\, .i]

t:ritl

I

i

vrATA$rrAPrEr.EDOMNULUI TARII ROMANE$TI

coNSTANTTN volA nneucovpeNu

SCNSA DEPr. Acad. NICULAE M. POPESCU

(1881-1963)

Lucratea apate cu binecuvintareaiPS DR IRINEU PoPA

Mihopolitsl Olre"ieiManhnt dr otoare al Aradenbi Ronnn

Edilura

o Editura Idaco . .dardinhar...o2t t350.4572. 0722 .637 -470idaco_traditional@yahoo.com

Editor: Iuliana MateescuCoperta: Iuliana MateescuFoto cope.ta I: Intrare

- Bis. Man. Hurezi, jud Valcea

Folo cop IV: Srema lanr Rom5nes ,s(ulprurainpid[a.Menasrirea HureziGraici 9i design: Mihaela Manoiu

Dsc.ie.ea cIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiPOPESCU, NICULAE M,

viata fi faptele Domnului Tirii Romanetticonstantin vodi Brancoveanu / pa prof. acad. Nicolae M.Popescu. - Otopeni : IDACO dar din har", 2015

Bibliogr$BN 97a.606-92472.6-6

94(498. I )"1 7" Brancoveanu,C929 Brancoveanu,C

Mulfumiri dlui Eugen Apostolescu. strdnepotulPr Acad Niculae Popescu, care a sprijinit aparitiaacestei luclari.Multumiri d-lui tfon Magdan $i drui Dan Toaderpentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoztiefotograEi din arhivele personale.

Iubite cititofiilc,anul1915

A Jost h gAndul meu sd scriu pe scurt $i pe inleles1)iata Voierodului Constantin BrAncotecnu, pentru zittdde Santdmdria Mare din anul 1914, cdnd s'du implinitdotl,i sute de ani de cAnd BrAncol.eanu afost tdiat de Turcitmpreunii cu cei patru Jecioti ai sdi $i cu un boier. $i amsc'riso. gAn ndu'md nu Ia c'irturarii neamufui trostnlcare o pot citi din cdrli mai mai Si mai bune, $i nu m amgafiatit nici la altii core nu citesc iLecAt bLcrui proaste$i cred numai in 'rafurile lufiii acesteia. Ci am s.'ris'ogdndindu md la cei mulSi dintre noi care se tnchind cucredintd in biseicile Brancovednului Si aduc laudi luiDumnezeu din cdr;ile tipdrite de el sau dupd ale lui. Lorli s? tnchind a.eastd cotttcrca. caci ei se a:Pamdnd cuBranconeonu intr'aceea cd nu se tnspdimAnai in Jatamoryii cAnd e ltorba sd Fi apere motia $i legea lox cumnu s a inspiinantat nici c.onstantin vodo Brancoveann.

gt (a sdje cirirel accstci vici maL le\nic@asa omtmpdrfit'o in capete, iar Ia sJAr$itul cdrticelei am.fdctlto listi de titlurile acestor capete $i cm insemndt tn lald.nnde se afld fiecare cap. Deci, dacd vei 1)rea 9i cite$ti

nwnai o parte din cdrticicti, dai decAt sd cauti partea^ceea

in aceasii listd $i sd deschizi ldJata unde te trimite.in'dunfful cirticelei ai sd gdse$ti chipui de ele

BrAncoveanului cu janilia lui. chipuri de'ale palatelotzidite de el, cum qi lnchisodrea unde a Jost chinuit,piatra mormAntului $i cu candela, care ii arde Si dcnmIa momAnt.

Tomosul de canonizareal Srtntilor bAncoieni

.1 11 1992

Pr. Acad.. Niculae M. Popescu

Aceasla este proclamarea solemna a hotdrarilorSfanrului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, inBiserica sl. Spiridon Nou djn Bucure$ti, la data de2l iunie 1992, r'n zi de Duminicd a Tuturor Sfrntilor.

De-acum inointe, pdnd kt sJdtgitttl! eac&tilor, Binecaei\inciosul v oi.e! od

Constantifl Btancoveanu cu cei pata rti ai sdi,Constontin, SJeJan, Railu, Matei

i EJetuiclzlIanache, sdrte cinstili ca srtnfii in ceata

mattitilot ottodo$iei, pomenindu-I ca shibefi cannni de londd in ziua de 16 aurysL rtind.

insc?isj in siraxat in cdrfile de dt. preotm Viin calendarul Bisericii noastre,

Domnitorul Conslantin Brancoveanu alaturi de ceipatru hi ai sei, au fost martirizali la Istanbul, pe 15august 1714, chiar de ziua Adormirii Maicii Domnullli$i ziua de na$rere a Voievodului Brancoveanu, care laacea dald implinea varsta de 60 de ani.

Popescu, Niculae M.(10 Jebruarie 1 881, DAfibovicioora,

jud. DAmbovila - 11 .febru ie 1963, Bucwesti)

Preot, i.stotic

Membru corespondent (10 iunie 1920) $i membrutitular (5 iunie 1923) al Academiei Romane; repusin drepturi ca membru titular al Academiei Romane(3 iulie 1990); vicepre$edinte al Academiei Romane(30 mai 1939

- 1 iunie 1943); pregedinte al Secliunii

Istorice a Academiei Romane (1941-1945). Discursde recepfie: Dimitrie Onciul (3 iunie 1945).

Studii liceale (1893-1902) li universitare (teologia$i filologia clasica) h Bucure$ti, obfinand tcenfele in1907 $i, respectiy 1908. $i-a continuat pregdtirea inistorie $i bizantinologie la Universi[atea din Viena(1910-1913), unde si-a sustinut qi doclora[ul inistorie (1915). A fost diacon la menestirea Zamfira(1908-1910), la Capela ortodoxe Romand din Viena(1910-1913), Ia Biserica Cotroceni din Bucure$d11913-1920), director al cancelariei Mit.opoliei

- Ungrovlahiei 11919-1923), preot la bisericile SchitulMagureanu( 1920- 1926) $i Bradu Boteanu (1926-

81933), director al seminarului ,,Nifon (1923 1924):titular al Catedrci de istoria Bisericii Romane laFacuharea de Teologie din Bucure$ri (i922-1946),secretar general al Ministeft ui Cultelor (1931 $i1939). A colaborat la publicafii ale vremii: ,,Amvonul",

Foto din arhtua JamilieL 3A mai t 931

-Analele Academjei Romane",,,Aposrolul,Ortodoxa Romana", ,,Convorbiri Literare ,Bisericii",,,Mitropolia Olreniei,

.,Universut.S a A Idsat contribulii releriLoare la istoria

Fola neddtdtd din arhi,a lamilieiPr. Niculae Papescu aLdL ti de NicaLde larga ti allii

ti a culturii medievale romane$ti: Vidla ti dctilritateadiscdlalui de cdntdrL Macarie ieromanahul l19OB);Catagra|ia eparhiei Ungra'rlahiei in anul 1810 11914),Dionisie, mitropolitlil Ungrorlahiei 11914): NilonIl. pdtriafhul canstLntinopolului 11914)-, PatriarhiiTarigradului prin tl.rile romAnerti in redcul XVI (1914):Viala ti laptele domnului Ttirii RamAne$ti Canstuntinvodd Brancowdnu care d Jost tdidt de turci la Tarigrud(1914), $tiri noi despre Macarie ieromandhul, dascdlulde cAnfiri F1 directorul tipograiei din mdndstireaAildiruqdni ll91 6): MittopolitLtl Ungrovlahiel Dasitel

,,Biserica,,GlasulLiterar"Bisericii

l0

Fiktti 11927): viata $i Japtele pirintelui GrigorieDascdlul, mitropolitul Tdtii RomAne$ti 11765-22 ian.l93q 11934): Gheorghe David, mitropolitul Moldovei( + 1508 apr. I) (1936): Preoti de mir adotmiti in Dofinul(1942): ChiriL Lucarius $i Ortodoxia romand ardeleani11946); Petru Motild (1967) l.a A fosr Si aurorul unorexercifii de paleografie romaneascd (sffiere chirilica)(1932)- A tradus din ruse$te CuvAnfirile biserice$tiiale nitropolitului Nicolae Rtuti[ki (3 vol., 1949-1952).Membru al Comisiei Monumentelor Istorice (1923-1948).

Dic,tionar, Membrii Acndemiei RomAne 1 866- 1 999,Dr Do.ina N. Rusu, Ed. Acad. Buc. I999

Cateva cuvinte ale editorului

Prima aparilie a acestei mici lucrdri ak a.ad. Niculae Popescu a fost in 1914, la 200 de-

& la maruflLrl Shnlrlor Brancoveni. Au primi(-o int laBucuresli. cei, e parricipdu la marea procesrune. co.regiului ce purta ramesilele pamentegti aleSfcoastanlin Brancoveanu.

A rceditat-o in 1915, apoi in 1927 Si ultima aparifieahin 1934. A sc.is-o cu sufletul. cu adancaveneratielErEu intreaga familie Brancoveanu. Cu tot sufletul-n primir-o $i eu. ALunci am inFles cd poate fi und al iubirii pentru Brancoveni, sen[iment pe care-lFli avea dacd-i cuno$ti. dace inFlegi cd ei au fosl olmma a fimpului lol care rezbate $i astez, pand la noi.in matea lucrare pe care Conslanrin Brdncoveanu ainpLnrt-o pe pamiinr, si a.um cL .olr ar lLIi in vesnrcrc.gmtem $i noi, popor roman.

Prjn Sfrntii Brancoveni Si cei ca ei, ai neamuluimsaru, prin exemplul lor de vieluire $i jertfa puremsa ne reintodr.pm la (eea re adlt.e h'an6 si pa.e$fletului... de fapt reinroarcerea la frumos, in toatddimensiunea 1ui.

h)Iiana Mateescu

t2

Nota editorului:Am facut mici indrcptiri de limba pentru a se cirircxnrl ol u$urinF. mai ales de cei mai tineri, pulinfamiliarizati cu limba romana arhaicd.Tocul prezentat are ortograha specificd perioadeiin care a apirtrl fuc!"arca,Am considerat ca cele cateva note de subsoiadiugate pot fr de folos cititordui.Fotogranib ce apar ii| lrrcrarc sunt altele decatcele din oaiginal, tiparul de allnci nu mai permileregodrcerea loa aonn- l3-am ales pe cele caresrEm !e,6d $i pot ctea _mlprune cu el, imagineavizJali a cdor ce gmt prczentate.Aceasii carticica pr"inEa texn]l edifiei din 1 91 5.

Cap. 1

Dumnezeu a ingrijit intodeaunade neamul nostru romanesc

fin mulrc chipuri $i in mulre randuri Domnulzhl Du-nere, a cautat cu mila si cu indurarel$, spre neamut nosrru romanesc. Dc ia

llEnnezeu ne'a venit intotdeauna ajutorul sdu celIEa puternic $i el a ridicat din mjjlocul nostru un lung*r de berbati desevargi[i ca.e ne'au scepat din nevoi,rle au facut cinste nepieritoare $i ne'au ardtat drumulcd drept al vieFi celei bine placute atat oamenilor, calf tri Dumnezeu- Din $irul acestor bdrbali desavarsi!fu parte $i Voevozii cei de demult, adica DomniiRomenilot care ca ni$!e trimi$i de sus ne'au aparatbgea $i mo$ia cand ne aflam in stramtorare dinIricina altor neamuri vrejma$e. Oameni ale$iau fost, $iHinre credinle au avutl De biruiau pe pagani ei inillau[.Elaciuni la Dumnezeu, de la Care vine toata biruinfa,i de erau biruili, nu blestemau, ci ziceau ce Dumnezeuia pedepsit pentru mullimea pacatelor lor. Biruinfeleb -msemnau prin zidiri de biserici $i de mdnesdri,rsde se inalfau rugiiciuni ciitre Cel Atotputernic, Si

II

I

14 15

voevozilor no$tri sd'$i ingenunchie cu rotul fara ori sa'$iIepede legea lor cre$tineasca, atunci ei alegeau maibine sa moard ln chinurj neinchipuite, decat sa facaacest lucru urit de oameni Si de Dumnezeu. Din acestSir de Voevozi fdcatori de bine $i purtarori de credin[avie, care au suferit mucenicia, face parte $i Constantinvoda Brancoveanu, Domnul Tdrii Romane$ti. Despreel vom spune acum. Se cade deci sa ara6m din ceneam se trdgea, cum ne'a apdrat fara, ce b,serici $imandsliri a zidit, ce cdrli a tiparil, caF copii a avut,olm a fost 6iat de turci pentru lare Si credinF $i cumi cinste$te nLtmele tol nedmLrl cretrinesc,

Frescd - lamiLia Brdncowanl)

din Mandstirea Hurezi, jud. Vdbea

nenumardtele lacalur: dumnPzFe5ri care a.operapamantul farii noastre. insemneazd ce nu pulne aufost izbanzile noastre asupra celor potrivnici noud. Deerau vremurr dp pdce )i linille rn ldr;. VoPVozii notrriingrijiau de norod, le fdceau judecdfi drepte, ridicaufcoli, unde se lumineaze mintea, gi scoteau de sub

pare ce4i de slujbd, pe care ti acum citim in biserici,precum $i ca(i povaluitoare de tot ce aduce bine invrala omulJl. lar cand vralmasll cer pulernrcr cereaLl

17

Cap.2

Pdrin$i qi tinere[ea luiVodi. Brdncoveanu

onstantin Brancoveanu era de neam de boeridin satul Brancoveni, judepl Romanali, langaOll, unde parinrii lui aveau mosie dc la mosiitatel lui il chema Papa Brancoveanu $i era din

neamul boerilor Brancoveni, neam vechi si inruditcu neamul Basarabilor, din care se trag aproape toliVoevozii Tarii Romane$ti- Pe muma lui o chemaSlanca si era din neamul strdlucit al Cantacuzinilor,vife veche de imperali Din fericita cds5torie a lui Papacu Stanca s'au nascut trei bAieli Si o fale. Dar parinfelelor Papa Brancoveanu, care avea boeria de Postelnic,fu omoft de seimeni, adice de osta$i, cand ace$tia sesculara imporiva Domnului lot Constantin Basarab,care a zidit miropolia din Bucuregti- Jalnica lui sofieStanca 1 a dus de 1'a ingropat cu cinste in bisericaneamului lor din B.ancoveni $i a remas sa ingrijascdsingura de copiii rama$i mici Si de avere Mateiu,bdiatul cel mijlociu, a murit de tanar, iar cel mare, pecare il chema Barbu, a intrat in slujba Domnului Tarii.

Frescd - Papa. Bdrbu (ffa?le Lui Constantin Bfincowanu)ti Stancd BrdncoNeanu

t8

dar nici el n'a trait mult, ceci ducandu'se la Tarigradr is'a intampla! moartea acolo $i nefericita lui mumd i'aadus oasele in [ara;i le'a ingropat Ia Brancoveni langdlatdl lui.

Ramanand numai cu Conslantin, copilul cel majmic, s[anca, muma Iui, s a ingrijit de i'a dat cregLerebuna $i cu frica lui Dumnezeu, l'a dat se invete carte$i hind inzestra! cu bune insll$iri, a ieEit ndr ales,plAcut la chip $i de$tept la minte. Iar cand a ajunsin anii casetoriei $i a ales de sotie pe Maria, cdreiaii mai zice $i Marica, nepoata lui Antonie Vodd dinPope$ti. Dumnezeu le a binecuvantat casdloria cuunsprezece copii, patru baieii $i $apre fere. Fiindom de$tept Si cinstit. Constantin Brancoveanu estechemar in slujbd dc Domnul DLtca VodA. Si riai l;irziu.$i de Serban Vodd Canracuzino, cand ajunse domn,$i care ii era Si unchiu dupe maica sa. Consrantinarece din boerie, in boerie pane ajunge Marc Logofar,adica boerul cel mai de seama din divanul domnesc.vezandu'i desroinicia Si cuminlenia, Serban vodail insdrcineazd cu slujbe grele de'ale domniej.Cand a fost vorba sa inbvdrdtasce pe un Domnspre Moldova. Constantin Brancoveanu a fosf alessd facd acest lucru. Cand s'a incheia! o lnvoiale cuEp4E4_lgIt".., Brancoveanu este printre boerii' Taltg'ad Constantinopol

19

care se jura ca se vor finede cele scrise. $i tot el esteboerul, care indupleca pe ungeneral nemlesc sa iasA cuogtile din Tara Romaneasca.Cand oamenii lui $erbanVode, in drumul lor spreViena, sunt oprifi in Ardeal,Brancoveanu este boerulcare mijloceSte sa ii se deadrumul.

Deci in slujbele farii searatepriceput $i socotit, iarinYiala casnice era cumpatal,$rangelot milos Si blandcu toF. Iar Dumnezeu carenu vrea ca lumina si steasub acoperi$, ci sd fie pusein sfe$nic ti sa Iuminezetuturot chema si la maimare cinste pe robul sauConsranlin Brincoveanir

Ct'ucea de piati dela poable Dealului

P atri ar hi ei din B u c urc $ t i,rillicat,i de ConstantinBrancaveanu

- rtd.buniculni sdu

Papa BrAncotleanu

a:

I

Lup. J

Cum s'a ales domn Brdncoveanu si cums'a purtat el cu neamurile striine

21

ales domn nou, pe Constanfin Brancoveanu, zicandci este neam de'al vesdtului Mateiu vodd Basarab, cdesre iscusit in treburile farjj $i cd este impodobit cumuite buneteti, mai aies cu blandefe. lar ConslantinBrencoveanu nu era acolo Ia Mitropolie cand l'au alesDomn, ci era la curte langa ffupul lui Serban Voda. AuEimis deci boerii de I au adus la Mitropolie $i ziserao) toli,i: Logokte, noi cu tolii pojtim sd ne rti Domn. lare1 zise: Dar cdmi trebue mie domnie? De rreme ce ca ankinn sunt Ia casa mea. nu'mi trebue;te gifu Dofin. latet ziserd.a Ne rugdm, nu ldsa ldra ca s,i intre a\i oameni,s rdi, saunebuni, s,i o strice, ci primeFte domnitl $i 1tuara de maini Si'1 impingeau de la spate; il imbracaraqr caftan domnesc qi il duserd in Mit.opolie unde iiotira molirvclc de domnie. apoi ir serura15 rolim;na.icand:]'i. mulgi ani!. in alaiu mare cu oaste $i cu toatSboerimea, cu Domnul celare pe cal domnesc, s'aumbonl apoi dF la \4lropolre la Currea DornnFas.a. Siin biserica de'acolo s'a urcat Domnul in scaun, a finutvorbire frumoasS, iar boerii tofi i'au jurat credinF peSfanra Evanghelie qi pe Slanta Cruce. Si a$a s a alesDomn al Tirii Romanestj, Constantin Brancoveanu,cand era cursul anilor 1688, luna lui Octomvrie, in 29de zile.

Domnil a Voda Brdn.ovednu 25 de anr 5r crncihrni. Domnip lunq; cum nLr mar avusesp p;n; dlunciDamnitolul Serban Cantdcl)zin() ( 1610- 1688)

22

Cotustantin Brdncoreanu ( 1 688- 1 71 4)Dup,i o stnmp,i dinff-o carte grecedsai de pe rremea lui.

dupd Nr.ala? torgo - l5totnromantlo nfhQutiSL|aon?

decal viteazul Mircea cel Balran, care l'a $i inffecut,cd a domnit 32 de ani. Razboaie n'a avut VodaBrancoveanu decat unul, cand, cu Turcii Si cu Tdtariiau trecut in Ardeal, pe la Rucar, Si au batut stra$nic peNem! la Zarne$ti, in pariile Braqovului. Dar daca n'a

23

facut multe lupte cu sabia, a $tiut in schimb se se luplecil incurcaturile grele care ne ameninlau atunci, $i s'apriceput sa iasa biruitor din ele.

5i iala cum. Turcii erau de mllltd vreme in lupteqr Nem[ii. in biruintele lor ajunsesera odate panela puternicul ora$ viena, dar n'au putut se'1 ia. $ide atllnci s a inlors roata norocului in asa fel, ce deunde pa-la drun,l 'or fLrcI erau birui.ort. acul-l in, PpNem[ii sa'i bata, iar Turcii sa piarda din cuceririle lorSi si se trdgd rol rrdar;1. Rom;.l|' .and aL \57u1 ,;aor Nemtil sunt biruitori, au inceput sd se gandeascaca ar fi mai bine sd scape de peganul de Turc, la careerau supu$i, $i sd se dea de partea Nemtilor cA suntareslini rl er. adr,a pdpisldsi). st sLTl :l mal on-Fnotldecat Turcii. Ca Turcii le ce.eau birllri pesfe biruri, iisocoteau pe Domni dupa plac $i se pufiall cu ei deparce erau niste slugi de jos. Dar o invoiale temeiniceinrre Nemli $r Romani ru s'd pJtLIl la c. pPrlru caDomnii no$trj ziceau ca ei nu se pot da pe fafa, departea impafarului nemfesc pand ce nu vor vedea cdTur(ul esre indpdjuns rnlrirr Sr 'ucinal. rn.at sa numai poata prdpidj $i pusLii lara noastra. lar iscusintacea mare al lui ConsEntin Voda Brancoveanu a stattocmai inff'acela cd nici cu Nemtii nu s'a strical, deqinu le primise invoiaLa lot $i nici credinla la Turci nu' Paristdii catolici, greco-catolici (DEX).

24

$i'a pierdut o. Pe un general nemtesc, care intrase inlare cu oaste, el a Stiut cu dibacie sa't scoala afara.Tot aga de dibaciu a fost $i cu Tatarii, ca ei se nu'iprade lara cand veneau sub chipul ca sa goneasce peNemti sau ca sa taeaca in alte ldri. Dibacie multe iatrebuit iarati ca si scape iara de pradeciunile osta$ilorlui Tucheli Ungurul, pe care Turcii voiau sd 1 a$ezerege in Ungaria.

Dar parilp erau lard numar la imparalra turrcas.a $lla Nemii din partea Domnului Moldovei Si din parreaunor boed din [ara. De cate ori n'a fost amenintat sAi se ia domnia 9i chiar viafa! Dar degtep[eciunea $iistelmea lui Vodd Brancoveanu a fost mai puternicadecat parile du$manilor sai. Ba ceva si mai mult. Nunumai cA el a putut sd scape din aceste greutdli, dara izbutit chiar sd pund domn la Moldova pe ginereleseu Constantin Duca Vode Si se porunceasca acolo cala el acase. Iar penffu Ardeal fdcuse planul se meritepe una din fetele sale, cu un prin! neaml tare iubitacolo. Sr asa sa ajunga alorsrapanilor Sr in aceasla laralocuita de Romani din/mo$i s[amo;i. Gandegte'te,citltorule, ce gand mare era acesta, se fie tofiRomanii la un locl inainte de Vode Brancoveanunumai Mihai Viteazul avusese acest gand $i putusese'1 infapuiasce pentru cateva vreme.

25

Iar de Voda Brancoveanu, spune un carturar dinynemea aceea, ca era bogat, frumos la chip $i la stat,vorba lui era frumoasa, [avea] minte mare. rudemulte, hi. lpre drn desrul gineri $i nuro asemenca.ainste mare boeria lui $i in domnia ce a domnit: inSr$it nimic nu'i lipsea.

Cap.4

Bisericile gi alte clddiri ficute deVod'i. Bfancoveanu

re$tinul $i pravoslavnicul Domn ConstanrinVoda Brancoveanu a ingrijir cu dragoste 5icu ravna c.e$tineasce $i fierbinfe de sfintele

leca$uri dumnezeesti. Tara inrreage este pline debisericile Si manestirile fecute de el. la mosiile salea zidit biserici; unde era o mdndstire ddramata. elo dregea; unde era lipse de leca$ dumnezeesc, elcledea cu mana darnica. Aproape nu se afla in lard ocase dumnezeeasca unde si nu se gaseasca $i daruride'ale Brancoveanului. La maneslirea Tismana ceade demult, el a ddruir odoare de argint. ta Bisffifaboerilor Craioveqti drese perlile stricate $i zidi din noulurnul, cand era numai boer, iar cand ajunse domn,ii darui cdrti frumos legate $i alte odoare multe dearginr. La mendslirea Afnota, unde este mormantullui Marei Vode Basarab, Brancoveanu fdcu o fanfanera sa fie de djuror locuitorilor drn sfanla miinaslirc.iar domniei sale, de pomand in veci. [a manastireaStrehaia innoi zidurile invechite. laa Ia Brancoveni.

27

!E$ia perinfilor lui, unde ii era ingropa! tol neamul,hdA Brancoveanu larama de tot bisericula cea veche,zifue de Matei Voda Basarab, care era foarte mica,$ _mcepu sd zideasca alla mai mare 9i mai frumoasa,Eniland pe iubiiji sei fii, Constantin $i $tefan, saFrle caramida cea dintai la inceperea zidului; iar peFiEopolitul Teodosie 1'a trimis sd citeasce molitva,A+e obicei. a temeliei. Si a$a fecu la BrancoveniiSnasrire cu bolnile, adice cu spiEl, penlru care zidi& biserice noue.

in ora$ul Ramnicu Sdrat a zidit din temeliefopreund cu Mihai Cantacuzino, unchiul Meriei Sale, otgnastire mare $i cuvioasa. cuchilii$i cetate imprejur,6 sa fie de apdrare ti scapare in vreme de r5zboi,{i i'a pus hramul ,,Adormirea Maicii Domnului".Aturile de inconjurare erau de opt metri de inalte $idr metereze pe la colfuri, iar in randul chiliilor era Sio sala mare, boldta, sprijinia pe un slalp de piatra,@e inchipuia pe puternicul Samson din Biblie. $icsfe pdcat ce aceasra frumoase sala a fosl ddramaldarm calva ani. Iar menesrirea Mamu din valcea, cllIrramul Sfanului Nicolae, facuta mai intai din lemn,de neamul Buzeqrilor $i apoi innoitd de Stanca, mumahi vodd, Mdria sa Brancoveanu a pus de a zidit'odin temelie de pialra, i'a fdcut chilii frumos boltite, azrgravi!'o $i a inzestrat'o cu loate ce,e trebuincioase.

Tot VodA Brancoveanu drese si ingriji de mendsririle Ide la Sadova $i de la Cura Motrului; iar manAslireaDintr'ufl lemn o mari $i o darui cu podoabe scumpe,biserice$ti.

in partea de fara de dincoace de Olr, VoddBrencoveanu lacu adaose la vestiLa manastire de laArge$, cea zidjta de evlaviosul domn Neagoe Vode $idrese manastirea Clavacioc din Vlasca, cea ridjcatadin vechime de Vlad Voda Calugerul. in Targovi$re,innoi Mitropolia de aici, cea zidirii dinraiu dJNeagoeBasarab, unde ineun[u] ei i$i gasira odihna de veciBala$a nore'sa, $i ginere'sau Scarlat Mavrocordat.

29

Si rot in acest ora$ puse de zugrivi de iznoave3 bisericaCurrea Domneasc5; fiindce se stricase zugrdvealaveche. O pardosi cu lespezi de piatrd $i o impodobifoa.re frumos, cLr muhe chehuiala Tot atunci, a pusde a dres $i a ing.ijit bine biserica Sfanrului Dimilrie,@re era de tot stricate 9i cu bolta spar6, a deruil undopot la biserica Sfantului Nicolae Si a fdcut daruri labiserica Sfanta Vineri, unde era ingropare nepoala sa,anurle Stanca: iar mendsiirea Dealului a invelit o cua!-amd $i a zugrAvit'o pe dinduntru $i pe dinaiard $i ce5a mai spunem cd Vodi Brancoveanu a zidit bisericioe hecare din mosiile sale, asa de pilde Ia Potlogi, laDoicegti lange Targovi$te, la Mogogoaia langa Bucure$lii in roate pdrfile.

Chiarin Ardeal, Llnde avea mo$ii. Voda BrancoveanL.re Ecut muke biserici. ASa. in ora$ul Fdgara$ a zidito bisericA dupa datina noasr6, cu pridvor ;i cu turlaar care erau clopotele. in aceasta biserica, cu hramulShnre, ,ro.lc

"i Stanrul \i.olaF. sl{csc a-,zi o parr'&l ftali no$trii de dincolo, care s'au unit cu Papa deb Roma Biserica $cheilor din Bra$ov il pomeneste iatpmelnic, iar la bise.ica cea veche din Ocna Sibiuluid esre ctitorul cel mare. Tot vodd Brancoveanu este-tEaiul ctitor al schitului s1 al bisericii din Sdmbala-de-l5_S!IS_p3:lledzd .i a4 Lva"lghelia drrr r', ; at r rnC' btoo"a de la caper, Iucru nou, noutate. (DEX)

Pal(tul de la Podoqi

30

Biserica $i cosele Rndnx.tEni

chiar de VodA. Chiar Si la mitropolia din Alba lulia,cea intemeiatd de Mihai Viteazul, cand era domnin aceasta parte de loc, Vode Briancoveanu a ddruifodejdii arhie.e$ti, cum Si mo$ia Men$ani din Arge$.in Bucure$li, surpandu'se biserica SfanuluiIoan Grecesc de pe malul Dambovilei, Maria SaBrancoveanu a zidit'o din nou Si a infrumuselat'o cuturnuri, cu pardoseale Si cu zugreve[ pe dinaunrru $ii'a dAruit toate cate trebuiesc unei sfinte biserici. Aziaceasd biserice nu mai este $i pe Iocul unde a fost, s acladit Casa de Depuneri. Tot in Bucuretti, a mai ziditmindstirea Stanului Sava $i a isprdvit bisericaDoamnei

i1

cu hramul Sfantul An[on. care fusese incepute de altdomn, dar care a losl nu demult daramatd. Daruri afacut si 1a mdnestirea Radu-voda; iar la Mitropolia dinBucuresti a ridicat din temelie clopotnifa de la inrare,cum ciiim in pisania ei, 9i a lacut pentru mitropolilulTeodosip o minLrnara mrlr, de arhrcreu paslrala sl a7lprintre odoarele mitropoliei.

Dar mai ales, la doue lacaguri dumnezee$ti $i'aaralat voda Brancoveanu dragostea sa frerbinte penlrucasa DomnulLli Dumnezeu. adicd ia Sf. GheorgheNou din Bucuresti si la Hllrezii din iudeful Valcea.Biserica Slantului Gheorghe era facure mai demultde altcineva, dar era mjca si inlunecoasa; in jurul eise zidise, din zilele lui Antonie-vodA din Popefti. unhan mare, cu un singur rand de chilii cu bolte. Iarcand a fost in al gaptelea an al domniei lui ConstantinVoda Brancoveanu, s'a apucat Mdria Sa, cll chelruialamare, de a mai fdcut un rand de chilii pe deasupracelor dinrai, toate boltilejur imprejur, $i a facut $i casepatriarhale deosebite 9i alt rand de case egumene$ticum secade Treiani s'a lucrat la toate acestea. Iar dupAzece ani Dositei, pariarhul Ierusalimului, s a rugal deBrancoveanu sd se nevoiasce, sa facd $i biserica dinnou, ca este mica $i lntunecoasa 9, nu se potrive$lecu hanlll mare li mandru din jurul el. Brancoveanufiind iubitor de faceri de bine, s'a indupiecat Si a

32

deramat din temelie biserica cea veche si a ridicatin locJl er, cLr multa rhelrurala, o mJrp mara\rrreminunatd Si lrumoase, care asemenea ei rar se puteaafla in lume. A zugrevit o, i a pus o minunata tample,a pardosit'o numai cu marmura $i a daruit'o cu toatecele lrebuincioase unei adevarate manastiri domnesti$i i'a pus un clopot mare $i minunat, care atunci cand

Reprcducere de pe o litogre,ne reprezentAnd bisericaS.f. Gheorghe Nou din Bucuresti - sec. al Xlx4ea

era tras, suna deslusit: Brancoveanu. Iar la tarnosireaaceslei sfrnte mandstiai a vrut Domnul Brancoveanusa laca alaiu mare, cum de mult nu se vazuse ln [aranoasre. $i pentru asla a poftit cu scrisoare pe Hrisant.

33

patriarhul Ie.usalimului, $i pe aui sfin1i mitropolili $iepiscopi din alle pe4i, sa vinA la Bucure$ti, la sfintire.gi adunandu'se toli la Mdria Sa, au hoterit sd Facdsfinfirea la 29 Iunie, ziua Sfinllor Apostoli Petru 9iPavel, adicd la Sanpietfll, cum zicem noi de obiceiu. Sia9a, in seara acelei zile au facut priveghere mare. atatla biserica Sf. Gheorghe, cat 5i la biserica Domneascddin curte. Dupd aceea, diminea[a, in ziua de SanpieLrus'a impodobit Domnul cu toatA casa sa $i cu toateboerimea, loarte frumos, $i a trimis doud careredomne$d sa pofteasca pe sfinlitul Patriarh cu totsoborul arhieresc, sd vind de la Sf. Gheorghe la Cufte.Iar mulfimea norodului era fara numdr $i sosindsoborul, a ridicat Preasfinfitul Parriarh Hrisantsfinlele moa$te cu evlavie Si punandu le in cap, aumers toli pe jos. inainle era gloala multd de osta$i $ide norod, apoi boerimea, apoi egumenii, calugdrii $ipreofii, veneau apoi arhiereii, Preafericitul Patriarh,iar pe urma patriarhului mergea Domnul ConstantinBrancoveanll cu toli coconii lui ln podoabe domne$ti,ti Cemara$ul cel mare, care de Ia Curtea Domneascapin; la St. Gheorghe imperlFa bani la seracr. rar maipe urme mergea Doamna Maria cu domnifele ei qi cutoate soliile boerilor; $i a$a, in aceastd randuiald, aumers tofi pe jos pana la Sf. Gheorghe. 9i facandu seocolirea, au inuat in biserice Si punand palriarhul

34

Fresoi in Biseica din Popeti - Canstantin BrAncowanudupd N.lotgd . Donnii rcnint ddpa

porffete Si.fresce contemporane.... Sibiu 1930moa$tele pe sfantul prestol4 a sdva$ir Sf. Liru.ghie.Dupd slujba s'au suir cu tolii in casele patriarhale, undes'au ospetat cu mare cinste; iar Domnul a finur orafje,mullumind lui Dumnezeu care 1 a invrednicit de asevargit $i a sfrnlit aceaste minunata manasire a Sf.Mucenic Gheorghe. Apoi a impa4ir parintelui Patriarh,precum Si tuturor arhiereilot mdrdmi frumoase cu

35

galbeni legafi intr'ansele. Toale acestea s'au facutla 29 lunie. cand a fost cursul anilor 1707. Fosr'aula aceastd tarnosire, pe langa arhiereii no$trii, unparriarh $i $apte mitropolili, afard de o muliime marede.eirgiri si prpori. Accasra rninunara manAslirl' dstat, a$a frumoasa, pana la cutremurul cel mare dinanul 1802, cand i s'au daramat turlele gi hanul; iar laanul 1847, cand a lost locul cel mare din Bucuresti,a ars impreJnd.u muhe alte casp. Brseriaa pe rdre ovedem noi, azi, la Sf- Gheorghe Nou esre zidirl dupefocul cel mare $i seamiind prea pufin cu aceea pe careo rldiip.rcdincrosu' Domn Bran(oveanu

Djn leca$urile dumnezeesti, ridicate de dragosteacre$tineasce a lui Constantin Vode Brancoveanu, ardmas unul a$a cum a ie$it din mainile darnice alecfirorLlursau. Nicidinrelevremirnlt I a ros$i nici mardomeneascd nu l'a schimbat. Aceasta este minunatamandstire de la Hurezi. din jud. Valcea, a$ezatd t'nrr'ovale singuratica, in marginea unui codru, din care nuse auzea decal cantecul dejale al ciufilor, care pe acolose numesc hurezi. $apLe ani de zile au lucrat la aceastavestite mendsljre, me$teri zidari, pierrari, dulgheri Sizugravi. Dar urzitorul iscusit al intregii cledjrii a lostme9terul Manea, care aici la Hurezj a iscodi! lrllmusetide clad,re cum nu se gdsesc altele decat la bisericade la Curtea de Arge$. Biserica are un frumos pridvora prestol - sfanta masA din ahar (n ed )

36

r.lescd in Bise.rca din Cotroceni sec' xvlll*"roin -i;an"or*nu - d pd N. lotgd - Damnii rcmAni* i$i' pirtret" ;i lres'e contemparane sibiu 1930

ne stalDi lu,ralt , u o marc bogarie de pndnanP lindai'"-"i.Ji

""," oe\parrrta

'lp lo' ur bdrbalilor prinrr.Jn

,rno 6. atri sl6lpi merle5ugll sdpali Llsa ced mdrc 5l,"."i-.ti,a"

"",n"na'e;aTbaiure 'n flori dc p:d ri

;;r, ir;;r, L,)oar' se (prUrnc(' pe bollr rrainr''

37

;n rurul biseri.r'au rrdical chil'i 'u

cerda'F rezemarP."'.,Joi irru,i .u mLfia mdresrrre si a rnconjurar'o:; ;;;;, ,;; ;, .u ,u.nr,,. racand o 'a n 'erare deuo*,", au porli ferecate in vremuri grele' penlrunaeusta Paate de tata'"-;;a:.."

cP inrrc'e inrhipuirea orneneas'a sunt,

-r".f,f" ai" biserl(d. Caci nu numar ca Ioll perelli."i,-,rnr"o"ol,i

'u sfrnli 5i rcoane dupa orandurara

.", ,".i "

u blsericil noastre drepl 'redln(ioase (li-rl-*nriaon.run,," grancoveanu a pus de a zugravitl".r'o""a ," mestelll ( arP au lu'rat 5i pc lsprrvnirri,ri"

^rl"n:,i,, oeroare (elc tebuin'ionsP la 'ladire'

,r'-l,"ju'pl p",",tr" din r:rsarrr aLr rdgravrt pe ( trror',f,'.; o" conainn',n Vodd BIan'oveanu' cu Doa'nna.; ;";;; lu 'opiir lor' unsPreze(e l'r numar' rni-e"n inte prepoas" cu aur >i arqlnt: pe all pelele au,ro,^u,, o. boeril Blancoveni !i pP oomnii cdre se',,lrtn.u,

oin ,, ".,

neam. 'um rl pe boerri canraruzlni'au"domn,, cur" au [ott din neamul]or'"

o,r l"a nraatf aa" astir Sftn!ti lmptiratt Cans@ntin., f[,i, o , ra'no,ir'o rrit;opolirul iarri' rFodosie'i..*,*"i o" mulli arhrere' si patrnrr' nrnd dc lalS;;;;;i ;r-."," 'u'u r, "n'u sa' la ;rnul loqs

la

; tulie .aid se prdznulette pon"enlrea Slanlului"**"n,a t'*"p't. ,le I arul moasle lll

395a

Mdndstirea Hurezi. jud. VdLcea

dar manastirea a fost cu totul gala din lucru, abiadupa parru ani de la sfiniire. in jurul mAnasdrii s auridicat schituri, cum a fosr schiiul Sl. Ioan Botezatorul,schitul SfinFlo. Apostoli Pet.u qi Pavel zidit deegumenul Ioan de Ia Hurezi 5i schitul Sf. $tefan ridicarde 9tefan, feciorul lui Vode Brancoveanu. LuminataDoamna Maria, soia llli Voda, a ridicat cu cheltuialaei in partea de raserit a mdndsririi, biserica bolnifei,adica a spitalului man5s rii, inlru slava SfinteiFecioare Credinciosul Domn Brancoveanu a dAruitacesrei manisriri neTUme'arc mosi:, vri, vpriruri,precum $i numeroase odoare bise.icesti A pusegumen ia ea, pe piirintele Ioan Arhimandrilul, care a

Detaliu balus add citefoi;orul l i Dionisie, MAn- Huezi

pastorit'o, cu pace, aproape 30 de ani $i a dobanditde la parriarhul l-argradulur (arte. cJm ' d min;stlreaF.rc sravroprghic. ddr(a '1 arP ltPdba cu ea. ni.imitropolirul, nici episcopul $i nici domnul, ci numai.alugar' ei

.i .L' nearrul Lllrorulur au sd manLrlas.emanastirea, cu toate ale sale. Fost'a in gandulfericitului ctitor Brancoveanu. ca aceasta aleasa Sibogafd manastire, de 1a Hurezi, sa fie loc de ingroparepentru el 9i pentru tot neamul lui, dar soarta a hoteritahfel, cum mai departe se va arata, Si numai domnitaAncula, ldla lui. sr'a gasil di.i a.a5ul de ve.i.

vode Brancoveanu avu grija $i de ldca$uriledumnezee$ti din alare de lara noaslra. in Sfantul

40

Momdntul llti Constantin Vodi BrAncolteanu. MAn. Hurezi

Munre al Athosului el ddrui bani la mdndstireaPanrocrator, iar la menas rea Slantului Pavel. elcheltui de se facu un rurn cu chilii, cum $i lrapeza $iparaclis, intru clnstea Sfantului imperat Constantin.Sr mai la todte marasrrnle. dtn dccst sfant munlc, adar ajutoare cand au venit pdrinfii de acolo cu capulSlanRrlui Miha I Sindor.ht. de au laLL,t ruga, iuripentru starpirea lacustelor, care $apte ani de'a randuiadusFsFra lodrnele 5' srr],aciure acFctui pam:i-lPenrruce fu vrerea lui Dumnezeu de'au pierit lacusteledin aaPl an. DomnJl d 'a(ur .urunr de aur.u ptprrescumpe asupra capului Sfantului Mihail Sinadichi $i 1'aa$ezat intr'o cutie lrumoasd de argint. Asemenea gi la

41

Galata de Ia Tarigrad, a trimis ispravnici de a zidir dinnou o biserica a Sfanrului Nicolae de la Mira Lichiei.car_p drscsp si p"nrru .are i' rugase cdlinic. care erapauiarhul Tarigradului, impreuna cu cre$tinii loculuiaceluia. Iar in partea Basarabiei, la lsmail, pe malulD-merei, a zidi! iardsi o bisericd inftu lauda Sfanu]uiMare Mucenic Gheorghe. Ca se in6mplase de arsesebrseflca de a.olo. rar ."egllnI locului. rmpreuna -uarhiereul lor, au trimis cu multe rugeciunl la VodaBrancoveanu sa $i face pomand, sa le zideascebiserica, ca s5 nu remaie ei fera slujbele dumnezee$d.Maria Sa le'a ascultal bucuros rugaciunea Si dupa cea dobandit voie de la vizirul urcesc, a trimis acolo unboer de Ie a fdcut biserica, cu cheltuiala Mariei Sale

Si ce sa mai vorbim de ajutoarele trimise lamdnestirile din Bulgaria, din Sarbia, din Grecia, de laArnauli, din ostroavele mari grece$ti qi de peste tofrdsarirul. Vom spune numai ca, de cand esle neamulromanesc pe lume, n'a fosi Domn roman mai mulrpomcnil l.r \lujbplp bisprire)Li ca Voda BrAncoveanr

Dar nu numai Domnul Constantin Brancoveanu aveamarc ravna pentru zidirea $i infrumuselarea leca$urilordumnezee$ti, ci $i luminata lui Doamna Mada a lacurmllhe zidiri $i biserici fi le'a impodobir frumos dincurata dragoste pentru credin!a cre$tineasca. intai,in Bucure$ti, era o bisericuF de lemn loarre micd,

45

Biseica balnilei Adotmirca Maicii DomnuLuictitorie a Doamnei Maia Brdncorelnu

din catlntl camPlexului Mindsfirii Hurezl

Mdndstitea SurPatele.ctitorie a Daafinei Maia Brdncaiednu

44

veche Si s[ cat5, care se chema biserica Dintr'o zi'Merla sa Doamna a strical de tot aceasd bisericulede lemn 5i a fdcut alta de piatra in locul ei, foarteisclsiLi 9i ginga$a $i a infrumuse[afo $i pe dinauntnlsi pe dinaf;rb. larinjudelul valcii. Iasatul surparele dndicat o miinastioara, din piatra. loarte frumoasS'

'uchilii Ei cune de zid imptejur, a daruit odejdii $i odoarebisericeqti, mo9ii, vii Si altele' 9i a facut o sd fie ldcas cuviala bund pentru celugariF, lntru slava Sfintei Troile'Iar h mene$irca Viforata de hnga Targovi$te fiindbiserica inonecoasa $i nezugrevire, fdrd clopotnifa 9ifara curte, numai cu cateva chilioare pentru calugeri[e,Doamna Mada a mai largil ferestrele bisericii, azugrevit'o, a pardosjt'o cu piatrS. a inconiurafo cu zid$i i'a fecut 9i clopotnila la anul 1713.

l-a Hurezi. luminala Doamnd a facut, cum am spus,biserica bolnitei. adica a spilalului manaslirii.

Vodd Brancoveanu a zidit nu numai bisericiqi mendstiri, dar $i palate, case, fantani $i multeatre dediri. in Targovigte, a pus de a curetit PalatulDomnesc si 1'a zidit aproape din nou, isp,avnicfrind Mihai Cartacuzino, marele spatar Cand palatula fost aproape gata, ln ziua de Santdmiiria MareBrancoveanu a asculrat in[ai sfanta Li[urghie inbiseaica Domneasca $i apoi a $ezut la masa in PalatulDomnesc de s a ospetat cu mitropolitul $i cu boerii'

-,

L E

45

Aceasta lapla esle vlednicii de insemnare filndca de15 de ant nu mal $ezuse domn in palalele domnestldin Targovi$le. Turcii pusesere mai'nainte pe Ghicavoda stle derame, ca sa nu mai fie scaun domnescacolo, (a se temeau de domni sa nu se haineasca SiEind sub munle sd tuga rPpede in lara ungureascaDar constantin Baancoveanu neputand lasa pustiurm scaun vechi stramosesc Ai vestit ca acesta alTarpovistei, a ,ercal pe Tur( in mulle lelLlri 5i inmu"ke rdnduri. pana I a dal lole sa laca ld loc palarulsi sa sazd acolo c.ind va vrPa 5i avPa pdlaru' acestaiin oun.u (are da spre apa lalomllei un ccrdacdesci,i. cu stalpl frumoti. rar din biserlca curFl leputear Llr(a dea dleplul in palal print'o galene deiemn. ung, palal. in gradina domneasca a pus des'a flcut crl multa cheluiala foigorul cel boltit' careazi se numeqte Chindia. ta el s a lucrat doi ani dezile $i 1'a impodobit a$a, de perea loarte ciudat- IarduDa cc un l;c izbu.nise in TargovisrP. in ul(a ceamJre, de alunsese pana la Curlea Domneasca $iarsese biser;ca Sfanta Vineri precum $i o parte dincasele coconilor sai, Maria Sa Brancoveanu' cu muftasarcurnla. a inchelal largul ld loc. ingrijlndu se si de.rs"ele domnesti. Ldnga lalom,ta era o fantana vecheaorodoe oarasita; voda Brancovednu a pus de acr,rutiio $i a zidll o foarle ,rumos' Helesteul cel m'Ue

46

domnesc, de Ia llfoy din jos de Targovi$te, tusesestricat de un domn mai vechii Brancoveanu l'a fdcutdin nou, mull mar lrlrmos de.dr cum fLrse.e inarnlein Bucuresti, la Currea Domneasca, care se inlindeade la biserica Curtea Veche peste toad piaF de azia Sfantulul An,on. a lacJr Voda B'aicoved']u o (asape stalpi de piatra, cu trei galerii Si alLe doue randuride case, pentru Doamna sa Maria- Zidurile curfiile'a dres Si le'a md indltat, facand $i oddi de piaffapentru osla$i $i Soproane pentru caretele domne$ti;iar grddinile Curlii le'a ingrijit si a ridicat in mijlocul lorun chio$c impodobit. ClopotniF cea domneasca de labiserica Sf. Anton din Bucuresti, care fusese treznile,Vode Brancoveanu a indtafo din nou, mai buna decetcum lusese inainle Si i'a pus $i ceasornjc sus, cum n'amai fost mai inainte la alii domni.

Consranrrn Bran(oveanu a zrdit case nJ numalla Targoviste $i in Bucure$ti, dar Si Ia multe mo$iide'ale sale. La Mogo$oaia, langa BucureSti, a claditun palal

'u mulle rn,dpPri ti podoabe. rarc uim-aprin fmmuselea lui pe to!i, caii il vedeau. lar peperel| u.lera drr camPrc puscsP Br;nr oveanu sa sezugraveascA, cum plecase el odata la Adrianopol, cumil primise imparatrl turcesc $i cum se intorsese in iardcu cinste mare. Multe a suferit acest palat din pricinavremir Si a oame'r'o.. dar acum il drcgc.u pri.epere

47

priniul Bibescu. La Potlogi, mai jos de Titu, i$i facuseiare$i un palat foarte mare, inchis cu ziduri de cetate-Palatul acum e daramat, dar se cunoa$te unde auiosr odeile si cum au fost imbracate cu podoabe inchip de flori $i frunze. voda Brancoveanu, cand plecavara din Bucure$ti ]a Targovi$le, se oprea, pe randcateva zile, intai la Mogo$oaia $i apoi la Potlogi, undemai ales ii placea sa se odihneasca cand era obositde trebile domniei. Toamna, cand se intorcea de la

Palatul Mogo$aaid

Targovi$te la Bucure$li, se oprea iaragi la Potlogj 9ila Mogosoaia. voda Brancoveanu se hotarise se Facaun palar $i la Doice$li, langa Targovi$te, dar greutalea

4a

vremurilor 1'a impiedicar de la acesr lucru $i a$a afdcut aici numai o frumoasa bisericd cu chipul familieilui zugrevit $i a dres casele vechi inchinzandu le curiduri de (FlarF. lar pdldrul dp la Bran, ovcri. pc

' are

il mo$tenise stramogul sau Matei Basarab, I a facut caun fel de cetate de ap5rare, dar azi mr mai sunt acoiodecat cateva ziduri. in Ardeal la Samb5ta-dejos, undeavea mo$re. Vodd Brencovearu r$i rrdi.d\e ldrdlr ocase mare. $i ce se mai spunem, ca pe Ia toate mo$iilesale avea conace frumoase. a$a la Obile$ti la baltd, laS.areni rnrre dcalufl. la P re$tr la vr'. la B"a$ov in ora$.$i in alte multe pAr!.

Lucru folositor a lecut Constantin Brancoveanu $i laFoc$ani. Aici era apa sdrata 9i saLcie, iar lumea o duceagreu de tot din pricina asta. Vezand a$a, Mdria Sa apus me$teri fantanari de au adus apa bunA de beut cuurloaele5, de la o fantana ca la doud ceasuri departedF oras. Si asa s'au indpslular .u apa. arAl oamendin aceastd parLe, cat Si cei din Moldova, iar calatoriise rugau de s5natatea Meriei Sale, cand dupa drumiung qi osteniror i$i asramperau setea cu apa acesteiminlrnate f:ntani

5 U'l"i -

b,,luo. (DEx)

Cap.5

Ci4ile de slujbi gi de invildtura ficute cuajutorul lui vodi Brancoveanu

Tipdtitui brancorene$ti - Noul Testament. 1703itupd N- Iorya - Constantin vodL Brdncowanu. 1914, W- 97

a spunem acum ce a fAcut ConstantinVoda BrencoveanLl pen(ru.aflile de sluibebiseflceas(a ir penrru carlrle de,nv;tarurd.

in terile noastre incepuse de mulle vreme sa setipdreasce cerfi de bisericd, dar niciodate in Umpurilevechi nu s'au dperit a$a de multe ca in vremea luiVode Brancoveanu. Dumnezeu, care vede gandurilebune ale omului. a scos in calea Iui Brancoveanu peun om muncitor Si plin de bunedl sufleteqti, care I'aajutat sd'Si indeplineasce cu prisosin!e, aceasre dorintAvie a sufletului sau. Acest om a fosr calugarul Antim

50

lvireanu, tipograful, care in toata viafa lui n'a facutdecat se intemeieze tipografii, sd lelmdceasci cdrfiSi sa le dea in lipar. Voda Brancoveanu i a raspldtitostenelile, caci din me$ter tipograf 1'a lecut mitropolital lerii. Neamui nostru n a avut mulfi mitropoliti. cuatata dragoste de bisericd $i de turma credincio$ilotca acest Antim MitropolitLrl. Voda Brancoveanu 1'aajutat cu ddrnicie, iar el a intemeia! tipografie noudla mdnastirea Snagov, unde a fost Sapte ani sLa.e!.a pus pe drum bun tipografla din Bucure$ti, care secam stricase, a inLemeiat alta dpografie la RiamnicuValcii. unde a fost episcop aproape trei ani, qi dllpe cea ajuns mitropolil, a mai intemeiar o ripografre $i inTargovi$te. Din roare acesre tipografii, cu banii ltri VodaBrancoveanu Si cu munca lur Antim, au ie$it la ivealdnenumarate carli de slujbe $i de invdleture. Iar tovarasde ganduri Si de munca a avut mitropolitui Antim $i peepiscopul Mitrofan de ia Buz5u, care singur ne spuneca $r noaplea 'u.ra pPnrru carrile b scricesri. ce s'auiparit, in acea vreme. r'n tipografia domneasca dinacest oras, Buzau.

Sd linem bine minte ce aceste ca(i de slujba auavul un mare rost si iara cum: Pana in aceasta vreme,in biserica noastre, se citea $i se canta dupa cartrslavoresri Credin.iosii -lu intelegpdu nrmic. cacrnu pricepeau limba asta strdinA, preotii cei mai de

Tipntituti brAncovenetti - Apostol. l7o4alltpd N - lorga - Canstantin vodd bAnco'reanu. 191 4. pg - 141

demult o mai Stiau cate pulin, dar cei din vremea luB.ancoveanu nu o pricepeau deloc ca $i credinciosii.Din pricina asta, nici poporul nu pleca de la bjsericacu mult folos sufletesc Si nici slujbele nu se faceau intoatd randuiala lor Carurarii de atunci, vAzand acestlucru nelolositor 9i aducandu'$i aminte $i de vorbaApostolulLli Pavel, care zice ca in biserica mai bjnecinci cuvinte cu infeles, deca! zece mii neinlelese, s'au

5l

52

apucat de au telmacit pe limba romaneasca carfilesfrnte. gi a9a, in anul cand s'a fecut domn ConstantinBrancoveanu | 1688]. a ie$ir de sub ripar, penlru inleiaoatd. Biblia cea mare romaneasca bine telmicitegi frumos lucrate. Dupd Biblie au urmat $i alte cerlin romane$te. intei Psaltireo, care s'a dat preolilorSi mirenilor ca sa invefe carte dupa ea; apoi SfantaScripure cea noud, ceci decat toare ce(ile bisericestiaceasta esre mai folosiloare de suflel 5i manruiloare.Pentru slujba preoiilor s'a dperir Sf. Evanghelie Si unMolitvelnic care cuprindea numai rugaciunile din altar,iar pentru cantdrel s'a dat in romene$te octoihul.Tot a$a, pe rand, ie$ire de sub tipar Sfintele Liturghii,Molitvenicul cu slujbele din afard de altat cum $iCeaslovul cu randuiala slujbelor de toata ziua. Toateaceste cdrfi s'au scos cu banii lui Voda Baancoveanu$i ai mitropolitului Anfim, ale cdror nume se cade5; nu le Stergem niaiodali din minlea noastra. caciostenelile lor au fdcut de inrelegem noi astezi to! ce se.ire$rp in slanla biseri.a. Cei care au dal mai rarziu,pe romanesle. carlile de slujba care ramaseseranetiparite, n'au intampinar greurefi mari, caci le eracalea netezite de cei mai sus pomenifi.

AfarA de ce(ile de slujbd au mai ie$it de sub tipar,in vremea lui Brancoveanu, Si cerfi de invefaurd.Unele din aceste ca4i erau facute ca sa lumineze

53

pe mireni asupra invalaturilor cregtine, iar altele casb arate preotilor cum trebuie sa c6rmuiasci rurmaincredintatd lor $i a$a, pentru mireni s'a intoclniicartea nomitd invaldhltile C/etfineth, in care ni se daulamuriri despre credin[e, nedejde $i dragoste, desprerostul omului in lume, desprejudecata de apoi, despreiad Si rai, desp.e pacat, pocainF, milostenie' rdldare$i alte multe invafdmri folositoare. Tot pentru mirenia fos[ fdcutd atunci 5i carteafi]mitdFloarea Darwilor,o carte foarte frumoasa si de folos, unde este vorbade inve[ao]ri c.e$tine$ii puse fafa in faF cu faprclecele rele. A$a, buneoard, dupd ce ne invafa ce estedreptatea, ne arate numaidecat ce esle nedleptatea:dupe invdldtura despre adever vine minciuna, dupadragoste vine pisma, $i a$a mai deparre- Iar culnpentru mireni au intocmit cele doua ca4i de maisus, tot a$a 5i pentru invatetura preolilor au facutdoud car[i. Una este numitd inv'ildtura Biseiceasca,in care este vorba de cele $apte taine 5i de cele zeceporunci, de spoveclanie, de Tatil Nostru' de Crez fialtele. A doua este chefiatd Capete de poruncd' adicAde datoriile pe care Ie au preofii de indeplinit in sluFalor Tot atunci s'a tipdrit intaia data AliLndria, adicApovestea despre impAraul Alexandru Machedon' pecare cu lofii o $tim. Ce se mai vorbim de numeloaselece4i grece$li. care s'au tiparil aici, in [ara, in vremea

54

lui Voda Brancoveanu $i cu banii llil Spunem numaicJ ld curtea Iul Voda Brancoveanu tratau un marenum;r de arhiprei grecl de prin lari srraine. sarace Stasuprite de pegani. La no', ei tipareau cd(i greceStipentru neamul lor $i se luptau cu cuvantul gi cu scrisulimpotriva papista$ilot care atunci au facut pe o partedin fratii no$tri din Ardeal de s'au unir cu Papa de laRoma.

Dar nu putem sa trecem in dcere o fapta merea[a,adevaral cre$tineasca, pe care a facut'o VodeBrancoveanu. Deparle, in rAsarit, se aflau cre$tinicare ascultau de patriarhul de Antiohia, din Asia. Eislujeau in bisericile lor in limba arabeasci, dar fiindoament seracr nu pulpau riparr ca(i 5i a$ ram6neautere slujba. Auzind acesr lucru, Voda Brancoveanus'a milostivit $i a pus pe meSterul calugAr Antim dea sepat slova ardbeasce, cu multa cheltuiale, Si le'atiperir la Snagov doua ce(i in arabelre, adica SfnteleLiturghii $i Ceaslol)ul. Apoi Vodd Brancoveanu le'a maidat bani de $i'au facut tipograie in fara lor, in oragulAlep, unde au iperir o Psaltire arebeascd cu peceteaf,nr Romiinctri$i cu numele lui Voda Bralcoveanu.

Mesterul cdlugda Antim era de neam dinr'o farddepdrtatd, numitalviria, a$ezatain mun[ii Caucaz, intreMarea Neagre $i Marea Caspica. Neamul lui de acoloera tot a$a sarac li n'avea cerri. Cand Antim ajunse

Tipdntui brancovene$ti - Psaltirea arab,A 1706dtpd N. lorga - Constantin Vodd BrAncol)eanu 1914 W- 69

mitropolit, el rug5 pe Brancoveanu sa'l aiute ca sd facao tipografie in lara lui de na$tere. Voda Brancoveanui'a dat bani Si Antim a rrimis pe un iscusjt ucenic allui, care era roman, cu o tipografie tocmai in lviria,in ora9ul Tiflis, li acolo a tiparit in limba Ivirilor maimulte car!, dintre care noi cunoaqtem nllmai doud.adicA htanghelia 9i Liturghierul. Cu aceste ce4i tiperirc

55

56

in limbile Romanilot Grecilor, Arabilor $i lvirilo(Vode Brancoveanu Si'a catfgat slava nemuritoare $i afos[ socotit pe vremea lui. ca aparatoru] intregii lumicre$iin ortodoxe.

Iar pentru luminarea tinerimei, prin invaratura decarte, Vodd Brancoveanu zidi $coale noue la bisericaSfSnlului Sava sl pLrse trei das(ali carP sa rnvele pecopii Si pe tineti Sldntd Scriptur"d, scrierile SfrnlilorParinti, filosofia $i alte multe lucruri folositoare. inaceasta $coah, copiii cei buni $i seraci inveFu $iaveau toate fdrd plate, iar cei mai pricepufi dintre eierau trimi$i in srainate9i, ca se invete carre inalrd lagcolile mari de acolo.

Tipdrituti brAncovenesti - EvangheLia din Snagotl. 1 697dupd N. larga - Constantin vodd Branco|eanu, 1914, W. 87

Pe fiul cel mare il chema Constantin6 11683-17141ti a luat in casdlorie pe Ana, o fata foarte frumoase,6 constantin $i Ana au avul un turpe care l_au borezat constandn

Rcn Arhiteb. Olteniei fi. 63-64- 195? 6.ed\

Cap.6

Biietii si fetele lui vodi Brancoveanu

a vorbim acum Si de copiii lui VoddBrancoveanu. Cdsetoria lui Constantinvodd Brancoveanu cu Doamna sa Maria a

fost binecuvantad de Dumnezeu cu unsprezece copii,patru bdiefi Si $apte fete. Parinfii erau mandri deaceste odrasle ale lot crescute in frica lui Dumnezeu$i in dragostea de neamul lo. romanesc Pentrubaieli, voda Brancoveanu a adus dascali vest4i de i'auinvefat carte buna $i multd. Atat de mult ina;ntaseracopir"a invalaLura. ca puredu sa fac" cuvdnlSri Sl s,le rosteasca in biserici, spre marea bucurie sufleteascaa tatdlui lor; iar cand a venil ln Bucure$ti un solenglezesc, Voda Brancoveanu a rimis pe doi lecioriai sai, ce, mai mari, de i'au ie$it inainte la Vdcereiri 9isolul a ramas incanrat de de$teptaciunea 5i purtdrilealese ale tinerilor coconi.

58

blandd $i infeleapte, a lui Bal$ Stolnicul de la MoldovaAu fecut nund mare Si frumoasa ln Bucure5li frind Sisol de la Antiohie vode al Moldovei' Acest Constanlinle.io.Lll B.en.OvednUlur. a ldl.ar inlrLl pon'enireabunicLrlui sau, Papa Postelnicu, o cruce de piatra cese vede Si astazi la poalele drumului care suie dinDtata (pre I\,'lrtropol'e. pe lo' Lll unde bunl' ulsau fJcasP6moriide Seimenii razvral lri impo, ava domnJlui lar,r:iar tatal sau ii lacuse palat in Bucure$ti, pe locul undeacum se zidegte paialul Senatului

Pe al doilea fecior il chema Stelan? [1685-17]41'el avea mare aplecare Ia inva[alura 9i s'a casatorit cuBdla$a, liica lui llie Cantacuzino de la Moldova' Lanun[a lot in Bucure$ti, a slujjt Gherasim, care erapariarh al Alexandriei, $i a fost masa mare cu arhiereiqi nuntagi de la Moldova, in[e care era $i un so] aldomnului moldovean. Dar dupe doi ani de ]a casercrie's'a imbolndvil greu tandra Belaga 9i a raposal lasandsoplui 9i neamuriior ei necovarqitd jale Si intrislarefira masuri. Aceasle nord a lui Vodd Brancoveanu

59

a fost ingropata ia mitropolia din Targovi$te $i piatramormanfului ei se vede 9i azi printre ruinele de acolo

Al treilea lecior se numea Radus $i era logodit cufala lui Anlioh Voda de la Moldova, dar n'a apucat sase casatoreascd, cdci a fost laiat de Turci la Tarigrad'Pe feciorul cel mai mic il chema Mateia$ 9i era numaide 17 ani', cand l'au diat Turcii imp'eune cu cei treifr.rl, ai sat 5i (u latal lor. 'um mal deparle sc va arala'

Ddr podoabele.Fle mar s'Lflpe dlP casel lui VodaBrancoveanu erau ccrc Saple l'le d'e salF' 5l Maria Saa avut iericilea se le vada pe toaLe cdsatorite cu cins'esr oate De la.asele lor La loale lc a dat zestre mulla sialeasa, ca ld n.$le don"llle Pe lala 'ea male o ' hemadomnrld Sran.a ti a.asalor'r o cu Radll' Ieclorul lLxllia$ Voda lar ld nunla lol a losl o veccl'e domneascima;e. cum nu se maivazusein acelevremllri- DomnilaStanca a remas veduve dupa 13 ani de cesnicie $i amurit $i ea puln inainle de sfar$irul jalnic al tateluiseu. Pe fata a doua o chema domnta Maria $i a fosrdoamnd in Moldova, caci a lllat de sot pe ConstantinDuca Vode al Moldovei Nunta domneasca s'a facutin lasi, nind de laF din partea ]ui Brancoveanu'rffi

-;"'* o. "

n"', et Rrv \'h'NtP otLe.'et., h1-b4 din r9l2 rn ed )

" Nt;;-;, * nd",6e rn .70 d\ Pd r2 rnr ,' ''liRerA.hirele Olteniei N 63_64 din 1932 (n' ed )--*

',

B,td,, ", "',,

o',r d p" ' drp du bor' 7 r '' \42 a R"jfitvph.olt.n@ nt tl04drnlo'12 in edr

60

jupaneasa Stanca, mama sa, gi alte obraze de cinste.Tanera doamna Maria a murit de ciuma la TarigradSi perintii ei i'au adus copila$ul in [ard ca se le fie demange,ere penrru marea in(risrare care ij cuprinsese.Domnifa Ilinca, a treia fata, a fost inrai sotia Iui ScarlarMavrocordat, care moare dupA un an de la cesd[orie,$i apoi s'a merirat dupa invdfalul Serban Grecianu_Domni[a Safta, a parra fare, a avut de sol pe IordacheCrelulescu $i ei sunt ctitorij bisericii Cretulescu dinBucure$d. Pe a cincea fata o chema domnifa Ancu[a$i a fost mdritata dupd Nicolae Ruser Postelnicul dela Moldova, 6ind na9 Dumitragcu Racovifa, fratele IuiMihai Vodii Racovila al Moldovei, Si au finu[ numao saptamana incheiatd. Ancu[a este singura fara alui Voda Brancoveanu care a fost inmormantata lamenastirea lor, Ia Hurezi. Domni[a Bdlasa a fost a$asea fata. Ea s'a mdritat dupd Manolache Lambrino,care de mic crescuse la curtea lui Brancoveanu Siera cuparul Marii Sale. A fosr na$, invetatul boerConstantin Cantacuzino Stolnicul, in locul lui Hrisant,parriarhul lerusalrmulul. care a(unci nu era in {ataCununia a citit'o Gherasim, patriarhul Alexandriei, $i alost masa mare cu veselie $i cu daruri la toli nunta$ii.Domni[a Bdla$a Brancoveanca$i cu soful ei Manolachelambrjno sunt ctitorii biseticii n!fiite Domnita B,ilagadin Bucure$ti, unde i se odihnesc acum osemintele.

Pe fata cea mai mic5. anume domnita Smaranda,a maritafo Vode B.ancoveanu dupa ConstantinPosrelnicul Bdleanut, berbat impodobit cu multedaruri. Si aqa Vodd Brancoveanu a trdit sa seruteomunijle la doi baie[ 5i $apte fete.

Sefindtura lui Constantin Bfincoveanu - Manusok qlat inmuzeul Bisericii Si. Nicolae din $cheii Blato\uh1i

Cap. 7

Cum s'au purtat Turcii cuVodi Brincoveanu, cum l'au inchis

gi cum I'au chinuit

fost o invoiah veche inrre Turci Si Romani, calara noastr5 se plercasca Tu.cilor pe hecare anun bir qi in schimb se he hsa[i in pace se'$i

intocmeasca reburile lor. cum vor gesi ei cu cale.Romenir s'au linul de invorala. dar Tur.ir nu, .a.iTurcul ,,nu line niciodata cuvantul dat crestinului $inu se ruslneaze si l amiigeas.a''. cum a zrs un mdrcinvefat de'al nostru. Pe Domnii no$tri, ei i'au necins t,pe multi i au scos din domnie dupa placul lot iar pealfii i'au omo.at. Bjrul Frii l'au marit Si au adeugat$i alte dari Si angarale, ca nu pureau bietji Romanisa le mai pridideascd. Mai ales in vremea lui VoddBr;ncoveanLt, llranla si jeluired turceasca nu maiera de sulerit. in luptele cu Nemii, ostirile turce$tiffeceau pe la noi $i srricau fara, iar Domnul trebuias; le dea hrana. care. cal st sluJttori. si sa ngnjeascade drumuri bune. De trebuiau poduri peste Nistru,

63

la holarul Moldovei, Brancoveanu era silit se rimitesalahori $i care multe pentru lucru. Cand au de$ertatora$ul le$esc Camenila, Brancoveanu a trebuit sa deamii de salahori $i care penLru acest lucru. Aveau o$tiresffaina in Bulgaria $j Brancoveanu trebuia s'o lnd dinhrana, incepeau vreo lup6, Brancoveanu trebuia sedea bani de cheltuiale; le rrebuiau cai de vaneroare deIa Brancoveanu, ii cereau. $i nu era mUloc pe lume,pe care sa nu'1 inrebuinfeze ca sa stoarce bani deh Voda $i de la tara. Odate au poruncit Domnului serimitd in Basarabia $apte sute de care cu feina pentruhrana ostirei. DupA ce au dus'o acolo, i'a venit lui816n.ovFanu porunr a dp la rmparalia turcpasca, cumca sa cumpcre tara Inoastrai a(easta fajna. cincizecide mii de chile, cu cate 55 de lei chila Si sa dea baniirepede. in porunca zrcea ca s'a mrlostrvit imparaliasA dca larii noastre areasla feind. cd a auzil ca estefoamete mare in [are. Dar ce mila era as!a, c.and f5inafusese luata din [ara fdra bani, iar acum era invechidmuceda $j stricate $i mai trebuja pliititd cu bani grei?Asta nu era mila, ci rdulate Si tiranie ca sa scoa[a bani.Altadara ir lrne porun.a lui Voda Brancoveanu ca semeargd la oraSul Adrianopol, adice la Odriiu, cum iizicea atunci, se sarute mana imperaului turcesc, c:run supus ce'i este. Voda Brancoveanu s'a dus, darrostul po.Lrncl nu era aa sa'lr arate supunerea, ci ca

64

Poftret Vodi BfAncoleanu - ReroLuliile Valahiei. 171 IAntan Maria del Chiaro

sd'i stoarca bani multi, frindca acolo a taebuit sa deadaruri de scule $i de bani, mai mult de un milion delei, ca sa fie primit de lmparat $i ca sa nu fie parit cde hain. $i pe deasupra au mai m,rit $i birul Frii, cecilacomia paganeasca n'are satiu $i nu se uite niciodadla nepulin[a supusilor 9i nu era an de la Dumnezeu in

65

care sa nu vina cate doua, lrei porunci imperate$i casa dFa lara bani. plocodne. vilP. carP. lucrari. Si oriceavea qust sldp6nlrca tdl casca Iar )luiitorl' furcesli'care veneau cu acesLe porunci trebuiau primiF cani$te stdpani 5i daruiF ca ni;te domni chiar VodaBrancoveanu se plange de asupririle lurce$ti $i ziceintr'o scrisoare a lui: ,,ne'au incarcal cu darile, cateste pesLe putinF sdracilor 9i nu mai contenesc c:tlcerutul'. cu toale astea, fara si cu vodd Brancoveanus'au strdduit cum all putul $i au fdcut mereu fafa hroate cererile nedreple ale Turcilor Resplata la toateaste sradanii vaveni de la Dllmnezeu, caci de la Turcia venit numai omodrea lui Voda Brancoveanu-

Este o poveste veche romaneascd, care zice: odataun topor fera coada, s a apucaL se taie o pddurebetrana. To! copacii erall ingrozili de moarte, darun stejar beiran ij inffeaba dace toporul este ajutatde vreunul din ei. copacii rdspunsera ca nu, $i atuncibaranul stejar le zise se ne pe pace caci loporulsrngur nu lP va pulca lace nlml. Ddr mal larzill segasi un copac, care se lacu coade de topor $i atunci vaiae padure, cazu intai beftanul slejar A$a s'a intamphtsi cu Vode Brancoveanu. Cate vreme Turcii nu furaaj,rrdli de nlctLlnul dlrlr'al noslll. ei nu purula sedoboare decal crcngi 9i lrunze, dar cand turd ajutatide ca[iva Romani, ei putura doborl Ia pamanr falnioil

66

stejar, care era Voda Brancoveanu. Era un neam deboeri in [ara, care era rudd de aproape cu Brancoveanusi vdzusera mu[ binc de la el. ca ii socolca pe el ca peccr mdi , redinciosr sfetntcr aisai. Ace'tl boerivroiau saajunga ei domni in Tara Romaneascii $i ca se'qi umplevoia, incepura sa parasca pe Brancoveanu Ia Turci cas'a in[eles cu Nemiii $i cu Muscalii'o se se dea de partealor SI sd nu mdi fre supus Turcilor GroTavte rrarc. cactlucru nu era adevdrat; dar Turcilor atata le'a trebuit$i au $i facut planul se prindd pe Brancoveanu ti si'lomoare. Si a$a, cand a losl in anul 1714, in luna Martie,au trimis Turcii in ascuns pe un slujitor al lor, anumeMustala Aga, sd prinda pe Vode Brancoveanu Si sd 1aducd cu toatd casa lui $i cu roti ginerii Iui la Tarigrad.Constantin Vode Brancoveanu era atunci in Bucurestiqi nu $tia nimic de toale acestea, ba chiar se pregateade nunta fiului sau, Radu, cu fata lui Anrioh Vodd. ce afost domn in Moldova. Voda Brancoveanu trimisese pedomnifa Bdla$a cu soful ei la Tarigrad, se aducd mireasacare era acolo. Deci in ziua de 24 Manie. Miercurea ceaMare din sdptemana Patimilot a venit pe nea$teptateturcul Mustala Aga in palatul domnesc.

Voda Brancoveanuil pofti se $azd, dar turcul scoaseiute un petic de metase neagre, i'l aruncd pe umar$i ii zise Constantine BrAncolme. potunca sultdnuluilo Murcali

- rusj. (DEx)

67

ntrcesc este cd ale$ti mozil, adic'i dat ios din domnie Fitrebuie sd pleci cu toatd casa ta' culeciotii $i c! ginerii tdila Torigrod. La aceste vorbe tot palatul s'a curemwat-stugile au inceput sa tugd, Doamna Maria $i cu feteleau inceput se se jeleasca 9i sd se roage hri Dumnezeude indurare, iar Voda a remas incremenit 9i n'a putlltsa se impotflveasca. caci il luasela lara veste $i apoiTurcii trimiseserd $i oltire ca s5 1 infrange. daca s'arimporrivi. o$tirea tadi iara$i nu putea face nimic' cecimai mari peste ea erau tocmai boerii care il periseta$i care acum se bucurau ca vezusera ceea ce le era pepoFla lor Deci Mustafa Aga a incepul se pecetluiascacemdrile cu averi aie lui Vodd, iar pe el I 'a dat in pazaboerilor sd nu fuga. A doua zi, in Joia Mare' a sositin Bucure$ti $i turcul Rechiap, Imbrohoru|r cu ottirealui, iar boerii pari$i l'arl primit bine, i'au dar bani $il'au induplecat de a pus domn pe unul din neamullot chiar ln acea zi.lar in Vinerea Mare a Patimilot,a fost rjdicat, cu mare urgie, nefericitd Brancoveanuimpreuna cu Doamna sa Maria, cu cei patru fecioli,cu tofi ginerii, cu nora cea mai mare $i cu feciora$rlei, anume Constantin, precum 9i cu o mare parte dinaverea lui si l'au trimis la Tarigrad insoti[ de Mustaf,aAga cu multime de Turci. Este in Tarigrad o temniFii;r,"h"-,

- P".""".a trimisa de sullan in lan,e noa*rq or

inalte misiuni polirice. (DEx)

EdXule, Fortdreata celor 7 turnuri itin Constantinapot,sec- xvlll

grozavA numita Edicule. adica $apte Turnuri; acolo, inpartea cea mai intunecoas5, au inchis pe Brancoveanucu toata casa lui 9i nu aveau voie sa aprindi nicilumandri Si nici candele. Boerii pari$i Fi cu Domnul celnou au inceput apoi sa caufe averea lui Brancoveanlrcare mai ramesese in fard si sa facejalbe la imparaFaturceascd, cd Brancoveanu a fost hain gi jefuitor defare, ca a pus biruri grele $i ca a sdraci! pe to[ iar els'a imbogafir peste masura; toate lucruri neadevarate,dar scomite de pari$i, ca sa facd pe Turci sd'1 omoare.

Lajudecata turceascd, Vodd Baancoveanu s'a apdratspunand adeverul cum era. Dace l'au r'nvinui!, de ce

69

sfd cumpa,ar mos,i in Aldeal. el a ra\puns ci o partedrn molii 'e aver acolo. mo$lPnlre de ld parinlii lui'iar altele le'a cumparat. a$a cum au cumparat si a]!iriomni romani $i chiar parigii 1ui, deci, nu cu gandulsa se lepede de imparalia rceasce qi sa treaca deoan.a Nemtilo. .arP stapdnedu alunc' in Ardeal Lainunrrirea ca a DUs biruri Srele pe lara. Brancoveanur rasoLlns. ca el este slngurLl domn carP a micsotalhll,.r,le r.enumarare pc cale le plaleaLl iaranil' A'easlaera foarte adevdral, cdci inainle [aranii pEteau bit pefiecare luna, ba caleodate $i de mai multe ori pe luna'iar Brancoveanu a dat o lege. ca faranii sd pldteasca casr boerii. numar patru blrurl pP dr: lPge loarrP dreapta',;c, oano ar.r ,j'nn,,

",ru ma' n'a'cdl'ld dari decat

boeri, Apoi a mal holar'1. (a unLll dir a'esle blruri s'ahe Dl:rlrr dLrpa capetelc oe vite pe carc l" dre fiecare'acea

70

sta nu atat in bani ca asfezi, ci mai mult in sate, mo9ii,case, odoare $j scule preFoase AvPrea nemlSCAIoarenu o puteau lua Turcii; odoarele $i sculele pretioasefusesera mai toaLe luate $i duse in patruzeci de carela Tarigrad. unde pusesera pe tolr in uimire prlnmulEmea $i lrumusefea lo. 12 Doamna Maria s'augdsit intr'o culie, podoabe de aproape un milion delei si un inel cum nu se mai vdzuse altul in Tarigrad.Se umpluse ora$ul de haine $i scule brancovene$ti Siajunsesere pana $i prin Moldova sa le vanda Turcii. Darbani n'augdsit Turcii, cu toate cerceterile lor, ti nici nuerau, cdci Brancoveanu pusese banii pe care ii avea lao banca din Venefia, in sum5 de doue suLe zece miide galbeni. in chinurile la care a fost pus, Brancoveanua merturisit ace$ti bani- Turcii i'au cerut, daa bancan'a vorr sa'i dea. Sa Strlr cu lo!ii. L5 Brencoveanu nu$i'a ingropat banii prin palatele lui, cum crede lumeasi asDzi- Astea sunt scornituri ldra rost, care l_i fac peoameni sa sape in zadar pe sub zldrlrt 5t sa slrice cea mai rdmas din li4ca$urile vestitului Brancoveanu.Datoria noasrra este sa fim crcdlnclo$i. mun.iLori $istrangdtori ca Voda Brancoveanu Si sA nll mai credemca de la el au ramas buroaie de galbeni rs(unse pesub ziduri.

Cap.8

Cum au tiiat Turcii Pevode Brancoveanu 9i pe feciorii lui

,@f :i,::'.': HT;:i' ;l i:.'l#: JJ'"'ffI :1J' iii"i a t''"' oe her r'au facui l.aietu'i la

.,. fi" marni, t au ars pe piepr cu clesre inro$it in foc

.,1*i* "",,

(a nu mar pot scoale nimic de la el',rnora,at ta f omoare mai ales cd parasli din lara

nu

incetau sa inteieasca pe Turci la acest lucru'

Era in ziua de Santameria Mare' 15 Auguslin lara credlncloqil inaliau rugdciuni in bisericileU.r^aor"unrtu, pentru manfirirea'litonrlui Srit."fa.a.**t lo; iar la Tarigrad' in rcmnild' vodeBrancoveanu ii cu loata casa lui rugau fierbinte' ln-""."n,

tri oe l4alca Domnulul sa'i scape din chnuri $l

i"rg*. ;"r'",, , ii por lrle grele ale temnrlei se deschid9l

"mai mulgi sluiitori turci le poruncesc sa'i umeze_

tstoviti de cninuri Si de suferinle $i incerca6 cu lanFm'

72

cu capul descoperi!, cu picioarele goale $i numai incamasi VodA Brancoveanu cu Doamna Mariar':, fecioriipalru la numet ginerii, nepofelul Constantin $i boerulIanache Vacdrescu, sunl duti pe malul Bosforului, infafa unu, chio$c impodobit. in acel chio$c, imparatulturcesc sullan Ahmed Sedea tolanit inlr'un scaunscump, inconjurat de boeril sai, iar in lafa lor sta unLdldu Lu sdbid sLodsa Cand BrdnLorednu Lu di sdi auajuns acolo, imparatul ii zlsea Ghiaur Brancowne. ettipedepsit la moarte c toh Jecioril tdi: Aff rc iert. dacdspui unde ti'e averea $i dacA rc h$i de legea ta $i treci tnlegea turceascd.

Cand auzira aces!e grozave vorbe, Doamna MariaSi cu copiii cei mici incepurd sa planga cu amar, darVodA Brancoveanu rdspunse cu hota)tie. irredrdte,averea mea cAfi dJa'l lu d ldafa ni alto cum a,n

'nalspu5 nu mot om lot de legPa 1cd f e>uneug d 4L molat: in ?a mam not ut st am troil. ]n po vtcau ia mot'pdmAntul ldrii meLe l am wnplut cu biserici crestineFtii acum la bdtAneP sd md inchin in geamiile ltoastreturceSti? Nu. impdrate! Mo$ia mi'am apdraL credinlami'am pdzit. in credinta mea rreau sa inchid ochii, eui .leciorii mei. Dumnezeu sd pldtedscd fecdruia dupdl2Nu a fost identifica[A sursa acestor inlormali Majoritarea

documenielor care vorbesc despre a.esi momenr. nu amintescde preznF Marii, a ginerilor iia neporcilo.

71

Scena martiriului Srtnlbr BrAncareniJresci h pronaasd MAn. BrAnco-reanu Sdmbdta de Sus

taDLele lut- Aooi Voda BIan' ovea ru vo-bl 'opiilor sai

'a5a. ft tot - fi1i , u cura1. am pPtdut lot t ? aveafi pe lumeoasta pdmanteLscd- Nu ne'au fidi rimas decAt sufietele;sd ni le pletdem $i pe ele. ci sti le d)cefi curate in fatoMAntnitorului nosrru .lisus Hristas; sd sp'ildm picatelenodstre cu sAngele nosf,'u- Cand auzi aceste vorbe,paganul de imparat porunci sa taie inlai baielii, ca seieihlnul nrelu lor gimai mare. inlai iuard pe mandrulCon.tantrn. leciolul ce, ma ma"e )i il ,rr(are sus. pescaunul de taiere Tanerul se inchina de ffei ori c!credinF $i puse liniStit capul pe taietor sabia calAduiii reteza galul, iar VodA Brancoveantt zise- Doamne-fe.Joia ta! l\poi taiara capetele lui $refan cel invalat

74

si cucernic $i lui Radu, acum mirele morlii 9i nu almiresei salecare'1 bocea intr'ascuns. Candveni randullui Mateia$, cel mai mic feciot el incepu se plangaqi sase ascund6 la sanul mamei sale.rr Atunci Brancoveanuii porunci sd urmeze pe fralii sdi 9i copilul puse lini$titgatul supt sabia cd,dului. Patru feciori ca patru brazitineri, fala lui Voda Brancoveanu $i nddejdea casei lui,zdceau acum in nesimfire la picioarele obiditutui lorperinte. Paganii teiaraapoi capul lui Ianachevecarescu,boerul de incredere $i visrierul lui Vode. [a urmd venirandul lui Brancoveanu. Lini$dt Si hotarit ConstantinVodd Brancoveanu se inchind Fi zise Doamne, fe voiardl $i puse garul pe taietor. Celad dete cu sabia; gatultui Voda se franse, dar nu se despicd dinlr'o lovilurddrn rrupul chrnuir 5i alunct. o grozavie. cLlm scenaiFfierest.Sul cand taie Iemne, a$a a harjait sabia cdliauluipane ce capul neFericitlllui perinle seri in balta desange a copiilor sei. A$a se sfarli casa lui Brancoveanu,Domnul Romanilor, cel bogat, credincios 9i dtept, l_nanrtl 1714,luna lui August in 15 zile, cand Bisericanoasfta praznuie$te Adormirea Maicii Domnului,Locmai in ziua cand Brancoveanu implinea gaizeci de

75

ani, iar Doamna lui Maria igi prdznuia ziua nllrnelui-Cz mucenicii cel vF' hi s'a stdr$rl Brdncoveanu $i copiii5ai Si ei sunt adevdrai mucenici ai neamului nostruromanesc. Apoi paganii ie infrpsere caperele in vartulsrlifelor 9i Ie purrare prin oraS, iar rrupurile le tarirain fafa palatului impdreresc qi le lasare acolo, paneseara, ca sa le vade lumea. iar a doua zi le aruncarair mare. Ni$te credincio$i pescari le culesere din maae$i le ingropard pe ascuns in mdndstirea din ostrovulHalchi, lange Tarigrad.

Mult chinuita Doamna Maria impreune cu nurorile$i cu singurul nepoiel Conslantin, scapat de la moarteczr prin minune, fure inchise intr,un ora$ turcesc dinAsja ti abia dupa doi ani putura sa scape Si sii vinatu Fre, dupd ce pldtird sume mari de bani. Iar c.anda fost in anul 1720, Doamna Mada a adus in Fre,pe ascuns, oasele lui Constantin Voda Brancoveanu,b'a ingropaf cu cinste in biserica Sfenrul GheorgheNou din Bucure$ti, $i a pus deasupra mormanluluicindele, ca sa lumineze ve$nic locul unde odihnescoasele slevitrlui Domn al Romanilot Constantin VodaErancoveanu. Iarnoi sane rugem cu credinlaDomnuluiDumnezeu $i Mantuilorul nostru Iisus Hristos ca sa,ideruiasca cununa cea neve$[ejitd a muceniciei, pecare a giitit'o celor ce $i'au versat sangele pentru slava

13 Doamna ltlaria nu era prezenta se afla ince intemniiata lainchisoa.ea Edicule cu ceiial membrii ai familiei aresrali.c-tin vadi Brancovennu, Panait 1 Panait 9i $refan lonescu, Ed.$riinlifica.1967 (n ed )

76

nrmellli Lui. caruia I se cuvine cinste $i l_nchinaciunein vecii vecilot Amin.

candela .{l1td ]a monnantul luiconstantin vadd Brancarean\,l4 Biserica S.f. chearghe Nou

77

Cap.9

Pomenirea de doud sute de ania lui Vode Brancoveanu

(4n(u pomcnitp ve5nicA va h dreprul. a$a zrcel'Dl Psdlmistul si asd va fi pomenrrea tui Voda\f-,, Br,ncovednu. cact de (end el )i leclorii lui au

primit cununa cea nevegtqita a muceniciei, de atuncibiserica mereu Si'a adus aminte de ei in rugiiciunilesale. iar neamul romencs' le a pomenil cu cinstenumele Si i'a avut ca dreptar t'n viala sa. Dar niciodatenu s'd ld.ut lui Voda Brdncoveanu o pomFnire matcucernicd ca in anul 1914, in ziua de Santemdr,a Mare,c.ind s'au implinit doue sute de ani de la savar$irealui $i a feciorilor lui. in ziua aceea, din toate bisericilebrancovene$ti s'au inalfar rugaciunj la Dumnezeupentru sufletele lor, iar neamul romanesc a atut atunciserbatoare de intdrire sufleLeasca. care este mai depre! decat puterea cea trupeasca.

in Bucure$ti, la biserica Sf. Gheorghe Nou, undeesre mormantul lui Brancoveanu, a slujit PinnteleMiropolit a1 Tarii $i a cirit rugeciunile pomeni.iideasup'a mormenrului. rar credtncio$ii in numar

ln\tiona aflata @ mormahtul lucnntrant-n voaa alra'"i,teanuia Bts?'ta sl' ch"oqhe Nou

foarte mare au ascultal cucernic cuvantarea vorbitdin cinslea Brancoveanului $i au primil cu bucurie'lu Jui a- partea Perintelui Mitropolit, o cerlicica!1.1".n." ,'ata lu, Voda Br;ncoveanu La Milropolia drnBu' ure5tl :i la bl,elica Domri!d Balasa aLl sluJrr iareiipr"r.r-nri,i, arhlerei ln mrllo'ul popo'Lrlri adunal in* a". t-".0" .r-,i". de aceasta cartlcict pe ca'e o prezentam

;crrm EdiIa de lala este o reedilare a celei din 1 9 1 5 adic' ceadin 1914 imbunaleita de autor (n ed)

79

valuri; iar seara la Atheneu, d' I Nicolae Iorga, cel maimare callllrar al neamului nos[l], a vorbit cu adancepricepere muumii venile acolo, despre felul cuminte,Grm Constanrr-l Voda Br;n, oveanLl a \lapanlt laranoastra in acele grele vremui.

ta manas .ea H,r"e7i din Vilrea, unde este ctrtoriebrancoveneasca, a slujit episcopul Ramnicului $i s'aFnur frumoase cuvantare de pomenire. in sfar$it, inrcate bisericile brancovene$ti din tard, s'au savargirparastase pentru acest neuitaL domnitot

Dar $i in alar5 de lara noasffa, credincioqii aufacut parastase pentru Brancoveanu, in aceasta zide 15 Augusl. in Ardeal, in oraSul Fagdrag, se FneSi azi, cum am spus, lslujba in] biserica claditd devode Brancoveanu. PreoIi $i credinciosii de acolo'au sevar$it 9i ei cu mare cinsle pomenirea ctitorululbisericii lor $i au fecut planul sa innoiascd aceastabiserica, care este semn vezut, de catd putere au avutvoevozii no$lrr ld lralrr romani de sub aIP stepanlri.

in Basarabia, in oraqul Ismail, Voda Brancoveanuzidise o biserica cu hramd Sfanul Gheorghe. Aceastibiserica a fost deramad mai demult de Tu.ci, darprestolul ei a ramas $i a lost mutat l_n biserica SfantuluiDimitrie, tot din aces! ora$ lsmail. La Santemaria Mares'a slujit parastas pentru Brancoveanu la acest prestolftumos impodobir cu icoane; era de la[a consulul

80

romdn au lolr slllibdsil lul iar srulbd < a lar Ll mar loala

'I',"-r""t,.. ticr prolii 5r 'antdrelir dF a'olo sL'nl

il",;;;";; ";";;.;irr cdrc nu \i rLr tr'rar rrmba rorromanedS.a, oe$l sunl supusl Mus'alllor

8l

Iar noua, Romanilor, se ne fre de invafdtura' ca cine

est; credincios Si muncitor $i i9i pune sufletul penEuneamul lui si pentru legea lui, va avea pomenlreveSnica.

Biserica Mare Mandstirea HurenFrescd - t"'taica DomnuLui cu Pruncul - in cupola din

pidtor

d$^xnx oRIN'trrvMN

C ons tantin B r an c ov eanu'Desen calchiat de Perc.rersul unei medaLil

lubitiarc dln 1713

I alarlSIad. la bisPn'a Slanrulul Nlcolae dln Galala'--.T,1;;";;'";"il" de vo'1a BIencovednL'' ''a slurir;:;;;J;,",;" panntPle mirropolrr-dr Enurur' DeI;;" il' .;;;';it"mdn clc ar olo' ohre'ri vdporulul"_^]r^ nr, ', dor trlrnlsr Jr pdlrrarhulul

chn larrgrad'

:"r.';,; il num'r oe 'r'o;n'io^:i ra srars^Lrl"l.r.,rrrfri aLI vorbit inrrLl cinsled

Brrnroveanulur

!,r, a'",a.rrf no(,ru Ldt sl lrlmr)il palrl'rrhului'

Balada lui Constantin Brincoveanu

Brancoveanul ConstantinBoier vechiu ii Domn

De averi ce lot strangeasulranul se ingrijiasi de moarle'i hotara'i;ci vizirut il Paraintr'o ioi de dimtneati'7r scLlrtarii lui de vialaBrancoveanu se scule'Fala blanda el spela'Ba;ba alba $i Pieptena'La icoana se'nchinaPe fereastra'aPoi cataSl amar se sPtlrnanta'-Oraqlr mei coconi

iubllllLasatl somnul va trezltl'Armele vlle gatrll:Ca oe nol ne'a'nconllrratPaia cel nermPdcat'lenlcerl cu tLlnuri marl' ..,Ce spalg zrdurl

'at de tarll

Brne vorba nLl slar$laTurctl n casa turuiia'Pe toir PatrLl ml'i Prlndea5r'r ducea de'r rnchrdea

la Stambul, in $rnul mare'Ce se'nailalanga mate'unde zac lete domne$irSi soli mari imParaie$tl'Mult acoio nu zacea'Ca SulBnul i aduceaLanga foi$orlrl lui'Pe malul BosforulLll-

Brancovene Constantln'eorer vecnlu' gnraur tratnt

Adevir e c'ai chitit'Pan'a nu ii mazilit'Sa desparfi a ta DomnieDe a noastra'mParalle?C5. de muli ce e$d avutBani de allr ai batut' ,Fir'a'd li de mine rcama'Fer'a vrea ca sd'mi daiseama?"-

..De am fost bun' rau la

Dumnezeu singur o $tie:De am fost mare Peoamalnt,Lara acum de vezt ce sunrt

..Constannne Brencovene'

CoxsrANlrN BH-ANcovAN168a ul4

6rat rd, Hirsch Patis

Bessemsr

-84

Nu'mi grei vorbe viclenelDe !i'e mile de copn5i de vrei ca s, mai fiiLase legea cre$dneasciSi te de n legea turceasce".- ,,Face Dumnezeu ce'ovrea!Chiar pe toI de ne'i teia,Nu md las de legea mea!"sultanul din foisorDerc semn lui imbrohor;Doi gelali venia curand,Sebiile fluturand,gi spre robi daca mergea,Din coconi i$i alegeaPe cel mare $i frumosSi'lpunea Pe scaun jos$i cat pala rePezia,Capul iute i rereza.Brancoveanu greu ofta$i din gure cuvanta:,,Doamne, fie'n voia Tal'Cei gelal iara$i mergeaSi d,n doi i$i alegeaPe cel ginga$ mriociuCu par neted $i gelbiuPe scaun ei il Punea5i caPul i'l rapunea.

Brancoveanu greu oftaSi din gura cuvanta:"Doamne fie'n voia Tal'Sultanul se minunagi cu mila se'ngana:-,,Brancovene Constaniin,Boier vechiu 9i Domncre$tin.Trei coconi tu ai avut,Din trei doi !i i'ai Pierdut,Numai unul ti'a ramasCu zile de vrei sa'l las,Lase legea crelrneasce,Si te da'n legea turceasci!"-

"Mare'i DomnulDumnezeulCre$tin bun m am ndscuteu;Cre$tin a muri vreul...Taci, drigufa, nu maiphnge,Ca'n piept inima mi sefrange.Taci Si mori in legea ta,Ce !u Ceru'i capeta! 'lmbrohorul se ncruntaGelaIi inajnta.9, pe biandul coPilai,

Dragul ta[ei leciora$h Pamant il aruncasiz eleiridrcaBrancoveanul greu ofta

5r cu lacnmi cuvanta ..,-Doamne fie n vota

tat

Apoi el se nrunetalnima ise desplca'Pe copii se arunca'li bocia, ii saruta5i turbat apoi striga .,- ,.Alelei talhari PaganrrAlelei, feclori de canlrTrel cocont ce am avut'

Pe tolr lrei mr i ati Pierdut!Dar'ar Domnul Dumnezeusi fie Pe gerndul meu'sa v6 ;tergeti Pe Pament

-

cum se Sterg noriila vant!Sa n'avel loc de'ngropat

85

Nici copii de saruat!'Turcii crirnt se olenasr oe dAnsul rabara:H;rne miindre'i le ruPea'Tnrp de Prete jupuiaPieiea cu Paie'o umPlea'Prin noroiu o tevSliaSi de Lln Paltin o lega_Si riiand asa siriga:-

BrancoveneConsrangn'G;raur vechru ghiaur hain'a:sca ochiia te ui[a';e'ri cunostl tu Pielea ta!'- .,Caini rurUati rurci llftirea:De !i manca 9i camea met"Sa SIil c a murit cre$tn

-

Brancoveanu ConstanE

N. Alecsandn, Poezil PoF'bre)

Cuprins

Cuvant l_nainle al autorului .,lubite cititorule -"-' "- 3

Tomosul de canonizare a1 Sfinllor Brancoveni - ,' _ 5'Despre autor.......... . .--'-- - "" 7

Cateva cuvinte ale editoruIui. . ........ "" " "" " - ,'- 11

cap. I Dumnezeu a ingrijit inlodeaunarle neamulnostru romanesc... ........ ...-.......... .-- 13

cap.2 Parinfii 9i nerelea iuiVoda Brdncoveanu .... . . .. . "" 16

cap. 3 Cum s'a ales domn Brancoveanu 9i cum s'apuitat elcu neamurile straine... .... .. . """ '.20

cap. 4 Bisericile $i alte clAdiri fdcute deVodaBrancoveanu........-.... . . .... . "."."26cap. 5 Ca4ile de slujbd $i de invafatura ficute cuajutorulluiVodi Brincoveanu.... ...... ". " 49cap. 6 Biiiefii qi fetele lui Voda Brancoveanu " . 5TPorttet - Constantin Brdncoyeanu, sec. XVIII

dupd N . lorga - Domnii ramdni dupd portete ti .frescecontemporune.... Sibiu 1 9 3 0

cap. 7 Cum s'au puftat Turcii cu VodA Brancoveanu,cum l'au inchis $i cum l'au chinuit.........................62cap. a Cum au teiat Turcii pe Vode Brencoveanu iipe feciorii lui ............. ............................................7tCap. 9 Pomenirea de doud sute de ania lui Vodi Brancoveanu......................................... l7Balada lui Constantin Brancoveanu....................... 85