LIGA A III-A, SERIA A III-A, EDITIA 2008-2009

MARŢI, 7 APRILIE, ORA 17:00

STADION “BRAZI”

VICTORIA BRĂNEŞTI-

CHIMIA BRAZI

FOTBAL

Istoria disputelor Victoria Brăneşti – Chimia Brazi începe pe terenul nostruîn 21 septembrie 2007 la ora 17. Era etapa a 6-a a campionatului trecut şinoi intram în teren după trei înfrângeri consecutive, dintre care două con-sumate chiar pe gazonul nostru. De cealaltă parte, Chimia era înscrisă înlupta pentru promovare în Liga a II-a.Cum era de aşteptat, meciul a fost foarte echilibrat, noi având totuşi un picde elan în plus datorită calităţii de gazdă. Victoria vine târziu, în minutul 90+ 3 după o acţiune personală a lui B. Oprea. Returul şi totodată a douaîntâlnire dintre Victoria şi Chimia se dispută în 25 martie 2008, pe stadionuldin incinta Rafinăriei Brazi. Meciul în sine a fost de un rar dramatism, l-amdominat în majoritatea timpului, dar l-am pierdut pe final ca fraierii. La jumătatea primei reprize, I. Ioniţă deschide scorul, iar pe finalul reprizei

suntem egalaţi de Elisei. După pauză tot I. Ioniţă ne aduce în avantaj. Darse accidentează Voicu, mijlocaşul nostru la închidere, şi în loc să rămânemprudenţi în apărare ne avântăm în atac şi pe final (minutele 86-88) suntemînvinşi dezolant şi ieşim din lupta pentru locul II care ne-ar fi dat dreptul labarajul de promovare în Liga a II-a. Al treilea meci are loc în toamna trecută pe 26 septembrie, tot pe terenullor. Acum lucrurile stau cu totul altfel. Noi suntem liderii autoritari, iar ei nureuşiseră decât un gol în primele 6 etape. Cum era şi firesc, B. Opreaînscrie destul de rapid, în minutul 19 şi chiar dacă mai ratăm câteva ocaziibune, victoria nu ne putea scăpa.Diferenţa de valoare şi atitudine era clar în favoarea noastră.

Victorie, Victorie, Victorie!

SĂ NE REAMINTIMTRECUTUL DISPUTELOR BRĂNEŞTI - BRAZI

În complexul “Cătălin Hâldan” încare ne dorim cu toţii să găsim unlăcaş al luptei drepte, al dăruirii şi alonoarei, se petrec lucruri notabile. Fără orice dubii, revirimentul fotbalu-lui de la Brăneşti are un postamentsolid şi totodată tragic. La vârsta de 8ani Cătălin a păşit în groapa din Şte-fan Cel Mare de mână cu frateleCristi şi supravegheat de un părinteadmirabil. Ca să povestim desprecariera fotbalistică a lui CătălinHâldan, lexicul românesc şi-a con-sumat resursele. Cuvintele noi pecare ni le-am însuşit vrând-nevrând,fiţos, cool, trendy, target, etc. nu potforma o constelaţie de metafore caresă-l caracterizeze pe Cătălin, şi nicin-ar face casă bună cu hărnicia şi

onestitatea care l-au definit. Nu întâmplător galeria şi-a botezattribuna cu numele lui.Noua faţă a fotbalului din Brăneşti îşi trage seva din tragedia lui.Pe lângă o familie îndurerată şi mulţi băieţi sinceri care l-au iubitcu adevărat, an de an s-au aciuiat colegi de generaţie, conducă-tori avizi de imagine, impresari prea interesaţi. Şi ca să nu iasădin tipare, şi din Brăneşti au dat năvală oficialităţi şi funcţionariobscuri cărora în piept nu le-a bătut inima, ci mai degrabă alteinterese le-au ornat caracterul. Pe lângă precaritatea sentimentelor şi a co-interesului meschin,stadionul Brazi din Complexul „Cătălin Hâldan” a trăit o mareonoare prin prezenţa altui monument acoperit pe nedrept de pra-ful uitării. Da, tribuna noastră l-a găzduit pe GheorgheConstantin la ultima etapă. Fotbalist adevărat din deceniile 6-8,Nea Gică s-a aşezat timid şi seniorial în tribună. Fiindcă are 76ani puţini dintre noi i-au putut admira arta. Presa cenzurată avremii era obligată să-şi drămuiască superlativele. Dar imensamăiestrie pe care a transpus-o pe gazon a răzbătut în revisteleculturale ale timpului pastelată de condeie fermecate ale scrisu-

lui românesc, prin cea mai searbădă asociere – PROFESORUL.Într-adevăr, numărul 8 de la Steaua şi de la Naţională a fost uncreator în teren. Dom’ Profesor are şi acum mişcările şi gesturilecalculate, mai domoale ca în teren, pe vremuri. Constituţia fizicăe aceeaşi. Picioarele fermecate sunt puţin mai încovoiate.Mintea e la fel de ageră. Doar înţelepciunea e mai profundă. Niciumorul nu a evadat. Dacă îi aminteşti de penalty-ul de la Tokyoîţi răspunde “ca l-a ratat ca să rămână celebru.” E un răspunspritocit în decenii de modestie.De ce a venit la noi în tribună? Dom’ Profesor îşi consultă cea-sul: “Domnilor – nu spune superior “măi copii” – trebuie să măsune soţia. Avem 53 de ani împreună. Îmi poartă şi acum degrijă. ” Îşi retrage discret mâna purtătoare de clipe şi continuă“Pe Ilie Stan eu l-am descoperit, eu l-am încurajat, eu l-am sfă-tuit. A avut fond bun. Să ştiţi că şi noi trebuie să avem câteodatănoroc. Trebuie să ne iasă în cale astfel de caractere ca să neîmplinim menirea.”Orice silabă şi gest ale lui Dom’ Profesor trebuie înmagazinate.Dar noi avem alte preocupări, alte frământări. Ilie Stan nu eprezent. Nea’ Gică - între timp am devenit familiari cu con-simţământul dânsului – spune sincer că rezultatul din teren (3-0cu Victoria Bod) nu e imaginea pe care a urmărit-o, ci jocul. Iliea fost ucenic bun pe lângă cine a lucrat. Astfel de fotbal nu sepoate practica fără mult antrenament şi multă repetiţie.Şi tot aşa, Dom’ Profesor cu vocea calmă şi chipul surăzător ne-a spus multe. Dar noi întâlnim pe Chimia Brazi. O echipă mo -destă. Ştim ce ne aşteaptă. Îşi vor da viaţa pe teren. Tricolorulnu va fi fluturat de sudoare. Îl fâlfâie sunetul bancnotelornumărate de Capeti. Vor fi ca deobicei şi studenţii-arbitrii ai Tov.Colonel de la vechea Securitate. Meci de meci noi copleşimadversarii fotbalişti, şi le demonstrăm arbitrilor-studenţi, cămunca onestă e foarte greu de deturnat.Şi când te gândeşti că în tribună, alături de îngerul lui Cătălin, şialături de Dom’ Profesor, a bântuit şi umbra odioasei instituţiiprin prezenţa tov. Colonel, şef pe la Tricolorul Breaza.

Baftă băieţi! Hai Brăneşti!

De la Dom’ Profesor la Tov. Colonel

MARIUS GABRIEL ION în faţa golului asistat de căpitanul CHIRIŢĂ

Corpolent, chiar rotofei, Gigi lăsa mereu impresia că poartă povaraunor kilograme în plus. Cu toate acestea el se mişca cu o uşurinţăfirească, probabil şi din talentul pe care îl avea la aproape orice joccunoscut al copilăriei. Categoric Gigi Baicu a fost cel mai performant fotbalist autohton dela Victoria. Performanţa maximă a atins-o însă cu Mecanica fină,promovând până în Liga a II-a. Apogeul îl atinge pe 23 August, înnocturnă, într-un meci test cu Naţionala României, din generaţiile luiDinu şi Balaci. Gigi învaţă secretele balonului în vecinătatea căii fer-ate, şi de la 11 ani este acontat de Acumulatorul Bucureşti, cel maiapropiat club cu grupe de copii. Cu tehnică desăvârşită, şut puter-nic şi alergare constantă, el este mereu cu performanţa cu un pasînaintea vârstei. Tradiţia în fotbal îi este deschisă de tatăl său (NeaFane Suracă, din păcate trecut în nefiinţă) când echipa juca înraionul Brăneşti şi se deplasa la meciuri cu căruţele. Normal şi Gigipetrece a doua parte a carierei la Victoria Brăneşti, unde evoluţiilelui au încântat mai mereu publicul exigent.

VICTORIA BRĂNEŞTIDespletind amintiri

De la şină la Mecanica fină

FUNDAŞUL DE FIEROscilând între o carieră de arbitru anonim şi fotbalist get-beget, Cosmin Manea hotărăşte înţelept să îmbrace echipa-mentul alb-roşu cu numărul 6. Cu alergarea uşor dezordo-nată, Manea pare să ne insufle garanţia ermetizării. N-amputea găsi un atacant care să se laude că a câştigat un dueldirect cu Cosmin. El e mereu acolo. La cap e invincibil. Pe josculege balon după balon cu uşurintţă. Posesia progresivă,pusă la cale de staff-ul tehnic, îl face pe Manea să gândeascăfotbalul. Şi o face de minune. Şi de astă dată, intuiţia direc-torului executiv, Costel Băiaş nu a dat greş. Într-adevărManea era piesa care trebuia ataşată de Sergiu Bar. Înţelep-ciunea antrenorilor şi profesionismul lui Manea şi Bar aucreat un cuplu cum rar se găseşte în sporturile româneşti, dela Năstase şi Ţiriac încoace.

MEREU APROAPEÎntr-un lot foarte omogen valoric şi plin de ambiţii nu ai decâtşansa să te integrezi şi să te pregăteşti conştiincios. Marius Scurtu a înţeles perfect acest lucru. Până acum el ademostrat că face parte „pe bune” din lotul restrâns la 24 jucă-tori hotărât de conducerea echipei. Când a avut ocazia Mariusa intrat în teren şi şi-a făcut datoria. La Râşnov când meciul încă era în cumpănă, el a intrat în terenşi cu o execuţie de fotbalist adevărat, a adus liniştea în tabăranoastră. Jucător polivalent, Scurtu e capabil să suplinească oricând uncoechipier din echipa noastră. Când veţi vedea numărul 11 înteren să fiţi liniştiţi. El va face ce trebuie.

REZULTATE ETAPA TRECUTĂBoldeşti - Clinceni 3-2Predeal - Royal 2-0

Progresul II - Tărlungeni 0-3Bod - Conpet 1-2

Brazi - Filipeşti 1-1 Titu - Săcele 3-0

Breaza - Juventus 4-0Videle - Brăneşti 0-2

1 Brăneşti 22 17 4 1 45-12 552 Breaza 22 17 2 3 49-17 533 Boldeşti 21 11 7 3 35-11 404 Clinceni 22 10 7 5 35-22 375 Juventus 22 10 7 5 21-17 376 Conpet 21 10 6 5 32-19 367 Tărlungeni 22 8 4 10 23-29 288 Videle 21 7 6 8 20-22 279 Titu 21 6 7 8 20-20 25

10 Filipeşti 21 6 6 9 28-31 2411 Berceni 21 7 3 11 21-31 2412 Bod 20 6 5 9 23-31 2313 Brazi 21 4 7 10 16-25 1914 Predeal 21 3 9 9 17-32 1815 Royal 22 4 5 13 23-40 1716 Săcele retrasă17 Progresul II retrasă

CLASAMENT

ETAPA DE AZI (marţi 7 aprilie ora 17.00)

Conpet - Videle

Filipeşti - Titu

Progresul II - Predeal

Royal - Boldeşti

Clinceni - Bod

Săcele - Berceni

Tărlungeni - Juventus

Breaza - stă

DIN SANIA LUI RUDOLFÎntr-o carieră plină de succes la Acumulatorul şi ca fotbalist şi caantrenor al portarilor, Ion Niţu (Oltenaş) şi-a rezervat şi satisfacţiade a evolua şi în ograda proprie. E drept, în episoade scurte. Şi caportar şi ca antrenor, fie principal fie secund.În anii 70 a absolvit şi cursurile de arbitrii. Şi cum i-a plăcut să facămereu lucrurile cu seriozitate, s-a pus serios cu burta pe carte şiajunsese în stare să susţină concursuri ad-hoc cu oricine pe te -matica din ROF. Căutând în regulament orice chichiţă care să neaducă victoria, Nea Ion descinde la un meci din epocă pe terenulunei echipe din judeţul Călăraşi, Vasilaţi sau Vlad Ţepeş, înarmatcu o ruletă de măsura dimensiunii spaţiale şi însoţit mult mai rez-ervat de Sterică Hary. Dimensiunile porţilor şi marcajul terenului sevedeau cu ochiul liber că nu se apropie nici pe departe de cele stip-ulate în regulament. Dar scrupulos din fire, el întinde ruleta din barăîn bară, până ce gazdele le descifreză îndeletnicirea. Cu ghionturi,îmbrânceli şi cuvinte de ocară, cei doi sunt purtaţi în cel mai ospi-talier stil din sudul patriei în afara terenului. Elanul gazdelor nu sepotoleşte nici după ce Nea Ion şi-a strâns recuzita de topometru.Bineînţeles că în aceste condiţii, prioritară a devenit salvarea pieliioficialilor noştri. Meciul şi rezultatul din teren, n-au mai intrat dinacel moment în preocupările noastre.