corectării datelor în cursul

anului 2015 numărul de dosare soluţionate atât în raport de stocul scriptic cât şi

în raport de stocul STATIS este aproximativ egal, ceea ce denotă faptul că datele

sunt operate din ce în ce mai corect şi sunt credibile, fiind apropiate de realitatea

obiectivă.

Deşi au fost corectate datele, încă mai sunt erori şi se impune şi pe viitor

monitorizarea şi eliminarea erorilor datelor, astfel încât numărul de dosare în

curs de redactare şi numărul scriptic de dosare aflate în stoc să constituie

împreună stocul, astfel cum este el înregistrat în modul statistic ECRIS.

Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că este necesară o atitudine

disciplinată a personalului auxiliar în ceea ce priveşte închiderea dosarelor în

aplicaţia ECRIS şi crearea unor tipare de lucru corecte.

În ceea ce priveşte volumul de activitate se remarcă faptul că anul 2015 a

înregistrat o creştere a volumului de activitate datorată în principal creşterii

numărului de dosare nou înregistrate în special în materie civilă şi în materia

minori şi familie.

13


Una dintre principalele concluzii care reiese din analiza volumului de

activitate al instanţei o reprezintă numărul mare de cauze care s-au înregistrat în

cursul anului 2015, având în vedere faptul că schema de personal, cu

modificările intervenite în cursul acestui an, încă nu corespunde în totalitate

volumului de activitate înregistrat, având o influenţă directă asupra calităţii

actului de justiţie.19

9719

9819

9920

0020

0120

0220

0320

0420

0520

0620

0720

0820

0920

1020

1120

1220

1320

1420

15

05,000

10,00015,00020,00025,00030,00035,00040,00045,00050,000

Dosare înregistrate Dosare soluţionateStoc la sfârşitul

În creşterea volumului de activitate un factor importat a fost reprezentat

de cauzele privind învestirea cu formulă executorie, încuviinţarea executării

silite şi internarea medicală nevoluntară. Acest tip de cauze sunt, de cele mai

multe ori, dosare cu o complexitate redusă, însă judecarea lor necesită un volum

mare de timp, de materiale (hârtie, coperte de dosare), precum şi de personal.

Pentru gestionarea acestor dosare se desfăşoară activităţi constând în:

înregistrarea acestor cereri în evidenţele instanţei, întocmirea listelor de şedinţă,

transportul dosarelor de la un serviciu la altul al instanţei, studiul dosarelor din

şedinţa de judecată, deliberarea şi pronunţarea hotărârilor, motivarea soluţiilor

pronunţate, comunicarea acestora.

Se poate observa că activitatea instanţei a cunoscut o creştere nu numai în

relaţionare cu modificările referitoare la procedura învestirii cu formulă

14


executorie şi a încuviinţării executării silite, ci a cunoscut o creştere în general,

numărul de dosare înregistrate fiind de 19.150.

Se poate concluziona că în ultimii 8 ani (2008 – 2015) s-a dublat volumul

de activitate, iar procedura învestirii cu formulă executorie prevăzută de art.

640/1 din Noul Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat, nu face decât

sa încarce şi pe viitor, în mod inutil, volumul de activitate al instanţei, angrenând

resurse materiale şi de personal care ar putea fi redirecţionate către alte

activităţi.

Numărul mare de dosare aflate în faza de procedură scrisă/cameră

preliminară şi în faza de judecată poate afecta calitatea actului de justiţie în

contextul în care pe lângă activitatea desfăşurată în legătură cu şedinţa de

judecată, magistraţii au de îndeplinit şi alte îndatoriri (ex. activitatea

judecătorului desemnat purtător de cuvânt al instanţei, activitatea judecătorilor

delegaţi la diferite compartimente ale instanţei, executări civile, evidenţa

cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Volumul de activitate pe materii în anul 2015 - scriptic

MaterieStoc la

01.01.2015Intrate Dosare

pe rolSoluţionate Stoc la

31.12.2015Pondere materii în raport de dosarele

pe rolCivil 4510 32.343 36853 33.276 3.577 65,99%Penal 420 4.275 4695 4.269 426 8,41%Contencios administrativ 1835 2223 4058 2.915 1.143 7,27%Litigii cu profesioniştii 1631 2102 3733 2.485 1.248 6,69%Minori şi Familie 703 5.096 5799 5.218 581 10,39%Litigii de muncă 519 181 700 523 177 1,25%

Structura pe materii a cauzelor noi intrate în anul 2015

15


65.99%10.39%

8.41%

7.27%6.69% 1.25% Civil

Minori şi familie

Penal

Contencios administrativ şi fiscal

Litigii cu profesioniştii

Litigii de muncă

În raport de trendul ascendent al dosarelor nou intrate se remarcă o

scădere a numărului de cauze nou intrate în materie penală, materie în care

ponderea anului trecut a fost mai mare, întrucât punerea în aplicare a Codului de

procedură penală a generat un număr mare de litigii privind aplicarea legii mai

favorabile.

De asemenea, se remarcă o scădere în materia litigiilor de muncă unde

numărul contestaţiilor privind drepturile salariale a scăzut semnificativ.

Pe de altă parte, se remarcă o creştere substanţială a volumului de

activitate în materie civilă, fiind remarcabil numărul mare de dosare privind

învestirea cu formulă executorie.

Totodată, se poate observa o creştere substanţială în materia dreptului

familiei generată de faptul că Judecătoria Sector 4 Bucureşti este competentă

teritorial în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de internare/externare

nevoluntară.

Structura pe materii a stocului şi a cauzelor soluţionate în anul 2015

În ceea ce priveşte structura stocului se poate observa că activitatea

desfăşurată în anul 2015 a determinat o reducere semnificativă a stocului,

16


menţinându-se tendinţa de scădere a stocului înregistrată începând cu anul 2013,

astfel încât într-o perioadă de 3 ani stocul de dosare a scăzut cu 41,42%,

respectiv 5.059 dosare, din care 2.466 doar în anul 2015.

De asemenea, se poate observa şi reducerea stocului potrivit datelor din

aplicaţia STATIS, astfel: la finalul anului 2014 Judecătoria Sector 4 Bucureşti

figura cu un stoc de dosare de 13.761 cauze, iar la finalul anului 2015 numărul

de dosare neînchise este de 10.821, înregistrându-se o diminuare a stocului cu

2.940, reducerea stocului fiind similară cu cea înregistrată scriptic, ceea ce

denotă faptul că datele statistice sunt actuale şi reale, diminuarea stocului atât

scriptic cât şi informatic fiind reală şi nedatorându-se corectării datelor statistice,

ci faptului că membrii colectivului au dat dovadă de profesionism şi eficienţă în

activitatea desfăşurată, deşi anul 2015 a înregistrat o creştere a volumului de

activitate.

Creşterea gradului de ocupare a schemei de personal, atât în ceea ce

priveşte magistraţii şi personalul auxiliar, concomitent cu majorările suferite de

schema de personal în ultimii ani, a influenţat dinamica pozitivă a evoluţiei

stocului.

Stocul înregistrat la sfârşitul anului 2015 este structurat astfel: 426 cauze

penale, din care 2 suspendate şi 6.726 cauze civile, din care 1.611 suspendate.

Este de menţionat faptul că o parte din dosarele aflate în stoc se află în

prezent în procedura de camera preliminară, în procedura prealabilă civilă sau

încă nu s-a împlinit termenul de recomandare pentru începerea procedurii

prealabile, în această situaţie aflându-se un număr de 2.103 de dosare, din care

11 în cameră preliminară, 969 cu procedura prealabilă în curs de desfăşurare şi

1.123 cu termen de recomandare în cursul anului 2016.

17


3,205

1123

1613

969

231

Structura stoc 2015

0 - 12 lunitermen de recomandare 2016suspendateprocedura prealabilapeste 12 lunicamera preliminară

Din graficul de mai sus se poate observa că din totalul de 7.152 cauze în

stoc, 1.613 îl reprezintă dosare suspendate, respectiv 22,55%, iar numărul

cauzelor mai vechi de un an de 231 dosare constituie doar 3,23% din totalul

dosarelor nesoluţionate la sfârşitul anului 2015. Totodată, trebuie menţionat că

din stocul de 7.152 dosare un număr de 2.103 sunt dosare care nu au ajuns încă

la primul termen.

a) Volumul de activitate pe Secţia civilă în anul 2015

Volumul de activitate al Secţiei Civile în cursul anului 2015 porneşte de

la un stoc de 9.198 dosare la sfârşitul anului 2014, la care s-au adăugat 41.945

de cauze civile nou intrate (incluzând toate materiile juridice cu excepţia

penalului), numărul de dosare pe rol înregistrat fiind de 51.143, din care au fost

soluţionate 44.417, stocul final la sfârşitul anului 2015 fiind de 6.726 dosare,

din care 1.611 dosare suspendate.

Prin comparaţie cu anul anterior, numărul dosarelor intrate şi al dosarelor

soluţionate a fost mai mare decât în anul 2014, înregistrându-se însă o scădere a

stocului, tendinţă care este în concordanţă cu activitatea generală a instanţei care

a înregistrat o scădere a stocului în cursul anului 2015.

18


Anul Stoc la 01.01.201

5

Intrate Dosare

pe rol

Soluţionate Stoc la

31.12.2015

Suspendate

2015 9.198 41.945 51.143 44.417 6.726 1.611

Pe parcursul anului 2015 au funcţionat în cadrul Judecătoriei Sector 4

Bucureşti un număr de 8 complete specializate în materia dreptului familiei şi 4

complete specializate în materia fondului funciar.

De asemenea, au funcţionat în cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti un

număr de 12 complete specializate în materia executării silite, 4 complete

specializate în materia azilului şi două complete specializate în materia

soluţionării cererilor referitoare la persoane juridice non profit (asociaţii şi

fundaţii, asociaţii de proprietari, sindicate, etc.).

În materia executării silite, activitatea instanţei s-a desfăşurat în principal

în ceea ce priveşte contestaţia la executare, validarea popririi şi întoarcerea

executării silite, fiind înregistrate şi alte tipuri de cereri în această materie, fără

ca numărul acestora să fie relevant.

Numărul de cereri de învestire cu formulă executorie înregistrate în cursul

anului 2015 a fost de 26.528, la care se adaugă un număr de 542 de cereri

privind încuviinţarea executării silite, numărul de cauze fiind foarte mare.

Desigur, modificările aduse Noului Cod de Procedură Civilă şi

modificarea competenţelor instanţelor în procedura încuviinţării de executare au

determinat o scădere a numărului de cereri de încuviinţare, însă chiar şi după

intrarea în vigoare a noilor dispoziţii au fost înregistrate în lunile noiembrie şi

decembrie un număr de 542 cereri de încuviinţare executare silită.

În ceea ce priveşte contestaţiile la executare, se poate observa o scădere a

numărului de cauze, fiind înregistrate un număr de 2.026 cauze, iar în ceea ce

19


priveşte validarea de poprire numărul de cauze a înregistrat o uşoară creştere,

fiind înregistrate un număr de 492 de cauze.

Referitor la activitatea completurilor specializate în materia soluţionării

cererilor care au ca obiect acordarea personalităţii juridice, în anul 2015 acestea

au soluţionat 276 dosare dintr-un număr de 296 intrate, activitatea fiind similară

cu cea înregistrată în anul anterior.

Completele specializate în materia fondului funciar au înregistrat în cursul

anului 2015 un număr de 15 cauze, numărul dosarelor fiind similar prin

raportare la anul 2014.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, volumul de activitate şi

dinamica cauzelor noi intrate pe rolul instanţei au înregistrat pe parcursul anului

2015 o scădere, în principal sub aspectul plângerilor contravenţionale, dar şi în

ceea ce priveşte cererile referitoare la procedura azilului, materie în care se

observă un volum constant de activitate, fiind înregistrate în cursul anului 2015

un număr de 197 de cereri, fiind soluţionate un număr de 254 de cereri.

În acest domeniu, se poate observa că volumul de activitate faţă de anul

anterior este constant, fiind în scădere în raport de perioada 2008 - 2012,

diminuarea numărului de nou intrate datorându-se faptului că în raport de

evenimentele politice înregistrate în Orientul Mijlociu un număr mare de

solicitanţi de azil au primit protecţie sub imperiul Legii nr. 122/2006 în faza

administrativă a procedurii, astfel că numărul plângerilor înregistrate în această

materie a scăzut simţitor în ultimii 3 ani.

Completele specializate în materia dreptului familiei au soluţionat în

cursul anului 2015 un număr de 5.318 cauze din totalul de 5.096 cauze

înregistrate în cursul anului 2015.

În această materie se poate observa o creştere a volumului de activitate,

creştere datorată faptului că începând cu luna noiembrie 2014 instanţa a fost

20


sesizată cu cereri privind procedura de internare medicală nevoluntară, în

conformitate cu prevederile Legii nr 487/2002, astfel cum a fost modificată.

Modificările de substanță aduse Legii nr. 487/2002 şi lipsa actualizării

Normelor de aplicare a acesteia conduc la îngreunarea activităţii instanțelor

competente şi imposibilitatea respectării întrutotul a drepturilor pacienților.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că Legea nr. 487/2002 nu prevede

dispoziţii speciale pentru situaţia reglementată de art. 315 alin. 2 lit. e din Noul

Cod de Procedură Penală, care reglementează sesizarea instanţei competente

potrivit dispoziţiilor legii speciale în materia sănătăţii mintale, în vederea

dispunerii internării nevoluntare, în cazul în care se dispune clasarea cauzei

penale.

Tot în materia minori şi familie, un impact important l-a avut modificarea

dispoziţiilor art. 23 şi următoarele din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în familie.

Numărul de cauze înregistrate în această materie a fost de 87 în cursul

anului 2015, înregistrând o uşoară creştere.

În ceea ce priveşte soluţionarea acestor cereri, procedura se desfăşoară în

Camera de Consiliu, cu participarea procurorului şi cu respectarea dispozițiilor

privind asigurarea asistenţei juridice a persoanei împotriva căreia se solicită

ordinul de protecţie, fiind emisă adresă către Barou pentru asigurarea asistenţei

juridice în situaţiile în care persoana nu are apărător ales, iar amânările de

pronunţare nu depăşesc termenul legal de 24 de ore.

Referitor la practica Judecătoriei Sector 4 Bucureşti sub aspectul

evidenţelor în această materie, se impune a se menţiona că în prezent instanţa nu

ţine evidenţe speciale în ceea ce priveşte aceste cauze, întrucât nici Legea nr.

217/2003 şi nici Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor nu prevăd

registre speciale în această materie, dar datele privind aceste dosare se regăsesc

21


în evidenţa informatizată a instanţei şi în registrele prevăzute de art. 83 din

Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor.

Cât priveşte cauzele în materia litigiilor de muncă, se poate observa o

diminuare a numărului de cauze, sub aspectul scăderii numărului de cereri având

ca obiect contestaţie la executare.

b) Volumul de activitate al Secţiei penale în anul 2015

Anul Stoc la 01.01.201

5

Intrate

Dosare

pe rol

Soluţionate

Stoc la

31.12.2015

Suspendate

2015 420 4.275 4.695 4.269 426 2

Volumul de activitate al Secţiei Penale a cunoscut o scădere în cursul

anului 2015 comparativ cu anul anterior, înregistrându-se, totodată, şi un număr

mai mare de hotărâri pronunţate, respectiv 3.097 sentinţe penale şi 1.017

încheieri.

În principal, se poate observa o scădere a volumului de activitate, având

în vedere faptul că anul 2014 a fost caracterizat de un număr mare de cereri

având ca obiect aplicarea legii mai favorabile, ca urmare a intrării în vigoare a

Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală.

S-au pronunţat în cursul anului 2015 un număr de 1.017 încheieri, din care

105 privind solicitări de emitere a mandatelor de arestare preventivă, 44 privind

emiterea de autorizaţii de percheziţie, 7 solicitări privind emiterea de autorizaţie

de percheziţie informatică, o solicitare privind trimiterile poştale, 9 solicitări

privind obţinerea de date financiare, 248 de cereri de supraveghere tehnică şi 59

solicitări conform art. 152 Cod procedură penală.

22


În activitatea de soluţionare a cererilor privind măsurile preventive au fost

emise un număr de 105 încheieri, 139 mandate de arestare preventivă şi 411

autorizaţii de interceptare sau înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor.

Pe de altă parte, se poate observa o scădere a numărului de cereri de

liberare condiţionată, întreruperea executării pedepsei şi a cererilor de contopire

a pedepselor.

În vederea executării sentinţelor penale pronunţate au fost deschise în

Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale un număr de

5.825 poziţii, fiind emise 259 mandate de executare a pedepsei închisorii, din

care un număr de 11 mandate nu au fost confirmate până la această dată.

Pentru mandatele neconfirmate, pe parcursul anului 2015 au fost emise

reveniri la termenele prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor.

Biroul Executări Penale a formulat un număr de 22 contestaţii la

executare, 4 cereri de înlocuire a amenzii penale, 3 cereri privind confirmarea

sau înlocuirea unor măsuri medicale, 13 cereri de revocare a executării pedepsei

sub supraveghere şi o cerere privind contopirea unor pedepse.

Referitor la activitatea judecătorului delegat pentru supravegherea

executării pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Jilava, Penitenciarul

Spital Bucureşti Jilava şi Serviciul Reţinere şi Arestare Preventivă – CRAP nr.

1, în anul 2015 au fost înregistrate un număr total de 1.231 de cereri, din care

1.044 la Penitenciarul Jilava şi 174 la Spitalul Penitenciar Jilava, fiind

soluţionate un număr de 1.142 de cereri, la care se adaugă şi participarea la

Comisia de liberare condiţionată privind un număr de 1.460 persoane

condamnate.

Legea nr. 254/2013 a determinat modificări ale competenţei judecătorului

delegat cu soluţionarea plângerilor formulate de persoanele condamnate, iar prin

23


Legea nr. 302/2004 au fost date în atribuţia acestuia cererile de transfer din

România către alte state, cereri formulate de persoane condamnate aflate în

executarea pedepsei în regim de detenţie.

De asemenea, au fost înregistrate: un număr de 64 refuzuri de hrană

declarate de către persoanele private de libertate, potrivit dispoziţiilor art. 54 din

Legea nr. 254/2013; un număr de 360 cereri de audienţă formulate de către

persoanele private de libertate; 7 controale efectuate de către judecătorul

delegat; un număr de 898 înregistrări în Registrul de corespondenţă.

1.2. Încărcătura pe judecător

Astfel cum s-a arătat în secţiunea referitoare la volumul de activitate,

numărul de dosare pe rolul acestei instanţei în anul 2015 a crescut, la fel şi

numărul de dosare soluţionate, înregistrându-se o scădere corespunzătoare a

stocului de dosare.

Pe de altă parte, gradul de ocupare a schemei de personal a crescut,

înregistrându-se în acelaşi timp şi creşterea schemei de personal, astfel încât

datele privind încărcătura pe judecător au suferit modificări faţă de anii anteriori

după cum urmează:

Statistica scriptica

An

Media dosarelor

nou intrate/judecător schemă

Media dosarelor

soluţionate/judecător schemă

Media cauzelor pe

rol/judecător schemă

Medie naţională schema

Media dosarelor

nou intrate/judecător

Media dosarelor

soluţionate/judecător

Media cauzelor pe

rol/judecător

Medie naţională judecător

2015 1.185 1.248 1.432 917 1.359 1.432 1.642 1.060

2014 1.087 1.135 1.403 1.061 1.263 1.319 1.629 1.2082013 1.008 1.032 1.357 883 1.260 1.290 1.696 1.1042012 1.338 1.171 1.565 917 1.729 1.513 2.022 1.0742011 1.081 1.063 1.290 906 1.395 1.373 1.666 1.1012010 856 887 1.096 883 1.154 1.195 1.477 1.0202009 688 570 809 725 1.041 869 1.234 915

24


Statistica STATIS

An

Media dosarelor

nou intrate/judecător schemă

Media dosarelor

soluţionate/judecător schemă

Media cauzelor pe

rol/judecător schemă

Medie naţională schema

Media dosarelor

nou intrate/judecător

Media dosarelor

soluţionate/judecător

Media cauzelor pe

rol/judecător

Medie naţională judecător

2015 1.185 1.258 1.536 917 1.359 1.443 1.762 1.060

2014 1.087 1.170 1.574 1.061 1.263 1.359 1.796 1.208

Este de menţionat faptul că majorarea schemei de personal cu 2 posturi în

ultimul trimestru al anului 2015 şi creşterea gradului de ocupare a schemei de

personal de la o medie de 31 în 2014 la o medie de 34 în cursul anului 2015 au

determinat un nivel de încărcare relativ identic cu cel al anului 2014, fiind

notabilă însă creşterea gradului de încărcare atât în raport de schema, cât şi în

raport de numărul efectiv de judecători care au funcţionat în cadrul instanţei,

creştere determinată de faptul că numărul dosarelor nou intrate a fost substanţial

mai mare în cursul anului 2015.

Datele statistice referitoare la încărcătura raportată la schema de personal

sunt parţial alterate de faptul că în primele 9 luni ale anului schema instanţei a

fost de 36 de posturi, iar în ultimele 3 luni a crescut la 39, datele statistice

calculate pe schemă având în vedere schema de personal de la finalul anului, şi

nu pe cea cu care instanţa a funcţionat cea mai mare parte a anului.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

500

900

1300

1700

2100

Evoluţia gradului de încărcare

25


În ceea ce priveşte numărul de şedinţe desfăşurate de magistraţii acestei

instanţe pe parcursul anului 2015 se poate observa că aceştia au participat la un

număr de 1.319 de şedinţe de judecată, la numărul de şedinţe nefiind

contabilizate şi şedinţele organizate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect

măsuri preventive sau cereri incidentale cum ar fi preschimbarea termenului de

judecată, acordarea ajutorului public judiciar ori suspendarea de executare.

Încărcătură/ judecător 2015

Nr. şedinţe Dosarerulate

Nr. dosaresoluţionate

Hotărâriredactate

Total 1.319 62.207 48.686 48.686

1.3. Managementul resurselor umane

Anul 2015 a înregistrat o relativă stabilitate a colectivului de magistraţi al

instanţei, fiind însă caracterizat de o instabilitate a gradului de ocupare a

schemei de personal auxiliar, datorată concediilor medicale, concediilor de

creştere a copilului, demisiilor, etc.

Pe parcursul anului 2015, schema de personal a suferit modificări în

sensul că în luna octombrie s-a majorat schema de magistraţi cu două posturi, iar

în luna noiembrie cu încă un post, astfel că în prezent schema privind magistraţii

înregistrează un număr de 39 posturi.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, schema de personal a fost

modificată de la 55 grefieri la 56 prin transformarea în luna noiembrie 2015 a

unui post de aprod în post de grefier cu studii medii.

Deşi, în prezent, sunt prevăzute în schema de personal un număr de 39

posturi de judecători şi 69 de membri ai personalului auxiliar, numărul mediu de

magistraţi care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2015 în cadrul instanţei a fost

de 34, iar număr mediu al grefierilor de şedinţă de 31.

26


Absenţele temporare sau de lungă durată au fost cauzate de concediile de

creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau de concediile medicale

prelungite.

Este de menţionat faptul că deşi schema de personal a fost majorată în

perioada 2012 - 2015, ocuparea posturilor s-a realizat treptat pe parcursul acestei

perioade, astfel că instanţa nu a funcţionat cu un grad de ocupare complet în

această perioadă.

De asemenea, activitatea instanţei a fost influenţată, în raport cu anii

precedenţi şi de faptul că după intrarea în vigoare a Legii nr. 275/2006 privind

executarea pedepselor un magistrat din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti a

fost delegat la Penitenciarul Jilava, respectiv Spital Penitenciar Jilava, fără a mai

desfăşura alte activităţi judiciare, iar un alt magistrat a fost desemnat supleant al

acestuia.

Schema de personal include: grefierul şef instanţă; 2 grefieri şef secţie; 53

grefieri; 7 grefieri arhivari; 1 aprod; 1 agent procedural; 2 muncitori; 2 şoferi.

Se poate observa că din cele 69 de posturi cuprinse în schemă un număr

de 13 posturi reprezintă personal fără atribuţii legale în ceea ce priveşte şedinţa

de judecată, respectiv o proporţie de 18,84% din personalul angajat în cadrul

instanţei nu are pregătirea necesară pentru a desfăşura activităţi în cadrul

şedinţelor de judecată (grefier registrator, grefieri arhivari, aprozi, agent

procedural, muncitori şi şoferi).

Din cei 53 de grefieri de şedinţă un număr de 3 persoane s-au aflat în

concediu de creştere a copilului, 2 grefieri s-au aflat în concediu medical pe tot

parcursul anului, iar 1 grefier a fost detaşat la Tribunalul Bucureşti, aceste

posturi fiind însă ocupate de grefieri angajaţi temporar.

Pentru buna desfăşurare a activităţii la Biroul Executări Penale au fost

desemnaţi 4 grefieri, numărul grefierilor repartizaţi fiind stabilit în raport de

27


volumul mare de activitate al acestei instanţe în materie penală şi de faptul că

după intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală numărul cauzelor

soluţionate a fost mai mare, crescând şi numărul operaţiunilor efectuate la Biroul

Executări Penale.

Faţă de volumul mare de cauze înregistrate în cursul anului 2015,

respectiv 46.220, un grefier a fost desemnat cu atribuţii de întocmire a citativelor

şi a citaţiilor pentru primul termen de judecată în dosarele înregistrate sub

imperiul vechiului Cod de procedură civilă şi cu întocmirea actelor de procedură

pentru procedura prealabilă în dosarele înregistrare după regulile Noului Cod de

Procedură Civilă.

Pentru expedierea actelor de procedură a fost desemnat 1 grefier,

numărul dosarelor rulate în şedinţele de judecată pe parcursul anului 2015 fiind

de 62.207, numărul citaţiilor şi comunicărilor emise fiind în creştere faţă de anul

anterior (149.509, din care un număr de 15.874 efectuate prin agent procedural)

şi au fost transmise acte de procedură prin poştă în număr de 133.635.

Pe de altă parte, pe lângă comunicările efectuate prin intermediul

serviciilor poştale, un număr considerabil de citaţii/comunicări/adrese au fost

transmise prin fax sau e-mail.

Totodată, 4 persoane au fost desemnate pentru a exercita activităţi în

cadrul Serviciului Registratură, îndeplinind atribuţii privind: legalizarea

hotărârilor, înregistrarea dosarelor şi a corespondenţei primite prin intermediul

poştei sau prin alte mijloace de comunicare, înregistrarea părţilor şi completarea

datelor statistice, repartizarea aleatorie a cauzelor, serviciul registratură

desfăşurându-şi activitatea cu un grefier arhivar şi 3 grefieri.

Având în vedere faptul că pentru serviciul arhivă sunt disponibili un

număr de 6 grefieri arhivari, iar numărul total de dosare gestionate de arhiva

instanţei depăşeşte 350.000, arhiva fiind organizată în patru clădiri diferite, din

28


care una în afara localităţii (comuna Tunari), 3 grefieri au fost desemnaţi să

efectueze activităţi la compartimentul Arhiva.

În cadrul Serviciului Arhivă este nevoie de personal suplimentar, întrucât

dosarele vechi anterioare anului 2011 se află arhivate în Comuna Tunari,

personalul fiind obligat să se deplaseze în afara localităţii pentru a asigura

transportul dosarelor programate de justiţiabili.

Această situaţie determină ca personalul ce-şi desfăşoară efectiv

activitatea în cadrul instanţei să suplinească prin efortul propriu atribuţiile

specifice acestor posturi, în condiţiile în care s-a încercat ca fiecare grefier să

intre săptămânal în şedinţa de judecată şi să îndeplinească, în aceste condiţii, şi

atribuţiile de grefier – dactilograf, pentru asigurarea continuităţii în tandemul

judecător-grefier.

De asemenea, 2 grefieri au fost desemnaţi pentru a exercita activităţi

privind Biroul executări civile, Biroul executări contravenţionale şi Persoane

Juridice.

Referitor la schema de personal auxiliar a instanţei apreciem ca necesară

suplimentarea acesteia cu un număr de 10 grefieri, 3 grefieri registratori, 6

grefieri arhivari, 3 aprozi, 2 agenţi procedurali, 1 informatician.

În raport de volumul de activitate înregistrat, competenţa judecătoriei ca şi

instanţă de fond şi modificările procedurale ce au fost puse în aplicare începând

cu anul 2013, apreciem că se impune în continuare ocuparea posturilor vacante

temporar, prin delegarea sau detaşarea unor magistraţi de la alte instanţe şi

ajustarea schemei de magistraţi prin corelare cu instanţele cu număr similar de

dosare nou intrate.

Atât magistraţii, cât şi grefierii din cadrul instanţei, în special în cadrul

secţiei civile, s-au confruntat de-a lungul anului cu un număr mare de dosare pe

şedinţa de judecată, situaţie care s-a răsfrânt şi asupra activităţii personalului.

29


Aceste propuneri au în vedere şi faptul că în perioada în care au fost

ocupate efectiv posturile cuprinse în schema de judecători a instanţei şi parţial

posturile cuprinse în schema de personal auxiliar şi de serviciu (anii 2005-2006),

s-a realizat o mai mare operativitate în desfăşurarea activităţii, vizibilă în ceea ce

priveşte reducerea stocului de dosare existent.

30


Efectul gradului de ocupare al schemei de judecători asupra indicelui de

operativitate (soluţionate/intrate)

2003200420052006200720082009201020112012201320142015

65%

70%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

110%

Ocupare schemă Operativitate

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor sunt următorii:

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimată procentual;

2) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

3) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

4) Durata medie de soluţionare, pe materii sau pe obiecte (numai pentru stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă

31


timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

5) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

Rezultatul grafic al cumulării celor cinci indicatori de eficienţă a activităţii instanţei în perioada analizată, astfel cum reiese din aplicaţia STATIS este:

E06.Q03 Indicatori Eficienţă, analiză JudecătorieCRITERII DE CAUTAREPerioada analizată: Început perioadă {01.01.2015} - Sfâr it perioadă {ș 31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad şi valoare centralizată indicator eficienţă} Direc ie ordonare: {ț descrescător}

GRAD GENERAL DE EFICIENTAFOARTE EFICIENT EFICIENT SATISFACATO

RINEFICIEN

TE01 E02 E03 E04 E05

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE JUDECATORIE

GRAD DE EFICIENTA

FOARTE EFICIENT EFICIENT SATISFACATOR

INEFICIENT

69Judecatoria SECTORUL 4 BUCURESTI

E01 E02 E03 E04 E05

Cumulând cei cinci indicatori, valoarea medie a eficienţei instanţei este redată cu culoarea galben care indică un grad de eficienţă „foarte eficient”.

În concluzie, în anul 2015 instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „foarte eficient”.

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate.

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 46.220 dosare nou intrate şi un număr de 49.070 dosare soluţionate, rata de soluţionare fiind de 106,17%, Judecătoria Sector 4 Bucureşti încadrându-se la acest indicator în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2012 a Secţiei de Judecători, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos.

32


E01.Q03 Rata de solu ionare, analiză Judecătorie.țCRITERII DE CAUTAREPerioada analizată: Început perioadă {01.01.2015} - Sfâr it perioadă {ș 31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad şi valoare indicator eficienţă} Direc ie ordonare: {ț descrescător}

Export Excel

NUMAR DOSARE VALOA

REINDICA

TOR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE

INTRATE

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATO

RINEFICI

ENT

1507744

1391318

108,37%

LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE JUDECATORIE

NUMAR DOSAREVALOAREINDICAT

OR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE INTRATE

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT


49070 46220 106,17%

2) Stocul de dosare

La data de referinţă 31.12.2015, din totalul de 10.821 dosare un număr de 308 dosare, reprezentând un procent de 2,85% sunt mai vechi de un an şi 6 luni.

În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2012 a Secţiei de Judecători.

E02.Q03 Vechime dosare în stoc, analiză JudecătorieCRITERII DE CAUTAREStoc la data: {31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad şi valoare indicator eficienţă} Direc ie ordonare:ț {descrescător}

Export Excel

NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

IN STOC

DIN CAREMAI

VECHI DE1,5 ANI

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT

486608

29733 6,11%

LISTA REZULTATE

ORDINE


NUMAR DOSAREVALOAREINDICAT

OR

GRAD DE EFICIENTA

IN STOC

DIN CAREMAI VECHI

DE1,5 ANI

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT


10821 308 2,85%

33


3) Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, din totalul de 49.070 dosare soluţionate, un număr de 45.333 dosare au fost soluţionate în termen de maxim un an de la înregistrate, reprezentând un procent de 92,38%.

În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient” potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2012 a Secţiei de Judecători.

E03.Q03 Pondere dosare închise într-un an, analiză Judecătorie.CRITERII DE CAUTAREPerioada analizată: Început perioadă {01.01.2015} - Sfârșit perioadă {31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad şi valoare indicator eficienţă} Direcție ordonare: {descrescător}

Export Excel

TOTALNUMAR DOSARE VALOAR

EINDICAT

OR

GRAD GENERAL DE EFICIENTA

SOLUTIONATE

DIN CARE

INTR-UN AN

FOARTEEFICIEN

T

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT

1507744

1322273 87,70%

LISTA REZULTATE

ORDINE


NUMAR DOSARE VALOAREINDICATO

R

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE DIN CAREINTR-UN AN

FOARTEEFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT


49070 45333 92,38%

4) Durata medie de soluţionare

Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 3,87 luni, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”.

În penal, această durată a fost de 1,89 luni, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”.

Comparativ cu celelalte judecătorii din ţară, la acest parametru Judecătoria Sector 4 Bucureşti se situează pe primul loc, înregistrând la acest parametru cea mai bună durată de soluţionare la nivelul întregii ţări, astfel cum reiese din tabelul de mai jos.

34


E04.Q02 Durata medie de solu ionare, analiză Judecătorie.țCRITERII DE CAUTAREPerioada analizată: Început perioadă {01.01.2015} - Sfâr it perioadă {ș 31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad şi valoare indicator eficienta} Direc ie ordonare: {ț descrescător}

Export Excel

DOSARESOLUTIONA

TE

DURATA MEDIE SOLUTIONARE GRAD GENERAL DE EFICIENTA

PENAL NON PENALFOARTEEFICIEN

TEFICIEN

TSATISFACAT

ORINEFICIEN

T

1503842 5,14 5,90 P C

LISTA REZULTATE

ORDINE


DOSARESOLUTION

ATE

DURATA MEDIE SOLUTIONARE GRAD DE EFICIENTA

PENAL NON PENAL

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT


48998 1,89 3,87 P C

5) Redactările peste termenul legal

În perioada de referinţă, din totalul de 9.644 dosare soluţionate (prin hotărâre), un număr de 5.785 dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea instanţei în gradul „ineficient”.

Comparativ cu media de zile de depăşire, de 71,89, se poate observa că instanţa a înregistrat doar 42,59 de zile depăşire, mai puţin decât media pe ţară pentru judecătorii.

E05.Q03 Hotărâri redactate peste Termenul Legal, analiza Judecătorie.CRITERII DE CAUTAREPerioada analizata: Început perioada{01.01.2015} - Sfâr it perioada{ș 31.12.2015} Criteriu ordonare: {grad si valoare indicator eficienta} Direc ie ordonare: {ț descrescător}

Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

MEDIEDEPASIR

EIN ZILE

GRAD GENERAL DE EFICIENTA

PRINHOTARA

RE

DIN CARENEREDACTA

TEIN TERMEN

FOARTEEFICIEN

TEFICIEN

TSATISFACAT

ORINEFICIEN

T

771360 293180 38,01% 80,14

LISTA REZULTATE

ORDINE


DOSARE SOLUTIONATE VALOAR

EINDICAT

OR

MEDIEDEPASI

REIN ZILE

GRAD DE EFICIENTA

PRINHOTAR

ARE

DIN CARENEREDAC

TATEIN

TERMEN

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT


19560 11309 57,82% 48,36

Analiza pe materii35


MATERIE JURIDICA

DOSARE SOLUȚIONATEVALOAREINDICATO

R

MEDIEDEPĂȘIR

EIN ZILE

GRAD DE EFICIENTAPRIN

HOTĂRÂRE

DIN CARENEREDACTA

TEIN TERMEN

FOARTEEFICIEN

TEFICIEN

TSATISFĂCĂTO

RINEFICIEN

T

Civil 5671 4053 71,47% 56,43Contencios administrativ şi fiscal

2625 1884 71,77% 65,68

Litigii cu profesioniştii

2393 1719 71,83% 60,78

Litigii de muncă

537 401 74,67% 64,19

Minori şi familie

5066 2421 47,79% 22,82

Penal 3268 831 25,43% 10,84

Din analiza indicatorilor de performanţă se poate observa că instanţa a

obţinut calificativul „foarte eficient” la patru dintre cei cinci indicatori, iar în

ceea ce priveşte durata medie de soluţionare a înregistrat cea mai bună durată

medie de soluţionare la nivelul tuturor judecătoriilor din întreaga ţară.

Totodată, se impune a se observa faptul că durata medie de soluţionare

înregistrată este foarte bună, deşi indicatorul redactări peste termen a înregistrat

valoarea „ineficient”, fiind necesar a se realiza o analiză mai detaliată a acestui

din urmă indicator.

În ceea ce priveşte redactarea în termen a dosarelor soluţionate,

indicatorul realizat de această instanţă este afectat de o serie de factori, cum ar

fi: creşterea volumului de activitate în perioada de referinţă, închiderea cu

întârziere în aplicaţia ECRIS a hotărârilor redactate, creşterea numărului de

hotărâri pronunţate comparativ cu anul anterior şi nu în ultimul rând lipsa de

personal, atât judecători cât şi personal auxiliar.

Este de menţionat faptul că anul 2015 a înregistrat o reducere substanţială

a stocului cu 2.466 de dosare, fiind pronunţate un număr de 48.686 dosare şi au

fost închise (redactate) 49.070 dosare.

36


Din analiza datelor statistice rezultă că încă din primul trimestru al anului

2015 a fost redus stocul cu mai mult de 1.600 dosare, iar la 30.06.2015 deja se

înregistrase o reducere a stocului de peste 2.400 dosare, astfel încât au fost

înregistrate întârzieri în redactarea hotărârilor datorate în special faptului că un

număr mare de dosare au fost soluţionate.

În ceea ce priveşte creşterea volumului de activitate, comparativ cu anul

anterior se poate observa că Judecătoria Sector 4 Bucureşti a înregistrat un

număr mai mare de dosare, cu 7.072 dosare mai mult decât în anul precedent.

Cât priveşte închiderea în termen a documentelor, din analiza datelor din

aplicaţia STATIS s-a observat că există diferenţe între data redactării şi data

închiderii documentului, neînchiderea de îndată a documentului de către

grefierul de şedinţă fiind de natură a altera datele privind acest indicator.

De asemenea, s-a constatat că într-un număr de 1.740 dosare data de

închidere a fost între 1 şi 7 zile de la data redactării, fiind evident faptul că

documentele au fost închise la momentul comunicării, şi nu la momentul

predării acestora la mapă.

Referitor la creşterea numărului de hotărâri pronunţate, acest parametru

este direct legat de creşterea volumului de activitate, fiind pronunţate 2.638

hotărâri mai mult faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte lipsa de personal se impune a fi menţionat faptul că

activitatea instanţei a fost afectată de schema insuficientă de personal, concedii

medicale, concedii de odihnă, posturi vacante pe o perioadă nedeterminată şi

detaşarea unui judecător la o altă instanţă.

În cadrul aceste analize se impune a se menţiona că indicatorul „dosare

soluţionate” are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută

în vedere până acum, în sensul că până la nivelul anului 2013 indicatorul

„dosare soluţionate” reprezenta totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei

37


perioade de evaluare, în timp ce în prezent acest concept este definit ca

totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul perioadei de

evaluare.

Totodată, arătăm că din perspectiva numărului de dosare nou intrate

statistica instanţei a fost permanent corelată cu datele din aplicaţia ECRIS, astfel

încât acest parametru nu a suferit modificări.

Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea

indicatorilor privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a

cauzelor.

După cum se cunoaşte, aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele

înregistrate începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai

vechi, astfel încât deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic,

dosarele înregistrate anterior anului 2011 nu sunt luate în considerare în

statistică, chiar dacă sunt soluţionate în perioada de referinţă.

Judecătoria Sector 4 Bucureşti a luat măsuri de instruire a personalului

auxiliar, astfel începând cu anul 2012 au fost efectuate activităţi de instruire a

grefierilor privind modul corect de închidere a dosarelor şi s-au luat măsuri de

identificare a dosarelor neînchise în cursul anului 2011-2012. Această activitate

a fost continuată şi în cursul anilor 2013 – 2015, însă la acest moment se

impune, în continuare, monitorizarea închiderii corecte a datelor, precum şi

identificarea acelor dosare în care documentul sau soluţia dosarului nu au fost

corect completate.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că, până la instalarea aplicaţiei

STATIS, nu au existat rapoarte care să indice pentru fiecare complet dosarele

neînchise, astfel încât identificarea persoanelor responsabile cu închiderea

dosarelor a fost dificilă şi consumatoare de timp şi resurse.

38


Modulul de statistică din ECRIS furnizează date privind hotărârile

restante (documente neînchise şi documente în curs de redactare), însă în ceea ce

priveşte încheierile prin care s-a soluţionat cauza, rapoartele aferente nu

conţineau date privind completul sau redactorul documentului, astfel încât

pentru un număr mare de documente a fost dificilă identificarea persoanelor

responsabile cu închiderea dosarelor.

Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bag-uri în exportul

datelor şi în autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite

documente, deşi redactate şi închise, figurează în modulul de statistică ca nefiind

închise, întrucât data documentului nu a fost autocompletată în tabela

corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.

De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit

introduse, în sensul că deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a

tipului de document nu a fost actualizată în modulul de statistică, astfel încât

unele dosare, în care au fost ataşate alte tipuri de documente decât cele care

închid formal dosarul, nu au fost luate în considerare ca dosare redactate, deşi

documentul a fost corectat, fiind necesară ştergerea documentului iniţial şi

reintroducerea lui corectă.

Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare

şi corectarea a fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a

acestor dosare şi rectificarea datelor.

Cu toate acestea, după instalarea aplicaţiei STATIS (care furnizează două

rapoarte referitoare la dosarele fără dată de document şi fără dată de redactare,

rapoarte care furnizează şi date privind completul şi persoana responsabilă) a

fost posibilă corectarea datelor, astfel încât numărul de documente redactate şi

închise să se apropie de realitatea scriptică.

Aceste operaţiuni de corectare, deşi extrem de necesare, au necesitat un

efort suplimentar din partea personalului auxiliar, cu atât mai mult cu cât unele 39


corecturi, deşi realizate, nu au fost corect regăsite în modulul de statistică, fiind

necesară revenirea de mai multe ori asupra operaţiei de închidere.

Cu toate acestea, corectarea datelor este încă dificilă deoarece replicarea

datelor în aplicaţia STATIS se realizează doar în ceea ce priveşte dosarele

nearhivate, astfel încât pentru dosarele înregistrate în perioada 2011 – 2013 care

au fost arhivate nu este posibilă deocamdată identificarea erorilor şi corectarea

acestora.

Această situaţie are ca efect şi faptul că în prezent nu este posibilă

efectuarea unei analize comparative a datelor înregistrate în perioada 2011 –

2015 (nici măcar în ceea ce priveşte dosarele noi intrate, unde erorile sunt

minime), deşi aplicaţia pune la dispoziţie rapoarte comparative extrem de utile.

De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor

statistice, atât în aplicaţia STATIS, cât şi în modulul de statistică ECRIS, se

realizează săptămânal, vinerea, astfel încât datele nu sunt disponibile decât în

săptămâna următoare şi nu se poate realiza o verificare în timp real a modului de

completare a datelor.

Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul

de monitorizare, completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor

înregistrate, dar necesită şi corectări în aplicaţiile utilizate care să permită

persoanelor responsabile cu verificarea şi colectarea datelor instrumente

flexibile şi cu date în timp real.

Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor

modificarea, în special a aplicaţiei ECRIS, dar şi o eventuală unificare a tuturor

rapoartelor statistice şi de verificare a datelor, într-o singură aplicaţie care să

devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.

40


Având în vedere considerentele mai sus expuse, apreciem că se impune în

continuarea monitorizarea datelor statistice având în vedere atât situaţia scriptică

cât şi situaţia din aplicaţia ECRIS.

1.5. Probleme de managementul al instanţei

Anul 2015 a fost un an cu multe provocări din perspectiva exercitării

managementului instanţei, pe de o parte ca urmare a intrării în vigoare a Noului

Cod de Procedură Penală şi a Noului Cod Penal şi pe de altă parte datorită

necesităţii de a revizui constant fluxurile şi procedurile de lucru implementate

pentru punerea în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă.

Totodată, trebuie menţionat şi faptul că începând cu luna noiembrie 2014

au fost puse în aplicare dispoziţiile din Legii nr 487/2002 privind sănătatea

mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice, astfel cum a fost

modificată.

Pentru organizarea activităţii desfăşurate de instanţă în aplicarea acestei

legi a fost necesară organizarea de întâlniri cu conducerea Spitalului Prof. Dr.

Alexandru Obreja şi organizarea activităţii completurilor învestite cu

soluţionarea cauzelor privind internarea nevoluntară.

Desfăşurarea activităţii manageriale pe parcursul anului 2015 a avut în

vedere rezolvarea principalelor probleme apărute în cursul anului.

Este de menţionat faptul că organizarea eficientă a activităţii instanţei este

afectată de probleme legate de logistică, lipsa unui spaţiu realmente adecvat

desfăşurării activităţii şi necesitatea ajustării schemei de personal pentru a face

faţă provocărilor legate de creşterea volumului de activitate şi punerea în

aplicare a modificărilor legislative adoptate în perioada 2010 – 2015.

41


Aceşti factori pot afecta activitatea instanţei, însă datorită modului

profesionist în care personalul instanţei îşi desfăşoară activitatea, a fost posibilă

depăşirea unora dintre dificultăţi şi obţinerea unor rezultate foarte bune în cursul

ultimilor doi ani.

Pe parcursul anului 2015, în activitatea de organizare şi administrare a

instanţei s-a urmărit în permanenţă identificarea şi punerea în practică a celor

mai adecvate soluţii manageriale, care să conducă în final la o acţiune cât mai

eficientă pentru realizarea respectării legalităţii şi a protecţiei drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

Pornind în această întreprindere de la prevederile actelor normative şi

regulamentelor interne, s-a acordat o atenţie deosebită domeniilor majore de

activitate, corespunzătoare funcţiilor managementului administrativ - judiciar de

planificare, de implementare şi de control - evaluare şi anume: coordonarea

echipei de magistraţi în vederea îndeplinirii corecte şi la timp a îndatoririlor de

serviciu ce le revin; coordonarea compartimentelor auxiliare ale instanţei şi a

activităţii întregului personal auxiliar şi de serviciu; exercitarea atribuţiilor

administrative prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor

judecătoreşti; managementul resurselor umane; evaluarea stării elementelor de

patrimoniu; relaţiile cu celelalte instituţii ale statului chemate să contribuie la

înfăptuirea actului de justiţie, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi ai

societăţii civile.

Prin Decizia nr. 1/2015 al preşedintelui instanţei au fost stabilite, cu

avizul colegiului de conducere, constituit prin Hotărârea adunării generale a

judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sector 4, atribuţiile fiecărui judecător

delegat la serviciile auxiliare ale instanţei, sub luare de semnătură, această

decizie fiind modificată ulterior, ca urmare a schimbărilor ce au intervenit în

cadrul colectivului.

42


Au fost stabilite prin Decizia nr. 2/2015 atribuţiile fiecărui membru al

personalului auxiliar, fiind întocmite corespunzător fişele postului şi au fost

stabilite la începutul anului temele trimestriale de învăţământ profesional al

personalului auxiliar.

Analizând volumul de activitate şi încărcătura pe judecător pe parcursul

anului 2015, s-a menţinut măsura desfiinţării funcţiei de judecător de serviciu,

atribuţiile acestuia fiind preluate de un grefier cu studii superioare juridice,

tocmai în scopul degrevării judecătorilor de o parte a atribuţiilor

nejurisdicţionale.

Tot în cadrul măsurilor de ordin administrativ luate pentru remedierea

problemelor create de creşterea volumului de activitate se înscriu şi propunerile

făcute pentru suplimentarea schemei de personal şi privind transferul/detaşarea

unor judecători pe posturile vacante, corelat cu funcţionarea în cursul anului

2015 a unui număr de 7 completuri penale şi 29 completuri civile.

La desemnarea judecătorilor delegaţi s-a avut în vedere volumul de

activitate al fiecărui complet de judecată, numărul de şedinţe în care magistraţii

au fost programaţi, aptitudinile şi interesul manifestate de aceştia privind

problemele ridicate de aceste atribuţii şi, nu în ultimul rând, specializarea

judecătorilor.

Totodată, s-au luat măsuri pentru degrevarea magistraţilor de activităţile

colaterale celei propriu-zise de judecată prin punerea în aplicare a modificărilor

aduse Regulamentului de Ordine Interioară, constând în preluarea unor atribuţii

din activitatea judecătorului de către grefieri (ex. evidenţa practicii de casare) şi

degrevarea de unele activităţi la compartimentele Arhivă şi Registratură, ceea ce

a determinat o creştere a perioadei de timp afectată pentru studiul dosarelor şi

pentru activitatea de redactare a lucrărilor.

În acest sens, s-au realizat tipizate de rezoluţii pentru cererile de chemare

în judecată, particularizate în raport de obiectul cauzei, fiind propuse 43


Tribunalului Bucureşti pentru a fi inserate în coperta dosarului pentru a putea fi

completate mai rapid.

Totodată, s-a realizat verificarea repartizării cauzelor prin aplicaţia Ecris

şi tipărirea de rapoarte zilnice. În acest sens, lunar, s-a analizat încărcătura

completurilor, situaţia cauzelor noi intrate pentru fiecare complet, situaţia

stocului completurilor şi operativitatea pentru fiecare judecător, luându-se

măsuri de remediere a eventualelor dezechilibre.

Astfel, în materie penală sunt configurate 7 completuri competente în

soluţionarea cauzelor de camera preliminară, fond şi a cererilor în materia

executării, toate cele 7 completuri având şi competenţă în materia cauzelor

penale cu minori şi de corupţie. Aceste completuri sunt configurate cu stadiul

procesual: fond, contestaţie în anulare fond şi revizuire fond.

De asemenea, sunt configurate 7 completuri în materia cauzelor de

drepturi şi libertăţi, pentru care repartizarea se realizează după planificarea

zilnică a judecătorilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 103/8 alin. 1 şi 2 din

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor (art. 103/8 alin. 1 Judecătorul

de drepturi şi libertăţi care soluţionează o primă cerere, propunere, plângere sau

contestaţie soluţionează, de regulă, şi următoarele cereri, propuneri, plângeri ori

contestaţii formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de

urmărire penală).

Datorită modalităţii de repartizare pentru aceste complete nu s-a stabilit

complexitate maximă sau stadii procesuale, aceşti parametrii nefiind necesari.

În materie civilă sunt configurate în prezent 29 de completuri de judecată

competente în soluţionarea cauzelor civile în sens larg, toate având ca stadii

procesuale ataşate: fond, contestaţie în anulare fond şi revizuire fond.

În ceea ce priveşte obiectele ataşate acestor complete, acestea sunt

organizate cu specializarea mixtă astfel: 4 completuri în materia fondului funciar

44


şi civil, 12 completuri specializate în materia executării silite şi civil, 2 complete

de urgenţe şi tutelă, 4 completuri în materia minori şi familie şi civil, 1 complet

în materia minori şi familie, azil şi executări silite, 1 complet în materia minori

şi familie şi azil, 2 completuri azil şi civil, 1 complet civil şi persoane juridice, 1

complet persoane juridice, 1 complet civil.

Precizăm că în prezent numărul de cauze înregistrate sub imperiul

vechiului Cod de procedură civilă este în scădere, astfel că nu se mai atinge

complexitatea maximă, astfel că în anul 2015 parametrul complexitate/şedinţă

nu a mai fost relevant pentru această instanţă.

Modalitatea de repartizare este automată, existând două sau mai multe

completuri care judecă acelaşi obiect, iar repartizarea manuală nu se realizează

decât în cazul cererilor incidentale, pentru continuarea judecăţii după suspendare

sau în caz de rejudecare.

Separat de aceste completuri, fiecare din judecătorii Secţiei Civile are

configurat un complet în materia învestirii cu formulă executorie/încuviinţării de

executare (29 completuri), modalitatea de repartizare fiind automată.

În ceea ce priveşte încuviinţările de executare începute sub procedura

veche, acestea sunt extrem de puţine, în prezent numărul punctelor repartizate

într-o şedinţă fiind de maxim 1-2 puncte.

De asemenea, au fost organizate două completuri pentru soluţionarea

cauzelor privind internarea nevoluntară şi externarea, completuri pentru care s-a

realizat planificare săptămânală a judecătorilor Secţiei Civile.

Ca o practică curentă, pentru modificările efectuate în ceea ce priveşte

obiectele, stadiul procesual sau complexitatea, se întocmesc procese-verbale în

care sunt consemnate modificările, indiferent dacă este vorba de adăugarea sau

eliminarea unui obiect, modificarea complexităţii sau a stadiului procesual.

45


Aceste modificări sunt înregistrate pe suport de hârtie de către serviciul

Registratură, sub semnătura grefierului şi a judecătorului delegat cu repartizarea

aleatorie.

În ceea ce priveşte stabilirea anuală a completurilor şi a componenţei,

aceasta se realizează anual de către Colegiul de conducere, iar eventualele

modificări în ceea ce priveşte componenţa se realizează pe baza de proces-

verbal.

În ceea ce priveşte introducerea în sistem a şedinţelor de judecată, aceasta

se realizează de către serviciul Registratură pe baza planificării anuale aprobată

de Colegiul de conducere, avându-se în vedere ca pentru repartizarea cu termen

să fie disponibile în planificare cel puţin 2 săptămâni cu completele aferente,

având în vedre planificarea bilunară sau chiar cu un interval mai mare (multiplu

de 14 zile) aferent termenelor de repartizare asociate obiectelor.

Pentru amânările de pronunţare sau soluţionarea unor incidente

procedurale, în alte zile decât cele în care şedinţele sunt deja planificate,

Serviciul Registratura adaugă în orarul completurilor şedinţele fără repartizare

aleatorie (complete cu „p”).

Pentru termenele stabilite conform Legii nr. 202/2010 se adaugă în orarul

completurilor şedinţă fără repartizare aleatorie, operaţia realizându-se de

Serviciul Registratură, cu consultarea conducerii instanţei, necesară pentru

evitarea suprapunerii mai multor şedinţe la aceeaşi oră şi în aceeaşi sală, precum

şi pentru respectarea planificării grefierilor.

Înregistrarea dosarelor la instanţă se realizează diferit în materie civilă şi

penală, astfel:

În materie penală cererile sunt primite de obicei prin corespondenţă

trimisă de către Parchet, Penitenciar sau petenţi, fiind prezentate preşedintelui de

secţie care prin viză, cu dată certă, califică cererea/sesizarea şi indică dacă se

46


impune, conform Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor,

completul/completurile care trebuie eventual excluse din repartizarea automată,

conform prevederilor din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor, după

care cererea se înregistrează în sistem informatic şi se procedează la repartizarea

aleatorie.

Ulterior, se completează domiciliile părţilor şi datele statistice, după care

dosarul se prezintă completului stabilit prin repartizare automată, care dispune

măsurile necesare şi predă dosarul grefierului de şedinţă pentru întocmirea

adreselor şi/sau a citaţiilor, după care dosarul se predă în arhivă.

După soluţionarea cauzei, dosarele se predau grefierului şef de secţie

pentru acordarea numărului de hotărâre în Ecris şi evidenţiere statistică, iar apoi

se predau Biroului Executări Penale care întocmeşte comunicările prevăzute de

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor. Ulterior dosarele sunt predate

grefierilor de şedinţă pentru întocmirea practicatelor şi preşedinţilor de complet

pentru redactare.

După redactare, grefierul de şedinţă procedează la efectuarea

comunicărilor şi închiderea documentului final, dosarele fiind predate la Biroul

Executări Penale pentru efectuarea celorlalte acte aferente fazei de executare,

după care dosarele se predau grefierului desemnat cu evidenţa arhivei penale.

Cererile privind căile de atac se înregistrează de către serviciul

Registratură în aplicaţia Ecris, după care se predau Biroului Executări Penale

pentru efectuarea menţiunilor în registre şi la expirarea căii de atac se

completează circuitul extern şi se înaintează către instanţa superioară. Tot

Biroului Executări Penale ţine evidenţa înaintării dosarelor către parchet pentru

motivarea căilor de atac.

În cazul căilor de atac privind măsurile preventive în cursul

judecăţii/camera preliminară, după primirea căii de atac, grefierul de şedinţă

47


solicită Serviciului Registratură crearea dosarului asociat şi completează în

acesta circuitul extern.

În cauzele având ca obiect cereri privind judecătorul de drepturi şi

libertăţi, dacă cererea este prezentată în cursul programului de lucru ea este

înregistrată de către Serviciul Registratură, pe baza vizei preşedintelui de secţie

sau a judecătorului din planificarea zilnică, care menţionează data şi ora primirii

cererii/sesizării, după care dosarul este preluat de grefierul de şedinţă potrivit

aceleiaşi planificări, se emit dacă este cazul adrese/citaţii, iar după soluţionare se

întocmesc actele şi comunicările prevăzute de Noul Cod de Procedură Penală,

inclusiv închiderea documentului final după redactare şi se procedează la

completarea registrelor aferente.

Dacă cererea este primită în afara programului de lucru, aceasta este

înregistrată de către grefierul de şedinţă, potrivit aceleiaşi planificări, grefierul

efectuează toate lucrările în cauză, inclusiv închiderea documentului final

redactat şi procedează la completarea registrelor aferente.

Cât priveşte căile de atac în aceste cauze, acestea pot fi înaintate de

Parchet, caz în care preşedintele secţiei sau judecătorul planificat prin viză, cu

dată şi oră certă, dispune înregistrarea şi înaintarea în căile de atac, operaţie care

se realizează de către grefierul de şedinţă care completează şi circuitul extern.

În ceea ce priveşte căile de atac formulate de părţi prin corespondenţă,

acestea sunt înregistrate de către Serviciul Registratură cu menţionarea datei şi a

orei certe, după care se predau grefierului de şedinţă pentru înaintarea în căile de

atac şi completarea circuitului extern.

Cât priveşte încheierile pronunţate în materia măsurilor preventive şi a

mandatelor de percheziţie, precizăm că există configurate în Ecris două

redactore separate în care se alocă număr de încheiere şi de asemenea, sunt

configurate în aplicaţia Ecris şi registrele corespunzătoare pentru acordarea de

48


număr în cazul acestor mandate, fiind utilizate rapoartele din pagina „Registre şi

rapoarte – pct. 12a”.

Precizăm că în materia executării sentinţelor penale, se utilizează formatul

electronic al Registrului de executări penale pus la dispoziţie de aplicaţia Ecris,

în această aplicaţie fiind înregistrate şi documentele emise în faza de executare,

precum şi comunicările emise/primite la acest departament, fiind completat şi

fluxul documentelor de executări penale care se înregistrează automat şi în

Registrul în format electronic.

Pentru registrele la care nu este posibila înregistrarea în aplicaţia Ecris se

folosesc registre în format de hârtie.

În materie civilă: cererile de chemare în judecată depuse personal sau prin

corespondenţă sunt primite de Serviciul Registratură care atestă data şi ora certă,

după care se înregistrează în aplicaţia Ecris, se repartizează şi se completează

datele privind domiciliile părţilor şi statistica.

Cererile care se supun vechiului Cod de Procedură Civilă se prezintă

judecătorului cauzei care dispune măsurile necesare, după care dosarul se predă

unui singur grefier însărcinat cu întocmirea citaţiilor şi a adreselor, se

procedează la coaserea dosarului şi se predă în arhivă, către arhivarul

responsabil pentru completul respectiv.

Referitor la cererile care se supun Noului Cod de Procedură Civilă,

acestea se predau către arhivarul responsabil pentru completul respectiv, care cu

o săptămână înainte de îndeplinirea termenului de recomandare le predă

judecătorului pentru luarea măsurilor, iar comunicările se întocmesc de un

singur grefier însărcinat cu întocmirea citaţiilor şi a adreselor.

După terminarea procedurii prealabile şi stabilirea termenului de judecată,

dosarul se predă de către judecător grefierului de şedinţă, care emite citaţiile şi

eventualele adrese dispuse de instanţă.

49


La finalizarea cauzei, în ziua pronunţării sau în ziua imediat următoare,

dosarele soluţionate se predau grefierului şef de secţie, care acordă numerele de

hotărâre în sistem informatic şi ţine evidenţa statistică, după care cauzele în

materie contravenţională se predau Biroului de Executări Contravenţionale

conform Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor.

Imediat după terminarea acestor operaţiuni dosarele se predau grefierilor

de şedinţă pentru întocmirea practicalelor şi judecătorilor pentru redactare.

Închiderea documentului final se realizează de către grefierul de şedinţă, după

redactarea acestuia şi emiterea comunicărilor, fiind completată şi data redactării,

iar după aceste operaţiuni dosarele se predau la Serviciul Arhivă.

Cererile de apel şi recurs se primesc la Serviciul Registratură, care le

înregistrează în Ecris şi ulterior se predau grefierilor arhivari responsabili pentru

completul care a pronunţat hotărârea, care efectuează operaţiunile de înaintare în

căile de atac, inclusiv completarea circuitului extern.

În materia încuviinţărilor de executare/învestirilor cu formulă executorie,

cererile se primesc de către grefierul desemnat la Biroul Executări Civile, care

înregistrează dosarul, părţile şi datele statistice, repartizarea automată fiind

efectuată de către Registratură.

După repartizarea cauzelor şi completarea tuturor datelor, dosarele sunt

predate grefierilor de şedinţă pentru eventuale adrese şi comunicări, iar după

soluţionarea cauzei aceştia adaugă documentul final pe care îl şi închid, după

redactare.

Comunicarea încheierilor de încuviinţare se face către reprezentantul

Biroului Executorului Judecătoresc de către grefierul delegat la Biroul Executări

Civile, sub luare de semnătură cu dată certă, nefiind întocmite comunicări în

aplicaţia Ecris decât în cazul comunicărilor pentru cererile respinse.

50


Cererile privind căile de atac sunt primite la Biroul Executări Civile, care

înregistrează în Ecris calea de atac şi efectuează circuitul extern, precum şi

operaţiunile de înaintare în căile de atac.

Pentru Biroul Persoane Juridice, cererile se depun la grefierul delegat care

acordă data certă, după care le prezintă Serviciului Registratură pentru

înregistrare şi repartizare automată, restul fluxurilor fiind similar cu cel în

materie civilă.

Cererile privind căile de atac sunt primite la Biroul Persoane Juridice,

care înregistrează în Ecris calea de atac şi efectuează circuitul extern, precum şi

operaţiunile de înaintare în căile de atac.

Cât privește fluxul documentelor şi al actelor procedurale, ca şi o

consideraţie generală arătăm că în prezent Arhiva curentă este organizată pe

complete, fiecare arhivar sau grefier cu atribuţii la serviciul Arhivă având

repartizate un număr de complete de care este responsabil, de la primirea

dosarului până la soluţionarea acestuia. După ataşarea la dosar a dovezilor de

comunicare a documentului final, dosarul se predă la arhiva de dosare

soluţionate, care funcționează într-un spaţiu separat, unde intră în

responsabilitatea unui alt grefier.

Precizăm că pentru circuitul intern sunt create locaţii interne cu numele

fiecărei persoane care funcționează la serviciul Arhivă, pentru arhiva de dosare

soluţionate, pentru arhiva de suspendate, pentru arhiva din Tunari şi pentru

celelalte spaţii din afara instanţei, precum şi două locaţii generale intitulate

„grefier de şedinţă” şi ”judecător”, în scopul de a se putea identifica exact locul

fizic în care dosarul se află.

În ceea ce priveşte actele depuse la dosar, fluxurile sunt diferite în raport

de modul de depunere a actelor procedurale, astfel:

51


Actele depuse personal se prezintă la Serviciul Arhivă direct grefierului

responsabil pentru completul care este desemnat cu soluţionarea cauzei.

Persoana responsabilă pune dată certă de primire şi înregistrează în aplicaţia

Ecris la rubrica „Documente la dosar” actele depuse, după care acestea se

ataşează la dosar.

Actele primite prin fax sau e-mail se predau la serviciul Registratură,

unde grefierul responsabil pune dată certă de primire şi înregistrează în aplicaţia

Ecris la rubrica „Documente la dosar” actele depuse, după care acestea se

predau serviciului Arhivă şi fiecare grefier responsabil pentru completul

respectiv le ataşează la dosar.

Actele depuse în timpul şedinţei de judecată primesc dată certă prin viza

judecătorului cauzei şi sunt menţionate doar în încheierea de şedinţă, nefiind

înregistrate în aplicaţia Ecris.

Precizăm că, în ceea ce priveşte cererile de legalizare, acestea se prezintă

la arhiva de dosare soluţionate, nefiind înregistrate în aplicaţia Ecris, fiind doar

ataşate la dosar cu semnătura de primire şi cu data de depunere şi eliberare,

având ataşate şi taxele de timbru corespunzătoare.

În ceea ce priveşte evidenţa taxelor de timbru, precizăm că acestea se

înregistrează în aplicaţia Ecris la depunerea cererii de către Serviciul

Registratură sau ulterior de către personalul arhivei (în situaţia în care taxa de

timbru se depune ulterior), iar în situaţia în care aceasta se depune în şedinţa de

judecată, grefierul de şedinţă are obligaţia de a completa în Ecris depunerea

taxei de timbru şi sumele achitate.

De asemenea, prin fişa postului s-a prevăzut în atribuţia grefierilor de

şedinţă obligaţia de a consemna la rubrica „taxe de timbru” cererile de ajutor

public admise şi modalitatea de ajutor public acordată, precum şi eventualele

taxe de timbru depuse ca urmare a eşalonării plăţii.

52


Coordonarea compartimentelor auxiliare ale instanţei şi activităţii

întregului personal auxiliar şi de serviciu s-a realizat în principal prin controlul

permanent al activităţii compartimentelor auxiliare ale instanţei, pentru

asigurarea unui circuit rapid şi sigur în ceea ce priveşte înregistrarea corectă a

dosarelor, modalitatea de realizare şi comunicare a actelor procedurale, repartiţia

şi predarea dosarelor exclusiv pe baza de semnătură şi a petiţiilor, întocmirea

corespunzătoare şi la timp a formalităţilor de executare a hotărârilor penale şi

civile, precum şi de urmărire şi executare a creanţelor bugetare provenind din

amenzile cu caracter administrativ, cheltuielile şi amenzile judiciare la care au

fost obligate diferite subiecte procesuale în conformitate cu legea.

În vederea îmbunătăţirii timpului de soluţionare a cererilor de eliberare a

titlurilor executorii s-a luat măsura ca grefierul desemnat să funcţioneze la

Serviciul Arhivă, în spaţiul nou amenajat unde se află depozitate dosarele

soluţionate aferente anilor 2010 – 2012.

Totodată, pentru eficientizarea activităţilor desfăşurate de personalul din

cadrul arhivei şi pentru utilizarea maximă a spaţiului s-a luat măsura separării

arhivei curente (dosare pe rol) de arhiva stoc (doare soluţionate), fiecare grefier

arhivar primind sarcina gestionării dosarelor unor complete prestabilite, astfel

încât să se realizeze un control eficient al activităţii desfăşurate de aceştia şi

responsabilizarea acestora în efectuarea activităţii.

De asemenea, s-a monitorizat activitatea grefierilor de şedinţă cu privire

la efectuarea lucrărilor în termen, predarea dosarelor către celelalte

compartimente auxiliare potrivit unei evidenţe stricte, raportarea taxelor

judiciare de timbru achitate în timpul judecăţii, pentru înscrierea acestora în

registrul special, şi raportarea amenzilor judiciare dispuse de către instanţă la

registrul privind executarea hotărârilor civile din oficiu.

Pentru coordonarea echipei de magistraţi - judecători ai Judecătoriei

sector 4 Bucureşti, în vederea unei acţiuni unitare şi coerente de creştere a

53


calităţii actului de justiţie s-au luat măsuri care să influenţeze în mod direct

nivelul pregătirii magistraţilor.

Au fost identificate şi puse în discuţie în cadrul programului de formare

continuă descentralizată teme de viu interes vizând procedura penală, procedura

civilă, deontologia profesională, CEDO, drept comunitar, etc.

De asemenea, s-au realizat activităţi privind analiza practicii de casare şi a

practicii neunitare. S-a urmărit respectarea planificării anuale, întocmite la

începutul anului calendaristic 2015 cu privire la temele ce au fost propuse, data

stabilită şi efectuarea unui referat care să sintetizeze elementele specifice temei,

iar în condiţiile în care activitatea practică şi modificările legislative au impus,

s-au propus colectivului şi au fost discutate noi subiecte.

Şedinţele de lucru ale colectivului s-au desfăşurat cu o participare activă,

magistraţii având posibilitatea să-şi exprime părerea, în vederea eficientizării

muncii în cadrul instanţei, realizându-se, în general, o practică unitară la nivelul

instanţei în condiţiile fluctuaţiilor de personal şi cooptării în echipă a unor

magistraţi tineri cu experienţă diversă.

Pentru aceasta s-a verificat periodic modul în care se realizează

soluţionarea cu celeritate a cauzelor în vederea înfăptuirii justiţiei, conform

principiilor independenţei şi imparţialităţii magistraţilor, respectării supremaţiei

legii şi pentru adaptarea la jurisprudenţa CEDO şi Curţii de Justiţie a

Comunităţii Europene.

În acelaşi timp, s-a instituit un sistem de monitorizare strictă a dosarelor

mai vechi de un an, situaţiile statistice fiind raportate lunar la instanţele

superioare, raţiunea acestei monitorizări constând în identificarea rapidă a

motivelor de tergiversare a cauzei şi înlăturarea cauzelor extreme care generează

astfel de situaţii.

54


De asemenea, pentru procesul de redactare a hotărârilor, încheierilor de

şedinţă şi a adreselor (activităţi în cadrul cărora înregistrează întârzieri), un efect

benefic l-ar avea utilizarea aplicaţiei de scanare şi recunoaştere a textelor (SAE)

şi a formularelor tipizate în Ecris, identificarea de noi documente ce pot fi

standardizate, crearea de şabloane şi instruirea personalului auxiliar - pentru

utilizarea acestora.

Tot în vederea realizării coordonării activităţii magistraţilor, s-a procedat

la verificarea dosarelor restituite de instanţele de control judiciar înainte de

înregistrarea acestora în registrele de evidenţă a practicii de casare, semnalându-

se problemele de practică neunitară şi discutându-se chestiunile juridice

identificate în şedinţele de colectiv.

Totodată, s-a continuat activitatea de verificare a cunoaşterii de către

personalul auxiliar a prevederilor Regulamentului de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti şi a modificărilor dispoziţiilor procedurale în materie

civilă şi penală şi s-a verificat, prin sondaj, completarea corectă a tuturor

rubricilor din registre şi precizarea exactă a obiectului cauzei atât în registrul

general, cât şi pe coperta dosarului, fiind întocmită o listă cu obiectele cauzelor

puse la dispoziţia grefierului – registrator.

Conform dispoziţiilor Regulamentului de ordine internă s-a organizat, cu

aprobarea colegiului de conducere, planificarea anuală a şedinţelor de judecată

şi planificarea permanenţei pentru incidentele procedurale, planificarea

judecătorilor pentru luarea măsurilor preventive şi planificarea judecătorilor

pentru şedinţele privind suspendarea provizorie a executării silite. De asemenea,

s-au luat măsuri pentru întocmirea de planificări în vederea tehnoredactării

hotărârilor judecătoreşti, în vederea eliminării restanţelor în redactare.

Având în vedere competenţa specială a Judecătoriei sector 4 Bucureşti

privind cererile formulate de către condamnaţii ce execută pedeapsa în

Penitenciarul Jilava şi Spitalul Penitenciar Jilava, s-au luat măsuri pentru

55


soluţionarea corespondenţei cu persoanele condamnate sau aflate în stare de

arest preventiv şi de asemenea, s-au dispus măsurile legale pentru primirea

cererilor privind executarea şi a dosarelor penale în care instanţa a fost sesizată

prin rechizitoriu, plângerile împotriva soluţiilor Parchetului, propuneri şi

prelungiri ale măsurilor preventive.

Lunar s-au luat măsuri pentru identificarea în vederea repunerii pe rol a

dosarelor suspendate, în vederea perimării la acelaşi complet de judecată, fiind

astfel desfăşurată o acţiune susţinută de obţinere a relaţiilor de care depinde

soluţionarea cauzei în funcţie de motivul suspendării, pentru cazurile prevăzute

de art. 244/art. 413 din Codul de procedură civilă.

În anul 2015 la Judecătoria Sector 4 Bucureşti a funcţionat versiunea 4 a

aplicaţiei ECRIS, fără a fi semnalate până în prezent deficienţe care să împiedice

buna funcţionare a instanţei. În cazul în care s-au constatat deficienţe de

funcţionare s-a luat legătura cu Biroul de Informatică al Tribunalului Bucureşti

sau Ministerul Justiţiei, pentru remedierea acestora.

Urmare a instalării modulului de statistică ECRIS, s-au luat măsuri pentru

ca personalul auxiliar să se familiarizeze cu paginile în care se completează

datele statistice în vederea completării corecte a acestora şi de asemenea s-a

prezentat judecătorilor modalitatea de vizualizare a rapoartelor statistice.

Totodată, s-a menţinut măsura editării condicilor de şedinţă în format

electronic, fiind identificate tiparele de lucru şi întocmite proceduri pentru

eficientizarea modului de utilizarea a aplicaţiei şi a informaţiilor electronice.

Ulterior acestei faze, în care s-au realizat activităţi de identificare a

tiparelor şi de întocmire proceduri de lucru, perioadă în care utilizatorii s-au

acomodat cu noile atribuţii, s-au luat măsuri de completare în consecinţă a

fişelor postului pentru anul 2015.

56


La nivelul anului 2015 s-au stabilit persoanele desemnate cu repartizarea

aleatorie a cauzelor conform Regulamentului de ordine interioară a instanţelor

judecătoreşti, activitatea acestora fiind coordonată de preşedintele instanţei,

membru şi în comisia de dezvoltare a aplicaţiei ECRIS.

La nivelul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, prin Hotărârile de colegiu nr.

12/2013 şi nr. 18/2015, s-au stabilit criteriile de prioritate pentru analizarea

cererilor anterior datei recomandate (criteriile fiind: încărcătura efectivă a

completului, definirea obiectului ca urgent de către legiuitor, rejudecări,

declinări de competenţă, continuarea judecăţii după soluţionarea conflictului de

competenţă, alte motive invocate de părţi şi dovedite în fiecare cauză în parte,

depunerea la dosar a unei tranzacţii/acord de mediere, existenţa altor dosare pe

rol care depind de soluţionarea cauzei respective), precum şi intervalul de timp

rezonabil pentru demararea procedurii de regularizare, respectiv 3 luni de la

înregistrare.

În ceea ce priveşte termenul de recomandare, se impune a fi menţionat

faptul că durata termenului de recomandare a înregistrat o scădere pe parcursul

2015, media în zile a datei recomandate fiind de 8,5 zile.

Totodată, precizăm că Hotărârile de colegiu au fost discutate cu întreg

colectivul de magistraţi al instanţei, aceştia manifestând o atitudine pozitivă şi

înţelegând necesitatea demarării procedurilor, pentru evitarea întârzierilor.

În ceea ce priveşte generarea unor rapoarte bilunare sau lunare pentru

fiecare complet, privind dosarele în care urmează a se îndeplini data

recomandată, precizăm că potrivit fişei postului această obligaţie există în

sarcina grefierului de şedinţă şi a grefierului arhivar care au obligaţia de a

prezenta cu o săptămână înainte aceste dosare preşedintelui de complet.

Referitor la efectuarea de controale periodice pentru verificarea datei la

care sunt întocmite adresele de comunicare a măsurilor dispuse în cadrul

57


procedurii prealabile, la această instanţă a fost desemnat un grefier care are în

competenţă emiterea acestor adrese astfel încât să nu se producă întârzieri.

Au fost efectuate controale periodice pentru verificarea datei la care sunt

întocmite adresele de comunicare a măsurilor dispuse în cadrul procedurii

prealabile, fiind desemnat un grefier care are în competenţă emiterea acestor

adrese, astfel încât să nu se producă întârzieri.

În situaţiile în care numărul de comunicări ce urmau a fi emise a fost mai

mare, s-au luat măsuri privind suplimentarea personalului, pentru perioade

determinate, în vederea îndeplinirii procedurilor prealabile, astfel încât să nu se

producă întârzieri în emiterea comunicărilor.

În ceea ce priveşte primul termen de judecată pentru cauzele în are s-a

finalizat procedura de verificare, nu au fost identificate situaţii de depăşire

nejustificată a termenului de 60 de zile

Depăşirea termenului prevăzut de art. 201 alin. 3 Cod procedură civilă s-a

datorat, în unele cazuri, necesităţii citării părţilor în străinătate, termenul

prevăzut de Codul de Procedură Civilă nefiind util, nefiind posibilă îndeplinirea

procedurilor de citare în alte state în acest interval.

În urma controalelor efectuate s-au identificat cazuri izolate în care s-a

produs depăşirea termenului, situaţia fiind justificată în unele cazuri de faptul că

în intervalul respectiv judecătorii au fost planificaţi în şedinţe de judecată.

Pe de altă parte, în unele cazuri datorită formulării unor cereri de ajutor

public judiciar, urmate de cereri de reexaminare, procedura de verificare a

început ulterior clarificării acestor chestiuni prealabile, astfel cum prevăd şi

dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 80/2013 privind taxele de timbru.

În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, s-a urmărit în primul

rând asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat

la fiecare membru al colectivului, prin delegarea de atribuţii, abordarea raţională 58


a problemelor, stabilirea problemelor de rezolvat zilnic, în ordinea importanţei

lor, evaluarea corectă a performanţelor profesionale ale angajaţilor.

Fată de acest aspect, au fost propuse conducerilor instanţelor superioare:

mărirea schemei actuale de personal, atât magistraţi, cât şi personal auxiliar,

justificată de faptul că numărul redus de judecători la această instanţă, fluctuaţia

permanentă a acestora datorată concediilor de creştere a copilului şi a

concediilor medicale, a detaşărilor.

Problemele legate de ocuparea schemei de personal au impus eforturi

susţinute pentru realizarea unui bun management al resurselor umane, pentru

crearea unui colectiv unit.

Pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii personalului instanţei

a fost desemnat reprezentantul lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi lucrătorul desemnat pentru a se ocupa de

activitatea de protecţie şi de prevenire a riscurilor profesionale.

Pe parcursul anului 2015 s-a urmărit şi actualizat afişajul în instanţă şi pe

portal, fiind afişate: programul cu publicul, normele de conduită aprobate de

Consiliul Superior al Magistraturii, date privind sediul şi programul de activitate

al Biroului pentru Informare şi Relaţii Publice, pentru informarea corectă a

justiţiabililor, etc.

Lunar, trimestrial, semestrial, anual, conducerea instanţei întocmeşte

statistici privind dosarele intrate, tipurile acestora, volumul de activitate,

numărul dosarelor soluţionate, operativitatea, stocul de dosare, ce se raportează

la instanţele superioare, sub acest aspect o parte din activităţile de statistică

desfăşurate de grefierului şef au fost delegate grefierilor şefi de secţie.

În general, s-a încercat imprimarea unui caracter de bună credinţă şi

respect faţă de adevăr în relaţiile cu instanţele superioare şi celelalte instituţii şi

prin puterea exemplului personal, astfel încât „judecătorul” ca instituţie să stea

59


în faţa opiniei publice având garanţia supremă a lucrului bine făcut în folosul

comunităţii căreia îi aparţine.

Totodată, numărul mare de cauze soluţionate dovedeşte şi eficienţa în

ceea ce priveşte utilizarea de către personalul instanţei a dotărilor IT de care

dispunem, dar şi a măsurilor organizatorice luate pentru buna desfăşurare a

întregii activităţi.

În ceea priveşte soluţionarea problemelor de spaţiu referitoare la arhiva

instanţei au fost efectuate demersuri de predare spre depozitare către SC.

Archivit SRL. a unui mare număr de dosare.

Astfel, în cursul lunilor aprilie – mai au fost inventariate şi depozitate în

cutii speciale un număr de aproximativ 80.000 dosare, înregistrate în perioada

1995 – 2000, care au fost predate spre arhivare.

Această activitate a implicat întreg personalul auxiliar al instanţei fiind

desfăşurată şi cu sprijinul Tribunalului Bucureşti, permiţând reorganizarea

stocului arhivistic depozitat la sediul instanţei şi mutarea unei părţi din dosare,

respectiv anul 2009 – 2010, la spaţiile puse la dispoziţia instanţei în localitatea

Tunari.

I.2. INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI

Referitor la condiţiile materiale ale desfăşurării activităţii Judecătoriei

Sectorului 4 Bucureşti în anul 2015, instanţa a funcţionat şi în acest an în

clădirea situată în Bucureşti, str. Gheorghe Danielopol nr. 2 - 4, sector 4, spaţiu

ocupat împreună cu Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi care devenit

neîncăpător, în condiţiile majorării schemei de personal, dar şi în raport de

60


intrarea în vigoare la data de 15.02.2013 a Noului Cod de procedură civilă şi a

Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală, la data de 01.02.2014.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a avut la dispoziţie un număr de 4 săli

de şedinţă, trei destinate şedinţelor civile şi una şedinţelor penale, în care, în

cursul anului 2015, au funcţionat 36 de complete de judecată, 29 specializate în

judecarea cauzelor civile şi 7 complete de judecată specializate în judecarea

cauzelor penale, la care se adaugă completele specializate în soluţionarea

propunerilor de luare a măsurilor preventive şi cele de învestire cu formulă

executorie/încuviinţare a executării silite.

Datorită spaţiului insuficient, au fost situaţii în care şedinţe civile s-au

desfăşurat în camera de consiliu a instanţei, după cum şedinţe privind propuneri

de luare a măsurilor preventive s-au desfăşurat în birourile grefierilor de şedinţă

din Secţia penală.

Pentru desfăşurarea activităţii de către judecătorii instanţei există 8

birouri, care, deşi în suprafaţă destul de redusă, sunt ocupate de 4 sau chiar 5

judecători. La acestea se adaugă biroul ocupat de preşedinţii Secţiilor civilă şi

penală, biroul preşedintelui instanţei şi cel al vicepreşedintelui.

Pentru desfăşurarea activităţii personalului auxiliar există 7 birouri de

grefieri de şedinţă, un birou pentru Serviciul Registratură, un birou pentru

compartimentul Executări Penale, un birou pentru compartimentul Executări

civile şi Persoane juridice, un birou pentru Biroul de Informare şi Relaţii cu

Publicul, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea şi grefierul desemnat cu

expedierea citaţiilor, a comunicărilor şi a altor acte de procedură, un birou

pentru grefierul-şef al instanţei, un birou pentru grefierii-şefi de secţie, un birou

pentru aprozi şi agenţi procedurali şi patru încăperi destinate arhivei.

În ce priveşte birourile grefierilor de şedinţă, există inconvenientul că 5

dintre acestea sunt situate la mezaninul clădirii, ce găzduieşte instanţa, unde

61


lumina naturală este insuficientă desfăşurării activităţii acestora, care constă în

cea mai mare parte în muncă la calculator.

În plus, toate birourile grefierilor de şedinţă sunt ocupate de 4 - 6 grefieri,

spaţiul existent dovedindu-se insuficient faţă de numărul acestora şi de

necesitatea păstrării temporare de către fiecare grefier a dosarelor aflate în lucru,

în număr mare, mai ales în materie civilă, unde, dosarelor din şedinţa de

judecată, li se adaugă cele aflate în procedura prealabilă conform Noului Cod de

procedură civilă.

În ciuda lipsei de spaţiu de care s-a făcut vorbire mai sus, colectivul

Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la nivelul anului 2015 a fost extrem de

eficient, rezultatele obţinute fiind foarte bune.

În condiţiile în care, conform Noului Cod de procedură civilă, cercetarea

judecătorească se va desfăşura în camera de consiliu şi numai dezbaterile în

şedinţă publică, se impune suplimentarea numărului de săli de şedinţă.

De asemenea, intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a dispoziţiilor din

Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală solicită nu numai săli de

judecată suplimentare, ci, în raport de mărirea schemei de personal a instanţei,

implică şi alocarea de birouri suplimentare pentru ca desfăşurarea activității

instanţei să se realizeze în condiţii de normalitate.

Astfel, majorarea numărului de judecători a fost necesară având în vedere

noile competenţe stabilite în sarcina judecătorului de drepturi şi libertăţi,

numărul de cereri date în competenţa acestuia în faza de urmărire penală fiind cu

mult mai mare decât numărul de cereri care erau soluţionate sub imperiul

vechiului Cod în această fază procesuală. Uzual, sub imperiul vechiului Cod se

întâlneau în această fază 3-4 tipuri de cereri, în timp ce în sub imperiul noului

Cod numărul acestor cereri este de peste 20.

62


Pe de altă parte, în ceea ce priveşte competenţa judecătorului de cameră

preliminară, aceasta a fost lărgită cu noi tipuri de cauze, iar incompatibilitatea

stabilită pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o cerere pe

parcursul urmăririi penale, în soluţionarea fondului cauzei, poate genera

probleme în repartizarea aleatorie a cauzelor prin jocul incompatibilităţilor care

impun excluderea din repartizare a completurilor prezidate de aceşti judecători.

De asemenea, în ceea ce priveşte faza de executare a pedepselor, se poate

observa că Legea nr. 253/2013 şi Legea nr. 254/2013, privind executarea

pedepselor privative şi neprivative de libertate, aduc în activitatea instanţelor

tipuri noi de cauze (peste 40 obiecte noi care nu au existat până în prezent), ceea

ce impune desemnarea a unu sau doi judecători cu activitate exclusivă în această

etapă procesuală.

Sub acest aspect se impune a se avea în vedere şi faptul că deşi activitatea

judecătorului delegat la Penitenciarul Jilava şi la Spitalul Penitenciar Jilava a

cunoscut o uşoară diminuare în cursul anului 2015, totuşi volumul de activitate

al acestuia este extrem de mare, iar noile competenţe aduse de Legea nr.

254/2013 şi modificările aduse de Legea nr. 300/2013 privind Legea nr.

302/2004 vor genera o creştere în continuare a numărului de cauze.

Precizăm că în prezent la Secţia Penală funcţionează un număr de 7

judecători, care prezidează 7 complete de judecată, iar un judecător este

desemnat delegat pentru supravegherea executării pedepselor privative de

libertate în ceea ce priveşte persoanele aflate în stare de detenţie în Penitenciarul

Jilava şi Spitalul Penitenciar Jilava.

Având în vedere noile atribuţii extinse ale judecătorului de drepturi şi

libertăţi, apreciem că este necesară alocarea unei săli separate pentru

desfăşurarea acestor şedinţe, tipul acesta de cauze fiind imprevizibil şi necesar a

se soluţiona de urgenţă în cele mai multe cazuri, ceea ce determină alocarea unei

63


săli separate pentru desfăşurarea activităţii care s-ar putea suprapune cu

şedinţele normale de judecată deja programate.

Precizăm că sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, un număr

mai mic de cauze în faza de urmărire penală se desfăşurau în prezenţa părţilor,

astfel încât activitatea se desfăşura în şedinţă secretă, în camera de consiliu a

instanţei, sau nu necesitau o sală de judecată pentru luarea unor măsuri, însă

Noul Cod de procedură penală reglementează mai multe instituţii (cauze) în care

este necesară citarea părţilor, ceea ce necesită alocarea unei săli de şedinţă.

În prezent Secţia Penală dispune de 1 birou pentru judecători, 2 birouri ale

grefierilor de şedinţă şi o cameră pentru Biroul Executări Penale.

Având în vedere creşterea volumului de activitate, apreciem că s-ar

impune alocarea a două noi încăperi destinate activităţii Secţiei Penale, dat fiind

faptul că în prezent în fiecare birou îşi desfăşoară activitatea un număr de 4

persoane, spaţiul util fiind de aproximativ 10-12 mp, evident aceste birouri fiind

supraaglomerate.

În ceea ce priveşte arhiva, în prezent nu există o arhivă separată a Secţiei

Penale, dosarele penale fiind gestionate de un grefier arhivar care are atribuţii

privind asigurarea consultării dosarelor de către public, dar şi ataşarea actelor şi

a comunicărilor la dosar. Întrucât se estimează o creştere a numărului de cauze,

astfel cum s-a arătat mai sus, apreciem ca fiind utilă majorarea numărului de

grefieri arhivari cu un post.

În prezent, Secţia Penală dispune de 2 linii telefonice directe, din care una

la grefierul-şef de Secţie Penală şi o linie telefonică directă la Biroul Executări

Penale, care funcţionează şi ca fax.

Toate birourile instanţei sunt echipate cu tehnică de calcul, calculatoare şi

imprimante şi unele dintre ele şi cu aer condiţionat. Întrucât în timpul verii,

birourile se supraîncălzesc, activitatea în aceste condiţii fiind greu de desfăşurat,

64


unii dintre judecători au optat pentru achiziţionarea pe cont propriu de aparate de

aer condiţionat.

Dotarea cu aparate de aer condiţionat nu lipseşte în nici una din cele 4 săli

de şedinţă ale instanţei.

Întrucât, conform Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012, pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor, pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul

Superior al Magistraturii, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la

art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul

proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, începând cu data de

01.07.2013 se înregistrează şi şedinţele de judecată civile, sălile de judecată

destinate desfăşurării acestor şedinţe au fost echipate cu aparatură de înregistrare

audio, iar personalul instanţei instruit pentru utilizarea acesteia.

În colaborare cu Tribunalul Bucureşti, în calitate de ordonator de credite,

s-a asigurat permanent aprovizionarea instanţei cu materialele necesare

desfăşurării activităţii acesteia, respectiv tonere, papetărie, hârtie xerox, coperte

de dosare şi alte materiale utile.

În cursul anului 2014, instanţa a fost dotată cu 4 calculatoare destinate

transcrierii şedinţelor de judecată şi foarte important cu 64 de calculatoare

destinate personalului instanţei (staţii de lucru), extrem de aşteptate în condiţiile

în care, schema de personal mărindu-se, nu existau calculatoare suficiente pentru

tot personalul, iar calculatoarele existente, fiind dotate cu procesoare vechi şi cu

capacitate de stocare mică, nu mai corespundeau necesităţilor actuale ale

instanţei.

Se impune a fi menţionat faptul că, în prezent instanţa se confruntă cu

probleme grave în ceea ce priveşte tipărirea actelor emise de instanţă, datorită

faptului că imprimantele aflate în dotare sunt depăşite tehnic, fiind imposibilă

repararea acestora, fapt ce afectează activitatea instanţei.65


Aşa cum s-a arătat mai sus, Serviciul Arhivă al instanţei beneficiază în

clădirea din str. Gheorghe Danielopol de patru încăperi principale, dintre care

două camere la mezaninul clădirii destinate arhivei curente, o cameră la

mezaninul clădirii destinată păstrării sentenţierelor, a mapelor de hotărâri

provenind din dosarele defrişate şi a registrelor instanţei şi o cameră la parterul

clădirii destinată conservării dosarelor soluţionate.

Având în vedere numărul mare de dosare înregistrate pe rolul instanţei în

ultimii ani, 197.269 dosare doar în perioada 2009 - 2015, această ultimă cameră

nu are capacitatea de a stoca decât dosarele din perioada 2012 (parţial) - la zi.

O altă parte a dosarelor soluţionate se află într-o încăpere pusă la

dispoziţia instanţei de Curtea de Apel Bucureşti, unde sunt arhivate dosarele din

anii 2010 şi 2011 (parţial) şi 2012.

De asemenea, în clădirea anexă sediului instanţei (fosta contabilitate) sunt

depozitate în două camere dosarele soluţionate aferente anului 2011 parțial, însă

datorită lipsei de spaţiu cea mai mare parte a arhivei se află în comuna Tunari,

judeţul Ilfov, în cadrul depozitelor asigurate de U.M. 02384, unde există

depozitate în 3 încăperi, în condiţii destul de precare, dosarele arhivate pentru

perioada 1965-2009, aproximativ 1.600 ml.

Numărul cererilor care privesc dosare înregistrate anterior anului 2010

este de aproximativ 100 dosare/săptămână, acest lucru îngreunând desfăşurarea

programului de lucru cu publicul, grefierii-arhivari fiind nevoiţi să se deplaseze

în comuna Tunari cel puţin o dată pe săptămână pentru a asigura selecţia şi

transportul la sediul instanţei a dosarelor cu privire la care s-au formulat cereri

de consultare, de eliberare de acte sau de copii, de legalizare, etc.

În mod separat, sunt ţinute arhiva dosarelor privind persoane juridice,

păstrată în cadrul compartimentului Persoane Juridice, într-o cameră aflată la

parterul clădirii judecătoriei, arhiva dosarelor de încuviinţare a executării silite,

păstrată în cadrul compartimentului Executări Civile, într-o cameră comună cu 66


serviciul menţionat anterior, în fişete închise aflate în sediul instanţei, la acestea

se adaugă şi arhiva dosarelor a căror judecată a fost suspendată, păstrată în fişete

aflate la etajul 1 al clădirii instanţei.

Pe lângă faptul că spaţiul destinat arhivei este, aşa cum se poate observa,

foarte disipat, acesta se dovedeşte în continuare insuficient pentru conservarea

dosarelor, înregistrate pe rolul instanţei în continuare într-un număr foarte mare,

impunând găsirea unor soluţii rapide pentru procurarea de noi spaţii de

depozitare.

Pentru a veni în sprijinul instanţelor, prin proiectul demarat în colaborare

cu S.C. Archivit S.R.L., în anul 2014, Tribunalul Bucureşti a început procedura

de externalizare a arhivei instanţelor judecătoreşti din Bucureşti.

Conform acestei proceduri, S.C. Archivit S.R.L. preia spre păstrare dosare

ale instanţelor judecătoreşti, depozitate în cutii pregătite, sigilate şi contorizate

de acestea, punându-le la dispoziţia instanţelor ori de câte ori sunt solicitate de

acestea.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti s-a raliat soluţiei găsite de Tribunalul

Bucureşti şi a predat în anul 2014 către S.C. Archivit S.R.L. dosare având ca

obiect societăţi comerciale, datând din anii 1991-1997 şi toate dosarele

înregistrate între anii 1995 – 2000, în cutii sigilate, cu cod de bare şi cu opis de

dosare.

În aceeaşi manieră s-au predat şi dosare de încuviinţare a executării silite,

respectiv circa 11.110 dosare din anul 2010, circa 5.300 de dosare din anul 2011

şi circa 15.000 de dosare din anul 2012.

De asemenea, în cursul anului 2015 au fost predate un număr de 322 de

cutii, aproximativ 10.000 dosare sau alte lucrări.

Întrucât dosarele din anii recenţi sunt solicitate foarte des de către părţi,

acestea nu pot fi predate către S.C. Archivit S.R.L., dat fiind că această societate 67


nu are acces la interiorul cutiilor în care sunt păstrate dosarele, astfel că atunci

când este solicitat un dosar, se înaintează instanţei întreaga cutie în care acesta

se află. Or, dacă s-ar preda dosare din anii recenţi, ar însemna ca, în urma

solicitărilor părţilor, arhiva instanţei, şi aşa foarte aglomerată, să se

supraaglomereze prin aducerea cutiilor cu dosare.

În paralel, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a continuat, prin intermediul

personalului de la arhiva instanţei, activitatea de selecţie a dosarelor al căror

termen de păstrare a expirat, în vederea predării acestora către Arhivele

Naţionale.

Astfel, în prezent, procedura de selecţie vizează dosarele din anul 1994,

fiind defrişate un număr de 7.000 de dosare din aproximativ 10.000 câte s-au

înregistrat în acel an.

Pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţei şi eficientizarea

acesteia, propunerile Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti cu privire la dotările

materiale minimale pentru perioada imediat următoare se referă la: dotarea

compartimentului arhivă cu cel puţin două camere de dimensiuni mari (peste 50

mp. fiecare) pentru a avea posibilitatea unificării arhivelor instanţei în acelaşi

sediu sau achiziţionarea de echipamente care să permită utilizarea la maxim a

spaţiului existent, dotarea cu scanere manuale pentru grefierii de şedinţă şi

având în vedere temperaturile foarte ridicate din ultimii ani, este absolut necesar

ca fiecare birou să fie dotat cu aparat de aer condiţionat.

68


În ce priveşte compartimentul Registratură, acesta beneficiază de o

singură încăpere, la parterul clădirii, unde au funcţionat în anul 2015 un număr

de 3 grefieri, al patrulea grefier registrator, însărcinat cu eliberarea de certificate

de grefă şi cu legalizarea hotărârilor judecătoreşti, desfăşurându-şi activitatea în

arhiva dosarelor soluţionate aflată tot la parterul clădirii.

De asemenea, se impune dotarea clădirii cu un grup generator propriu sau,

dacă acesta există, se impune repunerea sa în funcţiune cu prioritate, întrucât pe

parcursul anilor anteriori au existat situaţii de cădere a reţelei de furnizare a

energiei electrice, situaţie ce ar elimina întreruperea activităţii instanţei şi

pierderea de documente şi de înregistrări ale şedinţelor de judecată.

În acest sens, un pas înainte a fost realizat prin dotarea instanţei cu

generatoare tip UPS, echipamente concepute pentru a proteja calculatoarele,

echipamentele de telecomunicaţii sau alte echipamente electrice atunci când o

eventuală cădere de tensiune s-ar putea produce.

Arhi

vaÎn sediul instanţei

Arhiva curenta - 2 camere mezanin

Arhiva Sententiere - 1 camera mezanin

Arhiva Stoc - 1 incapere parter

Arhiva Incuviintari executare pe rol şi personae juridice - 1

camera şi fisete parter

Arhiva Suspendate - fisete etaj 1

În afara sediului instanţei

Curtea de apel Bucuresti - 1 camera parter

Cladire anexa - 2 camere, parter şi etaj

În afara localităţiicomuna Tunari

Tunari - 3 camere

69


Cu toate acestea, problema nu este rezolvată în întregime, echipamentele

permiţând doar pentru un timp limitat funcţionarea în continuare a staţiilor de

lucru şi a serverelor, timpul mediu de funcţionare fiind sub o oră şi făcând

posibilă doar salvarea datelor.

Totodată, considerăm că se impune montarea unui generator de curent

alternativ (grup electrogen pe motorină), care să ofere alimentare 220V c.a. pe

un circuit electric separat pentru camera tehnică, în cazul întreruperii de tensiune

electrică de la furnizorul extern, precum şi redimensionarea instalaţiei electrice a

clădirii pentru a furniza suficientă energie electrică în condiţiile creşterii în

ultimii 3 ani a numărului de echipamente IT.

Având în vedere dispoziţiile legale privind paza contra incendiilor, se

impune achiziţionarea unui stingător pentru fiecare încăpere din cadrul instanţei,

precum şi dotarea suplimentară la nivelul instanţei cu panouri P.S.I, utilate cu

aparatura necesară.

De asemenea, apreciem că este necesară achiziţionarea de fişete metalice

cu casă de valori pentru securizarea documentelor clasificate, a corpurilor

delicte, a dosarelor de interceptări, a recipiselor de consemnare, precum şi a

tuturor documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi achiziţionarea de birouri

şi scaune pentru înlocuirea mobilierului uzat.

Din perspectiva asigurării pazei imobilului, considerăm necesare: extensia

sistemului de alarmă (de prezenţă şi de fum) existent pentru a cuprinde ambele

camere tehnice (212-213), în prezent sistemul de alarmă fiind prevăzut doar

pentru camera 213, precum şi pentru celelalte încăperi, în special pentru spaţiul

destinat arhivei; montarea unui sistem de stingere incendii cu gaz în camera

tehnică; dotarea cu aparate de distrus documente, pentru ciornele unor înscrisuri

confidenţiale emise de către instanţă.

70


I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Cel mai important indicator care reflectă calitatea actului de justiţie îl

reprezintă ponderea atacabilităţii hotărârilor şi indicele de casare a hotărârilor

judecătoreşti.

În cursul anului 2015 au fost promovate un număr de 4.501 căi de atac

raportat la un număr de 48.686 de dosare soluţionate. Comparativ cu numărul de

cauze soluţionate în cursul anului 2015, aceste cifre pot fi interpretate în sensul

ca cetăţenii care s-au adresat Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti au fost în mare

măsură mulţumiţi de soluţiile pronunţate, nepromovând cai de atac.

90.76%

9.24%

Total dosare soluţionate - 48.686

Nerecurate Căi de atac promovate

Indicele de atacabilitate a înregistrat o scădere faţă de anul anterior cu

două procente. În ceea ce priveşte situaţia hotărârilor casate, Judecătoria Sector

4 a înregistrat un procent de desfiinţare a hotărârilor de 2,03%, de asemenea în

scădere, numărul hotărârilor desfiinţate fiind nesemnificativ în raport de

numărul hotărârilor pronunţate în decursul anului.

Anul Total hotărâri

pronunţate

Total hotărâri

desfiinţate

Indice de casare raportat

71


la căile de atac admise

imputabile şi neimputabile

2015 48.686 987 2,03%

Constituirea secţiilor şi implicit şi specializarea judecătorilor pe anumite

ramuri de drept, sunt măsuri de natură să aducă o sporire a calităţii actului de

justiţie, magistraţii având posibilitatea de a-şi perfecţiona şi aprofunda

cunoştinţele teoretice pe un anumit segment de drept, pe care urmează să le

folosească în practică, dobândind experienţă în domeniul respectiv.

Analizând practica de casare în materie civila şi penală, se poate observa

ca, în general, soluţiile pronunţate au fost bine structurate în fapt şi în drept,

probatoriul administrat fiind evaluat în mod corect, iar dispoziţiile legale

aplicate temeinic.

În considerentele hotărârilor pronunţate se regăsesc probleme legate de

aplicarea legii în timp şi în spaţiu, interpretare şi calificare juridica, efecte ale

conflictelor ivite intre normele procedurale.

Redactarea hotărârilor judecătoreşti s-a realizat, în general, cu respectarea

termenelor legale, unele întârzieri datorându-se soluţionării unui număr foarte

mare de cauze într-o şedinţa de judecata şi complexităţii unor cauze.

Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti este apreciabila şi aceasta se

datorează preocupării continue a magistraţilor ce funcţionează la aceasta instanţa

de a se perfecţiona profesional, de a fi întotdeauna la curent cu toate modificările

legislative şi orientările practicii judiciare a instanţelor ierarhic superioare.

În ansamblu, activitatea desfăşurata de magistraţii ce funcţionează la

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti se conturează ca fiind una de bună calitate

din perspectiva soluţiilor pronunţate de aceştia, în majoritatea lor covârşitoare

menţinute în căile de atac.

72


Desigur, întotdeauna există loc pentru mai bine, iar anul 2016 debutează

sub acest augur, dezideratul fiind un indice de casare mai mic decât cel

înregistrat în anul 2015.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Referitor la durata de soluţionare a cauzelor, apreciem că se impune

înainte de prezentarea datelor o analiză a conceptului de „durată de soluţionare”

precum şi o analiză a modului de calcul al acestui indicator.

O garanţie de ordin procedural înscrisă în art. 6 paragraful 1 al Convenţiei

Europene a Drepturilor Omului este aceea a termenului rezonabil în care orice

persoană are dreptul să fie judecată, garanţie ce dă contur principiului celerităţii

procedurilor judiciare. Prin impunerea respectării unui termen rezonabil pentru

înfăptuirea actului de justiţie, Convenţia subliniază importanţa faptului că

justiţia trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite

eficacitatea şi credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea

ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.

Instanţa europeană a subliniat că numai întârzierile imputabile

autorităţilor judiciare competente pot să conducă la eventuala constatare a

depăşirii unui termen rezonabil în care trebuie să fie judecată orice cauză,

depăşire contrară dispoziţiilor Convenţiei. Curtea a admis că supraîncărcarea

temporară a rolului unei instanţe nu angajează responsabilitatea internaţională a

statelor contractante dacă acestea adoptă cu promptitudine măsurile de natură să

remedieze o asemenea situaţie, în care apare ca justificată chiar stabilirea unei

anumite ordini provizorii în soluţionarea cauzelor, întemeiate pe urgenţa şi

importanţa lor.

73


Din analiza legislaţiei româneşti se poate observa că responsabilitatea

îndeplinirii acestui criteriu de calitate revine deopotrivă mai multor „actori”

implicaţi în actul de justiţie.

Astfel, pe de o parte Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul

Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sunt instituţii cu competenţe congruente în

domeniul asigurării resurselor umane şi a organizării acestora, în materia

asigurării resurselor bugetare, dar şi în materia organizării instanţelor (în

general) şi a elaborării unor strategii şi acte normative, cu impact asupra

modului de funcţionare a sistemului judiciar.

În plus, referitor la responsabilităţile privind organizarea instanţelor,

trebuie menţionată şi atribuţia prevăzută de art. 43 şi art. 46 din Legea nr.

304/2004 referitoare la activitatea managerială a preşedintelui de instanţă care

exercită atribuţii în scopul organizării eficiente a activităţii, luând măsuri pentru

organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi după caz a

instanţelor din circumscripţiile acestora

Atribuţiile îndeplinite de preşedintele instanţei se corelează şi sunt în

interdependenţă cu dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 304/2004 care dă în sarcina

colegiului de conducere atribuţia stabilirii compunerii completurilor de judecată

şi a asigurării continuităţii acestora, prevederi legale care se completează cu

dispoziţiile art. 98 din Regulamentul de Ordine Interioară.

Un ultim factor identificabile în ceea ce priveşte realizarea activităţilor

într-un termen rezonabil poate fi identificat în dispoziţiile art. 2 alin. 5 din Legea

nr. 51/1995, modificată, care stabilesc deopotrivă dreptul dar şi obligaţia pe care

avocatul o are în exercitarea dreptului de apărare de a stărui pentru un proces

echitabil şi într-un termen rezonabil.

În acest context sunt de menţionat şi prevederile art. 38 din acelaşi act

normativ, preluate şi în statutul profesiei de avocat referitoare la obligaţiile pe

care avocatul le are cu privire la modul de îndeplinire a îndatoririlor 74


profesionale, (studierea cauzelor, prezenţa la instanţă, conştiinciozitate şi

probitate profesională etc.).

Referitor la durata de soluţionare a cauzei se poate observa că în prezent

nu există o formulă consacrată pentru calculul „duratei de soluţionare” a cauzei,

fiind posibilă utilizarea unor parametrii diferiţi şi obţinerea unor rezultate a căror

consistenţă şi credibilitate poate lăsa de dorit.

Astfel, în procesul de stabilire a duratei de soluţionare a cauzelor este

important a fi determinaţi parametrii care trebuie luaţi în considerare, respectiv

cauzele soluţionate în intervalul supus analizei sau cauzele aflate pe rol în acest

interval, iar durata de soluţionare a cauzei ca şi indice de calitate ar trebui să

excludă din calcul toate perioadele de suspendare a cauzelor indiferent dacă

acestea sunt imputabile sau nu părţilor.

De asemenea, apreciem că durata de soluţionare ca şi indice de calitate ar

trebui să excludă din calcul toate perioadele de suspendare a cauzelor indiferent

dacă acestea sunt imputabile părţilor sau din motive neimputabile părţilor

(suspendarea legală obligatorie).

În cursul anului 2015 durata medie de soluţionare este diferită în raport de

materia juridică, astfel:

Materie Durata medie a termenului de recomandare -

zile

Durata medie de soluţionare - zile

Durata efectivă de soluţionare -

zile

Civil 7,97 56,52 48,55Litigii cu profesioniştii 11,18 163,11 151,93Contencios administrativ şi fiscal 12,81 188,06 175,25Minori şi familie 8,82 40,75 31,93Litigii de muncă 10 343,51 333,51Penal 0 37,22 37,22Medie 8,5 112,73 104,23

75


Desigur, durata medie astfel calculată, este determinată şi de faptul că un

număr mare de cauze au primit termene foarte scurte, până într-o lună.

La nivelul instanţei s-a luat măsura constituirii a doua complete de

urgenţe specializate în soluţionarea cauzelor date în competenţa instanţei de

tutelă, complete care soluţionează cererile având ca obiect ordonanță

preşedinţială în toate materiile, suspendarea de executare şi cererile de emitere a

unor ordin de protecţie, acest complet gestionând în cursul anului 2015 cauze a

căror soluţionare s-a realizat de urgenţă.

Situaţia dosarelor mai vechi de un an aflate pe rol la sfârşitul lunii

decembrie 2015, înregistrează un număr de 231 dosare mai vechi de un an,

dosare civile, în scădere faţă de anul 2014 cu 92 dosare.

Aşa cum s-a arătat şi anterior, numărul dosarelor mai vechi de un an

reprezintă un procent mic în raport de întregul volum de activitate, doar 0,41%

din totalul cauzelor pe rol în cursul anului 2015 şi 3,23% din stoc, iar 96,17%

din cauze se soluționează întru-un termen de sub 1 an şi 92,38% sunt redactate

în acelaşi termen.

Prin analiza efectuată la nivelul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti anul 2015

au fost identificate cauzele de ordin administrativ care au ca urmare întârzierea

soluţionării cauzelor judiciare şi anume: comunicarea cu întârziere a relaţiilor

solicitate de la diferite instituţii, refuzul experţilor de a efectua anumite tipuri de

expertiză în special în cazul expertizelor contabile, îndeplinirea cu întârziere a

mandatelor de aducere pentru părţi, neîndeplinirea procedurii de citare.

În vederea remedierii acestor probleme au fost luate măsuri de

monitorizarea permanentă a dosarelor mai vechi de un an şi completarea fişelor

de dosar, au fost efectuate controale la nivelul grefierilor pentru redactarea în

termen a încheierilor şi îndeosebi a adreselor şi citaţiilor, neefectuarea acestora

corect şi la timp, ducând la acordarea de noi termene şi mărire duratei de

76


soluţionare a unui dosar, au fost dispuse amenzi experţilor pentru neîndeplinirea

lucrărilor.

Prin Ordinul de Serviciu nr. 14/2015 a fost desemnată doamna grefier

Anişoara Voinea ca persoană responsabilă cu actualizarea periodică a listelor

experţilor judiciar tehnici şi contabili din cadrul Biroului Local de Expertize

Judiciare de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Faţă de datele statistice prezentate, apreciem că termenele de soluţionare a

cauzelor la această instanţă au fost rezonabile şi, de asemenea, termenele de

redactare a hotărârilor judecătoreşti au fost pe cât posibil respectate de

judecătorii instanţei, existând şi situaţii în care redactarea hotărârilor

judecătoreşti s-a făcut cu depăşirea termenului de recomandare prescris de lege,

în special în materiile civile, unde s-a înregistrat o creştere a numărului de

hotărâri pronunţate la nivelul instanţei, numărul încheierilor de soluţionare

pronunţate fiind mare.

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Uniformizarea practicii judiciare are ca scop aplicarea legii în mod

coerent, previzibil şi transparent, sporirea calităţii actului justiţiei, consolidarea

securităţii raporturilor juridice şi creşterea încrederii în actul de justiţie.

Identificarea practicii neunitare s-a dovedit a fi însă o sarcină dificilă, dată

fiind complexitatea actelor normative, problemele de drept intervenite în

domeniile de specializare a magistraţilor prin adoptarea noilor Coduri, precum şi

accesul dificil la jurisprudenţa instanţelor ori a fiecărui complet de judecată, cât

şi de faptul că nu orice hotărâre care diferă de o alta constituie o divergență de

jurisprudență.

Mijloacele de unificare a practicii judiciare trebuie concepute şi utilizate

astfel încât să nu afecteze independenţa judecătorului, ca persoană împuternicită 77


să efectueze o cercetare a unei cauze, prin stabilirea situaţiei de fapt şi a

normelor de drept aplicabile, procedură finalizată prin pronunţarea unei hotărâri

apte de a reprezenta un act de dreptate.

Dintre normelor legale naţionale care prevăd, ca principiu, cunoaşterea şi

respectarea jurisprudenţei, menţionăm: art. 126 alin. 1 și alin. 3 Constituția

României din 1991, revizuită în 2003 prevede „Justiţia se realizează prin Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de

lege. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a

legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale”.

Actualul Cod de procedură civilă, Legea 134/2010,cu modificările

ulterioare, reglementează două mijloace procedurale destinate asigurării unei

practici unitare la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti din România, şi anume

recursul în interesul legii şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în

vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de

drept.

Potrivit art. 517 alin. (4) şi art. 521 alin. (3) Cod procedură civilă,

respectiv art. 474 alin. (4) şi art. 477 alin. (3) Cod procedură penală, hotărârile

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii şi în

procedura dezlegării unor chestiuni de drept cu caracter prealabil sunt obligatorii

pentru instanţe.

De asemenea, potrivit art. 51 din Legea nr. 304/2004 adunările generale

ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. c), au printre atribuţii şi

dezbaterea unor probleme de drept.

Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi,

respectiv, art. 1 alin. 1 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 322/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de

desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor cu

78


modificările ulterioare, prevăd obligaţia judecătorilor de a participa la cursuri de

pregătire profesională.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, modificată,

aplicabilă în perioada supusă analizei, prevedea în Secţiunea a IV –a indice 1,

desemnarea unui judecător delegat cu analiza practicii instanţelor de control

judiciar, cu atribuţii privind întocmirea lunar a unui referat privind problemele

de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, în care să fie evidenţiată

practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare.

De asemenea, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

1375/2015 în vigoare din 28 decembrie 2015, are o secţiune distinctă, a 4-a,

intitulată „Măsuri privind unificarea practicii judiciare”, care stabileşte norme

referitoare la stabilirea persoanelor responsabile, la condiţiile de identificare şi

analizare, în colectiv, a problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor

soluţii diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea genera

practică neunitară.

În acord cu dispoziţiile legale sus menţionate, în anul 2015, în activitatea

Judecătoriei sector 4 Bucureşti, măsurile administrative de asigurare a

jurisprudenţei unitare au constat în: organizarea unor întâlniri ale judecătorilor,

pe secţii, pentru dezbaterea problemelor de practică neunitară sau de interpretare

a unor dispoziţii legale susceptibile de interpretări diferite, soluţiile adoptate

fiind consemnate în procese verbale.

Discuţiile purtate cu aceste ocazii au reprezentat un schimb important de

opinii şi mijloace de promovare a argumentelor care au justificat adoptarea

fiecărei soluţii; cauzele de acelaşi tip, identificate ca fiind soluţionate diferit la

nivelul instanţei, referitor la care prin discuţiile în cadrul colectivului nu s-a

realizat unificarea practicii, au fost sesizate Tribunalului Bucureşti şi Curţii de

Apel Bucureşti pentru a fi dezbătute în şedinţele organizat trimestrial.

79


În acelaşi scop, au fost identificate şi comunicate hotărâri judecătoreşti

relevante; s-a realizat evidenţa practicii de casare, conform atribuţiilor

judecătorilor delegaţi, pe fiecare judecător, în registrul ţinut la nivelul fiecărei

secţii a instanţei; dezbaterea unor teme învăţământ profesional de calitate, care

au abordat materii care prezintă interes sub aspectul noutăţilor legislative ori al

soluţiilor pronunţate, analizate în special sub aspectele practice ale aplicării

legii; participarea în număr mare a judecătorilor instanţei la cursuri de pregătire

profesională, la conferinţe, precum şi a personalului auxiliar, în scopul unei

pregătiri profesionale de calitate, prin realizarea formării profesionale;

specializarea judecătorilor şi a completelor de judecată; asigurarea stabilităţii

completelor de judecată; preocupare pentru motivarea convingătoare a

hotărârilor judecătoreşti; propunerea şi adoptarea unor soluţii pentru

standardizarea rezoluţiilor judecătorului în procedura prealabilă a cauzelor

civile, crearea unor şabloane pentru întocmirea hotărârilor judecătoreşti de

acelaşi tip; evidenţierea centralizată în sistem informatizat a activităţii instanţei,

prin măsuri de supraveghere permanentă a activităţii de salvare şi de închidere a

documentelor în programul ECRIS la data când procesul de redactare s-a

finalizat, efectuarea acestor operaţiuni fiind realizată la nivelul ambelor secţii şi,

respectiv, cu referire la toate hotărârile judecătoreşti.

În această privinţă, grefierii instanţei au pregătirea necesară, asigurată prin

instruiri periodice privind modalităţile de utilizare a aplicaţiei informatice

ECRIS.

Instanţa beneficiază de un site propriu organizat în formatul pus la

dispoziţie de aplicaţia ce gestionează portalul instanţelor de judecată din

România, instrument important în comunicarea modernă, prin care s-a realizat

transmiterea de date către portal, creând premisele ca justiţiabilii şi publicul

interesat să poată fi informat în timp util şi fără costuri de personal despre

cauzele aflate pe rol şi şedinţele de judecată planificate şi desfăşurate, cu privire

80


la măsurile dispuse în dosare şi totodată un mijloc important de informare a

fiecărui judecător referitor la soluţiile pronunţate în cauze similare;

S-a realizat actualizarea în mod permanent a informaţiilor de pe portalul

instanţei, prin publicarea propriei jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii.

Selecţia unor astfel de soluţii pe aspecte relevante (ca problemă de drept,

incidenţă în practică etc.) şi postarea pe site-ul instanţei contribuie la o mai bună

informare.

Evaluarea activităţii judecătorilor a reprezentat de asemenea, o modalitate

de unificare a practicii judiciare.

Având în vedere rolul consultativ al dezbaterilor în cadrul instanţei a unor

probleme de drept, măsurile realizate în acest domeniu pot constitui cadrul

pentru cunoaşterea argumentelor în susţinerea fiecărei soluţii, chiar o metodă de

persuasivă de acceptare a soluţiei, însă nu pot înlătura exprimarea opiniei

separate şi a divergenţei asupra unei soluţii, care sunt permise de lege în

considerarea independenţei de care se bucură judecătorul şi a libertăţii opiniilor

sale.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului si Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

În anul 2015, în cadrul dosarelor de la nivelul Judecătoriei sectorului 4 au

fost identificate mai multe cauze CEDO, folosite în soluţionarea acestora.

Astfel, în domeniul contravenţional au fost avute în vedere cauzele Nicoleta

Gheorghe c. României, Ioan Pop c. României, Ozturk c. Germaniei şi Anghel c.

României, care privesc includerea domeniului contravenţional (în special în

materia contravenţiilor rutiere şi în materia ordinii şi liniştii publice – Legea nr.

61/991) în sfera penală de protecţie a articolului 6 din Convenţia Europeană a

81


Drepturilor Omului, cu toate consecinţele care decurg din acest lucru (inclusiv

cele legate de prezumţia de nevinovăţie, privită într-un mod particularizat faţă de

domeniul penal pur).

În materia azilului au fost folosite mai multe cauze CEDO, în special în

cauzele referitoare la aplicarea Regulamentului Dublin (transferul solicitanţilor

de protecţie internaţională din România, în alte ţări din Uniunea Europeană,

competente să soluţioneze cererile în speţă), fiind de impact cauzele CEDO care

vizează stabilirea/existenţa raporturilor de familie, cum ar fi F.N c. Marea

Britanie (decizie de inadmisibilitate din 17 septembrie 2013, cerere nr. 3202/09),

A. c. Elveţia (hotărâre din 30 iunie 2015, cerere nr. 39350/2013) sau a contrario

în cauza Jeunesse c. Olanda, hotărârea Marii Camere din 3 octombrie 2014,

cerere nr. 12738/10).

În materia contestaţiei la executare, au fost invocate cauze privind

procesul echitabil în materia fazei executării silite, în special cele privind

intervenţia statului în faza executării silite, atunci când statul însuşi este debitor,

cum ar fi Hornsby c. Grecia, Bourdov c. Rusiei, Teodorescu c. României,

Dumitru şi alţii c. României.

În materie penală, cauzele CEDO folosite au vizat problematica arestării

preventive, folosindu-se în special cauzele Assanidze c. Georgiei, Pantea c.

României, Calmanovici c. României. În privinţa cauzelor privind drepturile

persoanelor încarcerate, atât în procesul penal, în cadrul acţiunilor de stabilire a

încălcării drepturilor în mediul penitenciar, dar şi ulterior, în procesele civile de

reparare a daunelor morale generate de astfel de încălcări, au fost utilizate cauze

CEDO care se raportează la art. 3 din Convenţie, în determinarea noţiunilor de

tratamente inumane şi degradante, cu titlu de exemplu, au fost folosite cauze

precum Bragadireanu c. României, Oprea şi alţii c. României.

În materia dreptului Uniunii Europene, jurisprudenţa Curţii de la

Luxemburg a fost valorificată în mai multe domenii, de exemplu: în materia

82


clauzelor abuzive, au fost invocate cauze precum Banco Español de Crédito (C-

618/10) sau Océano Grupo Editorial and Salvat Editores (C-240/98).

În materia dreptului azilului, au fost valorificate cauze în care au fost

analizate pe fond, cererile solicitanţilor de azil, în vederea determinării situaţiei

acestora, pentru a se stabili în ce măsură îndeplinesc condiţiile pentru acordarea

protecţiei subsidiare. În această materie, un rol important îl constituie analiza

situaţiei din ţara de origine, respectiv în ce măsură se poate vorbi acolo despre

existenţa unui conflict armat, fiind invocate cauzele Aboubacar Diakité (C-

285/2012) şi ElGafaji (C 465/07).

De asemenea, în materia contestaţiei la executare, a fost folosită cauza

PPUH Stehcemp sp. j Florian Stefanek, Janina Stefanek, Jaroslaw Stefanek (C-

277/14), cu referire expresă la sistemul comun european al taxei pe valoarea

adăugată.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cauzele pronunţate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în anul 2015 cu impact asupra sistemului

judiciar la nivelul judecătoriilor şi în special având în vedere tipul de cauze cu

care Judecătoria Sector 4 Bucureşti se confruntă, trebuie menționat faptul că

există decizii importante în materie penală, în materia dreptului azilului, în

materia dreptului familiei, privind medierea, dreptul la apărare şi dreptul la un

proces echitabil, durata de soluţionare, etc.

Se impune a fi menţionat faptul că nu toate deciziile de impact pronunţate

de Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt pronunţate contra Statului

Român, existând şi decizii de impact care vizează problematicile mai sus expuse

pronunţate în ceea ce priveşte alte state şi care vor avea un impact în activitatea

de judecată.

Astfel, în materie penală sunt de menţionat deciziile referitoare la

drepturile persoanelor aflate în detenţie de exemplu: Mursic vs. Croaţia 7334/13,

Felhal vs. Franţa 10401/12, Varga and Others vs. Ungaria 14097/12, Kotiy vs. 83


Ucraina 28718/09, Magee and others vs. UK. 26289/12, Khoroshenko vs. Rusia

41418/04.

De asemenea, în materie penală ar putea avea un impact deciziile Sander

vs. Croaţia, Schmid – Laffer vs. Elveţia, Dicle and Sadak vs. Turcia, decizii care

vizează redeschiderea procesului penal după condamnarea în absenţă sau

drepturile persoanei audiată ca martor cu privire la care ulterior se desfăşoară

procedură penală.

Pe de altă parte, în materia dreptului familiei pot fi considerate ca de

impact deciziile privind persoanele internate medical (MS vs. Croaţia), filiaţie

(Canonne vs. Franţa), dreptul la viaţa de familie (MA vs. Austria, Penchevi vs.

Bulgaria, Nazarenko vs. Rusia, Kuppinger vs. Germania, Gozum vs. Turcia, RS

vs. Polonia).

De asemenea, pot fi considerate decizii de impact în materia azilului,

VM şi alţii vs. Belgia, AME vs. Olanda, privind mediere – Moncilovic vs.

Croaţia sau dreptul la apărare – Vamvakas vs. Grecia.

În ceea ce priveşte deciziile pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene cu impact asupra sistemului judiciar român, pot fi menţionate decizii

în mai multe domenii, cum ar fi: cooperare judiciară în materie civilă - cauza C-

455/15 Varbergs tingsrätt – Suedia, trimitere preliminară privind competența,

recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și

în materia răspunderii părintești (Regulamentul (CE) nr. 2201/2003), articolul

23 litera (a) referitoare la motive de refuz al recunoașterii deciziilor în materia

răspunderii părintești - Ordine publică.

Totodată, în materia mandatului european de arestare cauza C-463/15

Rechtbank Amsterdam - Țările de Jos, cerere având ca obiect pronunțarea unei

hotărâri preliminare privind mandat european de arestare - articolul 2 alineatul

(4) și articolul 4 punctul 1 referitoare la dreptul penal național care

subordonează executarea unui mandat european de arestare condiției ca, pe 84


lângă dubla incriminare, fapta incriminată să fie pedepsită în conformitate cu

dreptul statului membru de executare cu o pedeapsă sau cu o măsură de

siguranță privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin

douăsprezece luni.

În materia protecţiei datelor personale poate fi considerată de impact

Hotărârea Curţii de Justiţie în cauza C-201/14 Bara și alții, privind persoanele

ale căror date cu caracter personal fac obiectul transmiterii și prelucrării între

două autorități ale administrației publice a unui stat membru şi necesitatea ca

acestea să fie informate în prealabil.

În materia dreptului familiei este de menţionat Hotărârea Curţii de Justiţie

în cauza C-184/14 privind instanța chemată să se pronunțe cu privire la

răspunderea părintească este de asemenea competentă pentru a se pronunța cu

privire la pensia alimentară datorată de unul dintre părinți față de copiii săi

minori.

Totodată, în materia contractului de asigurare este de menționat Hotărârea

Curţii de Justiţie în cauza C-96/14 Van Hove potrivit căreia un contract de

asigurare trebuie să expună în mod transparent, precis și inteligibil funcționarea

mecanismului asigurării, astfel încât consumatorul să poată evalua consecințele

economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl privește

În materia azilului, poate fi de impact Hotărârea Curţii de Justiţie în cauza

C-472/13 Shepherd în care Curtea de Justiţie precizează condiţiile în care un

dezertor care provine dintr-un stat terţ poate obţine azil în Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând poate fi considerată de impact Hotărârea Curţii de

Justiţie în cauza C-110/14 - Costea Horațiu Ovidiu Costea v SC Volksbank

România SA., în materia protecţiei consumatorului.

85


I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

Dispoziţiile art. 35-37 din Legea nr. 303/2004 republicată, prevăd

obligaţia de formare profesională continuă a judecătorilor, ca o garanţie a

independenţei şi imparţialităţii judecătorilor în exercitarea funcţiei, în scopul

cunoaşterii dinamicii procesului legislativ, constând în principal, în cunoaşterea

şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la

care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii

Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a

Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor

deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate,

precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe

calculator.

Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor

revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau

parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător

şi procuror, prin pregătire individuală.

De asemenea, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/24

august 2005 astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 2.223/17.12.2009 publicată în Monitorul Oficial 12/08.01.2010,

prevede la art. 5, organizarea formării profesionale continuă atât la nivelul

Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de

apel, precum şi la instanţele din circumscripţiile acestora.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, prin decizia preşedintelui instanţei,

au fost desemnaţi pentru îndeplinirea acestor atribuţii în anul 2015, preşedinţii

celor două secţii, civilă şi penală, care funcţionează în cadrul instanţei.

86


Responsabilii cu activitatea de formare continuă la nivelul instanţei au

propus şi au transmis judecătorului desemnat de la nivelul Curţii de Apel

Bucureşti propunerile de formare continuă ale magistraţilor, au colaborat cu

judecătorului desemnat de la nivelul Curţii de Apel Bucureşti la întocmirea

planului de formare continuă descentralizată şi pentru realizarea selecţiei

participanţilor la activităţile de formare la nivel descentralizat, au organizat

activităţile de formare continuă descentralizată organizate la nivelul instanţei, au

întocmit semestrial raportări privind activităţile de formare continuă

descentralizată organizate la nivelul instanţei, au propus temele de învăţământ

profesional privind personalul auxiliar.

Tematica de formare profesională continuă la nivelul Judecătoriei sector 4

în anul 2015 a ţinut seama de dinamica legislativă, fiind considerată ca prioritară

asigurarea cunoaşterii de către întregul personal al normelor din Noul Cod de

procedură civilă şi Noul Cod de procedură penală, care au intrat în vigoare în

această perioadă, dar şi a normelor din Regulamentul de Ordine Interioară al

instanţelor, care a suferit modificări ca necesare după intrarea în vigoare a celor

două coduri de procedură.

În anul 2015, au fost pregătite, în scris, de către de către judecătorii

desemnaţi, referate în materie civilă şi în materie penală şi s-au desfăşurat

dezbateri ale judecătorilor, lunar, la datele stabilite conform programului, fiind

întocmit cu fiecare ocazie, tabel privind participanţii.

În concret, în anul 2015, în materie civilă, au fost dezbătute următoarele

teme: aspecte de noutate privind taxele judiciare de timbru prevăzute de

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 pentru acţiunile introduse la

instanţele judecătoreşti - posibilitatea analizării modului de stabilire a taxei

judiciare de timbru la soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare

a cererii în temeiul art. 200 din Noul Cod de Procedură Civilă ori a apelului

împotriva hotărârii asupra fondului; contestaţia la executare prevăzută de Legea

134/2010, modificată - instanţa competentă, procedura de judecată, cale de atac; 87


excepţiile procesuale prevăzute de Legea 134/2010, modificată; probele în

procesul civil, prevăzute de Legea 134/2010, modificată; aspecte privind

verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată; competenţa

instanţelor române în acţiunile în pretenţii reprezentând despăgubiri rezultând

din accidente de circulaţie cu elemente de extraneitate, regresul asigurătorului -

legea aplicabilă; tutela şi curatela în noul Cod civil - Legea nr. 287/2009 -

cazuri de instituire; autoritatea părintească - decăderea din exerciţiul drepturilor

părinteşti; procedura ordonanţei de plată prevăzută de Legea nr. 134/2010;

modificări ale cadrului legislativ european în materia azilului în perioada 2014 -

2016.

În materie penală în cursul anului 2015 au fost propuse şi organizate teme

la învăţământul profesional pentru judecători cuprinzând diverse probleme de

drept: regimul măsurilor educative privative şi neprivative de libertate în Noul

Cod Penal; cauzele Jeremy F. - C 168/13 si Balaz - C. 60/12 - Curtea Europeană

de justiţie; acordul de recunoaştere a vinovăţiei; regimul măsurilor de siguranţă

în Noul Cod Penal; cauza Mischie c. României; contestaţie privind durata

procesului penal; punerea în executare a pedepselor principale; readministrarea

probatoriului din faza de urmărire penală în faza judecăţii - 374 alin. 7 Cod

procedură penală; excluderea probelor derivate - art. 102 Cod procedura penală;

cauzele Valerian Dragomir c. României si Bosnigeanu şi alţii c. României.

De asemenea, în anul 2015 au fost pregătite şi prezentate de către

persoanele desemnate referate privind teme de învăţământ profesional pentru

personalul auxiliar în materie civilă şi penală.

Planul de învăţământ profesional propus pentru anul 2015 vizează

îmbunătăţirea activităţii grefierilor de şedinţă, fiind avute în vedere următoarele

teme: părţile în procesul civil; reprezentarea părţilor în judecată din Noul Cod de

Procedură Civilă; comunicarea citaţiilor şi a actelor de procedură conform

prevederilor din Noul Cod de Procedură Civilă; termene procedurale - nulitatea

actelor de procedură potrivit Noului Cod de Procedură Civilă; perimarea cererii 88


în temeiul Noului Cod de Procedură Civilă; regimul măsurilor educative

privative şi neprivative de libertate în Noul Cod Penal; regimul măsurilor de

siguranţă în Noul Cod Penal; punerea în executare a pedepselor principale;

pedepsele principale în Noul Cod Penal.

Temele abordate au vizat dobândirea de către grefieri a unor cunoştinţe

temeinice, cu aplicabilitate practică şi care au impact în activitatea profesională

desfăşurată în cadrul instanţei, cunoaşterea dispoziţiilor Legii nr. 134/2010,

Codul de procedură civilă, în vigoare din 15.02.2013.

În scopul asigurării unei practici unitare atât la nivelul instanţei cât şi

pentru punerea în acord cu practica judiciară a instanţelor superioare,

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, prin preşedintele de secţie şi judecătorii

delegați cu practica de casare, au verificat soluţiile pronunţate de către instanţele

superioare în căile de atac în diverse probleme de drept, soluţii care au fost apoi

prelucrate în întâlnirile periodice ale secţiei penale.

Au fost întocmite referate de către judecătorii delegați cu practica de

casare. Analiza soluțiilor pronunţate de către instanţele superioare în căile de

atac nu a relevat probleme de drept ce ar fi fost soluționat în mod neunitar în

cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București, majoritatea soluțiilor casate vizând

modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate.

De asemenea au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor de colectiv diverse

probleme de drept pentru a fi avute în vedere la asigurarea unei practici unitare

la nivelul instanţei.

Totodată, personalul acestei instanţe a participat la cursurile şi seminariile

organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri,

dar şi la dezbaterile privind practica neunitară şi activităţile de formare continuă

descentralizată organizate de Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti,

seminarii internaţionale ERA, EJTN sau EASO.

89


Ca o manifestare a responsabilităţii pentru formarea profesională continuă

a judecătorilor prin pregătire individuală, menţionăm şi numeroasele participări

ale judecătorilor acestui colectiv la seminarii naţionale şi internaţionale.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI

2015

Sub aspectul modificărilor legislative cu impact asupra activităţii

judecătorilor, anul 2015 s-a prezentat ca un an relativ stabil, modificările

legislative nefiind majore, ceea ce a permis concentrarea asupra eforturilor

anterioare legate de implementarea noilor coduri.

Între modificările legislative importante este de menţionat Legea

insolvenței persoanelor fizice nr. 151/2015. Deși aceasta nu a intrat încă în

vigoare, legea urmează să aibă un impact semnificativ asupra activității

judecătoriilor, întrucât conform art. 10 din lege, competența de soluționare a

cererilor sau acțiunilor privind această procedură, precum și contestațiile

împotriva deciziilor comisiei de insolvență sunt de competența judecătoriei.

Termenele prevăzute de lege sunt scurte raportat la volumul de activitate

al instanțelor (art. 24 alin. 2 impune soluționarea contestației împotriva tabelului

preliminar de creanțe în termen de 20 de zile de la înregistrare, cu citarea

părților).

Există trei modalități în care procedura se poate desfășura: pe bază de

plan de rambursare a cheltuielilor: constestația împotriva deciziei de deschidere

a acestei proceduri este de competența judecătoriei, precum și confirmarea

planului de rambursare în anumite situații; prin lichidare de active: acest tip de

insolvență se deschide de către instanța de judecată, fiind vorba despre situații

financiare iremediabil compromise, iar ulterior instanța se pronunță asupra

90


contestațiilor împotriva tabelului de creanțe (în cadrul acestui tip de procedură

instanța dispune și cu privire la anularea actelor frauduloase - art. 60 din Lege,

în această fază se poate contesta în fața instanței și raportul final, iar închiderea

procedurii este tot de competența judecătoriei) şi procedura simplificată în care

instanța verifică îndeplinirea condițiilor pentru începerea procedurii.

O altă modificare importantă este cea referitoare la art. 4 alin. 1 din

Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015, care stabilește că în cazierul fiscal al

persoanelor fizice, juridice şi al entităţilor fără personalitate juridică se înscriu

informaţii privind faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile fiscale,

contabile, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară.

În materia dreptului familiei, modificări importante a suferit Legea nr.

217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în sensul stabilirii

obligaţiei instanţei de a comunica în 5 ore de la pronunţare o copie după

dispozitivul hotărârii structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se

află locuinţa victimei şi/sau a agresorului (art. 31) şi de derulare a procedurii în

maxim 72 de ore (art. 27). Aceste modificări au în vedere asigurarea protecţiei

victimelor violenţei în familie, însă pun în dificultate instanţele fiind necesară

reanalizarea modului de lucru şi crearea unor noi fluxuri de lucru extrem de

rapide.

De asemenea, modificările aduse în procedura executării silite în cursul

anului 2014 şi în materia procedurilor speciale referitoare la inaplicabilitatea

dispoziţiilor art. 200 din Noul Cod de Procedură Civilă au avut un impact în

activitatea instanței concretizat în reducerea duratei procedurii prealabile, având

însă şi un impact negativ sub aspectul calităţii cererilor formulate de petenţi,

multe dintre aceste cereri având elemente lipsă absolut necesare pentru

soluţionarea cauzei (ex. indicarea dosarului de executare, a pârâtului, etc.).

Totodată, modificarea prevederilor art. 650 alin. 3 din Noul Cod de

Procedură Civilă, potrivit cărora „în toate cazurile instanţa de executare se

91


pronunţă prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen

de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel”, au avut un

impact asupra datelor statistice ale instanţei în sensul că numărul de încheieri

pronunţate a crescut în timp ce numărul de sentinţe a scăzut.

Din perspectiva impactului pe care Noul Cod de procedură civilă l-a avut

asupra activităţii instanţei este de menţionat faptul că numărul de cauze

înregistrate după intrarea în vigoare este mare, iar cererile supuse procedurilor

vechiului Cod au o pondere din ce în ce mai mică, în special în materia

executării silite, numărul de cauze scăzând treptat, după cum se poate observa în

tabelul următor.

Dosare noi intrate 2015

Pondere proceduri – dosare nou intrate 2015

Vechiul Cod de procedură civilă 5.012 11,94%Noul Cod de procedură civilă 36.933 89,06%TOTAL 41.945 100%

Sub aspectul impactului Noul Cod de Procedură Civilă trebuie menţionată

şi creşterea numărului de operaţii privind dosarul şi modificarea circuitului

dosarului până la primul termen de judecată, ceea ce determinat creşterea

volumului de activitate pentru personalul auxiliar.

92


De asemenea, în materie civilă un impact deosebit asupra activităţii

instanţei a fost reprezentat de modificările aduse Legii nr. 487/2002, prin care

s-a modificat regimul juridic al internări nevoluntare.

Astfel, în noua procedură propunerea medicului psihiatru de internare

nevoluntară a unui pacient este analizată de o Comisie de internare nevoluntară

constituită la nivelul spitalului, iar în situația în care Comisia de internare

nevoluntară decide menținerea internării nevoluntare a unui pacient, conducerea

spitalului are obligația ca, în termen de 24 de ore, sa sesizeze judecătoria în a

cărei circumscripţie se află unitatea medicală, pentru a solicita ca prin hotărâre

judecătorească, instanța sa confirme internarea nevoluntară a pacientului.

1. Judecato

r

Completare cerere

Grefier responsabil

cu procedura prealabila

Emitere procedura prealabila•ompletare Ecris circuit intern

ArhivaCompletare circuit internAsigurare consultare dosar

2. Judecato

r

Reexaminare taxa timbru

Grefier responsabil


Redactare incheiere de sedintaCompletare Ecris circuit intern

ArhivaCompletare circuit internasigurare consultare dosar

3. Judecăto

r

Ajutor public

judiciar

Grefier responsabil




4. Judecato

r

Reexaminare ajutor public

judiciar

Grefier responsabil




5. Judecato

r

Comunicare cerere

Grefier responsabil


Emitere procedura prealabilaCompletare Ecris circuit intern


6. Judecato

r

Comunicare intampinare

Grefier responsabil


emitere procedura prealabilaCompletare Ecris circuit intern


7. Judecato

r

Stabilire termen/co-municare raspuns

intampinare

Grefier responsabil


Emitere citatii şi adreseCompletare Ecris circuit intern

ArhivaCompletare circuit internsigurare consultare dosar

93


Pentru a confirma Decizia Comisiei de internare nevoluntară, instanța de

judecată civilă înregistrează pe rolul său o cauză (pentru fiecare sesizare în

parte) care urmează sa se judece în conformitate cu Codul de procedură civilă.

În cadrul acestui proces care se judecă, potrivit legii, de urgenţă, în

Camera de Consiliu, instanța procedează la citarea părților, la asigurarea apărării

din oficiu a pacientului şi are, potrivit legii, obligația de a audia pacientul (dacă

starea sănătății acestuia permite). La audierea pacientului şi la judecarea cauzei

sunt obligatorii participarea procurorului şi apărătorului din oficiu (în cazul în

care pacientul nu are apărător ales). De asemenea, pacientul poate solicita

(conform legii) efectuarea unei expertize medico-legale.

După confirmarea internării nevoluntare de către instanța de judecată,

pacientul este reevaluat periodic de către Comisie, iar în cazul în care se constată

ca nu mai subzistă motivele internării nevoluntare, conducerea spitalului trebuie

să sesizeze din nou instanța de judecată pentru a pronunța o hotărâre prin care

dispune încetarea internării medicale nevoluntare.

Se impune modificarea dispoziţiilor art. 62 alin. (2) din Lege şi elaborarea

unei proceduri speciale de urmat în situaţia prevăzută de art. 315 alin. 2 lit. e din

Noul Cod de Procedură Penală, care reglementează sesizarea instanţei

competente potrivit dispoziţiilor legii speciale în materia sănătăţii mintale, în

vederea dispunerii internării nevoluntare, în cazul în care se dispune clasarea

cauzei penale.

Sub acest aspect se impune a fi menţionat faptul că dispoziţiile din Noul

Cod de Procedură Penală prevăd luarea măsurii internării nevoluntare de către

instanţa de judecată, legea specială în materie neavând nici un fel de

reglementare privind aceste situaţii, fiind reglementată doar procedura

confirmării internări nevoluntare deja dispuse de către comisie.

Nu în ultimul rând sunt de menţionat modificările aduse prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375 din 17 decembrie 2015 94


referitoare la aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, însă

impactul acestor modificări va fi vizibil abia în cursul anului următor, fiind însă

evidentă necesitatea reajustării fluxurilor de lucru, reorganizarea unor

compartimente, refacerea fişelor postului şi a deciziilor anuale, precum şi alte

activităţi organizatorice şi de control pentru a asigura o implementare eficientă a

noilor dispoziţii.

De asemenea, deciziile de admitere pronunţate de Curtea Constituţională

în privinţa excepţiilor de neconstituţionalitate au avut ca efect modificarea unor

acte normative cu impact în activitatea de judecată.

Astfel, în data de 18.12.2015 Curtea Constituțională a declarat

neconstituțional art. 666 din Codul de Procedură Civilă, care stabilea că

încuviințarea executării silite este de competența executorului judecătoresc.

Textul de lege a fost introdus prin art. 1 din Legea nr. 138/2014 si transfera

competenta încuviințării de la instanța de executare la executorul judecătoresc.

Urmare a declarării neconstituționalității acestei dispoziții, încuviințarea

executării va reveni instanței de judecată, în virtutea plenitudinii de competență

a acesteia, alături de învestirea cu formulă executorie. În consecință, volumul de

activitate al instanțelor va suferi modificări semnificative prin creșterea

numărului de cauze în această materie.

Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală, în vigoare de la

01.02.2015, au adus importante modificări legislative în ceea ce privește

legislația penală și implicit procesului penal.

Având în vedere contextul social existent la momentul intrării în vigoare a

Codul Penal de la 1969 și a Codul de Procedură Penală de la 1968, realitățile

vieții juridice și realitățile sociale actuale, precum și ratificarea Convenției

Europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale prin

Legea 30/1994, au relevat ideea unei ample reforme în domeniu.

95


În ceea ce privește perioada de tranziție, receptarea noilor reglementări în

practica judiciară s-a desfășurat cu dificultate din cauza anumitor incongruențe

legislative, precum și din cauza testului de constituționalitate la care noile

reglementări au fost supuse.

Ulterior, noul Cod Penal a fost suspus mai multor teste de

constituționalitate, finalizate prin admiterea unor excepții de

neconstituționalitate, de pildă,

Astfel, prin Decizia nr. 740 din 3.11.2015 publicată în Monitorul Oficial

nr. 927/15.12.2015 Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 222

alin. 10 din Codul de procedură penală, care stabilește că durata arestării la

domiciliu nu se ia în calcul la maximul duratei arestării preventive în cursul

urmăririi penale. Drept urmare, și perioada arestului la domiciliu va fi luată în

considerare către maximul constituțional de 180 de zile.

Prin Decizia nr. 631/08.11.2015 Curtea Constituţională a declarat

neconstituționale art. 347 alin. 1 și 346 alin. 3-5 din Codul de procedură penală,

întrucât nu prevăd posibilitatea pentru partea civilă, partea responsabilă

civilmente și persoana vătămată de a contesta soluțiile dispuse cu privire la

excepțiile și cererile formulate în procedura de cameră preliminară.

Totodată, prin Decizia nr. 603/06.10.2015 Curtea Constituţională a

declarat neconstituționale prevederile art. 301 alin. 1 și art. 308 alin. 1 din Codul

Penal, care incriminau conflictul de interese în mediul privat, astfel că urmează a

fi avute în vedere efectele dezincriminării.

De asemenea, prin Decizia nr. 552/16.06.2015 Curtea Constituţională a

declarat neconstituțional textul art. 3 alin. 3 din Codul de procedură penală,

consecința directă fiind incompatibilitatea între judecătorul care verifică

legalitatea netrimiterii în judecată și judecătorul fondului.

96


Mai mult, prin Decizia nr. 542/14.07.2015, Curtea Constituţională a

stabilit neconstituționalitatea art. 431 alin. 1 Codul de procedură penală, astfel că

judecarea admiterii în principiu a contestației în anulare urmează să se facă,

potrivit dreptului comun, cu citarea părților. Aceeași soluție a fost adoptată și

pentru admiterea în principiu a cererilor de revizuire, prin Decizia nr.

506/30.07.2015. Această decizie este în contradicție directă cu Decizia nr.

3/2015 din 19.01.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care stabilește că

cererea se judecă în camera de consiliu, fără participarea părților.

Decizia nr. 387/27.05.2015 a Curţii Constituţionale stabilește că pentru

acțiunile civile exercitate în instanța civilă ca urmare a dezincriminării unei

infracțiuni nu se vor percepe taxe de timbru pentru asigurarea egalității de

tratament a persoanelor vătămate.

Prin Decizia nr. 423/09.06.2015, Curtea Constituţională a stabilit că

judecarea contestației privind durata procesului penal trebuie se face cu prezența

părților, art. 488 ind. 4 alin. 5 din Codul de procedură penală care prevedea

soluția contrară fiind neconstituțional. Tot cu prezența părților se va desfășura

judecata și în cazul confiscării speciale dispuse în camera preliminară, textul art.

549 ind. 1 alin. 2 Codul de procedură penală fiind declarat neconstituțional prin

Decizia nr. 166/17.03.2015.

De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 15.01.2015 Curtea Constituţională a

stabilit că art. 112 ind. 1 alin. 2 lit. a) Cod Penal care prevede confiscarea

extinsă a bunurilor inculpatului este constituțional numai în măsura în care nu se

aplică retroactiv, pentru bunuri dobândite în perioada anterioară intrării în

vigoare a dispoziției legale.

Un impact semnificativ în activitatea instanţelor îl au şi deciziile

pronunţate de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie în interpretarea dispoziţiilor

legale. De exemplu: Decizia nr. 21/2015 din 19.10.2015 statuează că norma de

hrană, obținută în timp de pace de personalul din sectorul de apărare națională,

97


ordine publică și siguranță națională, nu se include în totalul veniturilor nete

lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către

părinte copilului în sensul art. 527 alin. 1 și 2 din Codul Civil.

De asemenea, prin Decizia nr. 19/2015 din 05.10.2015, Înalta Curte a

stabilit că procedura uzucapiunii prevăzută de Noul Cod de Procedură Civilă nu

se aplică posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului Civil.

Cu privire la exercitarea profesiei de avocat de către persoane care nu fac

parte din cadrul unor entități de organizare profesională recunoscute de Legea

nr. 51/1995, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că fapta constituie

infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, prevăzută de art. 348 Cod

penal, prin Decizia nr. 15/2015 din 21.09.2015.

Prin Decizia nr. 12/2015 din 08.06.2015, Înalta Curte a statuat că textele

de lege din Noul Cod Civil și din Codul Civil 1864 nu permit părților unui

antecontract în care promitentul-vâzător nu are calitatea de proprietar exclusiv,

dar a vândut întregul bun, să obțină o hotărâre care să țină loc de act autentic.

Totodată, prin Decizia nr 9/2015 din 25.05.2015, Înalta Curte a decis că

procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea

vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi

reglementată prin hotărâri ale consiliului local.

De asemenea, pin Decizia nr. 7/2015 din 16.03.2015, Înalta Curte a

statuat că la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin

pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura

arestării preventive, luată anterior faţă de inculpatul minor, încetează de drept,

iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat

preventiv.

În materia contenciosului administrativ, prin Decizia nr. 6/2015 din

16.02.2015 s-a stabilit că procesele-verbale întocmite în formă electronică și

98


comunicate pe suport hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii

olografe a agentului constatator.

CAPITOLUL III Răspunderea judecătorilor şi personalului auxiliar

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

Art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 statuează principiul independenței

judecătorilor în exercitarea profesiei punând în corelaţie această garanţie a

desfăşurării unui proces echitabil cu obligaţia de imparţialitate („judecătorii sunt

independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali”).

Sub aspectul asigurării independenţei judecătorilor în cadrul instanţei este

de menţionat că în cursul anului 2015 nu au fost semnalate situaţii de încălcări

ale acestui principiu fundamental pentru exercitarea profesiei de judecător.

În ceea ce priveşte răspunderea personalului instanţei este de menţionat

nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât personalul auxiliar

cât şi judecătorii instanţei au dat dovadă pe parcursul anului 2015, nefiind

înregistrate situaţii cu privire la care să fie necesară luarea unor măsuri

disciplinarea, nici unul din angajaţii instanţei nefiind supus vreunei proceduri în

materie penală.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în

cursul anului 2015 nu a fost aplicate sancţiuni disciplinare, disfuncţionalităţile

constatate în activitatea personalului auxiliar fiind menţionate în rapoartele de

control şi luându-se măsuri de remediere a acestora şi de monitorizare a

persoanelor care nu au dovedit eficienţă în activitatea desfăşurată.

Repartizarea personalului auxiliar în compartimentele de specialitate

urmăreşte organizarea eficientă a activităţii instanţei, în fapt la repartizarea

99


personalului fiind avute în vedere criterii specifice cum ar fi: disponibilitatea

postului, pregătirea profesională ocupantului postului, abilităţile de comunicare,

abilităţile personale ale fiecărui grefier, cunoaşterea în profunzime a activităţii

desfăşurate, disponibilitatea de a desfăşura activităţi în cadrul unui

compartiment.

Fluctuaţia personalului auxiliar în cadrul instanţei determină dese

schimbări în cadrul compartimentelor şi afectează activitatea grefierilor de

şedinţă, care deseori sunt nevoiţi să preia pe lângă activitatea de şedinţă şi

activităţi privind compartimentele auxiliare sau să suplinească lipsa altor

grefieri.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu preşedintele instanţei aprobă anual

fişele postului pentru grefieri, documente care conţin atât atribuţiile generale

prevăzute de legile speciale şi Regulamentul de Organizare internă, dar şi

atribuţii specifice postului.

În contextul în care aproximativ ½ din personalul auxiliar al instanţei are

studii superioare şi o parte a absolvit cursurile Scolii Naţionale de grefieri, iar

fişele postului sunt permanent actualizate şi detalie, concluzia care se impune

este aceea că desele schimbări de atribuţii afectează performanţele personalului,

reduc motivaţia acestuia şi denotă necunoaşterea activităţii tuturor

compartimentelor instanţei.

O bună pârghie pentru evitarea unor posibile situaţii de atragere a

răspunderii disciplinare a personalului instanţei, constituie organizarea eficientă

a învăţământului profesional pentru personalul auxiliar, fiind necesar ca temele

abordate să fie de actualitate şi orientate spre specificul activităţii personalului

căruia i se adresează, constituind de asemenea o ocazie bună pentru cunoaşterea

colectivului şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul instanţei.

De asemenea, se impune realizarea unui evaluări a activităţii

departamentelor instanţei în trei forme: autoevaluare, evaluarea realizată de către 100


judecători şi interdepartamentală, poate fi o bună bază de plecare pentru o

eventuală reorganizare a activităţii şi identificare unor disfuncţionalităţi interne.

O altă măsură ce se impune este pregătirea noilor grefieri prin rotirea lor

între compartimente astfel încât să cunoască în profunzime toate procedurile şi

activităţile efectuate.

Conducerea instanţei a încercat să asigure pregătirea şi perfecţionarea

personalului, astfel încât să fie evitate eventualele erori în exercitarea profesiei,

determinând adoptarea unei conduite corespunzătoare atât din punct de vedere

etic cât şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.

În acest sens, pe parcursul întregului an s-au desfăşurat şedinţe, în special

cu personalul auxiliar, în care s-a reamintit necesitatea respectării normelor de

conduită etică şi deontologică atât în relaţia cu publicul cât şi în relaţia cu colegii

de serviciu.

De asemenea, în scopul evitării unor întârzieri în exercitarea unor atribuţii

de serviciu ale personalului, conducerea instanţei şi grefierii şefi, împreună cu

judecătorii delegaţi cu supravegherea compartimentelor auxiliare au realizat

controale periodice care au preîntâmpinat ivirea unor situaţii care să necesite

atragerea răspunderii disciplinare.

Prin decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13.12.2006 de stabilire

a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România

în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul

reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei publicată în Jurnalul

oficial al Uniunii Europene nr. 354/14.12.2006 au fost identificate 4

condiţionalităţi (benchmarks-BM) cu privire la care se realizează în perioada

post-aderare o monitorizare strictă, prima dintre acestea fiind consolidarea

transparenţei şi eficienţei actului de justiţie.

101


Creşterea transparenţei activităţii instanţelor reprezintă şi una din

direcţiile stabilite ca prioritare în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 307/2009, fiind reţinută ca şi prioritate şi în Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1421/2009 privind Actualizarea

direcţiilor de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii ca urmare a

Raportului Comisiei Europene din 22 iulie 2009

În anul 2015, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a continuat măsurile derulate

anterior şi apreciate ca fiind eficiente pentru asigurarea transparenţei activităţii

instanţei. De asemenea, au continuat activităţile ce asigură accesul la

jurisprudenţă, cum ar fi actualizarea portalului instanţei prin publicarea

jurisprudenţei relevante.

Creşterea transparenţei actului de justiţie impune continuarea măsurilor

deja întreprinse, astfel încât justiţia să-şi consolideze rolul şi imaginea de

serviciu public aflat în slujba cetăţeanului.

Sunt avute în vedere în principal pregătirea magistraţilor, a personalului

auxiliar şi a purtătorului de cuvânt al instanţei în domeniul comunicării publice.

Procesul de informatizare a instanţei desfăşurat începând cu anul 2003 şi

continuat pe parcursul acestui an a constituit un factor esenţial pentru

transparenţa şi eficienţa activităţii instanţei, care a beneficiat de dotare cu

aparatură informatică, în dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS

şi asigurarea arhivării electronice a dosarelor.

În cadrul procesului de informatizare, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a

beneficiat de dotare tehnică tip Infochioşc, realizându-se exportul datelor din

aplicaţia Ecris către aceasta şi în acest mod fiind posibil ca justiţiabilii să

consulte mai rapid date importante privind cauzele aflate pe rol, organizarea

şedinţelor de judecată, vizualizarea listelor de şedinţă, a măsurilor dispuse de

către complet, a anumitor date privind organizarea şi funcţionarea instanţei.

102


Legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă s-a

realizat pe parcursul anului 2015 prin Biroul de informare şi relaţii cu publicul

din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti care şi-a propus ca obiective

îmbunătăţirea imaginii instituţiei şi realizarea transparenţei activităţii judiciare.

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

În ceea ce priveşte răspunderea penală a personalului instanţei este de

menţionat nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât

personalul auxiliar cât şi judecătorii instanţei au dat dovadă pe parcursul anului

2015, nefiind exercitate acţiuni penale faţă de angajaţii instanţei.

103


CAPITOLUL IV. ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie a fost creat pentru a asigura libera

circulaţie a persoanelor şi pentru a oferi un înalt nivel de protecţie cetăţenilor.

Acesta reuneşte diverse domenii de politici, de la gestionarea frontierelor

externe ale Uniunii Europene la cooperarea judiciară în materie civilă şi penală.

Include, de asemenea, politicile în domeniul azilului şi imigraţiei, cooperarea

poliţienească şi lupta împotriva infracţionalităţii (terorism, crimă organizată,

traficul de persoane, droguri etc.).

Crearea Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie se bazează pe

programele de la Tampere (1999-2004), Haga (2004-2009) şi Stockholm (2010-

2015). Acesta derivă din Titlul V al Tratatului privind funcţionarea Uniunii

Europene, care reglementează Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Contribuţia instanţei în ceea ce priveşte spaţiul de libertate, securitate şi

justiţie al uniunii europene priveşte în principal: libera circulaţie a persoanelor,

azil şi migraţie, cooperarea judiciară în materie civilă şi cooperarea judiciară în

materie penală.

Politicile UE privind libera circulaţie a persoanelor, azilul şi imigraţia

vizează domenii precum: spaţiul şi cooperarea Schengen, sistemul de informaţii

Schengen, libera circulaţie a cetăţenilor europeni în uniunea europeană, trecerea

frontierelor externe, vize, azil, imigraţie, drepturile cetăţenilor ţărilor terţe,

imigraţia ilegală, returnare, relaţiile cu ţările terţe

Pe parcursul anului 2015 Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a emis un

număr de 10 mandate europene de arestare în vederea arestării şi extrădării unor

persoane condamnate cu închisoarea aplicate în mod definitiv, din care au fost

104


executate 4, un mandat a fost anulat, unul a fost refuzat şi 4 mandate sunt

neexecutate.

Principalele state solicitante au fost Italia, Marea Britanie şi Germania.

Totodată, au fost emise comisii rogatorii pentru comunicarea de acte

procedurale/sentinţe, audiere părţi sau comunicarea situaţiei juridice ori a

situaţiei executării pedepselor către state precum Portugalia, Spania, Ungaria,

Grecia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Franţa, Danemarca şi Italia.

Au fost primite cereri de comisie rogatorie din Turcia, Portugalia, Austria,

Germania, Bulgaria, Grecia, Franţa, Spania şi Polonia având ca obiect efectuarea

expertize medicale, audiere părţi, comunicare acte de procedura/sentinţe.

În ceea ce priveşte sancţiunile pecuniare pasive primite spre executare de

instanțele române au fost înregistrate 17 cereri, dintre care una a fost achitată, 8

nu au fost confirmate, iar una a fost retrasă, restul au fost preluate de organele

fiscale pentru executare, valoarea totală a sancţiunilor fiind de 11.249,30 euro,

în medie 704 euro.

Cât priveşte activitatea instanţei în materia azilului aceasta este prezentată

la capitolul I – referitoare la volumul de activitate al completurilor specializate

(pg. 20).

În vederea soluţionării cererilor referitoare la aplicarea Legii nr. 122/2006

privind azilul, la nivelul instanţei sunt constituite 4 completuri specializate (unul

constituit în cursul anului 2015), fiind numiţi prin ordin de serviciu judecătorii

desemnaţi pentru soluţionarea acestor cauze.

Cooperarea judiciară în materie civilă şi penală se realizează la nivel de

judecătorie în principal în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor civile şi

comerciale, aplicarea dreptului european al contractelor, recunoaşterea şi

executarea hotărârilor, obligaţia de întreţinere, mandatul european de arestare,

etc.105


Pe parcursul anului 2015 la nivelul instanţei au fost înregistrate cereri în

domeniul cooperării judiciare civile şi penale, vizând în special comunicarea

unor acte de procedură în materie civila şi penală, precum şi emiterea

mandatelor europene de arestare

CAPITOLUL V. RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În ce priveşte legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de

comunicare în masă s-a avut în vedere facilitarea accesului persoanelor la

informaţiile de interes public prin stabilirea pentru Biroul de Informare şi Relaţii

cu Publicul a unui program de lucru de la ora 8.30 la ora 16.00 iar miercuri de la

ora 8.30 la ora 19.00.

De asemenea, au fost publicate datele de contact prin portalul web, la

sediul judecătoriei a fost pus la dispoziţia publicului un infochioşc pentru

obţinerea de date privind dosarele aflate pe rolul instanţei şi, odată cu conectarea

la internet a birourilor, activitatea Biroului de informare şi relaţii publice s-a

îmbunătăţit prin majorarea numărului de adrese mail unde se pot primi cereri şi

de unde se pot trimite răspunsuri într-un timp foarte scurt, numărul solicitărilor

pe această cale fiind în creştere faţă de anii anteriori. O altă modalitate de

primire a cererilor şi comunicare a răspunsurilor este şi fax-ul instanţei.

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Judecătoriei sector 4

Bucuresti este organizat în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, dar şi cu dispoziţiile Legii nr.

544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Ordonanţei

106


Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002.

Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu

publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării

transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii. Totodată, asigură activitatea

de soluţionare în termen a petiţiilor, în condiţiile legii.

În sprijinul accesului persoanelor la informaţiile de interes public s-a

menţinut programul de funcţionare a Biroului şi după încheierea programului de

lucru al instanţei, miercurea, până la orele 19.00, în conformitate cu dispoziţiile

art. 82 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Comparativ cu anii anteriori, numărul persoanelor care au apelat la

serviciile Biroului de informare şi relaţii publice a crescut în anul 2015. Au

existat solicitări exprimate oral, persoanele interesate primind răspunsul pe loc,

dar şi cereri formulate în scris, solicitanţilor răspunzându-li-se în decurs de

maxim 3-5 zile, termenul prevăzute de art. 16 din normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 544/2001 nefiind depăşit.

Numărul total de cereri înregistrate în cursul anului 2015 a fost de 2.132

în aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, în scădere faţă de anii anteriori.

În materia petiţiilor, au fost rezolvate favorabil un număr de 836 cereri,

numărul de solicitări respinse fiind de 88 (40 cereri privind consultanţă juridică

şi 48 cereri solicitări de informaţii inexistente), 34 conexate şi 6 clasate. Un

număr de 399 cereri au fost restituite pentru precizarea cererii sau ataşare de

înscrisuri.

De asemenea, este de menţionat faptul că 496 de cereri au vizat stadiul de

soluţionare al dosarelor, iar 283 cereri au vizat comunicarea de copii sau

înscrisuri.

107


Referitor la solicitările telefonice, este de menţionat că nu se poate ţine o

evidenţă a acestora, întrucât răspunsurile au fost date în cadrul conversaţiei

purtate, fiind înregistrate aproximativ 25-30 apeluri telefonice zilnic, majoritatea

solicitând informaţii privind dosarele aflate în curs de soluţionare.

Referitor la cererile privind accesul la informaţiile de interes public,

formulate potrivit Legii nr. 544/2001, numărul total al solicitărilor este de 139,

din care 128 rezolvate favorabil, respinse 8, o solicitare de informaţii inexistente

şi 2 conexări.

Costurile totale pe care le implică furnizarea informaţiilor către cetăţeni la

compartimentul de informare şi relaţii publice nu au putut fi stabilite, deoarece

judecătoriile nu au contabilitate proprie. Acelaşi este motivul pentru care nu s-au

perceput taxe pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public

solicitate, neîncasându-se astfel nici o sumă.

Numărul persoanelor care au vizitat punctul de informare - documentare

în cursul anului 2015 a fost de aproximativ de 6.100 persoane (20 persoane pe

zi), iar în jur de 5.000 persoane (25 – 30 persoane în fiecare zi) au apelat

telefonic Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Pe parcursul anului 2015 comunicarea cu Consiliul Superior al

Magistraturii a decurs în bune condiţii şi nu s-au înregistrat disfuncţionalităţi.

Raporturile s-au concretizat în principal în furnizarea relaţiilor solicitate de

Consiliul Superior al Magistraturii privind activitatea instanţei sau a

magistraţilor, dar şi în solicitările instanţei de detaşare sau transfer a unor

judecători.

108


Apreciem favorabil publicarea în portalul EMAP a interpretărilor şi

rezolvărilor date de comisiile ce funcţionează în cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii, facilitarea accesului la acestea fiind în prezent pe deplin asigurată.

În cadrul colectivului de judecători al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti

au fost discutate minutele întâlnirilor grupurilor de lucru ale Consiliului Superior

al Magistraturii transmise instanţei spre informare, precum şi rapoartele de

control întocmite de către Inspecţia Judiciară şi aprobate de Consiliul Superior al

Magistraturii.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4

Bucureşti

În cursul anului 2015 raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă

Judecătoria sectorului 4 Bucureşti au fost bune.

Cooperarea instituţională cu Parchetul de pe lângă Judecatoria Sector 4

Bucureşti are ca scop creşterea calităţii actului de justiţiei şi soluţionarea cu

celeritate a cauzelor civile şi penale, în acord cu prevederile art. 6 din Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului.

Pe parcursul anului 2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4

Bucureşti a asigurat prezenţa reprezentanţilor săi în toate cauzele, atât penale,

cât şi civile, pentru care legea prevede obligativitatea participării procurorului la

şedinţa de judecată. La rândul său, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a asigurat

sprijin procurorilor pentru consultarea din timp a dosarelor şi pentru efectuarea

celorlalte activităţi specifice şi a furnizat în timp util parchetului documentele şi

relaţiile solicitate de acesta potrivit legii, necesare realizării activităţii sale.

109


În toate cazurile având ca obiect propuneri formulate în faza urmăririi

penale (de arestare, de prelungire a arestării, de autorizare a percheziţiilor sau a

interceptărilor, etc.), Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a

prezentat instanţei, odată cu actul de sesizare, dosarele de urmărire penală şi a

asigurat prezenţa la instanţă a învinuiţilor/inculpaţilor la datele şi orele stabilite,

în situaţiile în care această obligaţie îi incumba, potrivit legii.

Totodată, dosarele înaintate la cererea parchetului pentru realizarea

diverselor activităţi specifice, cât şi cele înaintate pentru verificarea soluţiilor în

cauzele penale în care procurorul nu a participat la judecată au fost restituite

instanţei în termene rezonabile.

Raporturile dintre instanţă şi Ministerul Justiţiei

Colaborarea instanţelor de judecată cu Ministerul Justiţiei se desfăşoară

pe două direcţii, prima fiind dată de atribuţiile acestei instituţii referitoare la

buna funcţionare a sistemului judiciar, la asigurarea condiţiilor înfăptuirii

justiţiei ca serviciu public şi la apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi

libertăţilor cetăţeneşti, precum şi de atribuţiile sale în domeniul gestionării

resurselor, iar a doua de participarea instanţelor de judecată la diverse programe

internaţionale iniţiate de Ministerul Justiţiei.

Neavând calitatea de ordonator de credite, Judecătoria sectorului 4

Bucureşti nu a colaborat în mod direct cu Ministerul Justiţiei sub acest aspect,

însă, la fel ca toate instanţele judecătoreşti din România, a suportat efectele

subfinanţării sistemului, fiind afectată de lipsa de fonduri necesare dotării

instanţei cu aparatură tehnică corespunzătoare şi găsirii unor spaţii

corespunzătoare de depozitare a dosarelor în condiţiile creşterii alarmante, de la

un la altul, a volumului de activitate al instanţei.

110


Referitor la participarea la diverse programe internaţionale, Judecătoria

sectorului 4 Bucureşti a continuat activităţile desfăşurate împreună cu Direcţia

Tehnologia Informaţiei în derularea proiectelor privind dezvoltarea aplicaţiei

Ecris.

De asemenea, în cadrul Comisiei mixte privind actualizarea

nomenclatoarelor Ecris este reprezentată şi Judecătoria sectorului 4 Bucureşti

prin doi judecători, aceştia participând la şedinţele desfăşurate în acest domeniu.

Trebuie menţionată şi colaborarea cu Direcţia Tehnologia Informaţiei în ceea ce

priveşte crearea de patch-uri pentru îmbunătăţirea aplicaţiei Ecris ca urmare a

intrării în vigoare a noii legislaţii.

Raporturile cu celelalte instituţii şi organisme

În cursul anului 2015, raporturile cu baroul de avocaţi şi colegiile

consilierilor juridici au fost în general bune. Baroul Bucureşti a răspuns prompt

solicitărilor instanţei privind desemnarea avocaţilor din oficiu sau acordarea de

asistenţă juridică, problemele ivite datorându-se nu baroului, ci unora dintre

avocaţii din oficiu desemnaţi în cauzele penale şi civile, care nu s-au prezentat

din timp la sediul instanţei în vederea studierii dosarelor, rezervând acestei

activităţi exclusiv ziua şedinţei de judecată, afectând astfel calitatea apărării

făcute în dosarele menţionate.

Din perspectiva colaborării cu Baroul Bucureşti, se impune a fi menţionat

faptul că s-au luat măsurile necesare asigurării asistenţei juridice obligatorii

pentru persoanele aflate în procedura de internare nevoluntară, astfel că nu au

fost înregistrate situaţii în care apărarea să nu fie asigurată.

Pe de altă parte, apreciem că este necesară continuarea colaborării atât din

perspectiva aspectelor organizatorice, cât şi sub aspectul îmbunătăţirii calităţii 111


activităților pe care avocaţii le desfăşoară în faţa instanţei de judecată şi al

respectării deontologiei profesionale de către aceştia şi a normelor de conduită

în faţa instanţelor.

Paza instanţei este asigurată de către Batalionul 5 Jandarmi - Pază şi

Protecţie Instanţei şi Parchete, pe parcursul anului 2015 fiind realizate întâlniri

periodice cu reprezentanţii Jandarmeriei, concretizate în încheierea de procese-

verbale prin care s-a analizat asigurarea serviciului de pază şi apărare şi s-au

stabilit măsuri luate de comun acord cu beneficiarul Judecătoria Sector 4 pentru

îmbunătăţirea activităţii de pază şi apărare a sediului obiectivului.

În privinţa raporturilor cu experţii judiciari, în cursul anului 2015 s-au

înregistrat în continuare dificultăţi în colaborarea cu unii dintre experţii din

cadrul Biroului Local de Expertize Tehnice şi Contabile, în sensul

necomunicării nici unui răspuns la adresele de numire ca expert emise de

instanţă ori al întârzierii foarte mari în efectuarea expertizelor, cu consecinţe

asupra termenului de soluţionare a cauzelor. Uneori, însă, întârzierile menţionate

s-au datorat caracterului complex al expertizei solicitate. Trebuie menţionat că,

datorită posibilităţii completului de a verifica chiar în timpul şedinţei de judecată

situaţia la zi a experţilor prin intermediul aplicaţiei informatice puse la dispoziţie

de Ministerul Justiţiei, s-a evitat desemnarea în dosare a unui expert devenit, din

diverse motive, inactiv şi, deci, pierderea unui termen de judecată.

Raporturile cu mass-media s-au desfăşurat prin intermediul Biroului de

Informare şi Relaţii Publice şi s-au concretizat, în principal, în solicitări adresate

în vederea acreditării reprezentanţilor săi la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti şi

în solicitări de consultare şi/sau fotocopiere a dosarelor instanţei vizând cauze de

interes public.

În cursul anului 2015, din dorinţa de a contribui la formarea tinerilor

jurişti, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a colaborat cu facultăţile de drept din

Bucureşti, ca de exemplu Facultatea de Drept din Cadrul Universităţii de Stat

112


din Bucureşti, Facultatea de Drept din Cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie

Cantemir” şi Facultatea de Drept din Cadrul Universităţii „Spiru Haret”, pe tot

parcursului anului primind în practică grupuri de studenţi, pe care a încercat să îi

familiarizeze cu activităţile desfăşurate în cadrul unei instanţe de judecată, de la

primirea şi înregistrarea dosarului şi până la soluţionarea acestora.

Referitor la raporturile cu justiţiabilii, acestea s-au desfăşurat în cursul

anului 2015 prin intermediul acelor compartimente ale instanţei care intră în

relaţii directe cu publicul potrivit art. 38 din Regulamentul de ordine interioară

al instanţelor judecătoreşti, şi anume grefa, registratura şi arhiva, precum şi

potrivit art. 77 din acelaşi regulament, respectiv biroul de informare şi relaţii

publice.

În cursul anului 2015, relaţiile cu publicul au fost în general bune, fiind

afişate în incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, îndrumări către

compartimentele mai sus menţionate, programul de activitate al diverselor

compartimente, actele necesare pentru înregistrarea unui dosar, pentru

legalizarea hotărârilor judecătoreşti, pentru obţinerea titlului executoriu, etc.,

precum şi regulile de conduită în interiorul acestei instituţii şi în sălile de

judecată.

De asemenea, au fost puse la dispoziţia publicului materiale informative

de natură a-i facilita accesul la instanţă şi s-a actualizat constant pagina de

internet a judecătoriei, unde publicul a putut regăsi nu numai date prin

activitatea administrativă a instanţei, ci şi date privind stadiul de judecată a

dosarelor.

În relaţia cu justiţiabilii, instanţa a întâmpinat dificultăţi datorită lipsei

unui spaţiu adecvat studierii dosarelor şi a lipsei spaţiului depozitării şi arhivării

dosarelor instanţei, existând, aşa cum deja s-a arătat, şi o arhivă în comuna

Tunari, în care sunt depozitate dosarele până în anul 2009 inclusiv, precum şi

una în incinta Curţii de Apel Bucureşti, unde sunt depozitate dosarele din anul

113


2009, astfel că studierea acestora de către public nu se poate face, în privinţa

dosarelor din arhiva din comuna Tunari, decât după o prealabilă programare.

Pentru a răspunde cât mai rapid şi mai eficient solicitărilor publicului

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a procedat la reorganizarea arhivei din incinta

sediului instanţei, în sensul creării în încăperi separate a unei arhive a dosarelor

soluţionate, unde dosarele se arhivează doar după ataşarea tuturor dovezilor de

comunicare a hotărârii, şi a unei arhive pentru dosarele aflate pe rol, în privinţa

acestora din urmă fiecărui grefier arhivar fiindu-i alocat un număr de complete

de judecată, de gestionarea dosarelor cărora se ocupă în mod individual. Pentru

orice problemă întâmpinată la nivelul arhivei, publicul se poate adresa

grefierului arhivar şef.

VI. CONCLUZII

Per ansamblu, activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în cursul anului

2015 a fost afectată în mod deosebit de creşterea volumului de activitate,

tendința ce se manifestă începând cu anul 2009, fără a exista elemente din care

să rezulte o modificare a acestui trend ascendent în viitor.

Cu toate acestea, se poate observa, instanţa a soluţionat un număr mai

mare de cauze decât în anii trecuţi, ceea ce s-a reflectat într-o reducere

substanţială a stocului.

Datele statistice aferente anului 2015 dovedesc obiectiv calitatea

deosebita a membrilor colectivului care funcţionează la Judecătoria Sector 4

Bucureşti, dedicaţia şi devotamentul acestora pentru activitatea desfăşurată,

chiar în contextul în care, nu s-au făcut plăţi pentru orele suplimentare prestate

de personalul auxiliar şi nu s-a putut acorda timp liber în schimb.

114


Numărul mare de dosare din fiecare şedinţă de judecată, poate afecta

calitatea actului de justiţie, în contextul în care pe lângă activitatea desfăşurată

în legătură cu şedinţa de judecată, magistraţii au de îndeplinit şi alte îndatoriri

cum ar fi cele legate de soluţionarea cererilor în cursul urmăririi penale date în

competenţa judecătorului secţiei penale (activitate ce se realizează uneori şi în

afară orelor de program sau în zilele nelucrătoare), activitatea judecătorului

desemnat purtător de cuvânt al instanţei, activitatea judecătorilor delegaţi la

diferite compartimente ale instanţei (ex. executări penale, executări civile,

evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Faţă de creşterea constantă a volumului de activitate se poate observa că

se impune reajustarea schemei de personal, atât în ceea ce priveşte magistraţii,

cât şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar şi de asemenea, este necesar a se

acorda o importanţă deosebită şi calităţii actului de justiţie corelat cu

soluţionarea cu celeritate a cauzelor, în acest sens stabilirea volumului optim de

muncă fiind o unealtă utilă pentru a asigura o calitate superioară actului de

justiţie.

Pentru a asigura o bună funcţionare şi operativitate în cadrul instanţei pe

parcursul anului 2015 propunerile Judecătoriei Sector 4 au fost în sensul

suplimentării schemei de personal instanţei.

Aspectele expuse mai sus privitoare la volumul de activitate, cat şi

modificările procedurale survenite ca urmare a adoptării Legii nr. 202/2010, a

Noului Cod Civil, dar şi modificările aduse de Noul Cod de procedură civilă, de

Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală, care edictează norme

procedurale care impun soluţionarea urgentă a numeroase cauze, ne fac să

apreciem ca insuficientă schema de personal a instanţei atât în ceea ce priveşte

magistraţii, cât şi personalul auxiliar şi de specialitate al acestei instanţe.

Considerăm că la acest volum de activitate un număr adecvat de personal

va avea ca rezultat reducerea substanţială a duratei de soluţionare a cererilor

115


adresate instanţei şi scăderea stocului, putându-se observa în datele statistice că

în anii în care schema de personal a fost efectiv ocupată de persoanele încadrate,

rezultatele au fost vizibile şi au constat în reducerea semnificativă a stocului de

dosare în cursul anului 2015.

Concluzionând, apreciem ca necesară şi continuarea activităţii de normare

a muncii judecătorului şi grefierului, pentru a crea condiţiile desfăşurării

activităţii de judecată în limite normale şi fireşti, cu îndeplinirea cerinţelor de

calitate pretinse de societatea românească.

Între problemele identificate, importanţă prezintă şi durata de soluţionare

a cauzelor, factor care afectează definitoriu percepţia pe care publicul şi

societatea civilă o au asupra actului de justiţie.

Deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este scăzut şi există motive

obiective care justifică numărul dosarelor mai vechi de un an, apreciem că se

impune în continuare monitorizarea acestora, în vederea sporirii eforturilor din

partea magistraţilor pentru eliminarea din activitatea lor a cauzelor care duc la

tergiversarea soluţionării dosarelor în termen.

Constituirea secţiilor şi implicit şi specializarea judecătorilor pe anumite

ramuri de drept, sunt măsuri de natură să aducă o sporire a calităţii actului de

justiţie şi o scădere a duratei de soluţionare, magistraţii având posibilitatea de a-

şi perfecţiona şi aprofunda cunoştinţele teoretice pe un anumit segment de drept,

pe care urmează să le folosească în practică, dobândind experienţă în domeniul

respectiv.

Din perspectiva resurselor materiale, în cursul anului 2015 nu s-au

înregistrat deficienţe grave, fiind de remarcat în mod deosebit sprijinul pe care

l-am avut din partea Tribunalului Bucureşti şi a Curţii de Apel Bucureşti, însă nu

au putut fi rezolvate chestiuni legate de dotările necesare pe termen lung.

116


În cursul anului 2015 situaţia resurselor materiale ale instanţei nu a

cunoscut o îmbunătăţire sub aspectul resurselor materiale, fiind afectată ca şi

celelalte instanţe din ţară de lipsa fondurilor necesare pentru desfăşurarea

activităţii de judecată în condiţii de normalitate, atingerea unor standarde

rezonabile fiind posibilă doar datorită eforturilor deosebite depuse de

ordonatorul de credit terţiar.

Pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei considerăm că pentru anul

2015 ar trebui acordată o atenţie sporită rezolvării problemelor legate de

asigurarea spaţiului necesar activităţii arhivei, întrucât datorită lipsei de spaţiu

cea mai mare parte a arhivei se află în comuna Tunari, unde sunt depozitate

dosarele înregistrate până în anul 2011, iar dosarele înregistrate în perioada 1995

– 2000 se află depozitate la SC. Archivit SRL.

Analizând activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

adoptate în cursul anului 2015 se poate observa că instanţa se situează la 4 din

cei 5 indicatori la nivelul foarte bine, astfel încât există premisele ca pe viitor să

se realizeze corectarea tuturor parametrilor, astfel încât să fie reflectat corect şi

obiectiv efortul depus de acest colectiv în activitatea desfăşurată.

În concluzie, apreciem că activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în

anul 2015 poate fi autoevaluată de către colectivul acestei instanţe ca fiind

„excepţională” şi ne propunem menţinerea aceloraşi standarde pentru anul în

curs.

117

portal.just.roportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/BILANT... · Web view233/2002 pentru...

Documents

Transcript of portal.just.roportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/BILANT... · Web view233/2002 pentru...