Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

130
G. POPALISSEANII IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR www.dacoromanica.ro

Transcript of Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

Page 1: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

G. POPALISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

Page 2: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

FONTESHISTORIAE DA CO-ROMANORUM

FASCICULUS I

ANONYMI BELE REGIS NOTAR!!

GESTA HUNGARORUMEDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI1934

www.dacoromanica.ro

Page 3: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

IZVOARELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOLUMUL I

FAPTELE UNGURILORDE

SECRETARUL ANONIM AL REGELUI BELA

1RADUCERE DE

G. POPAZISSEANU

BUCURESTI1934

www.dacoromanica.ro

Page 4: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

o-

ct. or.

www.dacoromanica.ro

Page 5: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

PREFATI

Preocuparea noastra de a face cunoscute, in traducereromaneasca, principalele izvoare ale istoriei nafionale nu estenumai de astazi. Ea dateaza de mai multa vreme, decand, incainainte de raboiu, am publicat, pentru data, in limbaromema, Breviarium historiae Romanae al lui Eutropius(1916) §i, apoi, Corespondenta lui Plinius cu impiratul Tra-ian (1920). Ambele aceste traducen i au apdrut in edifia Casei$coalelor.

Editarea izvoarelor istoriei Romanitor, text §i traducere,o facem cu un scop indoit: intetiu, spre a procura publiculuiputinfa de a cunoa§te exact, §i in original, aceste izvoare §i,al doilea, spre a da un raspuns acelora cari, in baza a§a nu-mitelor drepturi istorice, pretind teritorii ce le-au aparfinutpentru un timp oarecare. Ca ci, de§i prior tempore potior jureeste o lozinca ce nu are nici o valoare fag de voinfa ferntaa celor ce stapeatesc o ;ara, totu.2i, do5manii neamului nostruaproape nu au nici un alt argument de invocat decal drep-turile istorice.

Din lectura celor doua opere ce publiciim acum, pre-cum §i din lectura celor ce speram s tipeirim in curand, seva putea vedea mor ce §ubred este chiar i acest argumentistoric. Cad noi am fost, inainte de Unguri, nu numai in Da-cia, dar, ceea ce este de o extrema importanfa, §i in Panno-nia §i preste tot locul in vechia Ungarie.

Un singur lucru inset trebuie, totu§i, sa concedem vecini-lor no§tri de dincolo de Tisa. In trecutul nostru sbuciumat,n'am avut intotdeauna posibilitatea de a da dovadii, ca na-fiune unitara, de toat'ci puterea de vitalitate cu care am fostinzestrafi. Imprejureirile neprielnice au fa cut ca noi, In si-tuafia geograficii in care ne-am eisit, pe de o parte, sa. fim

www.dacoromanica.ro

Page 6: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

8 --

mai expu§i cutropitorilor din rasarit §i miaza-noapte, iffr, pede alta parte, ctind vremurite au fost, mai terrziu, ceva maipriincioase sa nu ne putem manifesta, ca scut al civilizatieiapusene, decid dincoace de Carpafi. O mare parte din masaromaneasca, i anume cei de peste Munfi, am fost nevoifi devitregia timpurilor sá slujim idealul altora i se contribuim,cu forfele noastre fizice §i morale, pentru gloria altora, dupavorba poetului Vergilius:

los ego versiculos feci, tulit alter honorem,Sic vos non vobis...

Vlaga noastra a celor din vechia Ungarie, ca §i, de alt-fel, a tuturor popoarelor gilsite in tara la ventrea Ungurilor,a fost pusa, in decursul vremurilor, sv contribuie, in moreparte, §i, inteo larga m'aura', la stralucirea culturei maghiare.

Lectura atenta a Izvoarelor istoriei Romfinilor ne va daconvingerea c, i acum o mie §i mai bine de ami in urmei,tara, in care s'au stabilit Ungurii, n'a fost o tara pustie, iaracei nenumarati <<habitatores>> §i <dncolae terrae>> nu suntaltii de cid stramo§ii stilpeinitorilor de astai, n mijlocut §i indetrimentul carora s'au aireo, ca intru§i, cuceritorii de altadata'.

Am socotit necesar sa publicam, mn acela5i timp, i tex-tele originale i traducerea textelor, pentruca cetitorulpoata, mai u§or §i mai sigur, sa se documenteze direct, prinsine insu.g.

Deocamdata publicám, in colectiunea Izvoarelor istorieiRomfinilor, numai pe Anonymus Bele regis notarius, GestaHungarorum 1) §i pe Geograful anonim, Descriptio EuropaeOrientalis.

1) Anonymus a mai fost tradus in romiinegte de d. M. Began, notar publicIn Lugo. Traducerea sa a fost publicati in revista «Transilvania», a. XXX din1899, impreunii cu textul latin gi cu notele lui Fejérpataky. Traducerea d-lui M.Began are Ø merite, are gi sciideri. Intre merite este, in primul rind, meritulprioritkii. Dar tocmai din acest merit, decurg gi inevitabilele xcideri. Nefiindtipiiriti derit inteo revisa, traducerea d-lui M. Began era natural si nu fie ac-cesibili decid cetitorilor acestei reviste i, in al doilea rind, traducerea avindmai multe gregeli de fond gi care traducere nu are gregeli? ti mai alesomisiuni, a flicut necesari aceasti nonti incercare de traducere.

www.dacoromanica.ro

Page 7: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

9

Textul latin al lui Anonynius il dam dupil edifia luiLad. lukász1), comentariul textului Latin, dup5 edifia, fiicutildupei fotografie, a lui Lad. Fejérpataky2); in notele la tra-ducerea Anonimului am utilizat, in special, cartea lui Des.Paiss).

Textul, §i, in mare parte, notele Geografului anonim, ledam dupei editia lui 01. Górka4).

La sflir§it,Clupa traducerea lui Anonymus §i in urma in-dicelui de nume pro prii, da'm un facsimil, purin redus, de peo pagina a pergamentului originalul este de 16,5X23,5 cm.

impreunel cu o hared a localitcltilor indicate de autor.

G. POPA-LISSEANU

Lad. Juhfisz, Anonymus quondam Bele regis notarius, Budapesta 1933.Lad. Fejérpataky, Béla Kiraly névtelen jegyzô jének kônyve, Budapest%

1892.Des. Pais, Magyar Anonymus, Budapesta 1926.01. Gfirica, Descriptio Europae Orientalis, Cracovia 1916.

www.dacoromanica.ro

Page 8: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

ANONYMUS QUONDAM BELE REGIS NOTAR1US.

INTRODUCERE

Cel dintiiu cronicar al Ungurilor §i, in acelagi timp, celmai mare cronicar al lor este un scriitor anonim, cunoscut indeob§te subt denumirea de Anonymus. El ne-a lisat o istoriea cuceririi Ungariei, in 57 capitole, intitulati Gesta Hunga-rorum.

Cine este acest Anonymus, and gi unde a trait, aunt-cestiuni ce nu le putem cunoa§te cu preciziune, iar putineledate ce avem in aceasta privinta se reduc mai mult la presu-puneri, la deductiuni gi la miele indicatiuni probabile, scoasedin opera ce ne-a rasa.

Dei pe noi ne intereseazi, in primul rind, croniea in-- cronica ce ne-ii fost pastrata inteo copie descoperita,

In anul 1746, in Biblioteca imperial din Viena, cod. lat.No. 514, §i publicati pentru întâiai data de Schwandtner inScriptores rerum hungaricarum totu§i precizarea epocii,când a trait autorul, §i relatiile ce putem scoate din vieata sacontribuie §i ele mult sa proiecteze hunina clarificatoare asu-pra operei, cu privire la miele probleme nedestul de limurite.

Cand a trait Anonymus?In introducerea lucrarii sale, cronicarul anonim ne

spune despre sine: P. dictas magister quondam regis Belenotarius. A fost prin urmare, dupa afirmatia sa, inainte vreme,quondam, deci inainte de a serie, secretarul regelui Bela. Acirui Bela? In istoria Maghiarilor, intfilnim patru regi carise chiami Bela §1 anume Bela I (1061-1063), Bela II (1131-1141), Bela ifi (1173-1196) §i Bela IV (1235-1270).

Mu10 dintre istorici, intre cari §i d. N. Iorga, se pro-nunli pentru Bela IV, altii, §i acegtia sunt cei mai numerogi,se declari pentru Bela III, iar altii, in sfir§it, pentru Bela II.

www.dacoromanica.ro

Page 9: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

12

Argumentul decisiv al acelora cari inlatura contimpo-raneitatea Anonimului cu Bela IV sta, dupi credin/a lor, infaptul ca se gasegte, din anul 1234, deci inainte de a fi ajunsrege Bela IV (in anul 1235), un extras dintr'o cronica ce sepotrivegte cu cronica lui Anonymus, extras pe care ni 1-a pis-trat intr'un raport al su calugarul Ricardus 1) Acest extrasn'ar fi putut fi luat din cronica lui Anonymus, daca acestaar fi scris numai subt Bela IV sau urmagii sa Urmeaza deci

notarul anonim §i-a compus cronica inainte de Bela IV gidi n'a putut fi secretar decat al unui Bela precedent 2).

Dei cei mai mul/i istorici, incepind cu Engel care ascris la sfArgitul veacului al XVIII gi cu Pray-, dela inceputulveacului trecut, sus/in c Anonymus ar fi fost secretarul re-gelui Bela III, totugi nici o dovadi istorica nu exista pentruaceasta parere.

In schimb, faptul c in mai multe cronici ulterioare,cari au avut ca isvor al lor pe Anonymus, gi in special inCronica pictata dela Viena, din 1358, intilnim o simpatie pro-nunlata pentru Bela II gi fiul su Geza II §i o vadità anti-patie impotriva regelui Coloman, care orbise pe Bela IIimpotriva fiilor lui Coloman, Stefan II gi Borici, ne da odovada, aproape sigura, ca Anonymus a fost curteanul gi, inacelagi timp, secretarul lui Bela II §i ca, prin urmare, el §i-arfi scris opera, subt urmagul acestuia, subt Geza II, intre1141-1161, sau c4iva ani mai arziu. De aceasta parere eragi istoricul nostru Dimitrie Onciul.

Si o intreagi serie de argumente lingvistice, stilistice g'tistorice s'au adus, in timpul din urma, de scriitorii unguri,

EndBehar, Rerun: hungaricarum monunienta Arpadiana, p. 248.Iatä pasagiul lui Ricardus: (Inventum fuit in Gestis Ungarorum Chri-

stianormn, quod asset alia Ungaria maior, de qua VII duces cum populis suisegressi luerant, ut habitandi quererent sibi locum, eo quod terra ipsorumtudinem inhabitancium sustinere non posset. Qui cum multa regna pertransissentet destruxissent, tandem venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tuncuero dicebatur pascua Romanorum. Quani inhabitandam pre terris ceteris elege-runt, subiectis sibi populis, qui tunc habitabant ibidem. ranile subliniate seglisesc aproape Cu aceleagi cuvinte gi in cronica lui Anonymus.

Istoricii mai noi, liare cari Lad. Juhász, P. Magister quondam Bele regisHungarie notarius, Gesta Hungarorum 1933, nici nu mai pun in discutie contim-poraneitatea Anonimului dead cu Bela II eau Bela III.

www.dacoromanica.ro

Page 10: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

13

pentru a dovedi cä Anonymus a fost secretar al regelui Bela1.11). Din parte-ne, credem c dreptatea este cu ace§tia 2).

Anonymus i§i incepe introducerea la opera sa prin cu-vintele: P. dictus magister. Asupra acestui scriitor, ca cel maimare §i mai important cronicar, existlind o literaturä intreagi,atat in limba maghiari &At §i in alte limbi striine, era firesu

se dea §i acestor cuvinte introductive, azi a§a de neobici-nuite, fel de fel de interpretäri.

Astfel, s'a crezut di litera P, urmati de dictus, ar puteasi insemneze Predictus (praeclictus), adeci mai sus numituL

lucrul ar fi posibil.Pentru noi cei de astäzi pare cu totul neobi§nuit §i, oare

cum, nefiresc, faptul ca o simplä scrisoare, sau o introducerela o carte sä inceapi cu vorba predictus. Explicarea faptuluicredem c ar putea fi urmitoarea:

In antichitate, §i multi vreme §"i in evul mediu, era uzulca subscrierea unei scrisori §i introducerea lui Anonymusnu este de cit o scrisoare adresati unui prietin si nu sefaci la sfar§it, cum obicinuim noi cei de astäzi, ci la inceput.Astfel se zicea Cicero Attic° s(alutem), sau Traianus Plinios(alutem) §i apoi urma coininutul scrisorii care, la sfir§it, numai era semnatä. Predictus magister ar putea insemna In tra-ducere modernä, subsemnatul magistru.

Ar putea fi §i o a doua explicalie pentru predictus §i

Cf. Revue des études hongroises HI a. 1925, p. 295.Intre argumentele istorice ce se aduc in favoarea contimporaneitätii

Anonimului cu Bela II este ti cel pe care scriitorii maghiari cred ci-1 pot scoatedin urmitorul pasagiu din Chronicon pictum Vindobonense, din 1358. FlorianusII. p. 218: Vorbind despre impiratul germano-roman Conrad HI, croniCa vienezine spune di el trecind, la anul 1147, prin Ungaria in cruciadi spre locurilesfinte, nu s'a purtat ca un pelerin al lui Cristos, ci ca un tiran pridalnic, tyran--nus et predo, care a stors tara de bani, nelàsmnd nejefuite, in toatä Ungaria, nielo biserici si nici o ministire. Faptul acesta se puns in legiturrt cu ceca cene spune Anonymus despre pascua Ronurnoruns, ci adeci, dup6 moartea luiAttila, Romanii numeau Pannonia pisunile lor, pentru ci îi pisteau turmeleacolo: Et iure terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et modoRomani pascuntur de bonis Hungarie. Anonymus, dupi credinta unora, ar fi in.;eles subt Romani pe Germani pi el fraza de mai sus ar fi o aluzie la purtarealui Conrad III; ar urma deci ca Anonymus si-ti fi seria cronica la anul 1147.Germanii fiind numiti pe acea vreme Theotonici, iar nu Romani, argumentuIrimine fin k' valoare probatorie. Cf. Schiinemann, Die Rönser des anonymen No-tars, in Ung. Jahrb. VI a. 1926 p. 448.

www.dacoromanica.ro

Page 11: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

14

anume ci aceasti scrisoare introductici a cronicarului si fiurmat dupi o alti scrisoare sau o alti carte gi atunci predictusar putea si insemneze eu cel de mai sus.

Daci insi vom cerceta cu atentie al doilea text ce pu-blicim cu aceasti imprejurare, textul Geografului anonim alDescrierii Europei Orientale, ne vom mira de nenumirateledictus, a, um ce intälnim la fiece pas: dictus rex, dictum im-perium, dicti montes etc. Acest dictus este mai degrabi un de-terminativ, el avind mai mult rolul unui pronume demonstra-tiv, decat al unui verb. Predictus magister ar putea insemnadeci, eu magistrul.

Mai existi gi o a treia hipotezi, mai aproape de adevär,gi anume ci P. ar putea fi initiala unui nume de scriitor, ini-tiala, bunUoari, a numelui Petrus. 5i s'a ciutat atunci persoa-na, de sigur un preot, care având acest nume si fi fost cândvasecretar regal gi care sii fi inaintat, in urmi, la demnitatea deepiscop sau arhiepiscop. Dupi unii, ar fi vorba de prepositulPetru din Buda Veche, din anul 1124, dupi altii de prepositulPetru din Alba Regali, din 1134.

In once caz, este sigur ci avem de a face cu un inaltdemnitar bisericesc care a studiat la Paris, capitala intelectua-lititii europene, in secolul al XII, ci a studiat, impreunii cucolegii sii de acolo, caligrafia, redactarea diplomelor, grama-tica, retorica, istoria gi alte gtiinte. In special, a cercetat gi afUcut rezumate din scriitorul favorit pe acele vremuri, dinDares Phrygius 1) care scrisese, in antichitate, despre cidereaTroiei gi nimicirea Troienilor, din cari Troieni Francezii pre-tindeau ci-gi trag originea.

Dupi cercefirile din urmi ale archivarului paleografEm. Iacubovich, Anonymus ar fi un inalt demnitar eclesiasticcare, in semn de modestie, obignuiti in aceastà formi in evulmediu, gi-a indicat nurnele prin initiala P, urmati de dictas,agezat inaintea demnititii ce o avea 2). Cazul nefiind izolat,interpretarea ce o'dä Em. Iacubovich pare foarte probabiri 8).

Dares Phrygius pare a fi autorul unei historia de excidio Troiae. Operace s'a pästrat astäzi subt numele su nu este originall. cf. Teuffel Gesch. derröm. Literatur, II p. 1209.

(Dictuto significatio modestiae et humilitatis.P. Mester in Endékkönyv Dr. Gröf Klebersberg Kano, In Revue des

itudes hongroises, III a. 1925, p. 295.

www.dacoromanica.ro

Page 12: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

15

Dm cronica notarului anonim nu ni s'au pastrat deck 57capitole, nu de o egala intindere. Cronica, in realitate, a tre-buit sa fie mult mai vasti. El Insugi ne spune, in introducereasa, ca achitandu-se de fagiduiala ce ficuse fostului su colegde gcoali, a scris, nu numai despre cucerirea Ungariei, resgeste, ci gi despre genealogia regilor gi a nobililor, genealogieregum et nobilium. i c, in adevar, lucrarea sa cuprindea giaceste parli, rezulta din ceea ce se spune in cap. XV, uncle,vorbind despre Andrei I, fiul lui Ladislau ce! Pleguv, scrietextual: «Pimantul acesta 1-au stapanit urmagii sal (al luiKetel) Oda' in timpul regelui Andrei, fiul lui Ladislau cel Pie-§11v. Regele Andrei insi a luat, prin schimb, de la urmagii lui(Ketel) acel loc, din doui motive: intai, fiindcaîi era nece-sar pentru vanitorile regale gi, al doilea, fiindc Ii placesca acea localitate si o locuiasca so/ia sa, deoarece ea era maiaproape de pimantul natal, fiind fiica regelui Ruthenilor gise temea de sosirea imparatului Theutonilor, ca si nu intre inUngaria, spre a rizbuna sangele regelui Petru, dup5 cum seva spune in cele urrnä toare>>.

Rezulta din acest. citat c, cel putin, pilna in timpul re-gelui Andrei I (1047-1059) se tratau in cronica lui Anony-mus faptele (gesta) Ungurilor. Astazi MBA' ne lipsesc din ea,cu total gi genealogia regilor gi povestirea evenimentelor delaTocsun (Taksony) inainte, ea pastrilndu-ni-se numai Oda laGeza, tatal regelui stefan cel Sant.

Cum se explici aceasta pierdere a cronicii?Studille aprofundate asupra cronicilor, facute in timpul

din urma de scriitorii unguri, in frunte cu Mint Heiman, austabilit, in general, doua feluri de gesta, doui arhetipuri, cariau servit drept izvoare tuturor celorlalte cronici de mai tarziu.Primele geste, compuse dupi izvoarele straine gi dupi tradi-/iile interne, gi intitulate Gesta Ungarorum au vazut luminazilei subt Ladislau ce! Mint, pe la 1091-1092, iar secundele,intitulate Gesta Hungarorum, au fost compuse subt LadislauIV Cumanul, intre anii 1282-1285. Arhetipul al doilea esteatribuit de Ilennan lui Simon de Kéza, gi nu s'a inspirat dinarhetipul dintâi. Ambele aceste gesta, eat cele din sec. XI,cat gi cele din sec. XIII, s'au pierdut; ele lima se pot reconsti-

www.dacoromanica.ro

Page 13: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

16

tui dupi diferitele informatii comune ce se giísesc in cronicilece au utilizat cele douii arhetipuri i).

Gesta din sec. XIII, impreunii cu grupul de cronici ces'au format din ele, au drept caracteristica tradiliaadeca afirmarea descendeniii Ungurilor din Huni, cici ar fio identitate intre aceste doui popoare. Dupi aceste gesta, pre-cum gi dupi cronicile din aceasta grupa, istoria maghiari nuincepe cu Arpad, ci cu Hunii, iar faptele Ungurilor aunt legatede faptele Hunilor, ai caror urmagi direc/i sunt considerati.

astfel, avem prima venire a Ungurilor in Europa, adecicea a Hunilor gi a doua venire a Hunilor, adecii cea a Ungu-rilor lui Arpad.

Cronica lui Anonym-us face parte din prima grupa, dingestele din timpul lui Ladislau cel Sfint; ea fiind compusaIn sec. XII, deci inainte de a se fi inceta/enit tradiila hunica,nu putea s cuprinda decfit cucerirea Ungariei gi genealogiaregilor, nu gi istoria Hunilor. i tocmai de aceea credem noieà cronicile urmatoare gi de sigur ele vor fi existat in maimulte copii se vor fi luat dupa arhetipul din timpul luiLadislau IV Cumanul, fiind socotite ca mai complete gi sa-tisfacind oarecum mai mult orgoliul nalional gi vor fi para.-sit arhetipul din vremea lui Ladislau cel Sant, care nu cu-prindea decal cucerirea Ungariei gi genealogia regilor.

Faptul c Anonymus nu trateazi istoria Hunilor este odovada tocmai despre vechimea cronicei sale, vechime maimare decat a celorlalte cronici ce ni s'au pistrat

Anonymus a fost apreciat in diferite chipuri gi de multeori critica a suslinut, in privinta lui, cele mai contradictoriipareri. Mu l-au socotit fauritor de basme gi chiar plismuitorde minciuni grosolane, caruia nu trebuie sa i se dea nici uncrezimânt. Altii I-au considerat ca poet gi literat care, con-ilucindu-se dupil traditii populare, a autat s infrumusetezerealitatile cele mai reci, ciacand, de altfel, pe urmele hti Da-res Phrygius, pe care 1-ar fi luat de model gi despre care, pre-cum se gtie, vorbegte in introducerea operii sale. instargit, socotesc pe Anonymus ca un mare istoric, inzestratcu un ager simt critic, capabil sä. arunce la o pane, gi chiar

dispretuiasci, povestirile cari igi facuserri curs in traditia

1) Héman BAlint, A szent Ldsz16-kori Gesta Ungarorum, Budapesta 1925.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

17

popular. A fost un timp and istoricii unguri jurau pe Anony-mus ca pe Biblie §i-1 sqcoteau ca chirintele istoriografiei ma-ghiare»1).

De aceea, Anonymus a fost cind ridicat in slavi, andaruncat in fundul Tartarului. In general, pirerile in privintaAnonimului porneau mai í'ntotdeauna dela anumite prejude-criti, de cari gi istoricii, gi mai ales istoricii, nu se pot lipida.Si, in special, de cind teoria luí Roesler, privitoare la stiruintaRominilor in Dacia, a fost imbrOligati Cu o cilduri prea sim-paticO de intreaga istoriografie maghiarO, opera lui Anonymussa bucurat de cea mai proasti reputatie, ajungind cel maidetestat izvor istoric.

E drept ci un reviriment s'a produs In timpul din urmi.Anonimul este pe cale de a fi reabilitat. I-a mai rimas nu-mai un nuire picat: acela de a fi intrebuintat prea multe ana-cronisme, intre cari: venirea unor cete de Cumani, deodati cuvenirea Ungurilor, gi, firegte, prezenta Valachilor in Dacia,la sosirea aceloragi Unguri, câtä vreme Maghiarii gtiu pozitiv

gi de ce n'ar gti? ci au venit de peste Dunire, de abiain secolul al XIII, iar peste Carpati au trecut, cei mai multi,de abia In timpul FanarioPor 2).

DacO Anonymus va fi fost secretarul lui Bela II §i-gi vafi scris cronica sa inainte de anul 1200, dupi cum pare aseii zibine stabilit, de mide va fi gtiut el despre emigratia Roma'.nilor de peste Dunire, in secolul al XIII gi mai ales dupi in-% azia Titarilor din 1241, dupi cum sustin ístoricii unguri?

Va trebui, in once caz, sO mai reducem ceva din anacro-nism!

Anonimul nu este un scriitor de rind. El nu este unimpIu preot sau un simplu cilugir care si-gi fi mirginit ori-zontul intre zidurile chiliei sale gi care sä fi compilat cu trudi

In singuritatea veunei mänästini, datele reci aleunor cronice mucigiite. El este o í'nalti fati bisericeasci, esteun om dela curtea regali. Anonymus se invirtegte in lumeamare gi a avut, de sigur, ca om priceput gi cu relalii intinse,insirciniri de indeplinit gi misiuni importante.

Bfil. Hóman, La première période de Phistoriographie hongroise, in Re-vue des ètudes hongroises, III a. 1925 p. 157.

Jancsó Bertedek, Alcune osservazioni critiche sulla storia entice del po-polo romeno, in L'Europa Orientale, a. 1929, p. 257.

2www.dacoromanica.ro

Page 15: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

18 --

De aceea, el nu se multumegte si scrie, ca aIi cronicarisau ca analigtii de pe acele vremuri, o cronica rece gi seaca,ci, utilizand cunogtintele dobandite in gcoli, el ne da o operaunitara, o opera plina de vie*.

Influenta lui T. Livius, dei nu ne gisim nici macar inaurora Renagterii, este de necontestat. Discursurile ce Notarulanonim le pune in gura personagiilor sale, ca, bunioara, dis-cursul ducelui Almus &aril soldati sau cel al lui Arpad inain-tea luptei cu Salanus, sunt alcatuite dupi niodelul mareluiistoric roman. De asemenea, datele ce ni se dau asupra Sci-thiei, nu Bunt nelipsite de inriurirea scriitorului Justinus.

Tot astfel, expresiuni ca fama volante, sau quo fortunatua te duxerit, ori comparatiuni ca sicut agni ante arietes, orisicut manipuli post messores fac dovada ci Anonymus, intoc-mai ca odinioari T. Livius, concepea istoria ca o opera li-terara

intocmai ca i istoricii romani, Anonymus vivificadatele seci ale izvoarelor sale istorice gi mai ales vivifica tra-ditiile orale ale familiilor gi ale din astiei arpadiene. Cad,intre izvoarele de capetenie ale primului arhetip de gesteerau, dupa cum a aratat-o, intre alii, Bilint -116man, tradi-tiile, fie ale casei domnitoare, fie ale nobililor.

In ce privegte aceste traditii, trebuie si facem din capullocului o distinctiune. Nu e vorba aci de traditiile ce se gaseauIn gura poporului de rind. Pe acest popor Anonymus Il inla-tura din preocuparile sale gi chiar 11 dispretuegte. Pentru Ano-nymus nu are importan ta decal regele gi nobilimea, din care,In primul rind, facea parte clerul; de multimile de jos, el nuvrea si gtie nimic gi nici micar nu le numegte. In nenumaraterfinduri el spune ca ducele a daruit cutirui fruntag maghiarteritoriul dela ping la impreuni cu toti locuitorii dinacel teritoriu, incole terre, dar nu gasegte cu cale si spuna nicide ce limba, nici de ce nationalitate sunt acei locuitori. Dincând in cand amintegte doar ci, pe limba localnicilor, loca-litatea se numegte, bunaoara, Nougrad, ori ca geful fortiretiise numegte, in graiul local, duca.

De iobagi ne vorbegte, in cateva rinduri, insa iobag, pe

1) Tot astfel: ferro sibi viam et gladio aperuerunt ne reamintegte frazaclasid a scriitorilor antici.

www.dacoromanica.ro

Page 16: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

19

vremea lui Anonymus, este un titlu de noble/14 lar nu desclav.

Istoricii maghiari ne prezinti cucerirea Ungariei drepto ocupare a Ungariei, <<a honfoglalas» sau germ. <<Die Auf-nahme des Landes», ca §i cand /ara n'ar fi fost stipaniti denimeni, ca §i cand n'ar fi fost ocupati de nimeni, o sari pus-tie. Din lectura atenti a lui Anonymus insi reiese in mod ciar

lara a fost cuceriti cu for/a, c Ungurii au inampinat re-zistenti §i a ark in Pannonia §i Pannonia pe vremea aceease intindea pink' la Tisa cat §i in Dacia, numiti uneoriMissia, se gäseau mai multe principate, ocupate de schismatici,cari se giseau subt suzeranitatea impiratului din Constanti-nopol 1). Luptele au fost crincene §i cateodati s'au terminatcu moartea principelui, alti datä printr'o cisitorie a fiiceiprincipelui cu fiul ducelui maghiar, revenindu-i principatulca zestre. Luptele au Onut uneori siptimini intregi unamebdomadam, alteori generalii unguri au scapat sinito§i §i te-feri: sani et incolumes reversi sunt, alteori se antmli bucuriascipirii, gaudia salutis. Nu lipsesc nici cazuri cand rezistenlaaria' este rizbunatä prin tradilionala spanzuritoare, iar nu-mele lui Attila, ca strimo§ al lui Arpad, este fluturat, ori decate ori Ungurii vroesc sà intimideze populaçiile localnice,cari aveau oroare de amintirea präpidului hunic §.1 a aiciu-lui lui Dumnezeu>>.

S'a spus, de atatea ori, cà localnicii nu-§i aveau locuin/efixe §i cä erau migratori. Faptul nu poate si fie decat in parteexact. Romanul a fost legat de pimantul strimo§esc §1 nu s'adespärlit de el dealt vremelnic. De altfel, credem, ci se comiteo mare gre§ali &and se judeci stirile din trecut dupi ideile dinprezent. Pentru noi cei de astizi, agricultura este, de sigur,o stare sociali superioari pistoritului. Dar n'a fost, in general,totdeauna astfel. Nu mai departe decat in secolul trecut, maiales inainte de ridicarea robiei, din 1848, pistorii §i proprie-tarii de vite se bucurau nu numai de o stare materiali maibunä, dar §1 de situnie sociali superioari celorlalpirani. Pastoril nu erau legali de glie §1 nici nu munceauca robi, Cu capul aplecat, pe mogia altora. Ei se bucurau de

1) Cf. Anonymus Cap. XX, uncle Menumorout vorbegte de anilmogiiaubjugati de Huai. 'Accost strilmogi nu putean fi deck Romani.

www.dacoromanica.ro

Page 17: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

mai multi libertate §i aveau, in once caz, un orizont al lor maideschis.

Pistorii romani de cari ne vorbe§te Anonymus ci triiauIn Pannonia,--pistori despre cari ne vorbesc atit cronicile dingrupa I cit §i cronicile din grupa II-a,precum §i pistorii cevor fi piscut vitele §1 oile lor prin eimpiile §i pidurile Ardea-lului, eran populatiuni stipinitoare ale localititilor in caritriiau §i in cari «s'au pomenit>>. Ele insi au fost supuse denivilitori gi au fost supuse mai ales din cauza superiorititiiarmelor acestora. Anonymus ne vorbegte chiar gi de balistae,ma§ini de rizboiu, pe cari le intrebuintau Ungurii, daci nuIn timpunui Arpad, cel putin in secolul al XII.

Cuceriti prin puterea armelor sau supugi, uneori, numaide teama nivilitorilor, locuitorii autochtoni au urmat condi-tiunea celor siii si se supuni, au fost adeci sub jugaçi, dupifavorita expresie plastici intrebuintati de stilul Anonimului.

populatiunile romanice, Az olethok, pe cari «Pais Dezsöle constati in timpul Anonimului In Pannonia in regiunea Ba-latonului au dispirut cu totul, nelisindu-ne dealt citevaurme in toponomastici, §i au dispirut de asemenea cu totul §icei din nordul fostei Ungarii, ne mai mentinindu-se decit ceidin stinga Tisei §1 din Carpatii orientali.

Ci faptele, pe cari ni le istorisegte cronica Anonimului,nu s'au putut petrece, toate, subt domnia lui Arpad, aceastaeste sigur. Anacronismul ,cel putin in ce privegte cucerirea Ar-dealului, este neindoios. De altfel, Anonymus nici nu cunogteaArdealul, decit in mod foarte vag; el, in afari de lupta cuGelu, nu ne vorbe§te de nici o localitate din Ardealul istoric,din Ardealul de dincoace de muntii Apuseni, de§i ne da o su-medenie de aminunte despre regiunile din nordul Ungariei§i din tinutul Dunirii §i al Tisei.

Aceasti constatare; este o dovadi siguri pentru vechimeaoperii lui Anonymus §i, in acelagi timp, pentru arzia cucerirea Ardealului.

In ce privegte informatiunile ce ni le di Anonymus des-pre Rominii gisiti in fosta Ungarie, la venirea Maghiarilor,acestea au fost studiate aminuntit aproape de toti istoricii no-gtri mai de seami, incepind cu Petru Maior, in Istoria pentruinceputul Romeinilor in Dacia gi pini la Hagdeu, Xenopol §iOnciul gi au fost discutate, in cirti gi articole de reviste, gi de

www.dacoromanica.ro

Page 18: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

21

scriitorii no§tri de astizi, in frunte cu d. N. Iorga, reprezentan-tul cel mai autorizat al istoriografiei romane§ti din zilelenoastre

Anonymus este un mare istoric. Iati caracterizarea ce-iface unul dintre cei mai de seami scriitori unguri: <<Sonoeuvre, malgré ses damns, est une oeuvre de savant qui domineson époque. Comme oeuvre littéraire, son histoire, toute frag-mentaire qu'elle est aujourd'hui, est une des créations les plusharmonieuses de l'historiographie latine du Moyen-Age. L'Ano-nyme &ail un homme de science et un écrivain doué de Bensartistique et muni d'une plume, au sens que ces mots avaientau XII-e siècle. Dans l'histoire de la conquête de la patrie,son récit, soigneusement élaboré, aussi bien au point de vuestratégique que géographiqrue, prouve la pénétration de sacritique, sa réflexion méthodique, et la profondeur de ses con-naissances>> 2).

Si fie oare posibil ca un ma de mare scriitor, cu a§a defrumoase calitài istorice, si se fi inplat, numai i numai, ince prive§te pe Romani? Nu o credem.

Vezi, In special, Les plus anciennes chroni,ques hongroises et le passédes Rountain.s in Bulletin de la sect. hist. de r Ac. Roum. IX, a. 1921 Di X, a.1923.

Bál. H6man, La premigre période de rhistoriographie hongroise,.Revue des études hongroises, m u. 1925, p. 762.

www.dacoromanica.ro

Page 19: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

INCIPIT PROLOGUS IN GESTA HUNGARORUM.

P. dictus magister ac quondam bone memorie gloriosissimiBele regis Hungarie notarius N su.o dilectissimo amico, uirorabili et arte litterais scientie inbuto, salutem et sue peticioniseffectuni 1) Duni ohm in solari studio simul essemus et in hystoriaTroiana, quam ego cum summo amore complexus ex libris DarethisFrigii ceterorumque auctorum, sicut a magistris mei audiueram, inunum uolumen proprio stilo compilaueram, pari uoluntate legere-mus, petisti a me, ut sicut hystoriam Troianam bellaque Grecoruniscripseram; ita et genealogiam regum Hungarie et nobilium suo-rum, qualiter septem princip ales persone, que Hetuanoger uocantur,de terra Scithica descenderunt, uel qualis sit terra Scithica, et qua-liter sit generatus dux .Almus, aut piare uocatur Ahnus primusdux Hungarie, a quo reges Hungarorum originem duxerunt, uel quotregna et reges sibi subiugauerunt, aut quare populus de terra Sci-thica egressus per ydioma alienigenarum Hungarii et in sua ling-uapropria Mogerii uocantur, tibi scriberem. Promisi et 2) enim me fac-turum; sed aliis negotiis impeditus, et 8) tue peticionis et mee pro-missionis lam pene eram oblitus, nisi mihi per litteras tua dilectiodebit= reddere monuisset. Memor igitur tue dilectionis quamuasmultie et diuersis huius laboriosi 4) seculi impeditus sim negotiis, fa-cere tamen aggressus sum, que facere iussisti et secundum tradicio-nes diuersorum hystoriographorum, diuine gratie fultus auxilio, opti-mum estimans, ut ne posteris in ultimam generationem obliuioni tra-datur. Optimum ergo duxi, ut uere et simplioiter tibi scriberemquod legentes possint agnoscere, quomodo res geste essent. Et si tam

Unii comentatori au citit effectual,.

et este adaus in manuscris mai tirziu, de alti mini.et este adaus in manuscris mai tfirziu, de alti mini.laboriosi, dupi acest cuviint este o stersituri, rasuri.

www.dacoromanica.ro

Page 20: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

24

nobilissima gens Hungarie primordia sue generationis et fortia que-que (acta sua ex falsis (abulia rusticorum uel a garrulo canta iocu-latorum quasi sompniando audiret, ualde indecorum et satis in-decena esset. Ergo potius an non 1) de certa scripturarunz explana-tione et aperta hystoriarum interpretatione rerum ueritatem nobili-ter percipiat Felix igitur Hungaria, cui aunt dona data uaria, oznni-bus enim .horis gaudeat de munere sui litteratoris, quia exor-dium 2) genealogie regum suorum et nobilium habet, de quibus regí.bus sit laus et honor regí eterno et sancte Marie matri eius, pergratiam cuius reges Hungarie et nobiles regnum habeant felici finehic et in euum, Amen.

L DE SCITHIA

Scithia igitur maxima terra est, que Dentumoger dicitur; uer-sus orientem (unis cuius ab aquilonali parte extenditur usque adnigrum pontum. A tergo autem habet flumen, quod dicitur Thanais,cum paludibus magnis, ubi ultra modum habundanter inueniunturzobolini ita, quod non solum nobiles et ignobiles uestiuntur mde,uerum etiam bubulci, et subbulci ac opiliones sua decorant need-menta 3) in terra ilia. Nam iM habundat aurum et argentum et in-ueniuntur in fluminibus terre illius preciosi lapides et gemme. Aborientali uero parte uicina Scithie fuerunt gentes Gog et Magog,quos inclusit magnus Alexander. Scithica autem terra multum pa-tula in longitudine et latitudine, homines uero, qui habitant eam,uulgariter Dentumoger dicuntur usque in hodiernum diem, et nut-kus 4) umquam imperatoris potestate subacti fuerunt. Scithici enimaunt antiquiores populi et est potestas Scithie in oriente, ut supradizdmus. Et primus rex Scithie fuit Magog filius Iaphet et gens °)illa a Magog rege uocata est Moger, a cuius etiam progenie regiadescendit nominatissimus atque potentissimus rex Athila, q-ui aunodominice incarnationis CCCC° L° i° 6) de terra Scithica descendenscum ualida mann in terram Pannonie uenit et fugatis Romanis reg-num obtinuit; et regalem sibi locum constituit iuxta 7) Danubiu,m

In text se vede urmi de corecturi de o aid; mini. In original era wno,corectat in urmil ammodo; an non nu 6e poste citi.

Dupi acest cuvint In text se vede o rasuri.Dinteo gre§ali de manuscris este transcris in text vestimeta.Corecturi de alti mina; inainte era nullus.Gens, s final e o suprascriere contimporani.In original este al doilea i e ras.In manuscris avem numai lux.

www.dacoromanica.ro

Page 21: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

25

super caladas aguas 1) et omnia antigua opera, que ibi tinuenit,renouari precepit et in circuitu muro fortissimo edificauit, que perlinguam Hungarieam dicitur nunc Buduuar et a Teothonicis Ecil-burgu 1) vocatur. Quid plura? Iter hystorie teneamus. Longo aute.mpost tempore de progenie eiusdem regia Magog descendit Vgek paterAlmi ducis, a quo reges et duces Hungarie originem duxerunt, sicutin sequentibus dicetur. Scithici enim, sicut diximus, aunt antiquiorespopuli, de qulibus hystoriographi, qui gesta 3) Romanorum scrip-serunt, sic dicunt: Quod Scithica 4) gens fuisset sapientissima 5) etmangueta 8 )qui terram non laborabant et fere nullum peccatumerat inter eos. Non enim habebant domos artificio paratas, sed tan-tum. tenptoria T) de filtro parata. Carnes et pisces et lac et mel man-ducabant et pigmenta 8) multa habebant. Vestiti enim erant depellibus zobolorum et aliartun ferarum. Aurum et argentum et gera-mas habebant sicut lapides, quia in fluminibus eiusdem terre in-ueniebantur. Non concupiscebant aliena, quia onmes diuites erant,babentes animalia multa et uictualia aufficienter. Non erant enimfornicatores, sed solummodo unusquisque suam habebat uxorem.Postea uero iam dicta gens fatigata in bello ad tantain crudelitatemperuenit, ut quidam dicunt hystoriographi, quod iracundia ductihumanam manducassent camela et sanguinem bibissent hominum.Et credo, quod adhuc eos cognoscetis duram gentem fuisse de fruc-tibus eorum. Scithica enim gens a nullo im.peratore fuit subiugats.Nam Darium regem Persarum cum magna turpitudine Scithici fe-cerunt fugere, et perdidit ibi Darius octoginta milla hominum etsic cum magno timore fugit in Persas. Item Scithici Cirum 9) regemPersarum cum trecentia et XXX milibus hominum occiderunt 13).Item Scithici Alexandrum magnum filium Phylippi regia et regineOlympiadia, qui multa regna pugnando sibi sublugauerat, ipsumetiam turpiter fugauerunt. Gens namque Scithica dura erat ad sus-

Aquas, urmil de rasnri.Ecilburgu, nrmi de rasura.Gesta, corecturi de alfil mini.Scishica, coreetnri de alti mini; original Scithici.Sapientissima, coreetnri de alti m'inri; mai inainte era sapientissimi.Mansueta, eareoturi de alti mfini; mai inainte era mansueti, Fraza,

inainte de coreeturi, era: quod Scithici. gens luissent sapientissimi et mansueti.Tenptoria, in cnvint se vede o rasnri; in original temptoria.Pigmenta, probabil un lapsus calami, in loe de jumenta.Cirum, eorecturi de alti mini; inainte era Cirium.Occiderunt, coreeturi de alti mini; inainte probabil era exciderum.

www.dacoromanica.ro

Page 22: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

26

tinendum omnem laborem et erant corpore magni Scithici et fortesin bello. Nam nichil habuissent in mundo, quod perdere tim.uissentpro illata sibi injuria. Quando enim Scithici uictoriam habebant,nichil de preda uolebant, ut moderni de posteris suis, sed tantum-modo laudem exinde querebant. Et absque Dario et Cyro atque Ale-xandro nulla gens ausa fuit in miniao in terram illorum intrare.Predicta uero Scithica gens dura erat ad pugnandum et supcc equosueloces, et capita in galeis tenebant, et lama ac sagittis melioreserant super omnes nationes mundi et sic cognoscetis eos fuisse deposteris eorum. Scithica enim terra quanto a torrida zona ramotioreat, tanto propagandis generibus salubrior. Et quamuis admodumsit spatiosa, tamen multitudinem populorum in ibi generatorum necalere safficiebat, nee capere. Quapropter septem principales per-Bone., qui Hetumoger dicti sunt, angusta locorum non sufferentes, eamazime deuitare cogitabant Tune hee 1) septem principales personehabito inter se consilio constituerunt, ut ad occupandas sibi terras,quas ineolere possent, a natali discederent solo, sicut in consequen-tibus dicetur.

II. QUARE HUNGARI DICITUR.

Nune restat dicere, quare populus de terra Scithica egressusHungari uocantur. Hungari dicti sunt a castro Hungu eo, quod sub-iugatis sibi Sclauis, VII principales persone intrantes terram Pan-nonie diutius ibi morati sunt. Vnde omnes nationes circumiacentesnocabant Almum. filnun Vgek ducem de Hunguar et suos militesaocabant Hunguaros. Quid plura? His omissis redeamus ad prop°.situm opus iterque hystorie teneamus et, ut spiritus smalls dicta-uerit, inceptum opus perfioiamus.

HI. DE ALMO PRIMO DUCE.

Anno dominice incarnationis DCCC° XVIIII°, Vgek, sicutsupra diximus, longo post tempore de genere Magog regis erat qui-dam nobilissimus dux Scithie, qui duxit sibi uxorem in Dentumogerfiliam Eunedubeliani ducis, nomine Emesu, de qua genuit filium,qui agnominatus 2) est Almus. Sed ab euentu diutino eat nconinatus

Hee, corecturi de alti mini; 1nainte era hii.Agnominatus, silaba no este scrisfi deasupra cuvintului, de o alai.

mini.

www.dacoromanica.ro

Page 23: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

27

Almus, quia matri eius pregnanti per sompnium apparuit diurnanido in forma asturis, que quasi ueniens eam grauidauit et innotuitei, quod de utero eius egrederetur torrens, et de lumbis eius resesgloriosi propagarentur, sed non in sua multiplicarentur terra. Quiaergo sompnium in lingua Hungarica dicitur alma, et illius ortus persompnium fuit pronosticatum 1), ideo ipse uocatus est Almus. Veaideo uocatus est Almus idest sanctus, quia ex progenie eius sanctireges et duces erant n.ascituri. Quid ultra? 2)

IV. DE DUCE ALMO.

Dux autem Almus, postquam natus est in mundum, factum estduci Vgek et suis cognatis gaudium magnum') et f ere omnibusprimatibus Seithie eo, quod pater suus Vgek erat de genere') Ma-gog regis. Erat enim ipse Almus facie clecorus, sed niger et Wigroshabebat oculos, sed magnos, statura longus et gracilis, manus verohabebat grossas et digitos prolixos et erat ipse Almus pius, beniuo-lus, largus, sapiens, bonus miles, hylaris dator omnibus Mis, qui inregno Scithie tune tempore erant milites. Cum autem ipse Almusperuenisset ad maturani etatem, uelut donum spiritus sancti eratin eo, licet paganus, tamen potentior fuit et sapientior omnibus du-cibus Scithie et omnia negotia regni eo tempore faciebant consilioet auxilio ipsius. Dux autem Almus, dum ad maturam etatemuentutis peruenisset, duxit sibi uxorem in eadem terra, filiam cwius-dam nobilissimi ducis, de qua genuit filium nomine Arpad, quemsecum duxit in Pannoniam, ut in sequentibus dicetur.

V. DE ELECTIONE ALMI DUCIS.

Gens itaque Hungarorum fortissima et bellorum laboribus po-tentissima, ut superius diximus, de gente Sciihica, que per ydiomasuum proprium Dentumoger dicitur, duxit originem. Et terra illanimia erat plena ex multitudine populorum inibi generatorum, utnec alere silos sufficeret nec capere, ut supra diximus. Quapropter

Pronosticatum, silaba ca este serisii deasnpra enviintului, de o alfilnáni.

Ultra, urmi de rasuri.Gaudium magnum, corecturi de alta mina; in original fusese magnum

gaudium.Genere, urmi de rasnri.

www.dacoromanica.ro

Page 24: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

28

tuno VII principales persone, qui Hetumoger uocantur, usque in ho-(Rennin' diem, angusta locorum non sufferentes, habito (inter se con-silio, ut a natali solo discederent, ad occupan.das sibi terrag, cpias in-colere possent, armis et bello querere non cessarunt. Tune elegeruntsibi querere terrain. Pannonie ,quam audiuerant fama uolante terrainAthile regia egse, de cuius progenie dux Almus pater Arpad desoexide-rat. Tuno ipsi VII princip ales persone communi ) et uero cough° in-tellexerunt, quod inceptum iter perficere non possent, nisi ducemse preceptorem super se habeant. Ergo libera uoluntate et communicoliseum]. VII uirorum elegerunt gibi ducem ac preceptorem in filingfiliorum suorum usque ad ultimam generationem Almum filiumVgek, et qui de eius generatione deacenderent, quia 2) Amus duxfilius Vgek et qui de generatione eius descenderant, clariores erantgenere et potentiores in bello. Isti enim 'VII principales personeerant uiri nobiles genere et potentes in bello, fide stabile& Tune pariuoluntate Almo fludi sic dixerunt: Ex hodierna die te nobis ducem mepreceptorem eligimus et, quo fortuna tua te duxerit, illuc te se-quemur. Tune supradicti uiri pro Almo duce more paganismo fusispropriis sanguinibus in unum uas ratum fecerunt iuramentum. Etlicet pagani fuissent, (idem lamen iuramenti, quam tune fecerentinter se, usque ad obitum ipsorum seruauerunt tali modo.

VI. DE ILTI'ut,MENTO EORUM.

Primus status iuramenti sic fuit: Vt quamdiu uita duraret,tam ipsis, quam etiam posteris suis semper ducem haberent de pro-genie Almi ducis. Secundus status iuramenti sic fuit: Vt quicquidtoni per labores eorinn acquirere possent, nemo eorum expers fieret.Tercius status iuramenti sic fuit: Vt isti principales persone, qui sualibera uoluntate Almum sibi dominum elegerant, quod ipsi et filiieortun nuncruam a donsilio ducis et honore regni omnino priva-rentur. Quartug status iuramenti sic fuit: Vt siquis de posteris eoruminfidelis fieret contra personam ducalem et discordiam faceret interducem et cognatos suos, sanguis nocentis fuderetur, sicut sanguiscorum fuit fusus 3) in juramento, quod fecerunt Almo dual Quintusstatus iuramenti sic fuit: Vt siquis de posteris ducis Almi et aliarum

Communi, in cnvint o urmit de coreeturi.Quia, rasurl, inainte era a quia.Fusus, corecturi de alti

www.dacoromanica.ro

Page 25: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

29

personaram principalimn iuramenti statuta 1) (ipsorum infringereuoluerit, anathemati subiaceat in perpetuam. Quorum VII uiroruzmnomina hec fuerunt .Almus pater Arpad, Eleud pater 2) Zobolsu, aquo genus Saac desoendit, Cunda pater Curzan, Ound pater Ete, aquo genus Calan et Colsoy descendit, Tosu pater Lelu, Huba, a quogenus Zemera descendit, VII-us Tuhutu.m pater Horca, cuius filafuerunt Gyyla et Zombor, a quibus genus Moglout descendit, ut in-ferius dicetur. Quid plura? her hystorie teneamus.

VIL DE EGRESSU EORUM.

Auno dominice incarnationis D. CCC L XXXIiI, sicut in an-nalibus continetur cronicis, septem principales persone, qui Hetu-moger uocantur, egressi sunt de terra Scithica uersus oocidentem, interquos Almus dux filius Vgek de genere Mago g regia luir bone memo-rie, dominus et consiliarius eorurn, una cum uxore sua et filio suoArpad, et duobus filiis Hulec auunculi sui, scilicet Zuard et Cadusa,necnon C11131 multitu.dine magna populorum non numerata federa-torum de eadem regione egressus est. Venientes autem dies pluri-mos per deserta loca et fluuium Etyl super tulbou sedentes ritu pa-ganismo transnatauerunt et nunquam uiam. 2) ciwitatis uel habitaculiinu.enerunt Nec labores hominum comederunt, ut mos erat corum,sed carnibus et piscibus uescebantur, donec in Rusciam, que Susuclaluocatur, uenerunt FA itmenes comm fere quottidie erant in usna-tione, unde a die illo usque ad presens Hungarii sunt pre ceterisgentibus 4) meliores in uenatu. Et sic Almus dux cum omnibus suisuenientes terram intrauerunt Rusoie, que uocatur Susud.a12).

VIII. DE RUTENIA.

Postquam autem ad partes Rutenorum peraenerunt, sine ali-qua contradicione usque ad citsitatem Kyeu transierunt, et dum perciuitatem Kyeu transissent, fluuiu.m Deneper 8) transnauigando, no-kerunt regnum Rutenorum sibi erubiugare. Tune (luces Rutenorum

Statuta, in manuscris e gresit statura.Pater, cuvintul et, ce era scris dupil pater, e ras.Pian:, dupi acest cuviint e o rasuri.Gentibus, corecturi de o ala mini; in original probabil era generibus.Susudal, cuvintul intreg este seria pe o rasuri de alta mira.Deneper, originalul seria in doui cuvinte: de neper.

www.dacoromanica.ro

Page 26: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

30

hoc intelligentes timuerunt nalde eo, quod audiuerant Almum du-ce.m filium. Vgek de genere Athile regia ease, cui proaui eornm an-nuatim tributa persoluebant. Attamen dux de Hyeu 1) conuocatisonmibua primatibua side, habito inter se conailio, elegerunt, ut pug-nam promouerent contra Almum ducem, et magia uellent moribello, quam amitterent regna propria, et subiugati easent sine suasponte duoi Almo. Statim dux de Kyeu, miseis legatis, VII ducesCumanorum suos fidelissimos amicos in adiutorium postulauit. Tunehii VII duces quorum nomina hec fuerunt: Ed, Edum 2), Etu, Bun-ger, Ousad pater Ursuur, Boyta, Ketel pater Oluptulma, non modicamultitudine equitum insimul coadunata, causa amicicie ducis deKyeu celerrimo cumu contra Almuin ducem uenerunt Et dux deKyeu cum exeroitu 5) suo obuiam processit eis et adiutorio Grins-norum armata multitudine contra Alumni ducem uenire ceperunt.Dux uero Almus, cuius adjutor erat sanctus spiritus, armis indutus,ordinata acie, super equum suu.m sedendo, ibat huc et illuc confor-tans suos milites, et facto impetu, stetis ante °nines suos et dixit eis:O Scithici et conmilitones mei, aid fortissimi, memores 4) estateinitium uiarum uestrarum guando dixistis, quod terram, (pain in-eolere possetis, armis et bello quereretis. Ergo nolite turban i demultitudine Ruthenorum et Cumanorum, qui assimulantur nostriscanibus. Nam canes statim, ut audiunt uerba dominorum suorum,Donne in timorem uertuntur? Quia uirtus non ualet in multitudinepopuli, sed in fortitudine animi. An nescitis, quia unus leo multasceruos in fugam uertit, ut dicit quidam philosoph,us? Sed hiisomissis dicam uohis: Quia enim potuit contra stare militibus Scithie?Nonne Darium regem Persarum Scithici in fugam conuerterunt etsic cum timore et maxima turpitudine fugiit in Persas et perdictitibi octoginta mills hominum? Aut name Cyru.m regem PersarumScithici cum trecentis XXX-ta milibus occiderunt? 6). Aut nonnemagnum Alexandrum filium Philippi regia et regine Olimpiadis,qui multa regna pugnando sibi subiugauerat, ipsum etiam Scithiciturpiter fugauerunt? Unde strennue et fortiter pugnemus contra

Hyeu, gresit in loe de Kyeu.Edum, mai arziu Edumen.Exercitu, gresit ercitu.Memores, corecturá de eta mina; original memor; hilaba es scrisi in

urmi deasupra.Occiderunt, corecturi de alti mini; original exciderunt; silaba oc

serial demmpra.

www.dacoromanica.ro

Page 27: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

31

eos, qui assimilantur nostris canibus, et sic multitudfinem eorumtimeamus, ut mwmarum multitudinem. Hoc audientes milites Ahniduela multum sunt confortati statimque sonuerunt tubas bellicasper partes, et conmixta est atraque ocies hostium, oeperuntquepugnare acriter inter se et interficiebantur plurimi de Ruthenis etCumanis. Predicti yero duces Ruthenorum. et Cumanoru.m uidentes8008 deficere in bello, in fugam uersi sunt, et pro salute ufite pro-permites, in ciuitatem Kyeu intrauerunt. Almus dux et sui militespersequentes Ruthenos et Cumanos toque ad ciuitatem Kyeu ettonsa 1) capita Cumanorum Almi ducis milites mactabant, tanquanrcrudas cucurbitas. Duces uero Ruthenorum et Cumanorum in ciui-taiem ingressi uidentes audatiam Scithicorum, quasi muti remanse-runt.

IX. DE PACE INTER DUCEM ET RUTHENOS.

Dux uero Almus et sui milites adepta uictoria, terras Rutheno-rum sibi subiugauerunt et bona eorum accipientes in secunda eb-domada ciuitatem Kyeu ceperunt expugnare. Et dum scalas ad mo-rum ponere cepissent, uidentes duces Cumanorum et Ruthenorumaudatiam Scithicorun, timuerunt ualde. Et dum hoc intellexissent,quod eis obsistere non ualerent, tunc missis legatis, dux de Kyeu etaliii duces Ruthenorum necnon Cumanorum, qui ibi fuerunt, roga-nerunt Almum ducem et principes 8008, ut pacem facerent cum eis.Cum autem legati uenissent ad Almum duc,em, et eum rogassent, utdomini eorum de sedibus non expellerentur suis, tune dux Almus,mito consilio cum suis, sic legatos remfisit Ruthenorum, ut duces etprimates sui filios anos in obsides darent tributumque annuatim per-soluerent decem milia marcarum, et insuper uictum, uestitum et alianecessaria. Duces uero Ruthenorum, licet non sponte, tamen hecomnia Almo duei concemerunt, sed rogauerunt Alinum ducem, utdimissa terra Galicie, ultra siluam Houos 2 ) uersus occidentem interram Pannonie descenderent, que primo Athile regio terra fuis-set 8), et laudabant eis terram Pannonie ultra modum esse bonom.Dicebant enim, quod ibi confluerent nobilissimi fontes aquarum Da-

Tonsa, in litera o se observi urmele unei corecturi de ala mina.Hoyos, in original erau douä cuvinte: Hé vos, impreunate in urmi de

o altil mina.Fuisset, corecturi, inainte era fuissent.

www.dacoromanica.ro

Page 28: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

32

nubius et Tyseia et allí nobiliatni fontes bonis piseibus habun-dantes, quam terram habitarent Sclavi, Bulgarii et Blactiii ac pas-tores Romanorum. Quia post mortem Athile regis terram PannonieRomani dicebant pascua esse eo, quod greges eorum in terra Pan-nonie pascebantur, et jure terra Pannonie pascua Romanorum easedicebatur, nam et modo Romanti paseuntur de bonjs Hungarie.Quid plura?

X. DE VII DUCIBUS CUMANORUM.

Dux uero Almus et sui primates, mito inter se comino, peti-cioni 1) ducum Ruthenorum satisfacientes, pacem cum eis feceruntTunc duces Ruthenomm, scilicet de Kyefu. et Sudal 2), ut ne de se-dibus mis expellerentur, filios suos in obsides dederunt 5) Almoduel, et cum eis miserunt X-eem milia marcarum, et mille equoscum seRis et frenis more Ruthenico omatis, et oeutum pueros Cu-manos et XL camelos ad onera portanda, pelles ermelinas et griseassine numero, ac alia multa munera non numeraba. Tune prenomi-nati duces Cumanorum, scilicet Ed, Edumen, Etu, Bunger 5) paterBorsu, ()usad pater 13rsuuru, Boyta, a quo genus Brucsa descendit,Ketel pater Oluptulma, cum uiddssent pietatem Almi ducis, quamfecit circa Ruthenos, peclibus eius prouoluti se sua oponte duci Almosubdugauerunt dicentes: Ex hodierno die nobis te dominum ac pre-ccptorem tuve ad ultimam generationem eligimus, et quo te for-tuna tua duxerit, j'Une te sequemur. Hoc etiEun, quod uerbo dixeruntAlmo duci, fide iuramenti more paganismo firmauerunt et eodemmodo dux Almus et 5) sui primates eis fide se et juramento se con-strinxerunt Tunc hii VII duces Cumanorum cum uxoribus et filiismis necnon cum magna m.ultitudine in Pannonia uenire coneesserunt.Similiter etiam O) multi de Ruthenis Almo dad adherentes secum inPannoniam uenerunt, q-uorum posteritEus usque in hodiernum diemper diuersa loca in Hungaria habitat.

Peticiani, silaba ci a fost serial de asupra mai dirziu de aceeasiSudal, croare in loe de Susudal.Dederunt, urznii de rasurti.Bunger, corecturi de aceeasi mima; inainte era Burger.Et. deasupra euvintului o rasura.Etiam, corecturi de altil mitni; inainte era et.

www.dacoromanica.ro

Page 29: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

33

XI. DE ClVITATIBUS LODOMER ET GALICIA

Tunc Almus dux et ahi principales persone, qui 1) Hetumogerdicuntur, necnon dures Cumanorum una cum cognatis et famulis acfamulabus 7) suis egressi sunt de Kyeu, et in ductu Ruthenorum Kye-uy-ensium uenerunt llegue ad ciuitatem Lodomer. Dux uero Lodo-meriensis et sui primates obuiam Almo duci usque ad conf inium 3)regla cuna divensis preciosis mun,eribus processerunt et ciuitatentLodomeriam nitro e,i aperuerunt. Et dux Almus cum omnibus Buiain eodem loco per tres ebdom.adas mansit, in tercia uero ebdomadadux Ladomeriensis duos filios sitos cum omnibus fillis 4) iobagionu_msuorum duci. Almo in ()baldes dedit, et insuper duo milia marcarumargenti et centurn marcas aun i 3) cocti cum pellibua et palliis nonnumeratis et CCC equos cum sellis et frenas, et XXV camelos etmille boues ad onera portanda et alia m.unera non numerata tamduci quam suas pritnatibus presentauit. Et in quarta ebdomada duxAlmus cuna suis in Galiciara uenit et ibi requiei locum sibi et suiselegit. Hoc duna Galieie dux audiuiseet obuiam Almo duci cum om-nibus suis nudis pedlibus uenat et diuersa muriera ad usum Almaducis presentauit et aperta porta ciuitatis Galicie, qu.asi dominumsuum proprium hospicio 0) recepit, et unicum filium suum cu.m ce-teris filiis primatu.m regni sui in obsidem dedit et insuper X farisiosoptimo& et CCC equos cum sellis et frenis et tria milia marcarumargenti, et CC marcas aun i et ueste,s nobilissimas tam 7) duci guaraetiam omnibus 9) militibus suis condonauit. DI= enim dux Almusrequiei locum per mensem unum in Galicia habuisset, tune dux Ga-licie oeteriq-ue consocia sui, quorum filiii in obsides positi eirant, eficAlmum duce.m et suos nobiles rogare ceperunt, ut ultra Howos uer-sus occidentem in terram Pannonie descenderent. Dicebant enim eiesic, quod terra illa nimia bona esset et ibi confluerent nobilissimifontes, quorum nomina hec essent, ut supra 3) diximus- Danubius,Tyscia, Wag, Morisius, Crisius, Ternura et ceteri, que etiam primo

Qui, corectura de alfa mina; inainte era que.Famulabus, fiind o ruptura, cuvintul e despirtit in doui.Confinium, corecturi de alta mina; inainte era finium.Filiis, dupi acest cuvfmt este o rasura.Aun, urma de rasura.Hospicio, corecturi de alta mana; inainte era hospiciumTam, corectura de alta mina; inainte era quam.Onusibus, original era omnibus etians.Supra, corectura de alta mina, mai inainte era super.

www.dacoromanica.ro

Page 30: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

34

fuisset terra Athile regis, et mortice illo preoccupassent Romaniprincipes testram Pannonie cacique ad Danubium, ubi collocauis-sent 8) pastores suos. Terram uero, que iacet inter Thiseiam et Da-ambit= preoeeupauisset sibi Keanus magnus dux Bulgarie, anus Sa-lani duds, usque ad confinium Ruthenorum et Polonoruin et fe-cisset ibi habitare Sdauos et Bulgaros. Terram uero que eat interThisciam et siluam Igfon, que iacet ad Erdeuelu, a fluuio Morususque ad fluuium Zomus preoccupauisset sibi dux Morout, cuiusnepos dictus est ab Hungaris Menumorout co, quod plures habebatmilieus et terram illam habitarent gentes, qui dicuntur Cozar 2).Terram uero, que eat a (luuio Morus usque ad castruan Vrscia preoccu-pauisset 8) quidam dux nomine Glad 4) de Bundyn castro egressusadiutorio Cunlaccorum, ex claims progenie Ohtum fuitt motus, quenapostea longo post tempore sancti regis Stephani, Sunad filius Dobucanepos regia 5) in castro suo iuxta Morisium interfecit eo, quod pre-dicto regi rebellis fuit in omnibus Cui edam predietus rex probono seruicio suo uxorem et eastrum Ohtu.m CUM omnibus apendiciissuis condonauit, sicut enim mos est bonorum dominorum suos fi-deles remunerare, quod castrum nano Sanad nuncupatur. Quidultra ?

XII. QUOMODO PANNONIAN' INTRAUERUNT.

Dux uero Almus et sui primates acquiescentes consiliis Ruthe-norum, pacem firmissimam cum eis 6) fecerunt. Duces enim Ruthenormal, ut ne de sedibus Buis expellerentur, filies suos, ut supradiximus, in obsides dederunt cum muneribus non numeratis. Tuncdux Galicie duo muja sagittatorum 8) et Efl-a milia rusticorum an-teire precepit, qui eis per siluam Houos uiam prepararent usquead coufinium Hung, et omnia jumenta eorum uictualibus et aliisneeesearlis onerauit, et pecudes ad utictum ecmdonauit sine numero.Tunc VII principales persone, qui 5) Hetumoger dicuntur et

Collocauissent, original collocassent; silaba vi a fost suprapusi in urmide o alti mini.

Cozar, original gentes Cozar qui dicuntur.Preoccupcutisset, orig. preoccupauissent.Glad, corecturi de alti mini; inainte era gaad.Regis, corecturi de alti mini; inainte era regem.Cum eis, aceste doui cuvinte an fost adaugate ulterior de alti mini.Sagittatorum, corecturi de alti mini; orig. sagittarum.Qui, corecturi de alti mini; orig. que.

www.dacoromanica.ro

Page 31: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

35

duces Cumanorum quorum nomina supra diximus una cum cogna-tis et famulis ae famulabus consilio et auxilio Ruthenorum Gu-lick sunt egresei in terrain Pannonie. Et sic uenientes per siluamHouos ad partes Hung descenderunt. Et cum illue peruenissent,locum, quern primo occupauerunt, Muncas nominauerunt eo,quod CUM maxiimo labore ad tenon', quoin sibi adoptabant,peru.enerant. Tune ibi pro requie laborum euerum XL dies per-manserunt, et terram ultra, quam dici patest, dilexerunt Sdauiuero habitatores terre audientes aduentum eorum, timueruntualde, et sua sponte se Almo duci subiugauerunt eo, quod audiuerantAlm.um ducem de genere Athile regis descendisse. Et lieet homin.esfuissent Salani duds, -Lumen cum magno honore et timore seruiebantAlmo dud omnia, que sunt neceasaria ad uictum, aicut decet dominosuo, offerentes. Et talla timor et tremor irruerat super habitatoresterre et adulabantur 1) duci et Buis primatibus, sicut semi ad suosproprios dominos, et laudabant eis fertilitatem terre illius. et narrasbunt, quomodo mortuo Athjla 2) rege, magnus.Keanus preauus 2) du-ela 4) Salani dux de Bulgaria egrestms, auxilio et consilio imperatorisGrecorum preoccupauerat terram ilium, qualiter etiam ipsi Sclaui deterra Bulgarie conductu ') fuerunt ad confinium Ruthenorum etqualiter nunc Salanus dux eorum se et suos teneret et quante potes-tatis asset circa suos uicinos.

XIII. DE HUNG CASRO.

Tunc 4) dux Alums et sui primates audientes talla, lecioresfacti aunt solito, et ad castrum Hung equitauerunt, ut caperent eum.Et cl.um castra metati &agent circa murum, tune comes diusdem castrinomine Loborcy, qui in lingua eorum duca uocabatur, fuga lapsusad castrum Zemlum 7) properabat, quem milites ducis persequentesiuxta quendam fluuium comprehendentes, laqueo auspenderunteodem loco, et a die illo fluuium illu.m uocauerunt sub nomine elm-dem Loborcy. Tunc dux Almus et sui castrum Hung subintrantes

Adulabantur, corecturi de alti mini; orig. adubrabantur.Athjta, corecturii de aceeasi mini; orig. Athala.Precuals, pre si auus au fost impreunate ulterior de altiDucis, corectarii de aceeasi mibaii, orig. duces.Conduct's, gresit in loc de conducti.Tune., in manuscris e gresit push' litera D In loe de T.Zernlurs, west cuviint a fost introdus ulterior de alti

www.dacoromanica.ro

Page 32: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

36

diis immortalibus magnas uictimas fecerunt et conuiuia perdies celebrauerunt. Quarto autem die inito consilio et accept° jura-mento omnium suorum, dux Almus, ipso uiuente, filium. su.um Ar-padium ducem ac preceptorem constituit, et uocatus est Arpad duxHunguarie 2), et ab Hungu omnes sui milites uocati aunt Hungu.arisecundum linguam alienigenarum, et illa uocatio usque ad presensdurat per totum mundum.

XIV. DE ARPAD DUCE.

Anno dominice incarnationis D. CCC°.XC°.I.1.1°, Arpad duxmissis exercitibus suits tottam terrain, que est inter Thisctiam, et Bud-ru.g usqu.e ad Vgosam, sibi cu.m omnibus habitatoribrus suis preoccu-pauit et castrum Borsoa obsedit, et tercio die pugnando apprehendit,muros elms destruxit, et milites Salmi duds, quos ibi inuenit cathe-nis ligatos in castrum. Hung dual precepirt. Et clum ibi per plures dieshabitassent dux et sui uidentes fertilitatem terre et habundantiamomnium bestiaruma et copian piscium de fluminibus Thiscie et Bu-drug, terram ultra, quam diei potest, dux Arpad et sui dilexerunt.Tandem uero dum hec onmia, que acta fuetrant, dux Salanus a suisfuga lapsis 2) audiuisset, manum leuare ausus non fuit, sed 2) missislegatis suis more Bulcarico, ut mos est eorum, miran cepit et 4) Ar-padium ducem Hungarie quasi deridendo salutault, et suos pro risuHunguaros appellauit et muftis modis miran i cepit, qui essent etunde uenissent, qui talia ausi facere ) fuissent, et mandauit eis, utmala facts sua emendarent et fluruium Budrug nullo modo transireaudere.nt, ut ne ipse ueniens cum adiutorio Grecorum et Bulgaro-rum, de malo facto eorum eis uicem reddens uix atiqu.em dimitteret,qui ad propria remeans salutia gaudia nuntiaret. Missi uero Salaniduela uenientes ad castrum Zemlin et transito fluuio Budru.g se-cunda die ad ducem Arpadjum peruenerunt, tercio autem die clu.-cem Arpadiu.m ") uerbo domini sui salutauerunt et mandata etiusduci Arpadio retulerunt Dux autem Arpad audita legatione Salanisuperbi duds, non superbe, sed hnmiliter ei respandit dicens: Licet

Corectura de aceeagi mini; orig. Hungarie.Lapsit, corectura de aceeagi mini; orig. lapsus.Sed, pe aceasti pagina girurile de aci inainte se seurteaett In text.Et, cuvantul a fost adiugat ulterior de ò alta mina.Facere, corectura de acee,agi maul, textul este facere ausi fuissent.Arpadium, corectura de aceeagi mina; orig. Apadium.

www.dacoromanica.ro

Page 33: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

37

preauus meus potentissimus rex Athila habuerit terrain, que iacetinter Danubium et 3) Thysciam usque ad confinium Bulgarorum,quam ipse habet, attamen ego non proptee aliquem timorem Gre-corum uel Bulgarormn, quod eis resistere non ualeam, sed propteramiciciam Salani duces uestri, peto de mea justicia unam partieulampropter pecora mea, scilicet terrain usque ad fluuium Louiou 2), etinsuper peto ab ipso duee uestro, ut nmttat mihi gratia ipsiue dueslagungulas plenas aqua Danubii et unam sarcivam de herbia sabu-lorum Olpar, ut poreim probare, si sint dulciores herbe sabuloru.mOlpar herbio Scythicorum, id eat Dentumoger, et ague Danubii siamt meliores aquis Than.aydis. Et data eis legatione diuersis eosmnneribus &suit, et capta beniuolentia eorum repatriare precepit.Tunc dux Arpad mito consilio eodem modo -misit nuncios suos adSalanum ducem et miait ei XII albos equos et XII camelos et XIIpueroo Cmnanicos et duciise XII puellas Ruthenicas prudentiesimaset duodecim penes ermelinas et XII zobolos et XII pallia deaurata.Et 'nisei stint in legatione ilia de nobcilioribus personis: Oundu paterEthe et 3) alter Ketel, pater Oluptulmae, et tereium misertmt gum-dam strennuissimum militem nomine Tursol, causa spectaculi, quiinspiceret qualitatem terre et eitius revereus nuntiaret domino suoduci Arpad.

XV. DE CAMARO 4) CASTRO.

Misi usro Arpad duels, Oundu pater Ethe et Ketel pater Olup-tulma et Turzol miles Cum,anus, mina genealogJia defecit in semet-ipso, uenieutes fluuium Budrug tnansnatauerunt in filo loco, utoiparuus fluuins manans a Saturholmu descendit in Budrug. Et sictransmutes (luuium Budrug cam predictum paru.um fluuihun tran-sirent quasi leti, tune per inundatienem ,aquarum Ketel equo offen-dente in aquara submersus est, et Boca; suis adiummtibue leis a letoliberatue est. Tune flunius ille per socios Ketel u.ocatus est per risumKetelpotaca. Et postea dux Arpad per gratiam suam totem terramcum habitatoribus suis eidem Ketel a Saturholmu usque ad flu-uium Tuleuoa condonauit 3), et non tantum hec, sed etiam maiora

Et, dupi acest euviint este o rasuril.Louiou, gresit in loe de Souiou.Et, corecturi de aceeasi mini; orig. ac.Camaro, coreeturil de aceeasi zufini; orig. Camero.Condonauit, corectura de aceeasi anlinii; orig. condomuit.

www.dacoromanica.ro

Page 34: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

38

hiis condonauit, quia dux Arpad subiugata sibi tota terra Pannonie,pro fidelissimo seruicio suo eidem Ketel dedit terram magnam iuxtaDanubium, ubi (luuius Wag descendit, ubi postea Olu.ptulma filiusKetel castrum construxit, quod Camarum nuncupauit. Ad seruiciu.mcuius castri tam de populo secuin dueto, quam etiam a duce aquisitoduas partes condonauit, ubi edam longo post tempore ipse Ketel etfilius suus Tulma more paganismo sepulti sunt1), sed terram 2)illam, que nunc Ketelpotaca uocatur, posteritas eius usque ad tem.pora Andree regia filii calui Ladizlay habuit Attamen 2) rex An-dreas de posteris Ketel canbium 4) ilium locum duabus de causis,unum quia utilis regibus erat ad uenationes, secundum quia dili-gebat partes Alas habitare uxor sua eo, quod propius ad natale solumesset 5), quia erat filia ducis Ruthenorum, et timebat aduentumimperatoris Theotonicorum, ut ne ulterius 2) sanguinem Petri regiaHungariam intraret, ut in sequentibus dicetur.

XVI. DE MONTE TURZOL

Tune Ound et Ketel nec non Turzol transeuntes siluam iuxtafluuium Budrug equitando, quasi brauium accipere uolentes, superequos uelocisaimos currentes, super uerticam unius aldioris montisascenderant. Quos Turzol miles strennuissimus antece.dens cacumenmontis primus 7) omnium ascendit, et montem Blum a die illo usquenunc montem Turzol nominauerunt Tune hii tres domini superuertieem eiusdem montis terrain undique perspicientes, quantumhumanus oculus ualet, ultra qu,am dici potest, dilexerunt, et in eodemloco more paganismo occiso equo pinguissimo magnum aldamasfecerunt Turzol a sociis accepta licentia, sicut erat vir audax etfidus in armis, cum suis militibus ad dueem Arpadium reuersus eat,ut ei utilltatem illius terre nuntiaret Quod et sic factum est. Ounduero et Ketel equitantes celerrimo curan egresefi de monte Turzoltercio die ducem Salanum in castro Opar 2) iurtaThysiam. inuene-

Suma, urmi de rasuri.Terranh corecturi de aceetwi mini.Auxanery corecturi de aceeagi mini.Canbium, great In loe de canbiavit&set, corecturi de aceeagi mina; orig. emma.LUterias, gregtt, probabil In loe de ulturmss.Prinaus, corecturi de aceeagi mini; orig. printumOpar, gregit in loe de Olpar.

www.dacoromanica.ro

Page 35: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

39

nurt, quem ex parte Arpad 2) salutauerunt et ei secunda die postingressum curie sue dona, que secum portauerant, presentauerunt,ac mandata Arpad duds ei retulerunt. Dux Salanus uisis muneribuset audita legatione tarn suorum quam istoa-um, letior factus estsolito, et missos Arpad duois benigne suscepit, et diuersis donistauit, et insuper postulata Arpad concessit. Declino autem dieOund et Ketel aocepta licentia a Salano duce repatriare ceperunt,per quos dux Salanus duas lagungulas 2) aqu.a Danubii plenas etunam sarcinam de herbis melioribus sabulorum Olpar, quasi prorisu deridendo, cu.m diuersis muneribus du.ci Arpad misit, et insu.-per oum habitatoribus suis terrain usque ad fluuium Souyoy con-cessit. Tune Ound et Ketel ad ducem Arpad cicius uenientes cumlegatis Salani ducis ac munera missa presentauerunt et terram cumomnibus habitatoribus suis dud Arpadtio condonatam esse dixerunt,uncle maxima leticia orta est in curia Arpad dude et per HI diesmagnum conuiuium celebrauerunt. Et tunc roborata pace legafosSalani ducis diuersis muneribus ditatos repatriare dimisit paciferos.

XVII. DE ZERENSZE.

Arpad uero dux et sui nohiles egresei de castro 5) Hung cummagno gaudio ultra montem Turzol castra metati sunt in campoiuxta fluuiu.m Tucota usque ad montem Zeren,che et inspicientessuper montana lila qualitatem illius loci, et nominauerunt locumillum amahilem, quad interpretatur in lingua eorum zerelm,es, coquod multum dilexerunt illum locum, et a die illo 4) usque minea zerelinu locus ilk uocatur Zerenche. Vbi etiam dux Arpad et mi-nes sui priimates cum omni familia sua labore postposito, factistuguriis requiei locum sibi elegerunt et non paucos ibi dies per-manserunt, donee omnia loca sibi uicina subiugauerunt, scilicetusque ad fluuium Souyou, et usque ad castrum salis. Et ibidemiuxta Tocotam et infra siluas dux Arpad dedit terras multas diuer-sorum loconim cum suis habitatoribus Edunec et Edumernec. Quasetiam terras posteritas eorum, diuina gratia aduivante, usque nunchabere 5) meruerunt. Predictus uero Turzol per gratiam Arpad du-

Arpad, corecturi de aceea§i mini; orig. Aped.Lagungulas, corecturi de a1ti mini; orig. lagugulas.Castro, corecturi de aceea§i mini; orig. casto.Illo, corecturi de alti mini; orig. ilia.Habere, urmi de corecturi de alti

www.dacoromanica.ro

Page 36: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

40

cis ad radicem eiusdem mcmtis, ubi Budrug 2) descendit in Thys-ciam, aquisiuit magnam terram, et in eodem loco castrum constru.xitterreum, quod nunc in presenti Hymusuduor nuncupatur.

XVIII. DE BORSOD.

Et dum ita radicati essent, tunc communi consilio et ammo-nicione omnium incolarum missus est Borsu filius Bunger CUMualida manu uersus terram Polonorum, qui confinia regni conspi-ceret, et obstaculis confirmaret usque ad montem Turtur, et in lococonuenienti castrum construeret causa custodie regni. Borsu uero ac-cepts licentia egressua felici fortuna collects multitudine rusticorumiuxta fluuium Buldua castrum construxit, quod uocattun eat a populoillo Borsod eo, quod parnum fuerit. Bors uero acceptis filiis inco-larum in obsides, et factis metis per montes Turtur, reuersus est adducem Arpad, et de reueraione Borsu factum est gaudium magnumin curia dada. Dux uero pro beneficio suo Borsuin in eodem castrocomitem constituit et totam curam illius partis sibi condonauit.

XIX. DE DUCE BYCORIENSY.

Dux uero Arpad transactis quibusdam diebus, accepto consilionobilium suorum 2), legatos misit in castrum Byhor ad ducem Me-numoront, petens ab eo, quod de insticia atthaui sui Atthyle regissibi concederet terram a fluuio Zomus usque ad confinium Nyr, etusque ad portam Mezesynam, et misit ei donaria sua, sicut primomiserat Salano duci Trulensy. Et in legatione ilia missi aunt duostrennuissimi Usubuu pater Zoloucu et Velec, a cuius pro-genie Tunda episcopus descendit. Erant enim isti genere nobilissimi,sicut et alii de terra Scythica egressi, qui post Almum ducem uene.rant cum magna 2) multitudine populorum.

XX. QUALITER CONTRA BYHOR MISSUM EST.

Missi uero Arpad duds, Vsubuu et Veluc, fluuium Thyscie inportu Lucy transnauigauerunt, et binc egressi in castrum Byhoruenientes, ducem Menumorout salutauerunt, et dcmaria, que dux

Budrug, orig. Brudrug.Suorum, orig. suorum consilio nobilium.Magna, corecturil de altri milnii; orig. magno.

www.dacoromanica.ro

Page 37: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

41

eoram nrtiserat, ei presentauerunt. Tandent uero mandata Arpadduds ei referentes, terrazn, quam prenominauimus, postulauerunt.Dux autem Menumorout eos benigne recepit, et diuersis donis di-tatos tercia die repatriare precepit. Quibus tamen ita respondit, di-cens: Dicite Arpadio duci Hungarie, domino uestro, debitores su-mus ei, ut amicus amico, in omnibus, que ei necessaria aunt, quiahospes homo est, et in multis indiget. Terram autem, quam petiuita nostra gratia, nullatenus concedimus nobis uiuentibus. Hoc etiamindigne tulinaus quod Salanus dux ei concessit maximam terrain, autpropter amore.m, ut dicitur, aut propter timorem, qund negatur. Nosautem nee propter a.morem nec propter timorem ei coneedimus ter-ram, etiam quantum pugillus caperet 1), licet dixerit ius suum eesse.Et uerba sua non conturbant animum nostrum eo, quad mandaueritnobis se descendisse de genere Atthile regis, qui flage,llum dei dice-batur, qui etiam uiolenta manu rapuerat terram hanc ab atthauomeo, sed tamen modo per gratiam domini mei imperatoris Constan-tinopolitani nema potest auferre de manibus zneis 2). Et hoc dictodedit eis lirentiam recedendd. Tune Vsubuu et Veluc legati dudsArpad cursu celeriori ad dominum suum properauerunt, et uenien-tes mandata Menumorout domino suo duci Arpad retuleruntpad uero dux et sui nobiles hoc audientes iracundia ducti aunt, etstatim contra eum exercitum mittere ordinauerunt. Tune constitue-runt, quod Tosu 3 ) pater Lelu et Zobolsu Mitts Eleud, a quo genusSaac descendit, nec non Tuhutum pater Horca, auus Geula et Zum-bor, a quibus genus Moglout descendit, irent. Qui cum a duce Ar-padio essent licentiati, cum exercitu non modico egressi aunt etThysciarn 4) trausnatauerunt in portu Ladeo, nemine aduersariocontradicente. Secundo autem die ceperunt equitare iuxta Thysciamuersus fluuium Zomus et castra metati aunt in illo loco, ubi nuncest Zaboleu, et in eodem loco fere omnes habitatares terre se suasponte eis subiugauerunt, et pedibus eorum prouoluti filios suos inobsides dederunt, ut ne aliquid mali paterentur. Nam timebant eosfere omnes gentes, et quidam a facie eorum fugientes uix euase-nun, qui uenientes ad Menumorout facts eorum nunlisuerunt. Hocaudito talla et tantus 5) intuit super Menumorout, quod manum

Caperet, gregit capere.Meis, acest cuvint e scris pe rasuri.Tosu, corecturi de aceeagi //Anil; orig. probabil Tasu.Thyscison, dupi aceasta, un cuvrint ras.Tantus, lipsegte un cuvilnt, probabil timor.

www.dacoromanica.ro

Page 38: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

42

leuare ausus non fuit, quia manes habitatores tim.ebanst eos ultra,quam dici potest, eo quod. audiuerant Almum ducem patrem Ar-padii a geonere 1) Atthile regis descendisse, unde nullus credebat seposse uiuere, nisi per gratiam Arpad filii Almi ducis et suorum no-hilium, ranle pluriani se sua oponte subiugabant eis. Bene impleuitdeus in Almo duce et filio suo Arpad propheciam, quam cecinitMoyses propheta de filiis Israel citizens: Et locus, quem ealcaueritpes nester, uester erit. Quia a die illo loca, que calcauerunt Almusdux et filius sums Arpad cum suis nobilibus, usque ad presens poste-ritates eorum habuerunt et habent

XXI. DE ZOBOLSU

Tunc Zobolsu uir sapientissimus considerans quendam locumiuxta Thysciam et, cum uidisset qualitatem loci, intellexit esse mu-nitissimum ad castrum faciend.um. Communi ergo conailio soeiorumsuorum congregatione facts ciuium fecit fossatam magnam et cas-trum 2) fortlissimum edificauit de terra, quod nunc castrum. 5) Zo-bolsu nuncupatur. Tune Zobolsu et socii ¡raj de incolis terre adCastrum illud multos ordinauerunt sernientes, qui nunc ciuiles uo-cantur, et dimissis ibi militibus sub quodam nobiliasimo milite no-mine Eculsu se longius ire prep arauerunt Tune Zobolsu et sociisui totuin exercitum in duas partes diuiserunt, ut una pars iret iuxtafluuium Zomus et altera pars per partes Nir. Zobolsu et Thosu paterLelu cum medietate exercitus egreesi aunt per crepadinem Thysciesubiugando sibi gentes et uenerunt uersus fluuium Zomus ad iliumlocum, qui nunc dicitur Saruuar. Et in eodem loco infra paludesThosu pater Lelu congregata multitudine populi fossatam magnamfecii et castrum munitissimum de terra construxit, quod primo ca-stru.m Thosu nominatum fuit, nunc uero Saruuar uocatur, et accep-tie filiis incolarum in obsides, castrum militibus plenum dimiseruntTune Thosu per peticionem 4) ne 5) populi domino suo duci Arpadsubiugati, (ecit stare forum inter Nix et Thysciam, cui edam foronomen mum imposuit, quod usque nunc forum Thom nuncupatur.Post uero Zobolsu et Thosu bine egresai usque ad castram Zotmar

Geonere, gregit In loc de genere.Castrum, dnpi acest cnvint e o rasnri.Castrum, dnpi acest envjni e o alti rasnri.Peticionen, snubs ci ea adans in nring de o altimAnLNe, acest cnviint trebnie omis.

www.dacoromanica.ro

Page 39: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

43

peruenerunt, et castrurm per tres dies pugnando obsidentes nieto-riam adepti sunt. Et quarto die castrum intrantes milites duele Me-numorout, quos ibi apprehendere potuerunt, cathenis ferreis obliga.tos in teterrima carceris inferiora miserant et fijos incolarumobsides aeceperunt, et castrum militibus plenum dimiserunt, ipsiuero ad portas Mezesinas ire ceperunt.

XXII. DE NYR.

Tuhutum uero et filius suus Horca per partes Nyr equitantes,magnum sibi populum subiugauerant, a albis Nyr usque ad Vmu-souer. Et sic ascendentes usque ad Zyloc peruenerunt 3), contra eosnemine manum leuante, quia dux Menumorout et sui non sunt ausipugnare contra eos, sed fluuium Cris custodire ceperunt. Tunc Tu-hutum et filias suus Horca de Ziloc egressi uenerunt in partes Me-zesinas ad Zoboisum et Thosum, et cum se ad inuicem uidissentgaudio gauisi sunt magno, et facto conuiuio unusq-aisque laudabatse ipsum de sua uietoria. Mane autem facto, Zobolsu, Thosu et Tu-hutum mito consilio constituerunt, ut meta regni ducis Arpad essetin porta Mezesina. Tunc incolae terre iussu eorum portas lapideasedificauenurat, et dausuram magnam de arboribrus per confiniumregni fecerunt Tune hiii tres 2) prenominati uiri omnia facta suaduci Arpad et sub primatibus per fideles nuntios mandauerunt.Quod cum renuntiatum fuisset duci Arpad et suis yobagyonibus,gauisi sunt gaucho magno ualde, et more paganismo fecertmt aldu-mas, et gaudium adnuntiantibus diuersa dona presentauerunt. Duxuero Arpad et sui primates ob hanc causam leticie per tatam unamebdomadam sollempniter comedebant et fere singulis diebus ine-briebantur propter euentum 3) tante leticie. Et hoc audito dux Ar-pad et sui egressi sunt a Zeremsu et castra metati sunt iuxta fluuiumSouiou, a Thyscia usque ad 4) fluuium Honrat.

XXIII. DE UICTORIA THOSU, ZOBOLSU ET TUHUTUM.

Thosu et Zobolsu nec non Tuhutum cum uidissent, quod deusdedit eis uictoriarm magnam et subiugauerurnt domino suo fere plumo

Peruenerunt, silaba runt e adausi in urmi de o altiTres, litera e este scrisi deasupra cuvintului.Eventual, in acest cuvint e o rasura gi corecturi de alti mini.Ad, in manuscris e gregit sad.

www.dacoromanica.ro

Page 40: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

44

mationes illius terre: tune exaltati aunt nimia super habitatoresillius terre, et dum ibi nullus in.uentus esbet eis, plures dies ibimanserunt, donee confinia regni firmauerunt obstaculis firmissimis.

XXIV. DE TERRA ULTRASILUANA

Et dum iM diutius morarentur, tune Tuhutum pater H,oroa,sicut erat uir astutus, dum cepisset audixe de incolis bonitatem terreUltrasiluane, ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat, cepit adboc hanelare1), quod, si posse esset, per gratiam ducis Arpad do-.mini sui terram Ultrasiluanam sibi et Buis posteris acquireret Quodet sic facto= fuit postea, nam terrain Ultrasiluanamn posteritas Tu-hutum usque ad tempus sancti regia Stephani habuerunt, et diuciushabuissent, si minor Gyla cuni duobus finis Buis Biuia et Buenachristiani 2) ease uoluissent et semper contrarie sancto regi non fe-cissent, ut in sequentibus dicetur.

XXV. DE PRUDENTIA TUHUTI.

Predictus uero Tuhutum uir prudentissimus misit quendam-uirum astutum, patrem Opaforcos Ogmand, ut furtiue ambulanspreuideret sibi qualitatem et fertilitatem terre Ultrasiluane, et qua-/es essent habitatores eius. Quod i posse esset, helium cura eiscommitteret, nuni uolebat Tuhutum per se nomen sihi et terrainaquirere. Vt &cunt nostri ioculatores: omnes loca sibi aquirebant,et nomen bonum accipiebant Quid plura? Dum pater Ograand, spe-culator Tuhutum, per circuitum more uulpino bonitatem et ferti-litatem t,erre et' habitatores eius inspexisset, quantum humanus uisusualet, ultra, quain dici potest, dilexit et celerrimo eursu ad domi-num suum reuersus est. Qui cum uenisset, domino suo de bonitateillius terre multa dixit: Quod terra illa irrigaretur optimis fluuiis,quorum nomina et utilitates seriatim dixit, et quod in arenfis eorumauruni colligarent, et aurum terre illius optimum esset, et ut ibifoderetur sal et salgenia, et habitatores terre illius uiliores hominesessent tocius nuundi, quia essent Biagi et Sclaui, quia alia arma-non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus

Hanelare, orig. anejare. Litera h a fost introdusä de altä infinil la locgresit, in loe de anhelare.

Christiani, in inanuscris xpiani, Cu literile grecesti X si P.

www.dacoromanica.ro

Page 41: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

45

esset tenax et non haberet circa se bonos milites, et auderent atare-contra audatiam Hungarorum, quia a Cumanis et Picenatis multasiniurias paterentur.

XXVI. QUOMODO CONTRA GELU ITUM EST.

Tune Tuhutum audita bonitate terre illius, misit legatos suosad ducem. Arpad, ut sibi licentiam daret ultra siluas eundi contraGelou dueem pugnare. Dux uero Arpad, mito consilio, uoluntatem.Tuhutum laaidanit et ei lieentiiam ultra siluas eundi contra Geloupugnare concessit. Hoc dum Tuhutum audiuisset a legato, prepa-rauit se cum suis militibus, et dimissis ibi sociis suis egresen& eatultra siluas uersus orientem contra Gelou ducem Blacorum.. Gelouuero dux Ultrasiluanisl) audiens adu.entinn ems, congregauit exer-citurn suum et cepit uelocissimo curan equitare obuiam ei, ut eurn.per portas Mezesinas prohiberet, sed Tuhutum uno die siluam per-transiens ad fluuiram Almas peruenit Tune uterque exercitus adinuicem peruenerunt, medio fluuio interiacente. Dux uero Gelouuolebat, quod ibi eos prohiberet curn sagittariis suis.

XXVII. DE MORTE GELU.

Mane autem facto, Tuhutum ante auroram diruiait exereitumsuum in dues partes, et partem alteram misit parum superius, uttransito fluuio, militibu.s Gelou neseientibuc, pugnam ingred.erentur-Quod sic factum est. Et quia leuem habuerunt transitum utraqueaoies, parker ad pugnam peruenerunt, et pugnatum est inter eosacriter, sed ukti cant milites du.cis Gelou et ex ecis multi interfecti,plures uero capti. Cum Gelou dux eorum hoc 2) uidisset, tune prodefensione uite, cum paucis fugaan cepit Qui cum fugeret, prope-rans ad castrum suum iuxta fluuium Zomus positum, milites Tuhu-turn audaei cursu persequentes, dueem Geloum iuxta fluujum. Go-pus interfecerunt. Tune habitatores terre uidentes mortem dominisui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegeru.ntTuhutum patrem Horca, et in loco illo qui dicitur Esculeu, fidemcum juramento firmauerunt, et a die illo locu.s ifie nuncupatus estEsculeu eo, quod ibi iurauerunt Tuhutum uero a die illo terram

Ultrasiluanis, gregit, in loe de (Jltrasiluanus.Hoe, acest cnvint este adaus in urmi de alti mini.

www.dacoromanica.ro

Page 42: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

46 ---

Mara obtinuit 1) paoifice et feliciter, sed posteritas eius usque ad/empora sancti regis Stephani obtinuit. Tuhutum uero genuit Hor-cam, Horca genuit Geulam 2) et Zubor, Geula genuit duas filias,quarum una uocabatur Caroldu 8) et altera Saroltu, et Sarolt fuitmater sancti regis Stephani. Zumbor uero genuit minorem Geulam,patrem Biie et Buene, te,mpore cuius sanctus res Stephanus subiu-gauit sibi terrain". Ultrasiluanam, et ipsum Geluam uinctum in Hun-gari am duxit, et per omnes dies uite sue carceratum tenuit eo, quodin fide esset uanus et noluit esse christianus, et multa contraria fa-ciebat sancto regi Stephan°, quamuis fuisset ex cognatione ma-tris sue.

XXVIIL DE DUCE MENUMOROUT.

Tosu uero et Zobolsu adepta uictoria reversi sunt ad ducemArpad, subiugando totum populum a fluuio Zomus usgue ad Cri-sium et nullrus contra eos arusus fuit manus leuare. Et ipse Mara"-morout dux eorum magia preparabat uias suas in Greciam eundi,quam contra eos ueniendi. Et deinde egressi, descenderunt iuxtaquendam fluuium nomine Humusouer, et uenerunt usque ad lutumZerep. Et deinde egressi uenerunt usque ad Zeguholmu 4), et ibiuolebant transire Crisium, ut contra Menumorout pugnarent, sedruenientes milites Menrumorout, eis tramiturm. prohibuerunt. Deind.eegressi per diem unum equitantes castra metati sunt iuxta paruosmontes, et hinc iuxta fluuiu.m Turu equitantes, usque ad Thysciamperuenerunt, et in porta Drugma fluuram. Thiscie transnaruigantes,ubi etiam per gratia3n Arpad dueis cuidam Cumano militi nomineHuhot magnum terram aquisiuerunt, quam posteritas eius usquenunc habuerunt.

XXIX. DE REDITU EORUM.

Dum nauigassent fluuium Thyscie, nuntios suos ad ducem Ar-padium premiserunt, qui gaudia salutis nuntiarent. Qui cum ad-ducem Arpad uenissent et gaudia ei annuntiassent, quod Zobolsuet Tuso CUM exercitu sue sani et incolumes reuersi essent et, por.

Obtinuit, corecturi de aceeagi mini; orig. optinuit.Geu/am, corecturi de alti mini; orig. Gelant.Caro/du, urmi de corecturi de aceeagi mini.Zegultobnu, corecturi de aceeagi mini; orig. Zegultulinu.

www.dacoromanica.ro

Page 43: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

47

tum Drugma cum omnibus exercitibus suis transnanigasseart hoccum audiuieset dux Arpad, quod 1) Thosu et Zobolsu cum omnibusexercitibus suis sani et incolumes reuersi essent, et fluuium Thyscietransnauigassent, feeit magnum coniuivan et gandium annuntian-tibus diuersa dedit donaria. Tune Thosu et Zobolsu cum curiamducis intrare u.ellent, dux omnes supe milites obuiam eis premisitt,et slic eos cum magno gaudio recepit et sicut mos est bonoruandominorum, suos diligere fideles, fere cottidie eos faciebat ad men-sam suam comedere, et multa eis dona presentabat Similiter etiamipsi duci Arpad diuersa dona ac filies ineolaru.m in obsides eis 2)p °shot; presentauerunt.

XXX. DE DUCE SALANO.

Dux uero Arpad, transactis quibuedam diebus, inito consilio,et sui nobiles miserunt nuntios suos ad ducem Salanum, qui nun-tiarent ei uictoriara Thosu et Bulsuu 3), nee non et Tuhutum, quasipro gaudio, et peterent ab eo terram usque ad fluuium Zogea. Quodsic fact= est. Mimi aunt enim Etu et Voyta, qui cum inuenissentducem Salanum in sabulo Olpar, mandate gaudia nuntiauerunt; etterrain ab eo usque ad fluuium Zogea postulauerunt Salanus duxhoc audito in maximum irruit timorem, et terrasn ab ipso postu-latam timore percussus usque ad fluuium Zogeua duci 4) Arpad con-cessit, et legatis diuersa dona presentauit. Septimo autem die Etuet Voyta accepta licentia ad dominu,m mum aunt reu.ersi, p 108 duxArpad honorifice recepit, et audita legatione eorum, factual est gau-diu,m magnum in curia duels, et cepit dux donare suis fidellibusloca et possessiones magnas.

XXXI. DE EGRESSU ZEREMSU

Postea dux et sui principes egressi stint de Zeremsu et trans-nauigauerunt fluuium Souyou in illo loco ubi fons Honrad descen-dit, et castra metati swat inxta fluuium Heuyou, usque ad Thys-dam 5) et usque ad Emeud et perm,anserunt ibi per unum. mensem.

Quod, dupà acest cuviint este o rasurii.Eis, urmil de corecturi fiend de aceeagiBulsuu, gregit in loc de Zobolsu. Vezi capitolul precedent.Duci, dupil acest cuviint e o rasuri.Thysciam, corecturi de aceeagi mini; orig. Thyciam.

www.dacoromanica.ro

Page 44: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

48

Ibi etiam dux dedit Bungernec patri Bonn terrain magnaan a Mini°Topulucea usque ad fluuium Souyou, que nunc uocatur Miscoucy,et dedit ei castrum, quod dicitur Geuru, et illud castrum filius sum;Borsu cum suo castro, quod dicitur Borsod 111111111 fecit comitatum.

XXXII. DE CASTRO VRSUUR ET FLUUIO EGUR.

Postea dux Arpad 1) et sui nobiles blue egressi, uenientes usque.ad fluuium. Naragy et castra metati sunt iuxta riuulos aquarum aloco illo, qui nunc dicitur Cam, ubi etiam dedit terrain magnamOueadunec patri Vrsuur, at ilai postal' Vreuur filius dim ad oaputeiusdem fluminis castrum construxit, quod name castrum Ursuurnuncupatur. Hine uero dux Arpad et sui egress' uenerunt usque adfluuium Egur et iM paratis tuguriis plures dies permanserunt, etmontean ilium, super quem duci faliata fecerunt, nominaneruntZenuholmu et castra eorum fuerunt a fluuio Ystoros usque ad ca-strum Puanziou. Dein.de egressi uenerunt usque ad fluuium Zogeaet castra metati sunt per crepitudinem eiusdem flu.minis a Thysciausque ad siluam Matra, et subiugauerunt sibi onmes habitatoresterre a Grisio usqu.e ad fluuium Zogeua et usque ad siluam Zepus.Tune dux Arpad in silua Matra dedit terram magnam Edunec etEduanenec, ubi postea Pota nepos eorum oastrum construxit, exquorum etiam progenie longo post tempore rex Samuel descendit,qui pro sua pietate Oba uocabatur.

XXXIII. DE CASTRO NOUGRAD ET NITRA.

In eisdem temporibus dux Arpad, dum se per milites suosuidisset ita sublimatum et tutum esse, tune habito inter se cousin°,misit multas milites in expedicionem, qui subiugarent sibi populumde castro Gumur et Nougrad, et si fortuna eis faueret, tune amen-derent uersus fines Boemorum usque ad castrum Nitra. Quibuaetiam militibus in expeditionem cuntibus principes et ductoresconatituit du.os filias auunculi sui Hulec, Zuardum et Caduaam,non Hubam unum de principalibus personis. Tunc hii tres domini,accepta licentia a duce Arpad, egressi sunt a loco filo, qui diciturPaztuh, equitantes iuxta fluulum Hongvn 2) et eundem fluuium

Arpad, corecturi de aceeagi mini; orig. Apad.liongvn, litera care era in original dupil g e rash' i deasupra ei e scris

a de o alti mini.

www.dacoromanica.ro

Page 45: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

49

tranaiertmt iuxta fluuium Souyou. Et inde egressi stun per partescastri Gumur, et uenerunt usque ad montem Bulhadu, et inde adpartes Nougrad uenientes uaqu.e ad fluuium Caliga peruenerunt.Hine uero egredientes per crepitadinem Danubii. Merunt, et flu-niu.m Wereueoca transeuntes, castra inetati aunt iuxt,a fluuiu.m YpuLEt quia diuina gratia in eis erat, timuit eos omnis homo, et ma-xime ideo timebant eos, quita audierant ducam Arpadium filiumAhni ducis ex progenie Athile regis descendiase. Tunc omnes Sclauihabitatores terre, qui pruno erant Salani dueis propter timunemeortun, se aus libera sponte subiugauerunt eis, nullo manunt aub-leuante Et ita cum magno timore et trem.ore seruiehant eis, acat ohm domini eorum fuissent. Tune Zuardu et Cadusa necnonHuba, a quo pradens Zemera descendit, cum usidissent populuanmultum sine bello ipsis subiu.gatum, fecerunt magnum conuinium,et melioribus habitatoribus terre, qui filos suos m obsides dede-nun, diuersa dona presentauerunt, et blandis uerbis sub dominiumducis Arpad sine belio su.hiugauerunt, et ipsos secum in expedicio-nem duxerunt, fijos uero eoruni in obsides accipientes, ad ducemArpad cum diuersis muneribus remiserunt, uncle dux et sui nobilesleciores faca sunt solito, nuntiis gaudia ferentibus multa dederuntdona.

XXXIV. DE FLUUIO GRON ET CASTRO BORSU.

Interea Zuard et Cadusa filii Hulee, nee non Huba et °maimexercitus eorum fluulum Ypul iuxta Danubitun tranaiertmt, et aliodie transito fluuio Gron castra metal aunt in campo iuxta quod-dam castellum terreum, quod nunoupatur Varod. Et capto illo ca-stro manserunt ihi tres dies expectantes aduentum Boreal filii Bum-ger, quem dux Arpad cum magno exercitu miserat in auxiliumeorum. Quarto die cum Borsu ad eos uenisset cum ualida manutimuerunt eos omnes incole terre et nullus ausus fuit leuare manuscontra eos. Tune bu 1111-or domini, Mito inter se consilio, per pe-ticionem incolarum sibi fidelium constituerunt, ut tercia pars deexercitu cum incolis terre irnt in siluam Zouolon, qui facerentconfinio regni municiones fortes tam de lapidibus, quam etiam delignis, ut ne aliquando Boemy uel Polony possent intrare causafurti et rapine in regnum eorum. Tune communi consilio hac decausa missus est Bourn fiat's Buger etmi suis militibus, et cumequitarent iuxta flauium Gron, ceru,us fuga lapsus ante eos cacu-

4

www.dacoromanica.ro

Page 46: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

50

mina montium ascendit, quern Borsu celerrimo cursu persecutus,ictibus sagittarum in uertice montium interfecit. Et tune Borsu cummontes illos in circum aspexisset, in mem.oriam duxit, cut ibistrum con.strueret, et statim congregate multitudine eiuium, in uer-tice unius altioris montie °estrum fortiseimum construxit, cui nomensuum imposuit propriu.m, ut castrum Borsu nuncupatur. Et indeoum exereitibus suis uscpie ad siluam Zouolun perrexit, et maxi-mam municionem de lapidibus facere precepit, quod nunc castrumBorssed 1) Zouolun 2) uocatur.

XXXV. DE NITRIA CIUITATE.

Zuardu et Cadusa necnon Hubs post discessum Borsu cumomnibus exereitibus suis egressi de castro, quod dricitur Warod, ultrasiluam Tursoc castra metati aunt iuxta flunium Sytua. Altera autemdie miserunt quosdam speculatores uiros, quos bciebant ewe auda-ces, qui transirent fluuimn Nitra et uiderent, si sine bello possenttranemeare usque ad ciuitatem Nytra. Qui cum uelosissimo curauueniseent usque ad riuuluan Turmas, ubi deeoendit in riuulum Ny-tre uiderunt habitatores illius prouincie Selaws et Boemos tic; ob-distere cum adiutorio &cis Boemorcim, quia mortuo Athila rege,terrain que iacet inter Wag et Gron a Danubio usque fluuium Mo-roue, dux Boemorum e) sibi preoccupauerat et in unum ducatum fe-carat, et tune tempere per gratiam duals Boemorum dux Nitttiensisfactus erat Zubur 4).

XXXVI. DE SPECULATORIBUS MISSIS A DUCIBUS

Cum autem speculatores 01i, qui fuerant missi a Zuard etCadusa, uklissent &Linos et Boemos eis obsistere non ualentes, mi-serunt sagittas tribus uieibus super eos et quosdam ex ipsis ietibussagittarum interfecerunt Hoc cum uidissent Sclaui et Boemi, quosad custodiam conetituerat Zubur, quod isti, qui dieuntur Hetumo-ger, talibus uterentur armis, timuerunt ualde, quia talis signaturanunquam uisa fuit eis, statim nuntiauerunt Zuburio domino commoeeterisque principibus eiusdem prouincie.

Borssed, gre§it tu loc de Borssod. .Zouolun, corecturN de aceeagi mini; orig. Zonolon.Boemorurn, urmi de rasuri.Zubur, cuviintul intreg e serfs pe rasuri.

www.dacoromanica.ro

Page 47: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

51

XXXVII. DE PUGNA DUCUM ARPADIL

Tune Zubur hoc audito cum adintorio Boemorunn armata mul-titudine obuiam eis uenit pugnaturus. Et dum uterque exercitus adfluuium Nitra peruenissent, Zuardu, Cadusa et Huba uolebant tran-sire fluuium, sed Zubur dux Nitaiensis et sui inilittes contra eosdiutissime certantes nullo modo eis transitum concedere uolebant. Etcum diu inter se certassent, Hungarii ex Boemis et Sdauis ictibussagittarum :maims interficiebant, sed per tres dies nullo modo Hun-garii propter inundationem aquarum transitum habuissent, tandemIIII die Boemi et omnes Nytrienses Sclaui, uidentes audatiam Hun-garorum et percussiones sagittarum non sufferentes, fuga lapsi aunt,et uelocissimo cursu pro defensione uite in ciuitatem Nitriamclusi aunt cum magno timore, quo', Zuardu, Cadusa et HuLa nee-non ceteri milites, persequentes eos usque ad ciuitatem, et ex eisquosdam interfeeerunt, et quosdam uulnerauerunt et alios ceperunt.Zubur uero dux eorum, dum fugiendo contra eos pugnare uellet,per lanceara Caduse cecidit, et captus in custodiam traditus est,ceteri vero in ciuitatem incluei quasi multi remansertmt. Alio nam-que die Zuard, Cadusa et Huba armata multitu.dine exercituum, cepe-rtmt fortiter expugnase duittutem Miriam multis modis. Et de& efedeus ulictoriam magnam et pugnantes intrauerunt eam et fuma eatper eos ibi sanguis muitorum aduersariorum. Tune iracundia ductiZubwrium &cent Mims pronuncie, quem nudius tercius ceperant,supra montem excelsum ducentes laqueo suspenderunt, undc monsille a die illo usque nun,c mons Zubur nuncupatur. Et propter hoctactum tianuerunt eos mimes hemines aims patrie, et omn.es nobilesfijos sums in obsides eis ') dederunt, et manes nationes Mims terrese subiugauerunt sibi usque ad fluuium Wag. Et quia gratia deiantecedebat ces, non solummodo ipsos subiugauerunt, uerum ettam°milk castra eorum ceperunt, quorum nomira hec aunt usque modo:Stamtey, Colgoucy, Truaun, Blundus et Bana et ordinate oustodi-bus castroru.m, iuertmt udque ad fluuium Moroa, et firmatis obsta-culis constituerunt terminos regni Hungarorum usque ad Boronana

3) Ms. Liniile duble de aci ca ti din idte pasagii de mai hutinte, indicischimbarea ordinei de cuvinte. Ordinea cuvintelor ar fi: eis in obsides de-derunt.

www.dacoromanica.ro

Page 48: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

52

e.t usque ad Saruuar, et adepta uictoria reuersi Inuit ad ducem Ar-pad, et omnes infidelss illius term ferreis cathenis ligatos secumduxerunt. Cuinque Zuard, Cadusa necnon Huba ad ducal' Arpadcum omnibus captiuis suis uenissent sani et incolumes, factum estgaudium magnum in curia duals. Dux Arpad consilio et peticionesuorum nobilium donauit, accepto juramento infidelium, terrasin diuersjs loeis prcdictis infidelibus de partibus Nytrie ductis,ut ne aliquando infideltiores facti, repatriando nocerent sibidelibus in confinio Nitrie habitantibus. Et in eodem gaudio duxArpad Hubain fecit comitem. Nitriensem et alioruen castroru.m, etdedit ei terram propriam iaxta fluuiuin Sytuua usque ad siluaan 1)Tursoc.

XXXVIII. DE EXERCITU GRECORUM ET BULGARORUM.

lnterea dux Salem:us, dun intellexisset potentjam et factaHungarorum, timuit, ut ne aliquando iracundia duai eum expelle-rent de regno suo. Tune mito concilio suorum, misit legatos suosad imperatorem Grecorum et ducem Bulgarorum, ut sibi auxittandarent causa pugne contra Arpad ducem Hungarorum. ImperatorGrecorum et dux Bulgarorum magnum exercitum. Salano duci mise-runt. Qui cum ad ducem Salanum peruenissent in illo loco,qui dicitur Tetel, faetuan est gaudium magnum in curia ducis.Secundo autem die dux Salamis et sui Raines, mito condijo, mise-runt legatos ad du.cem Arpad, dicendo, ut terrain eorum dimitteret,et ad natale solum repatriare inciperet. Qui cum ad ducem Arpadperuenissent, ac mandate Salani ducis ei dixiesent, dux Arpad et suinobiles egre ferentes, sic per eosdem legatos duci Salem) reman-dauerunt: Terram, que inter Danubium et Thysciam iacet, et aquamDanubii, que a Ratispona in Greciam descendit, pecunia nostracomparauimus, tune tempore, valid° uoui fuimus, et pro precioei misimus XII albos equos et cetera, ut supra. Ipse etiam laudansbanitatem terre sue, misit unam earcinam de herbis subulorumOlpar, et dues lagungulas de aquis Danubii, mide precipimus do-mino uestro duci Salano, ut dianissa nostra terra, celerrimo carsuterram Bulgarorum eat, wide preauus suus descenderat, mortuoA thila rege atthauo nostro. Si autem hoc non fecerit, sciat nos in

1) Siivam, dintr'o gresali, manuscrisul are numai sil.

www.dacoromanica.ro

Page 49: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

53

proximo tempore contra eum dimicaturos. Legad uero 3) hoc au-dientes, accepta licentia, tristi uultu ad dueem Salanum. propera-uerunt. Dux autem Arpad et sui nobiles egressi de fluuio Zogeacum omni exercitu, castra metati sunt iuxta montem Teteuetlenusque ad Thysciam, deinde uenientes per crepidinem Thyecie usquead sabulum Olpar peruenerunt.

XXXIX. DE EGRESSU SALANI DUCIS CONTRA ARPIUM 2)DUCEM

Dux autem &dama; cum adiutorio Grecorum et Bulgarorumegressus de Tete! furiata mente per ammonicionem suorum contraducem Arpad equitare cepit Et dum uterque exercitus ad inuicemprope pernoctassent, neuter eorum dormire per totam noctem auausfuit, sed equos sellatos in manibus tenendo, pernoctauerunt. Maneautem facto ante auroram utraque pars se ad bellum preparauit.Dux uero Arpad, cuius adjutor eral deus omniu.m, armis indltus,ordinata acie, fusis lucrimis deum orans, suos confortansdicens: O Sithici 3), qui per superbiam Bulgarorum a castro Hunguuocati estis Hungarii, nolite obliuisci propter timorem (recorumgladios vestros et amittatis uestrum bonum nomen. Unde strennueet fortiter pugnernus contra Grecos et Bulgaros, qui assimilanturnostris feminis el sic timeamus multitudinem. Greeorum, sicut mul-

4.40.7

titudinem feminarum. Hoc audito, milites sui multum sunt con-fortad, statimque Lelu filius Tosu tuba cecinit el Bulsuu filius Bo-gar 4) eleuato uexillo in prima acie contra Grecos pugnaturi uenireceperunt. Et commixta est utraque acies hostium ad bellu.m et ce-perunt pugnare 6) acriter inter se, et dum totus exercitus ducisArpad .accessisset pugnaturus contra Grecos, plurimi interficieban-tux de Grecia et Bulgariis. Predictus uero dux Salanus cum ci 6)uidisset ellos deficere in bello, fuga lapsus est, et pro salute uiteAlbam Bulgarie properauit. Greei uero et Bulgari timore Hungaro-rum percussi, uiaxn, quam uenerant, obliuioni tradiderunt, fugalapsi pro salute uite Thysciam pro paruo fluuio reputantes trans-

Vero, acest euvfint e adaus ulterior de aceeasi mana.Arpium, gresit, in loc de Arpadium.Sithici, in loc de Scithici.Bogar, gregit, in loc de Bogat.Pugnare, ad e o crepitura in pergament, care existase i inainte de

scriere.Ci, aceastä si1ab fiind de prisos, trebuie omisa.

www.dacoromanica.ro

Page 50: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

natare uelebant, sea quia talio timor et terror irruerat super eco,ut propter timorem Hungarorum fere omnes in fluuio Thysciemortui surd, ita quod aliqui usi remanserunt, qui imperatori eorummala salutis nuntiarent. linde locus ille, ubi Greci mortui fuerunt,a die illo usque mine portus Grecorum nuncupatur.

XL. DE UICTORIA ARPAD DUCIS.

Dux uero Arpad et sui milites adepta uictoria hinc egresaiuenernnt usque ad stagnum, quod dieitur Curtueltou et manseruntibi ivata siluam Gemelsen XXX. 1111 01") diebus, et in 2) ilialoco dux et sui nobiles ordinauerunt omnes consuetudinarias legea.regni et omnia jura eins, qualiter seruirent duci et primatibus Buis,uel qualiter iudlieium faeerent pro quolibet crimine eommisso. Ibietiam dux condonauit suis nobilibus secum ueuientibus diuersa Incacum omnibus habitatoribus suis, et locum ilium, ubi hec amniafuerunt ordinata, Hungarii secundum suum idioma nowinaueruntSceril eo, quod ibi ordinatum fuit totum negotium regni. Et dux-locum ilium dedit Oundunec pad Ete, a Thrala usque ad ma-gnum Botua et a Curtueltou usque ad sabulum Olpar. Postea uerotransactis quibusdam temporibus Ethe fitius Oundu congregaiamultitudine Sclauorum fecit inter martini Olpar et portum Beuldaedifican 8) eastrum fortissirmun de terra, quad nominauerunt Selaulsecundum ydioma suum Surungrad, idest nigrum castru.m.

XLI. De egresan Arpad.

Postea uero dux Arpad et sui nobiles hinc egressi uenerunt.usque ad Titulu.m, subiugando sibi populum. Deinde egresei uene-runt usque ad portuni Zoloncaman, et totum populum infra Thy-sciam et Danubium habitantem sub iugum suum constituerunt. Hineuero uenientes ad partes Budrug peruenerunt, et iuxta fluuium.Voyos castra metati cunt, et in partibus illis dux dedit terram mag-nam cum omnibus babitatoribus suiis Tosunec patri Lelu, eumuunculo 8U0 Culpun patre Botond. Tune dux Arpad et sui primatesmito cough° coustituerunt, quod exercitunt mitterent propter Su-

Quattuor, iiii_or este scris peste XXX.In, intercalare ulterioari de aceeagi

S) Edifican, In original edilizicari, cu punctarea lui ci indicând onilterea,acestei Oahe.

www.dacoromanica.ro

Page 51: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

55

lamina ducem ultra Danubium contra Albain Bulgarie, super quemaexercitum constituti aunt principes et ductores: Lelu filius Tosu,Bulsuu filius Bogat, Botond (ilius Culpun, qui aocepta licentia adude Arpad equitantes transnauigauerunt Danubium, nullo contra-dicente, in illo loco, ubi 1) fuuius Zoua descendit in Danubiumet lude egressi contra Albam Bulgarie ciaitatem equitare oeperunt.Tune dux Bulgarorum consang-uineus Salani ducis cum magnoexercitu contra eos pugnaturus cum adiutorio Grecorum accessit.Altera autem die ordinate sunt utreque acies in campo iuxta ripamDanubii. Statim Lela Mina Tosti eleuato uexillo sui signi et Buis=filius Bogat tubas bellicas sonando puguaturi accesserunt. Et cont.mixte aunt per partes manus utriusque hostia, et ceperunt pugnareinter se acriter, et interfecti sunt de Grecia et Bulgariis plurimi,et quidam capti aunt ex eis. Videns ergo dux Bulgarie suos deficerein bello, fuga lapsus pro defenetione uite Albam ciuitatem ingres-sus est. Time Lela, Buis= nee non Botond adepta trictoria castrametati aunt iuxta Danubium parum inferius in campo, et onmeseaptiuos Bulgarorum et Grecorum ante se duci fecerunt, quos ferroligatos dad Arpad in Hungariam remiserunt 2).

XLII. DE NUNTHS DUCIS BULGARIE.

Secando autem die dux Bulgarie miau t nuntos anos oumdiuersis donis ad Lelu et Bulsuu atque Boton.d et deprecans eosut paci faueant, et insuper mandauit, quod partem Salani ducisauunculi sui non foueret, sed Arpado duci Hungarie subiugatusfideliter sertziret et ammale uectigal persolueret. 1111 uero pad fauen-tes, proprium filium ducis in pignus accipientes, cum multis bonisrebus Bulgarie discesserant, et dueem commu illesum.8) dimiserimt.Deinde egressi usque ad portam Wazil, iuerunt, et ex bine egresaiterram Racy subiugauerunt, et ducem eius captain diu ferro liga-tum tenuerunt. Hine uero egressi usque ad mare peruenerunt et°tunes nationes illius patrie dominatai Arpad ducis Hungarorumpotenter et pacifice subiugauerunt, et ciuitatem Spaletensem eepe-runt et totam Crouatiain sibi subiugauerant, et lude egressi filiosnobilium in obsides acceperunt et tin Hungariam reuersi sunt ad

Ubi, acest cuvint este intercalat mai tarzin de aceeagiRemisenun, corecturi de aid mini; orig. reuniserunt in Hungarians.

31 lflesum, corecturi de alti mimi, in orig. in tesum.

www.dacoromanica.ro

Page 52: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

-56ducem Arpad. Quorum etiam bella et fortia queque facta sua, siscriptis presentis pagine non uultis, credite I) garrulis cantibus boot'.latorum, et falsis &bulls rusticorum, qui fortia facts et bella Hun-garorum usque in hodiernum diein obliuioni non trad.unt. Sed qui-dam dicunt eos iuisse usque ad Constantinopolim 2) et portam au-ream Constantinopolis Botondium cum dolabro suo lincidisse. Sedego, quia in null° codice hystoriographorum inueni, nisi ex falsisfabulis rusticorum audiui, ideo ad present; opus scribere 3) nonproposui.

XLIII. DE CASTRIS ZABRAG, POSAGA ET VLCOU.

Bulsuu, Lelu et Botond hrinc egressi, siluam que dicitur Pe-tnrgoz, descendentes iuxta fluuium Culpe castra metati stunt, ettransito fluuio illo, usq-ue ad fluuium Zoua peruenerunt, et tran-sito Zoua, castrum Zabrag ceperunt et hinc equitantes castrum Po-saga et castrum Vlcou ceperunt, et hinc egresei Danubinm in portuGreci transaauigantes in curiam ducis Arpad peruenerunt Cum-que Lelu, Bulsu et Botond ceterique milites sani a incolumes cummagna uictoria in secundo aim° ad ducem Arpad reuerei fuissent,factum eat gaudium magnum per totam curiam ducis, et feceruntconuiuium magnum et epulabantur cottidie splendide Hungariiuna cum diuersis nationibus. Et maim nationes audientes facinorafacta eorum, confluebant ad ducem Arpad, et pura fide subditiseruiebant ei sub magna cura, et plurimi hospites &eh emit do-meetici.

XLIV. DE INSULA DANUBII.

Post hec uero egressus dux Arpad de partibus illis, ubi nunceet castruin Budrug, et descendit iuxta Danubium usque ad in-sulam magnam. Et castra metati aunt iuxta insulam et dux Arpadsuique nobiles intrantes insulam, uisa fertilitate et ubertate illiusloci, ac municionem aquarum Danuhii, dilexerunt locusu ultra querndici patest, et constituerunt, ut ducalis esset insula et unusquisquenobilium personarum suam ibi haberet curiam et uillam. Statim

Credite, dupi acest euviint este o metal.Constantinopolim, coreeturi de aceeasi mini; orig. Constanti ohm.Scribere, corecturi, Inainte scripere.

www.dacoromanica.ro

Page 53: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

57

dux Arpad conductis artificibus precepit facere egregias domos du-cales et omnes equos ewe longitudine dierum fatigatos ibi intro.ductos pascere precepit, et agasonibus suis magistruin prefecit 1)quendam Cu.manuan uirum prudentissimum, nomine Sepel, et prop-ter Segel magistrtun agasonu.m in ibi morantem, uocata est insulailla nomine Sepal usque in hodiernu.m diem. Dux vero Arpad etsui nobiles permanserunt 2) ibi cum famulis et famulabus suis pa-cifice et potenter a menee apniiis usque ad mensem octobtis, etdimiseis ibi mwribus suis communi coru3ilio ab insula exeuntesconstituerunt, ut ultra Danubiaan irent, et terrain Pannonie subiu-garent, et contra Carinthinos bellu.m promouerent, ac in marcia.mLombardie se uenire prepararent, et, antequa.m hoc fieret, mitte-rent exercitum. contra Glad ducem, qui dominium habebat a fluuioMoros usque ad °estrum Horom, ex cuius etiam progenie longo posttempore descenderat Ohtum, qu.em Sunad interfecit. Ad hoc autemmissi sunt Zuardu et Cadusa atque Boyta, qua cum accepta licentiaequitarent, Tysciam. in Kenesna transnauigauerunt et descensu.m fe-certmt iuxta fluuium Seztureg. Et nemo aduersarius inuentus est eis,q-ui leuaret manus contra eos, quia timor eorum irruerat super om-nes homines inks teme. Ex bine egressi ad partes Begucy peruene-runt, et ibi per duas ebdomadas permanserunt, donec omnee habi-tatores illius patrie a Morisio usque ad fluuium Temes sibi subiu-gauerunt, et fijos eorum in obsides acceperunt. Deinde amoto exer-citu uenerunt uersus fluuium Temes et castra metati sunt iuxtauadum arenarum, et cum uellent transire mullein Temes, uenitobuiam. eis Glad a), a cuius progenie Othum descendit, dux illiuspatrie cum magno exercitu equitum et peditum adiutorio Cuma-norum et Bulgarorum atque Blacorum. Altera autem die, dum utra-que acies interiacente fluuio Temes ad inuicem nullatenus transireualuisset, tune Zuardu iniumdt fratri suo Caduse, ut ut 4) cum di-midia parte exercitus sui descenderet interim, et quodlibet modoposset transmeare, pugnaret contra hostes. Steam Cadusa preceptisfratris sui obediens cum medietate exercitus equitans descend:it in-terim celerrimo 2) cursu, et sicut diuina gratia erat eis preuia,leuem habuit transitum. Et dum una pars exercitus Hungarorum

Prefecit, corecturi de alai mini; orig. precepit.Permanserunt, gresit pennaserunt.Glad, aceste patru cuvinte venit obuiam eis Glad stint scrise pe rasuri.Ut, cuvintul e scris de doui ori.Celenimo, corecturi de alti mini; orig. celerimo.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

58

cum Cadusa ultra esset, et dimidia pars CUM Zuard citra esset, tuneHungarii tubas bellicas sanuerunt et fluuiran transnatando writerpugnare ceperunt. Et quia deus sua gratia antecedebat Hiragaros,dedit eis uictoriam znagna.m, et inimici eorum cadebant ante eos,sicut manipuli post messores. Et in eodem bello mortui sunt duoduces Cumanoruan et tres Kenezy Bulgarorum, et ipse Glad duxeorum fuga lapsus euasit, sed omnis exercitus eius liquefacti, tan-quam cera a facie ignis, in ore gladii oonsu,mpti sunt. Tune Zuardet Cadusa atque Boyta, adepta uictoria, hinc egreasi uenerunt uer-sus fines Bulgarorum et castra metati aunt luna fluuium Ponoucea.Dux uero Glad fuga lapsus, ut supra diximus, propter timoremHungarorum. castrum Keuee ingressus est, et tercio die Zuardu etCadusa necnon Boyta , a quo genus Brucsa descendit, ordinato exer-citu contra castruan Keuee pugnare ceperunt. Hoc cum Glad duxeorum widisset, missis legatis, pacem ab eis petere cepit, et cas-trum sua sponte cum diuersis donas condonauit. Hinc euntes, cab-trum Vrsoua ceperunt, et per menaran unuan ibi habitauermit, etBoytam cum tercia parte exercitus ac filiis incolarum in obsidespositis ad ducem Arpad remiserunt, et insuper legatos suosrunt, ut eis licentiam claret in Greciam euncli, tut totara Macedonian'sibi subiugarent, a Danubio usque ad nigrum mare, nam mensHungarorum tune tempore nichil aliud optabat, nisi occupareterras, et subiugare nationes et bellico uti labore. Quia Hungariitune tempore ita gaudebant de effunone humani sanguinis, sicutsanguissuga, et nisi ita fecissent, tot bonas terras posteris suis nondimisissent. Quid plura? Boyta et legati eorum ad ducem Arpadperuenerunt et res gestas sibi narrauerunt. Dux uero opus eorumconlaudauit et Zuardu ac Caduse licentiam concessit liberam inGreciam eudi et terram preocupandi sibi, et Boyte pro suo 1) fide-lissimo seruicio dedit terram magnam iuxta Thysciam, nomineTorhus. Tune legati Zuard et fratris sui Caduse accepta licentia letiad dominos suos reuersi sunt.

XLV. DE CIUIBUS BULGARORUM ET MACEDONUM.

Transactis quibusdam diebus, Zuard et Cadusa cum omni exer-citu suo, eleuatis uexillis signiferis 2) aquam Danubii tranenauiga-

Suo, corecturi de aceeagi mini; orig. su.Signileris, inceputul cuvintului e scris de alti mini pe rasuri.

www.dacoromanica.ro

Page 55: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

uerunt, et castrum Borona cepexunt deinde ad castrum Scereducyiuerunt Audientes hoc ciues Bulgarorum et Macedonum, timueruntualde a facie eorum. Tune omnes incole illius terre miserunt nun-tios anos cum donariis multis, ut terrain sibi subiugarent, et filiosanos in obsides traderent Zuard et Cadusa paci fauentes, et donaet obsides eorum accipientes, eos quasi suum proprium populumin pace dimiserunt, ipsi uero ceperunt equitare ultra poxtamet castrum Philippi regis ceperunt, deinde totam terram usqueCJeopatram ciuitatem sibi aubiugauerunt, et sub potestate sue ha-buerimt totam terram a ciuitate Durasu usque ad terram Rachy. EtZuardu in eadem terra duxit sibi uxorem, et populus ilk, qui minedicitur Sobamogera, mortuo duce Zuard, in Grecia remansit, etideo dietus est soba secundum Grecos, id est stultus populus,quiamortuo domino suo, uiam non dilexit mitre ad patriam Imam.

XLVL DE PORTU MOGER.

Transactis quibuedam diebus, dux Arpad et omnes sui prima-tes communi consilio et pari coneensu ac libera uoluntate egre-dientes 1) de insula, castra metati sunt ultra Surcusar, uscpie adfluuium Racus. Et dum uidissent, quod undique tuti essent, nec 2)aliquis eis obsistere ualeret, transierunt Danubium, et portum, iibitransituan fecerunt, portum Moger nominauerunt, eo quodprincipales persone, qui Hetumoger dicti sunt, ibi Danubium trans-nauigauertmt. Transito Danubio castra metati aunt iuxta Danubiumuscrue ad aquas calidas superiores. Et hoc audito °mixes Romaniper terrain Pannonie habitantes uitam fuga seruauerunt. Secundoautem die dux Arpad et omnes sui primates cum omnibus militibusHungarie intrauerunt in ciiiitatem Athile regia, et uiderunt om-nia palacia regalia, quedam destructa usque ad fundamentum, que-dem non, et ammirabantur ultra modum omnia illa edificia la-pidea, et facti simt leti, ultra quam dici potest so, quod caperemeruerunt sine bello ciuitatem 2) Atthile regia, ex cuius progeniedux Arpad descenderat, et epulabantur cottidie cum gaudio magnoin palatio Atthile regia e,onlateraliter sedendo. Et omnes sim.phoniasatque dulces sonos cythararum et fistularum cum omnibus cantibus

Egredientes, corecturi de alti orig. agredientes.Nec, corecttirli de aceeagiCiuitatem, corecturi de aceeagi milni; orig. civitem.

www.dacoromanica.ro

Page 56: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

60

ioculatorum babebant ante se. Fercula, pocula portabantur dual etnobilibus in uasis aureis, seruientibus et rusticis in uasis argenteis,quia omnia bona aliorum. regnoru.m -circumiacentium dederat deusin mantas eprarn, et uiuebant large et splendide cum omnibus hoe-pitibus ad se uenientibus. Et hospitibus secum commorantibus duxArpad terras et possessiones magnas dabat, et hoc audito m.ulti hos-pitum cofluebant ad eum et ouanter morabantur cum eo. Tunedux Arpad et eui prop ter leticiaan permanserunt in ciuitate Atthileregia per XX-ti 1) dies, et omnes milites Hungarie ante presentiam,ducis 2) fere cottidie super dextrarios suos sedendo cum clipeis etlanceis maximum turnamentum faciebant 3), et alii hmon.es marepaganismo cum arcubus et sagittis ludebant, mide dux Arpad ualdeletus factus est, et omnibus militibus suis diuersa donarla, tam inauro qu.ain in argento, cum ceteris possessionibus donanit, et ineodem loco Cundunec patri Curzan dedit terrain a ciuitate Atthileregis usque ad centum montes et usque ad Gyoyg, et filio suo deditunum castrum ad custodiam populi sui. Tune Curzan castrum illudsub suo proprio nomine iussit appellari, qu.od nomen usque in ho-diernum diem non eat obliuioni traditum.

XLVII. DE TERRA PANNONIE.

Dux uero Arpad XX.I°. die, mito eonsilio, egressus est deEcilburgu, ut subiugaret sibi terram Pannonie usque ad fluuium.Droua, et prima die castra metatus eat iuxta Danubiuin uersus cen-tum montes. Tune ordinatum est, quod dux de exercitu suo unampartem mitteret iuxta Danubium uersus castrum Borona, cui pre-feeit principes 4) et duotores 3) duos de principalibus personis,

Ethe pater Eudu et Boyta, a quo genus Brugsa descendit, qui-bus etiam pro suo fidelissimo obsequtio 6) dux Arpad do-nauit munera non minima et Eudunec filio Ete dedit ter-rain iuxta Danubitun cum populo non numerato. Et in loco illoEudu, subiugato populo illius partis, edificauit castrum, quod no-minauit uulgariter Zecuseu eo, quod sibi sedem et stabilitatem con-

Viginti, corecturi de aceeasi mini; orig. XX-ta.Ducis, corecturi de alai mini.Faciebant, corecturi de aceeasi rani; in orig. facebant.Principes, corecturi de alti mini; orig. principem.Ductores, corecturi de alti mini; orig. ductorem.Obsequio, cuviintul este adaugat de alti mini.

www.dacoromanica.ro

Page 57: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

61

stituit. Et Boyte eodem modo dedit terrain magnam uersus Saracum populo non numerato, que usque modo nuneapatur Boyta.

XLVIII. DE CIUITATE BEZPREM.

In secunda parte exercitue missus est Vsubu pater Zolocal etCusee 1) qui iret uersus ciuitatem Bezprem et subiugaret omneshabitastores terre usque ad Castrtim Ferreum. Time Veabu prineepset ductor Mitts exercitus licentiatus a duce, eleuato uexillo egressusest, et castra metatus est iuxta montem Pacoztu. Hinc uero equi-tantes in campo Peytu castra meted aunt et per tres dies ibi per-maneerunt, qu.arto autem usque ad castram. Bezprem pentenetrunt.Tune Vsubu et Eusee ordinato exercitu contra Romanos milites,qui castru.m Bezprem custodiebant, pugnare acriter ceperunt. Etpugnatum est inter eos per ebdomadam unam. In secunda autemebdomada feria IIII-a, dum utraque pars exercitus labore belli ni-1mis eseet fatigata, tune Vsubu et Eusee pluxes cmilites Romanorumin ore gladii consumpserunt et quosdam ictibus sagittarum inter-fecerunt. Reliqui uero Romanorum uidentes audaciam Hungaro-rum, dimisso castro Bezprem, fuga lapsi sunt et pro remedio uitein terram Theotonicormn properauerunt, quos Vsubuu et Euseeusque ad confinium Theotonicortun persecuti stmt. Quaclam autemdie, d.um Hungarii et Romanii in confinio essent, Romani fu-giendo latenter fluuium, qui est in confinio Pannonie et Theot9-nicorum, transnatauerunt ,unde fluuius ilk ab Thmgaris uocatusLoponsu, eo quod Romani propter metum Hungarorum latentertransnatauenmt.

XLIX. DE CASTRO FERREO.

Et ex hinc Vsubun pater Zoloucu et Eusee pater Vrcun re-uersi, Castrum Ferreum cnperunt et fijos incolarum in obsides ac-ceperunt. Hinc uero equitantes Ikeda fluuium Bolotun usque adThyon peruenerunt, et subiugatis eibi gentibus X° MI° die °es-trum Bezprem intrauerunt. Tune Usubuu et Eusee mito consilionuntios anos cu.m diuersis muneribus et filiis incolarum in obsidespositis, duci Arpad transmiserunt, et qualister dedit eis deus uicto-riam, et quomodo Romani, dimisso castro Bezprem, ante eos fuga

1) Cusee, gregit, in loc de Eusee.

www.dacoromanica.ro

Page 58: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

62

lapel fluuium Loponsu latenter transnatauerunt. Missi uero eorumducem Arpad in silua Turobag arpalice ambulantem inuenerunt,et eum cum diuersis ex parte Vsubuu et Eusse salutauerunt, et fi-lios incolarum in obsides positos duci presentauerunt. Dux ueroArpad audit° hoc lecior factus est solito, et iterum in Etiburgul)reuersus, magnum fecit conuinium, et legatis gaudia nuntiantibusmunera magna condonawit.

L DE DEUASTATIONE PANNONIE.

Tune dux Arpad et sui nobiles cum tercia parte exerdtus suide Elciburga 2) egreasi, castra metati sunt iuxta campurn putei salsiet lude equitantes usque ad montem Bodoctu. peru.enerunt. Duxuero Arpad ab orientali parte dedit Eleudunec patri Zolzu 3) siluammagnam, que nunc Vertus 4) uocatur propter clipeos Tbeoto-nicoru.m inibi dimiseos. Ad radicem cuius silue iuxta etagnumFerteu Sae nepos Zobolsu longo post tempore castrum constraxit.Quid ultra? Dux autem Arpad et sui milites sic eundo iuxta mon-tem sancti Martini castra metati sunt, et de fonte Sabarie tam ipsiTram eorum anianalia biberunt, et montem ascendentes et uisapulchritudine 3) terre Pamionie, nimia leti facti aunt. Et indeegressi usque ad Rabam et Rabuceam uenerunt. Sclauorum et Panno-nioru.m gentes et regna uastauerunt et corma regiones occupaue-runt. Sed et Carinthinorum Moroanensiu.m fines crebris incursibusirripuerunt, quorum multa rnilia hominum in ore gladii occide-runt, presidia subuerterunt, et regiones eorum possiderunt, et us-que in hodiernum diem, adinuante domino, potenrter et pacificeposteritas eorum detinet. Tune Usubuu et Eusee pater Vrcun cumomni exercitu eorum sani et incolu.mes cum magna uictoria reuersiaunt ad dueem Arpad. Deus enim, cruius misericordia preuia eral,tradidit duci Arpad et suis militibus inimicos eoru.m, et per mantissuss labores populorum possederunt. Vbi cum radioati fuissent, etfere omnia uiciniora regna sibi subiugassent, reuersi aunt iuxta Da-nubium uersus siluam causa uenationis et dimissis militibus ad suspropria, dux et sui nohiles manserunt in eadem Jana per X dies,

Etiburgu, in loe de Ecilburgu.Elciburgu, in loc de Ecilburgu.Zolsu, in loc de Zobolsu.Vertus, corecturii de aceea§i mini; orig. Uetus.Pulchritudine, in mannscris pulchritune.

www.dacoromanica.ro

Page 59: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

63

et inde uenerunt in ciuitatem Atthile regia, et ad 1) insulam Sepeldescenderunt, ubi ducissa et alie m.ulieres nobilium fuerunt.

Et eodem ramo dux Arpad 2) genuit filium nomine Zultaet factutm est gaudium magnum inter Hungaros, et dux et sui no-lilas per plurimos dies faciebant conniula magna, juuenesqu.ecorram ludebant ante faciem ducis et moruna nobilium sicut agniouium ante arietes. Transactis autean quibusdam diebus, dux Arpadet sui nobiles communi concilio miserunt exercitum contra Menu-morout ducem -Byhoriensen2), cui exercitui principal et ductoresfacti. sunt Vsubuu et Velec. Qui egreesi sunt de ínsula equitantesper sabulum et fluuium Thyenie in portu Beuldu tranmaragaue-runt, et inde equitantes limas fluuium Couroug castra metati srazt,et omnes Siouli, qui primo erant populi Atthyle regis, audita famaVsubuu, obuiam pacifici uenerunt, et sua sponte filos suos aundiuersis muneribus lin obsides dederunt, et ante exeznitran Usubuuin prima -acie contra Menumorout pugnaturi ceperunt, et statimfilos Siculoru.m duci Arpad trunsmiserunt et ipsz precedentibusSida una contra Menumorout equitare ceperunt; fluuivan Cris inCeruino monte transnatauerunt, et inde equitantes iuxta fluuiumTekereu castra metati sunt.

LI. DE DUCE MENUMOROUT.

Hoc cum audiuisset Mentratorout 4),quod Veubuu et Velecnobiliesimi milites ducis Arpad cuan uailida manu precedentibusSida contra eran uenirent, timuit ultra quam debuit et contra eosausus uenire non fuit eo, quod audiuerat ducem Arpadinan et ratosmilites ualidiores ease in bello, et Romanos fugato8 esse de Pan-nonia per ipsos et Carinthinorum Meroanensium fines deuastasse,et multa milla hominum occidisse in ore gladii eorum, regnumquePann.oniorum occupasse et inimicos eral= ante faciem eorum. fu-gime. Tunc dux Menumorout dimissa multitudine militum in castroByhor, ipse cum uxore et filia sua fizgiens a facie eorum in nema-ribus Ygfon habitare cepit Vsubuu et Veluc omnisque exeraituseorum leti contra castrum Byhor equitare ceperunt et castra atetad

Ad, acest euvint e intercalat ulterior de alti mini.Arpad, dupi acest cuvint e o rasura.Byhoriensen, in loc de Byhoriensem.Menumorout, corecturi de aceeasi mini; orig. Menurout.

www.dacoromanica.ro

Page 60: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

64

aunt huts fluuium buzos. Tercio autem die ordinatis exercitibus,ad castru.m BeBanal) egressi sunt, et e conuerso milites congre-gati ex diuersis nationibus contra Vsubuu et suos milites pugnareceperunt. Sycli et Hungarii ictibus sagittarum multos hominuminterfecerunt Vsubuu et Velec per balistas CXXV milites occide-runt Et pugnatum est inter eos XII dies et t de militibus VsubuuXX Hungarii et XV Sicli interfecti sunt Terciodecimo aut,em die 8),CUII1 Hungarii et Sycli fossata castri impleuissent 4) et 5) scalas admuru.m ponere uellent, milites duels Menumorout uid.entes auda-tiam Hungarorum, ceperunt rogare hos duos principes exercitus 6),et aperto castro nudis pedibus supplicantes ante faciem Vsabuu etVe/ec uenerunt, quibus Vsubuu et Velec custodiam ponentes, ipsiin castrum Byhor intrauerunt et multa bona illoru_m militum in-ibi inuenerunt. Hoc cu.m Menumorout per nuntios faga 7) lapsos au-diuisset, irruit in maximum timorem, et misit nuntios suos cumdiuersirs muneribus ad Vsubuu et Velee, et rogauit eos, rat ipsi pacifauentes, legatos suos ad ducem Arpad eundi dimitterent,qui nuntiarent ei, quod Menumorout, qui duci Arpad primo perlegatos proprios Bulgarico corde superbe mandando, terrain cum pu-gilo se daturum negahat, modo per eosdarn nuntios nictus et pros-tratus totum regnum et Zulte filio 8) Arpad filial:a suam daie nondubitaret. Tune Vsubuu et Velec consilium eius laudauerunt etcum legatis suis nuntios miseru_nt, qui dominum suum ducem Arpa-dium causa pacis rogarent. Qui cum. insulam Sepel intrauissent etducem Arpad salutassent, secunda die legati mandata Menumoroutdixerunt Dux vero Arpad, mito cousin() suorum nobilium. mandataMenumorout dilexit et landauit, et dum filiam Menumorout eius-dem etatris, ut filius suus Zultus, iam ease audiuieset, peticrionemMenumorout differre noluit et filiam suam in uxorem. Zulte accepit,cum regno sibi promisso ,et missis legatis ad Vsrubu et Value 9)mandnuit, ut celebratie nuptiis, filiam Menumorout filio suo Zulte

Belland, corecturii de aceeagi mitmi.Hungarii, gregit Hugarii.Die, corecnnii de aceeagi mina.; in orig. die autem.Implevissent, la mijlocul cuviintului e in pergarnent o spirturrt.Et, dupli aced euvlint e o rasuri.Exercitus, corecturii de alti mini; orig. exercitum.Faga, gregit, in loc de fuga.Filio, dupi acest cuviint este o rasurrt.V eiuc, urmi de rasuril.

www.dacoromanica.ro

Page 61: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

65

in uxorem acciperent, et filos incolarum in obsides positos secumduoerent, et duci Menumorout daret Byhor cautrtun.

L.11 DE VSUBU(J, VELUC.

Vsubuu et Veluc nec non ocmnis exercitus preceptis domini suifauentes filiam Menumorout celebratis nuptiis acceperunt et filosineolarum in obsides positos sect= duxerunt ,et ipsum Menu.mo-rout in castro Byhor dinuiserunt. Tune Vsu.buu et Veluc cuan magnohonore et pudic ad ducem. Arpad reuersi sunt, dux uero et suiyohagyones obuiam eis processerunt, et filiam Menumorout, sicutdecet sponsam tanti ducis, honorifice ad ducalem domum duxe-runt. Dux uero Arpad et manes sui primates celebrantes nuptial),magna fecerunt conuiuia et fere cottidie comedebant nuptialitercum diuersis milibus 1) circumiacentium regnorum, et iuvenes eo-rum ludebant ante faciem duds et suoram nobilium. Dux Arpadaccept° icuramento primatum et militum Hungarie, filluin mumZultam ducem cum magno honore eleuari fecit. Tuno dux Vsubunecpatri Zolouou pro suo fideliesimo seruicio dedit castrum Bezpremcum omnibus 2) appendiciis suis, et Veluquio dedit comitatum deZarand, et sic ceteris nobilibus honores et loca condonauit. Menu-morout post islam causam in secundo anno sine filio mortuus est,et regnum eius totaliter Zulte generi au° dimisit in pace. Post hecauno dominice incarnationis D. CCCCVII dux Arpad migrauit dehoc seculo, qui honorifice sepultus est supra caput unius paruiminis, qui descendit per alueum lapideum in ciuitatem Atthile re..gis, ubi etiam post conuersionem Hungarorum edificata est ecde-sia, que uocatur Alba, sub honore beate Marie Virginis.

LIII DE SUSCESSIONE 2) ZULTE DUCIS.

Et succesit ei filius suus Zulta, similis patri moribus, dissi-milis natura 4). Fuit enim dux Zuha parum blesus et candidus, ca-pillo molli et flauo, statura mediocri, dux bellicosus, animo fortis,sed in ciuibus clemens, uoce suaui, sed cupidus imperil. Quern om-

Milibus, probabil greet, in /oe de militibus.Omnibus, in mannseris din croare ominibus.Suscessione, in loe de successions.Misuse, la ineepntal foaiei o =pun% in pergament.

5

www.dacoromanica.ro

Page 62: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

66

nes primates et milites Hungarie miro modo diligebant. Transactisquibusdani temporibus, dux Zulta CUM esset XIH-cim annoram, om-nes primates reg-ni sui commum consilio et pari uoluntate quosdamrectores regni sub duce prefecerunt, qui moderamine iuris consue-tudinis dissidentium lites contentionesquel) sopirent. Alios autemconstituerunt ductores exercitus 2), cuan quibus diuersa regna uasta-rent, quorum nomina hec fu.erunt: Lelu filius Tosu, Bulsuu uirsanguinis filius Bogat, Bonton 3) Mitts Culpun. Erant enim isti uiribellieosi et fortes fin animo, quorum cura nulla fuit alba, nisi do-mino suo subiugare gentes, et deuastare regna aliorum. Qui acceptalicentia a duce Zulia cuan exercitu Caranthino decreuerunt, et perForum Iulii in marchiam Lombardie uenerunt, ubi ciuitatem Pa-duam cedibus et incendiis et gladio et rapinis magnis crudeliterdeuastauerunt. Ex hinc intrantes Lombardiam multa mala facere ce-perunt. Quorum uiolentie ac belluyno furori cum terre incole inunum augmen conglebate resistere conarentur, tune 4), innumera-bilis multitu.do Lombardorum 3) per Hungaros ictibus sagittarum

quam plurimis episcopis et comitibus trucidatis. Tune Lu-tuardus episcopus Vercelensis eeelesie, uir nominatissimus Carolintinoris quondum imperatoris familiarissimus amicus acmus consiliarius a secreto, hoc audito, assumptis secum opibus atqueincomparabilibus thesauris, quilma ultra quam estiman i potest ha-bundabat, cuan omnibus uotis effugere laboraret eorum crtientamferocitatem, tune inscius 6) super Hungaros incidit, et mox ab eiscaptus interficitur et thesaurum existimationem hu.manam transcen-dentem, quem secum ferebat, rapuerunt. Eodemque tempore Ste-phanus frater Waldonis comitis, cuan in secessu residens super mu-rum castri in nocturnis aluum purgare uellet, tune a quodam Hun-garo per fenestram cubicai sui sagitte ictu grauiter uulneratur, dequo uulnere eadem nocte extinguitur.

LIV. DE DEUASTATIONE LOTORIGIE, ALEMANNIEET FRANCIE.

Deinde Lotorigiam et Alemanniam deuastauerunt, Francosquoque orientales in confinio Franconie et Bauarie multis milibus

Contenciones que, inceputul cuvintului e eerie pe rasnri.Exercitus, corecturi; orig. exerciturn.Bonton, in loc de Botond.Tune, rasnri.Lombardorum, corecturi de alti mini; orig. Lumbardorum.lnscius, corecturi de aceeaai mini.

www.dacoromanica.ro

Page 63: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

67

eorum 1) cesis, ictibus sagittarum in turpem fugam conuerterunt, etomnia bona eorum accipientes ad ducem Zultam in Hungariamreuersi sunt.

LV. DE MORTE LELU ET BULSUU.

Postea uero anuo V regnante Cuonrado imperatore, Lelu, Bulsu;Botond, incliti quondam et gloriosissimi milites Zulte ducis Hun-gañe, misal a domino suo, partes Alemannie 2) irrupuerunt, et multabona eorum. acceperunt. Sed tandem. Bauarortun et Alemannorumnefandis fraudibus Leiu et Bulsuu capti sunt et iuxta fluuium Hinin patibuto suspensi occiduntur. Botondu et alii Hungarorum mi-lites, qui ex eis residui fuerant, uidentes se malo dolo inimicorumcoarctatos, audaucter 8) et uiriliter steterunt. Et ab inuicem 4) nonsunt alienati, sed alter alteram partem mensuram 8) in periculumprecipue sumpserunt adiuuare et uulneratorum more leonum inmedia arma fremebundi ruentes in hostes Estos granissima cede pro-strauerunt Et quamuis erant uicti, tame.nt uktores timos forcius etuictoriosius uicerunt et grauissima cede prostrauerunt Felix igiturZungarorum embola, multa periculorum experientia, iam securioret exercatatior de ipsa continua exercitatione preliorum niribus etpotestate prestantior, totam Bauariam et Alemanniam ac Saxoniamet regnum Lathariense igne et gladio consumpserunt, et Ercharge-num 8) atque Bertoldum *) duces eortun decollauerunt. Hinc ueroegressi Franciam et Galliam expugnauerunt et dum inde uictoresreuerterentur, ex insidiis Saxonum magna atrage perierunt Quiautem ex ipsis euaserunt, ad propria redierunt. Sed de morte Leluet Bulsuu aliorumque suorum militum dux Zulta et sui primatesnon modicum sunt conturbati, et inimici Theotonicorum sunt facti.Tunc dux Zulta et sui milites propter illatam iniuriam inimicorumcontra eos inspirare ceperuut, et quolibet modo possent eis uin-cere 8) reddere, non tacerent. Sed diuina gratia adiuuante, dux

Eorum, acest cuvint este introdus ulterior de aceea§i mfini.Alemannie, corectutri de aceeaai mini.Audaucter, in loc de =doctor.Invicem., cuvintul e despirtit printr's linfa &pi n.Mensuram, probaba in loe de mansuram.Erchargenum, gre§it, in loe de Erchangerum.Bertoldum, corecturi de aceeapi mini; orig. Bertuldum.Vincere, gre§it in loe de vicem.

www.dacoromanica.ro

Page 64: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

68

Zulta anno dominice incarnstionis D. CCCC XXXI genuit filiuni,quem nominanit Tocsum, pulehris oculia et magnis, capilli nigri etmolles, comam habebat ut leo, ut in sequentibus audietis.

LVL DE 1) INIMICIS ATHONIS REGIS.

Eodem anno inimici Athonis regia Theotonicoram in neoemeius detestabili facinore machinabantur. Qui cu.m per se nichil maliei f acere potuisseht 2), anxilium Hungarorun rogare ceperunt, quiasciebant, quod Hungarii easent insuperabiles in assuetis belloruinlaboribus et plurimis regnis deus per eos furoris sui flagella pro-pinasset. Tune illi inimici Athonis regis Theotonicoru,m miseruntnuncios 811013 ad Zultam ducem, uirum bellicosum, et rogauit eum,dato auro multo, ut adiutorio Hungaro predictum regem Athonentinuaderent. Dux uero Zulta iracundia ductus, tam pro eorum paceet precio, qmun etiam pro morte Lelu et Bulsuu gemebundo pec-tore misit exercitu.m magnum contra Athonem regem Theotonico-rum. Quibus principes et ductores fecit Botundium filium Culpunet Zobolsum (ilium. Eleud, necnon Ircundium 3) fi/ium Eusee. Quicum egressi essent a duce Zulia, rursum Bauariam, Alemanniam etSammiam atque Turingiam in gladio percusserunt, et exinde egressiin quadragesima transierunt Renum fluuium, et regnum Latarien-sem in arcu et sagittis exterminauerunt. Vniuersam vogue Gal-liam attrociter affligentes, ecclesias dei cradeliter intrantes spoliaue-runt. Jude per abrupta ') Senonensium per populos Aliminos ferrosibi uiam et gladio apperuerunt. Superatis ergo illis bellicosissimisgentibus et naturali situ locoru.m tutissimis 5), montes Senonumtranscenderunt et Segusam ceperunt ciuitatem. Delude egressi Tau-rinam ciuitatem opulentissimam expugnauerunt 6), et postqu.amplanam regionem Lambardie aapexerunt, totam pene Italiam Ioniaomnibus affluentem et exuberante.m conscitatis 5) cureibus spoliau.e-

De, inainte de acest cuvant se observa o ran&Potuissent, euvintul e desparlit printr'o rupturi a pergamentului.Ircundium, eorectura de alta mina; orig. lcundiwn.Abrupta, coreetura de aeeeasi mina.Tutissimis, coreeturi; orig. tutissirnus.Expugnaverunt, seria de asupra euvantului ceperunt punetat. In rfindul

precedent fiind ceperunt, copistul a gresit ti a adäugat expugnaverunt. Este evident deci, el avem de a face cu o copie, nu en un original.

Conseitatis, in orig. conscitatatis, a dona silaba ta fiind punetati, tre,buie omisi.

www.dacoromanica.ro

Page 65: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

69

runt. Deinde uero Botond filius Culpun. et Vrcun filius Eusee au-peratis omnibus gentibus prememoratis, felici uictoria fruentes, adpropria regna reuertuntur. Tune Hoto rex Theotonicorum posuitinsidias iuxta Renum flunium et cum °rani robore regni sui eosinuadens, multos ex sis interfecit Botond et Vrou.m ac reliqui exer-citum magis uolentes mori in bello, quam apropriatam sibi uicto-riam amitterent, tune hastibus pertinaciter insistunt et in eodembello quendam magnum ducem, uiru.m nominatissimum interficiuxut,et alios grauiter uulneratos in fugam conuertunt, quorurn spolia.diripiunt, et exinde ad propria redeunt regna cum magna uictoria.Et cu.m Bothond et Vrcun in terram Pannonie leti reuerterentur,tune Bothond longo labore belli fatigatus, miro modo infirmari ce-pit, ex luce migrauit et sepultus eat prope fluuium Vereucea. Sedistud notu.m sit omnibus scire uolentibus, quod milites Hungarorumhec et alia huiusmodi bella usque ad tempora Tucsun ducis ges-serunt

LVII. DE CONSTITUCIONE REGNI.

Dux vero Zulta post reuersionem militum suoram fixit metasregni Hungarie ex parte Grecorum wpm ad portam Wacil, et usquead terram Racy. Ab occidente Lucille ad mare, ubi est Spaletinaciuitas, et ex parte Theotonicorum usque ad pontem Guncil, etin eistlem partibus dedit castrum construere Ruthenia, qui cumAlmo duce avo suo in Pannoniam uenerant, et in eodem confinioultra lutum Musun collocauit etiam Bissenos non paucos habitarepro defensione regni sui, ut ne aliquando in posterum furibundiTheotonici propter iniuriam sibi illatam, fines Hungarorumuastare possent. Ex parte uero Boemorum fixit metas usque adfluuium Moroa, sub tali condicione, ut dux eon= annuatim tributapersolu,eret duci Hungarie, et eodem modo ex parte Polo norumusque ad montem Turtur, sicut primo fecerat regni metam Borsufiliux Bunger. Et dum dux Zulia et sui milites lita radicad essentunque 1) in/Hungaria, tune dux Zulia duxit filio TOCERM uxorem deterra Cumanorum, et ipso uiuente accepit iuramenta suorum nobi-lium, et filium suum Tocsun fecit ducem ac dominatore.m supertotum regnum Hungarie. Et ipse dux Zulta HI° anno regni sui

1) Unque, In loe de undique.

www.dacoromanica.ro

Page 66: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

70

filii1) de ergastulo corporis uiam uniuerse carnis egressus estThocsun uero dux cum omnibus primatibus Hungarie potenter etpacifice per °nines dies uite sue obtinuit omnia jura regni sui, etoudita pietate ipsius 2), multi hospites confluebant ad eum ex di-nersia nationibus. Nam de terra Bular uenerunt quidam nobilissimidomini cum magna multitudine Hismahelitarum, qu.orum no-mina fuerunt: Billa et Bocsu, quibus per diuersa loca Hungarorumcondonauit terras, et insuper castrum, quod dicitur Pest, in perpe-tuum concessit. Bylla vero et frater eius Bocsu, a quorum progenieEthey descendit, mito consilio de populo secum ducto, duas partesad seruicium predicti castri concesserunt, terciam uero partem saleposteris dimiserunt Et eodem teanpore de eadem regione uenitquidam nobilissimus miles nomine Heten, cui etiam dux terras etalias possessiones non modicas condonauit Dux uero Thocsun ge-nuit filial"). nomine Geysam, quintu.m ducem Hungarie. Et in eodemtempore de terra Bissenorum uenit quidam miles de ducali pro-genie, cuius nomen fuit Thonuzoba 4) parter Vrcund, a quo de-soondit genus Thomoy, cui dux Thocsun dedit terram habitandi inpartibus Kemey usque ad Tysciam, ubi nunc est portus Obad. Sediste Thonuzoba ubdt usque ad 5) tempora sancti regis Stepbaninepotis ducis Toosun. Et dum beatus rex Stephanus uerba uitepredicaret et Hungaros baptizaret, tunc Thonuzoba in fide uanusnoluit ease christianus, sed cu.m uxore uiuus 4) ad partum Obadest sepultus ne baptizando ipse et uxor sua niueret cum Christ°in etemum, sed Vrcun filius sous christianus 7) factua, uiuit cumCbristo in perpetuum.

Filii, corecturi de aceeagi ordinea este filii sui.lpsius, in orig. ipso punctat, gi de aceeagi mânä scris deasupra ipsius;

inainte de ipsius e o rasurLMultitudine, corecturi de aceeagi mmnL.Thonuzoba, corecturi de aceeagi milnii.Ad, inaintea acestui cuvint e o rasuri.Viaus, corecturi de alai mini; orig. uizios. Litera o e punctatil,

deasupra scris un v.Christimaus, corecturi de aceeagi

www.dacoromanica.ro

Page 67: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

PROLOGUL ISTORLEI 1UNGURILOR

P. numit magistru, fost cindva secretar al prea gloriosului regeal Ungariei, Bela, de fericiti amintire, bunului su prietin, venera-bilului N. mare iubitor de literaturg, salutgri i implinirea cereriice i-a ficut.

Când odinioarg ne ggseam impreuni la §c,oali, la studii, §i oi-team cu acela§i entusiasm istoria troiang pe care eu imbritigindu-ocu cea mai mare dragoste o rezumasem intenn singur volumteun stil propriu, dupi cirtile lui Dares Frigiusi) §i ale altor autori,dupg cum invglasem dela profesorii mei, mi-ai cenit ca, precumscrisesem istoria troiang i riz,boaele Grecilor, tot astfel s scriupentru tine genealogia regilor Ungariei §i a nobililor ei, cum cele§apte personag-ii principale cari se numesc hetuinoger 2) au'Ldesci-lecat din tara scithicg sau cum este Tara scithicg §i cum s'a ngscutducele Ahnus, sau de ce se chiamg Almus, intiiul duce al Ungariei,dela care §i-au tras 'obir§ia regii Ungurilor, sau cite OH i cfiti regigi-au subjugat, sau de ce poporul dupg ce a plecat din Seithia senumege pe graiul stráinior Unguri, iar pe limba lor proprie Mogeri.

ti-am fgggduit di o voiu face; dar fiind impedicat de alte tre-buri, era mai sA uit atilt de cererea ta cit §i de promisinnea mea,clack' tu, prietenul men, nu mi-ai fi atras luarea aminte printeo scri-soare sA mg achit de datorie. Gindindu-mg deci la tine, scumpulrueu, dei sunt impedieat de multe §i felurite preocupgri ale acestuiveac istovistor, m'am apucat totuti si fac ceeace mi-ai cenit §i, dupilpilda diferitilor istorici, sprijinit de ajutorul lui Dumnezeu, am

Dares Frigii. Dares, istoric din Phrygia, a scris o carte despreboiul troian, la care a luat parte. Existii gi astizi in limba latinii o istorie atri-buiti, pe nedrept, acestui Dares. Cf. Teuffel. Geschichte der r5m. Literatur II.p. 1209.

Heturnoger. Este un cuvint compus din hetu, hét, gapte gi moger, ma-gyar, tided Cei gapte Maghiari. Numfiral de gapte este fatidic.

www.dacoromanica.ro

Page 68: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

72

30C0fit cà lucrul cel mai bun de ficut este si nu las di se dea uitirii,pentru urmagi pfini la cea din urmi generatie; am gisit, prin ur-mare, de cuviinti si scriu simplu i dupi adevir, pentruca cetitoriipoati vedea, cum s'au petrecut lucrurile. Cici daci naliunea Unga-riei, atit de vestiti, ar fi si afle despre inceputiuge nagterii salegi despre toate faptele vitejegti ale sale, ca prin vis, din povegtileinchipuite ale oamenilor dela tari sau din niscocirile dintiretilorfiri friu la guri, lucrul ar fi tare neplicut gi cu totul ne la loculsiu. De aceea, este mai bine si se afle, in mod limpede, adeviruldin examinarea siguri a documentelor scrise gi din interpretareaclari a faptelor istorice. Ferice deci de Ungaria, cireia i-au fosthirisite daruri feliurite. Cici poate si se bucure in toate zilele dedarul scriitorului ei, fiindci are acum inceputul genealogiei regilorgi a nobililor, in privinta ciror regi si aducem laudi i cinste rege-lui etern i maicei sale, sfintei Mari, din gratia ciruia regiigariei gi nobilii si stilpgineasei tara en sfir§t fericit, acum gi in ved'vecilor A.min.

I. DESPRE SCITHIA.

Scithia este o tari foarte mare care se numegte Dentu,moger 1) ;spre rAsAnt hotarul ei se intinde de la partea de miazi noapte pina'la marea Neagri, avand insi in op ate un fluviu ce se numegte Tha-nais, cu bäiçi mari unde se gisesc samuri 2), peste misuri de multi,aga ei din blinile lor nu numai nobilii gi oanienii de jos Ii facimbriciminte, dar chiar gi vicarii, porcarii gi ciobanii In acea tariîi impodobesc cu ele vegtmintele lor. Cäci ad este o mare bogitiede aur gi de argint gi in fluviile din acea tari se g5sesc pietre senm-pe gi mirgiritare. lar in partea de risirit, vecini Cu Scithia, au lo-cuit popoarele Gog gi Magog 8) pe cari inconjurat Alexandru celMare. Tara scithia insi se intinde mult In lungime gi bäçime, laroamenii cari locuesc in ea se numesc in de obgte, pina' in ziva deastrizi, Dentumoger gi n'au fost nicioclati subjugati de vre-o putere a

Dentumoger. Este un cuvint compus din Dentu, numele fluviului Don-Maneje, i moger, magyar. Dentunoger insemnrazi Ungurii de Don.

Zobolini, in loe de zibellini, samur, o specie de jder, din blana clrorase (licea imbrictiminte.

Gog i Mugog. Sunt personagil biblice, fiii lui Iaphet i nepotii lui Nos.Din semintia lor s'ar trage neamul unguresc. Incepind cu sf. Angustia, gi in totevul media, istoria popoarelor se fleco pe baza Bibliei.

www.dacoromanica.ro

Page 69: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

73

vre-ungi inipäräil. Ctici Scithii sunt un popor destul de vechiuputerea Scithiei este, cum am spus-o mai sus, in rsârit. Primul regeal Scithiei a fost Magog, fiul lui Japhet, gi poporul acela s'a numitMoger, dupii regele Magog. i din vita acestui rege se trage preavestitul i prea putemicul rege Athila 1), care in anul 451 dela intru-parea Domnului, pornind din tara Scithicä cu o puternicil oaste aveni in Pannonia i, dupil ce a gonit pe Romani, a pus stlipilnirtpe lark.; i i-a ales un loe pentru regedinta sa regalii, lângä Dunare,mai sus de Apele Calde2) gi toate intäriturile antice, pe cari le-agait aci, a pus si le renoveze gi de jur imprejur a tras un zid foarteputernic, ceea ce pe limba ungureasci se numegte acum Buduuar 3),lar Theotonicii 4) Ii zic Ecilburgu 6). Ce 8ä mai spun? Sà urmimcursul istoriei. Dupi un lung timp insti, din neamul aceluiagi regeMagog s'a näscut Ugek 6), tatill ducelui Almus 7 din care igi tragoriginea regii i ducii Ungariei, dupi cum se va artita in cele urmii-toare. Caci Scithii aunt, precum am spus-o, popoare foartedespre cari istoricii cari au descris faptele Romanilor, grtiesc astfel:cà natiunea scithici ar fi fost foarte inteleaptà o foarte bliindi carenu muncea primiintul gi la ei aproape nu existau crime. Eian aveau case fticute de megteri, ci nnmai corturi pregitite dinacoartit Mincau carne gi pegte i lapte gi miere i aveau multevite. Se imbricau cu blinuri de samur gi de alte animale stilbatice.Aveau aur gi argint, precum gi mirgtiritare cari se giseau ca gi pie-trile In fluviile aeelei OH. Nu rtivneau la lucrurile ahora, pentructitoti eran bogati, avtind animale multe gi alimente indeajuns. Cicinu eran oameni desfrinati, ci fiecare igi avea o singurti sotie. Maitistrziu insti acest pop or, fiind hirtuit in rtizboaie, a ajuns la stilts

Athila. Anonymus îi eerie cronica dupi ce s'a acreditat traditiaadecä a descendentei Ungurilor din Huni.

Apele Cakle, Aquae Calidae, Hivizek, de Iiingl Buda-Veche, astlziCsászár gi Lukfiesffird6.

Buduziar, Budavir, azi O-Buda, Buda-Veche. Numirea de Buda, dupicronici, ar proveni deis Buda, fratele lui Attila, ucis de acesta la intoarcerea sadin expeditiunea din apus.

Theotonici, este numirea datN Nemtilor in epoca lui Anonymus.Ecilburg, este oragul lui Attila, numit de Germani Ecel sau Eczel. Un-

gurescul Attila-vina este o traducers a lui Ecilbuzg.Vgek, pare a insemna sfant, numire ce s'ar regisi in egyház, bisericl,

adeci casi sfântil, casa Domnului. Cfr. Pais Dezs6, Magyar Anonymus p. 146..7) Alnuu, ung. Almns. Alom insemneazi in limba maghiari somn gi vis:

de aci, traditia dcspre visul mainel lui Almus.

www.dacoromanica.ro

Page 70: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

74

sàJbtácie incat, spun unii istorici, fiind minati de cruzime, ar fimincat carne de om §i ar fi biza slinge de om. 5i eu cred ci pina

astftzi se poate cunoaste, dupa faptele lor, di au (ost un paparviguros, pentru ci natia aceasta scithica n'a fost subjugati de nicio imparatie. In adevar, pe Darius, regele Persilor, Scithai 1-au pus pefuga in mod rusinos si Darius a pierdut acolo optzeci de mii de oa-meni §i asila, de teami grozavi, a fugit in Persia. De asemenea, Sci-thii au ucis pe Cirus, regele Persilor, impreuna cu trei sute treizecide mii de oameni. 5i de asisderea, Seithii au alungat cu ru§ine chiarpe Alexandru ce! Mare, fiul regelui Philipp si al reginei Olympiada,care subjugase prin lupte multe impiratii. aci poporul Scithilorera in stare si înfrângä ori ce oboseali si erau tare viteji in razboiu.Ei n'ar fi av-ut nimic in lume, de care ear fi temut ai nu-1 piarzi,cand li s'ar fi facut vr'o nedreptate. lar când Scithii castigau vr'ovictorie, nu se gandeau ai ja nimica din prada., ca urmasii lor deastazi, ci cautau si dobandeasca numai glorie. 5i, in afara de Darius,de Cyrus si de Alexandru, nici un alt popor din lume n'a indraznitcalce in tara lor. Cid neamul scithic era plin de vigoare in lupte,&airean pe cai iuti, purtau pe cap coifuri, si cu arcul §i cu sageataerau mai presus decat oricare alta nalie din lume. i ca asa au fostati putea-o cunoaste dupi urmasiT lor. Iar tara scithica cu cat estemai departe de zona tropica, cu atita este mai prolificá. i macarctl ea este foarte extinsi, totusi nu e capabila nici ai hrineasc'l niciai ouprinza mullir/lea de popoare ce se sporesc acolo. De aceea, celesapte personagii principale cari s'au numit hetumoger, ne mai putindsuporta stramtoarea locurilor, s'au gandit cu tot dinadinsul ea le pi-faseasci. i astfel, cele sapte persoane principale, tinand sfat intreele, au hotarit si paraseasca pamántul natal spre a ocupa Viri incari s'a poati locui, dupa cum se va arata in cele ce urmeazi.

NUMELE DE UNGUR

Ramine acum si aritam de ce poporul care a plecat din Sci-thia s'au nuznit Unguxi. S'au numit Unguri dupa fortareata Unga 1),fiindca, dupa ce au subjugat pe Sclavi, cele sapte personagii decapeteziie, intrand in Pannonia, au zabovit aci mai mult timp. De

1) Ungu i Unguar. Este castrul sau fortäreata de mai tarziu Ungvár, delingi fluviul Ung, din Cehoslovacia. Cuviintul este de origine slavä ti se OesteIn mai multe pärti din fosta Ungarie. cf. Mo6r Ungarische Flussnamen, in Ung.lahrb. VI p. 443.

www.dacoromanica.ro

Page 71: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

75

aceea, toate popoarele cari traiau in imprejurime au numit de Almus,fiul lui Ugek, duce de Hunguar gi pe ostagii numit Unguri.Ce mai vorba? Lisand aceasta la o parte, si ne intoaroe.m la lucraresce ne-am propus i sA urmilm cursul istoriei i, daca va voi Dumnezeu,ea terminim opera inceputa.

111. DESPRE INTAIUL DUCE ALMUS.

In anul 819, dela intruparea Domnului, Ugek, precu.m am spusmai sus, dupri un timp indelungat, a ajuns cel mai vestit duce alScithiei, din neamul lui Magog 1). Pe ciind el se afla la Don gi-aluat de sotie pe fiica ducelui Eunedubelianus 2), cu numele Emesu.Cu aceasta a avut un fin ce a fost supranumit Almus. Dar, numaidintr'o intimplare dumnezeiasca s'a numit Almus, fiindca mainelsale, pe cand se afla inearcinatrt, Ii s'a arätat in vis o vedenie sfantri,.subt chipul unui vultur care, venind la ea ar fi lisat-o gravida.

parut ea din pintecele ei ar iegi un torent gi din coapsele eis'ar zamisli regi gloriogi, dar cari nu s'ar Inmuli in /ara lor.fiindca vis in limbi ungarri se zice almu, i fiindcä nagterea a fostprevestitä mai intaiu printeun vis, de aceea el insugi s'a numit Al-mus. Ori, poate, de aceea s'a chemat Almus, adeca sfint, pentru cadin urmagii lui aveau ea se nascä regi i duci sfinli. Dar sa lasimasta!

IV. DESPRE DUCELE ALMUS.

Dupi ce irisa ducele Almus s'a nascut in lume, ducele Ugeknulele sale au fost cuprimli de-o mare bucurie, gi cu ei impreuna,

aproape toate capeteniile Scithiei, Muda tata! sáu Ugek era dinneamul regelui Magog..Caci era Almus insugi frumos la fala, dar ne-gricios gi avand ochii negri gi mari gi era de statura inaltrt gi sub/i-re]. Mainile le avea irisa groase gi degetele lungi; gi era acest Almuscucernic, binevoitor, darnic, inielept, lum ostag, vesel, indatoritorf ni de cei cari pe acea vreme eran solda/1 in regatul scithic. larcand acest Almus a ajuns in varstii maturä', ca gi crind harultului duh ar fi fost intrinsul, degi pagan, a fost totugi mai puternie

Mago g. Din nwnele de Magog s'ar deriva nnmele de moger, magyar.Eunedubelianu.s, ung. Onedbelia Emesei, sotia lui Vgek i mama.

lui Almus.

www.dacoromanica.ro

Page 72: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

76

¡i mai priceput decal to/i ceilal/i duci din Scithia. i toate afaceriledin regat se aduceau la indeplinire, pe acea vreme, dupg sfatulajutorul situ. Cand însä Almus a ajuns in varsta adolesceqii, s'ainsurat in aceeagi pea cu fiica unui foarte vestir duce. Cu ea aavut un fiu, cu numele de Arpad, pe care l-a dus cu sine in Panno-nia, dupi cum se va arita in cele urmitoare.

V. DESPRE ALEGEREA DUCELUI ALMUS..

Astfel poporul unguresc, foarte viteaz i foarte puternic prinfaptele sale de fizboiu, igi trage obâria, dupi cum am spus mai sus,din naliunea scithici care, pe graiul sau propriu, se numegte Dentu-moger. i /ara aceea era malt prea plini de mul/imea de norodce se spore& acolo, in cat nu ajungea, dupi cum am spus-o mai ina-inte, nici sg-i hrgneascii, nici cuprinza. Din aceasti pricini atunci,cele gapte personagii de capetenie, cari se numesc pânä in ziva deastazi hetumoger, nemai rabdand stramtoarea locului, dupg ce s'ausfituit intre ei, ca sä paraseasca pimantul natal spre a ocupa, pentrusine, OH in cari si poati sa locuiasca, n'au mai contenit de a lecguta cu armele i prin razboiu. 5i au ales atunci di se indreptespre tara Pannoniei, de care auziseril, din faimg, ca ar fi taragelui Athila, din a carui vliistar s'ar pogori ducele Ahnus, tata! luiArpad. Atunci cele gapte persoane de cipetenie, inteun importantconsiliu comun, au in/eles ca nu pot si aducg la bun sfargit operainceputi, daca nu-gi vor aiege peste ei un conducgtor i povatuitor. Deaceea, din libera voinfi gi din in/elegerea comung a celor gaptebarbarli, i-au ales de conducator i povatuitor, pentra fili fiilor lor,pani la cea din urmg generalie, pe Almus, fiul lui Ugek I pe cei ceear pogori din urmagii lui, fiindci ducele Ahnus, fiul lui Ugekoei cari se pogoraseri din urmagii lui, erau mai distingi ca neam gimai puternici in razboaie. lar aceste gapte persoane de apetenieerau barbali nobili i vestili in razboiu, statornici in credinia. A-tunci, in depling in/elegere, graira astfel ducelui Almus: «De aziinainte, te alegem peste noi de conducator i povaluitor, i, oricotro te va fi manat soartea, acolo te vom una». Apoi susnumitiibarbati, dupg o dating paging, virsanduli propriul lor singe intr'unvas, ratificarg juramantul pentru ducele Almus. 5i macar cafost pagani, îi pilstrara totugi pang la moarte jurimantul pe carefacura intre ei, in felul urmator:

www.dacoromanica.ro

Page 73: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

77

VL DESPRE JURAMANTUL LOR.

Primul paragraf al jurimintului a fost acesta: cât timp vor fiin vieati, atit pentru ei efit §i pentru urma§ii lor, si le fie in tot-deauna conduator unul din neamul ducelui Ahuma. Al doilea punct.al jurimintalui a fost astfel :ea once bun ar putea dobiindi prinlucrarea lor comuni, nimeni dintre.ei si nu fie lipsit de el. Al treileapunet al jurimintului a fost astfel: ca aceste personagii principalecari igi aleseri pentru sine, din liberi vointi, ca domn pe Almus, ei §ifui lor, preste tot, si nu fie nici odati lipsiti din consiliul ducelui§i dela cinstea domniei. Al patrulea punct al jurimântului a fostastfel: ca daca cinema din urma§ii lor ar deveni necredincios fati de-persoana ducali gi ar provoca dugminie intre duce §i neam.urilesale, singele celui vinovat si se verse, precum siingele lor s'a virsatin jurimintul pe care l-au ficut ducelui Almus. Al cincilea punctal jurimintului a fost astfel: ca daci cineva dintre urma§ii duceluiAlmus §i a altor persoane principale ar fi voit si infrfingi statutelejurimintului lor, si fie afurisit pentru vecie. Numele acestor §aptebirbati 1) au fost urmitoarele: Almus, tatil lui Arpad, Eleud, tatillui Zobolsu, din care pogoari neamul lui Isaac, Cundu, tatil luiCurzan, Ound, tatil lui Ete, din care descinde neamul lui Calan §iColsoy, Totu, tatäl lui Lelu, Huba din care se trage neamul lui Ze-mera. Al §aptelea Tuhutun, tafia lui Horca, ai cirui fii au fost Gyulagi Zombor, din cari pogoari neamul lui Moglout, dupi cum se vaapune mai jos. Ce si mai vorbim? Si urmim drumul istoriei!

1) Nunzele celor gapte bdrbaa: a) Almus, tatil lui Arpad. Numele luiArpad se derivä, de unii, dela cuvintul arpa, orz i sufixul locativ

Eleud i Eleudunec ung. E15d. Nec din Eleudunec, este sufixa ungureascäde dativ. Pais D., op. cit., p. 113 crede a vedea, in Eleud, radicalul 615, insinte,aded primul näscut. Zobolsu, ung. Szabolcs; exista 5i judetul SzabolcsTisa. Saac, ung. Calk, familia vestitä In evul mediu.

Cundu, Cundtmec, ung. Kend; Curzan; exista ti o fortAreati Curzan.Oundu ti Oundunec, ung. Ond, mune de persoani i de localitate; Eta,

fiul lui Ound; Calan, ung. Kalfin ti Colsoy, ung. 1161cse, mime de familie ti delocalititi.

Tosu gi Thosun, Tosunec ung. Tas. Exista ti o fordireati Thosu pe So-me5; Lela; ung. L61; existä gi numele de localitate LeL

Huba, ung. Huba. Exista ti ca nume de localitate; Zemera ung. Sze-mere, existi i ca nume de localitate.

Tuhutum ung. Tetény. Pais D. op. cit., p. 144 crede cuväntul de origineturceasci; Horca, ung. Horka; Gyyla i Gy/a, ung. Gyulu; Zombor, wig. Zonttbor; Mogolout, tmg. Maglód.

www.dacoromanica.ro

Page 74: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

78

VIL DESPRE PLECAREA LOR.

In anul 884 dela intruparea Domnului, precum sti seria in cro-nicile anuale, cele §apte personagii principale, cari se numesc hetu-.moger, au plecat din pimintul scitic, spre apus; intre eti era du-cele Almus, fiul lui Ugek, din neamul regelui Magog, birbat debuni amintire, domnul i povisuitorul lor, impreuni cu sosia sa gieu fiul säu Arpad §i doi fil ai unchiului &Au Hulec 2), anume Zuard§i. Cadusa §i de asemenea, din aceeni regiune au plecat o nenumiratimulsime de popoare abate. Venind Insä mai multe zile prin locuride§erte au trecut in inot peste fluviul Etyl 2), gezind, dupi obiceiulp'igfinesc pe burdufuri, §i n'au dat de urma nici unei cetisi sau lo-cuinse omene§ti. i n'au mincat rodul muncii oamenilor, dupi cum.era obiceiul lor, ci s'au hrinit cu vinat gi pe§te pink ce au ajuns inRusia, care se chiami Susudal 8). i tinerii lor erau la vinat aproapeIn fiecare zi. De aceea, din ziva de atunci gi pini in prezent, Un-gurii amt mai buni vinitori decal celelalte popoare. i astfel Al-mus, venind cu tosi ai sii, intrari in sera Rusiei care se chiami'Susudal.

VIII. DESPRE RUTENIA.

Dupi ce au ajuns in pirsile Ruteniei, au trecut spre cetateaKiev') ,f irá nici o rezistensi, §i, pe cind treceau pe lingi cetateaKiev, plutind cu plutele peste fluviul Dnipru 5 , au voit subjugelinpärätia Rutenilor. Atunci ducii Rutenilor 6) ,inselegind aceasta,s'au temut grozav, fiindci euziserri cri dueele Almus ,fiul lui Ugek ar

fi din neamul regelui Athila, ciruia strimo§ii lor Ii pliteau, pe fiecarean, tribut Cu toate acestea, ducele de Kiev, convocand pe tosi frun-ta§ii sAi, du.pi ce s'au sfätuit intre ei, s'a ales si porneasci luptiimpotriva duc,elui Alm.us, §i au hotirit ci e mai bine si moari in riz-boiu deck piriseasci domniile proprii §i si fie subjugasi,voia lor, de ducele Almus. i numai decit, ducele de Kiev, trimi-

Hulec, ung. Hiilek. Pais D. op. cit., p. 120 crede a redid, in Vlek, turcescul Ilik, Big, Ilk, principe; Zuarcl, ung. Szovérd i Cadusa, ung. Kadocsa.

Etyl, ung. Etil, in limba turcii insemneazil fluviu. Volga poarti numelede Etil. De aci Etel k6z, intre fluvii. Cf. Pais D. op. cit. 114.

Susudal. Ora' si regiune in Rusia, inglobat, mai tiirziu, in principatulMoscovei.

Kyeu, cetatea Kiev.Deneper, fluviul Dnipru.Ruteni, sunt Rusii; Rutenia sau Ruscia.www.dacoromanica.ro

Page 75: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

79

/and delegati, au chemat in ajutor pe cei gapte duci ai Cumanilor,prietenii lor cei mai credinciogi. Atunci cei gapte duci cumani 1), aciror nume erau Ed, Edu.men, Etu, Runge; Ousad, tatal lui Ursuur,

Ketel, tatil lui Oluptulma, stringindu-gi o multime nu micide cilireti, au venit in graVi mare, din prietenie pentru ducele dinKiev, impotriva ducelui Almus. i ducele din Kiev, cu armata sa,le-a iegit in cale gi cu ajutorul Cumanilor, iucep s vini cumea inarmati in contra ducelui Almus. Dar, ducele Almus, in aju-torul ciruia era sfintul duh, incingindu-gi armele, dupi ce gi-a °ran-duit linia de bitaie, suindu-se pe calul siu, a inceput sà alergecoace §i incolo, incurajindu-gi soldatii gi, pornind atacul, s'a opritinaintea tuturora alor 8àj gi le-a zis: «0 Scithilor, tovarigii mei dearme, birbati prea viteji, aduceti-vi aminte de inceputul cilitoriei

voastre, cind ati zis ci pimintul pe care U. yeti putea si-1 locuiti, 11yeti cigtiga prin arme §i rizboiu. Deci nu vi turburati de multimewRuthenilor gi a Cumanilor, cari se aseamini cu ciinii nogtri. Cici,ciinii indati ce aud vorbele stipinilor lor, nu aunt oare eupringi despaimi? Fiindci virtutea nu sti in multimea de popor, ci in cura-jul din inimà Nu §tili oare voi cà un singur leu pune pe fugi maimulti cerbi, dupi cum apune un intelept? Dar, lisind la o parteacestea, vi voiu apune: Cine a putut sà reziste soldatilor din Scithia?N'au pus oare pe fugi Scithii pe Darius, regele Pergilor gi astfel cuteami gi grozav de ruginat a fugit in Presia gi a perdut aci optzecide mii de oameni? Au nu Scithii au omorit pe Cyrus, regele Per-gilor, impreung Cu trei sute treizeci de mil de soldati? Au nu eiau pus pe fugl in mod ruginos pe Mexandru cel Mare, fiul regeluiPhilipp gi al reginei Olimpiada, gi care prin lupte igi sub jugase multeimpiritii? De aceea, si Iuptàm cu indirjire gi cu vitejie impotrivaacelora cari se aseamini cu eiinii nogtri, gi sà ne temem de multi-mea lor ca de multimea de mu§te». Auzind acestea soldatii ducelui

1) Cei game duci ai Cunianilor a) Ed, Edunec (forma de dativ), ung. Ed.It) Edum, Edumen, Edumenec, ung. Ed6men.c) Etu ung. Et.d). Bunger, ung. Böngér.

Ousad, Ousadunec, ung. Ocsid, existi i 1oca1itäi Cu acelagi nume,Vrsuur, ung. Oran.. Cuvfintul ar fi de origine turceasci gi se face apropiere intreel i numele de Orgova cf. Pais D. op. cit., p. 132.

Boyta, ung. Vajta. Era gi o fortireatil Vajta in dreptul Dunirii.Ketel, numele ar fi de origine turceasci; Oluptulma ung. Alaptolma.

www.dacoromanica.ro

Page 76: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

80

Almus, s'au imbirbitat mult. i numai deat au ficut si risunetrompetele de rizboiu din toate pärlile gi armatele vrigmage eauapropiat gi au inceput si lupte voinicegte intre ele. 5i foarte multiRutheni gi Cumani eran omoriii, lar, numilii duci ai Ruthenilor gial Cumanilor, väznd ci ai lor dau inapoi din lupti, au luat-o lafugi gi gribindu-se scape vieata, au intrat in eetatea Kiev. DuceleAlmus gi soldatii sAi, urmirind pe Rutheni gi pe Cumani ping incetatea Kiev, capetele tunse ale Cumanilor soldatii ducelui Almusle loveau ca pe nigte dovleci necopti. lar ducii Ruthenilor gi aiCumanilor, intrind in cetate gi vizind indrisneala Scithilor, rima-seri ca

IX. DESPEE PACEA DiNTRE DUCE 5I RUTHENI.

lar dnoele Almus gi ostagii sii, dupi cfigtigarea victoriei, §1-ausubjugat tara Ruthenilor gi luindu-le averile ;in a douaincepuri si atace cetatea Kiev. 5i and au apucat sit puni sciri peziduri, vizind ducii Ruthenilor gi ai Cumanilor indrizneala Sci-tbilor, s'au speriat grozav. 5i dupi ce au in/eles cA n'ar fi in staresi li se impotriveasci, ducele din Kiev gi ceilalti duci ai Ruthenilorprecum gi ai Cumanilor cari se giseau acolo, au trimis soli gi au rugatpe ducele Almus gi pe fruntagii acestuia si incheie pace cu ei.Iar cind veniri solii la ducele Almus gi 1-au rugat ca stäpânii lornu fie goniti din agezimintele lor, ducele Almus, dupi ce a tinutgat cu ai sAi, a trimis inapoi pe solii Ruthenilor, spunindu-le eaducii gi cipeteniile lor si-i dea ca obstatici fili, si pliteasci un tri-but anual de zece mii de mirci gi pe deasupra alimente, imbrici-minte gi alte Iucmri necesare. lar ducii Ruthenilor, degi nu de bunk'voie, au incuviintat toate acestea ducelui Arpad. Dar 1-au rugatpe ducele Almus ca pirisind Galia 2) descalece dincolo de pi-durea Hoyos 2), spre apus ,in Pannonia 8 , care fusese mai inainte tararegelui Athila. 5i le liudau pimintul Pannoniei ca fiind extraordi-nar de bun. Cici spuneau cA acolo curg cele mai renumite isvoarede ape, Dunirea gi Tisa4) alte prea vestite ape, pline cu pegte bun.

Gaiifia. Pe timpul cand scria Amonymns exista un mare principatHalici. Galicia este aeelasi cuviint en Halicia.

Hoyos, ung. Haves, sunt muntii dintre Galiiia si Maramures.Pannonia. Subt numirea de Pannonia avem s intelegem Ungaria in-

treagi, nu numai Pannonia din timpul Romanilor.Tyscia, Tisa.

www.dacoromanica.ro

Page 77: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

81

Ci aceasti taril o locueac Sclavii 1), Bulgarii 2) i Blachii 2) ailecip5storii Romanilor. Fiindci, clupfi moartea regelui Athila,tului Pannoniei Romanii ii aiceau ci este pilgune, fiindci tininele ionpilgteau In tara Pannoniei. i cu drept euvant se spunea cilPaimoniei ar fi p5gunile Romanilor, fiindci i acum Romanii pasepe mogiile Ungariei. Dar al läsim aceasta!

X. DESPRE CE! APTE DUCI AI CUMANILOR.

Iar ducele Almus i fruntagii sil, dupil intelegerea luatil Intreincuviintara cererea ducilor Ruthenilor gi incheiarri cu ei pace.

Atunci ducii Ruthenilor i anume ce! din Kiev gi Sudal, pentrucasä nu fie alungati din ageziimintele lor, gi-au dat ducelui Almus copiiica obstatici i impreuni cu ei Ii trimiseril gi o mie de cai înä1ati gica frâne, impodobiti dupi datina ruteanil gi o sutil de copii cumani

patru zeci de camile atare a duce bagajele, blini de ermelin gi deviezuri fAri num5r gi alte multe daruri nenumgrate. Atunci mai susntunili duci ai Cmnanilor gi anume Ecl, Edumen, Etu, Bunger,lui Borsu 2), Ousad, tata! lui Ur.suur, Boyta, din care se trage fa-milia Bruasa 2), Kekel, lui Oluptulma, vilzfind buniltatea du-celui Almus, manifestatii fata de Rutheni, s'au aruncat la picioarelelui, de buni voie, gi s'au supus ducelui Alinus zicindu-i: «De aziincolo, te alegein doran gi poviltuitor al nostru pânä la ultima gene-ratie. i oti unde te va fi milnat soartea, acolo te vom urna». ieeea

Sclavii, Slavii.Bulgarii, Bulgarii, despre cari se crede ci au fost gi in Ardent gi intre

Dunire gi Tisa.Blachii ac pastores Romanorum. Ac nu este conjunctia copulativa, ci

explicativa gi Insmnenzi Blachii adeca pastorii Romanilor.Dupa Pais op. cit., p. 129 nu este cu neputinlä ca in timpul cuceriril

tarii si fi trait Inteadevir in fosta Pannonia romanA sau in ;inlaid de dincolode Dunire, in regiunea Murei gi a Rabei de sus oarecare populatie de pistorivalachi care vorbea intr'o limba romana, adeci de origine latina.

Ca aci ac nu este copulativ rezulta gi din alte expresii ale Anonimului:Sclavi et Bulgari c. 11, ceca ce inseinneazi Slavii bulgarici. Slavi et Boemi c. 35,36, 37, cesa ce insemneazi Slavii bohemici, Slavorum et Pannoniorum gentesc. 50, ceea ce Insemneazi Slavii din Pannonia sau Slavii panonici. Aceasta sevede gi din expresia: tres kenezy Bulgarorum 44, ceca ce nu poste insemna decalkenezi ai Slavilor bulgariei. Cf. Mo6r, Ungarische Flussnamen, in Ung. Jahrb.VI, p. 436. Vezi Gherghel Pascua Romanorum,. In Revista Archivelor II, 3 p. 383.

Borsu ung. Bore, numele dela care deriva Borsod gi Borsova.Brucsa, ung. Baracska, conetatat i ca nume de localitate.

www.dacoromanica.ro

Page 78: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

82

ce au spus ducelui Almus Cu cuviintul, au intirit-o, dupi obiceiulpIginese, prin credinta jurrimin' tului. i, in ace's§ chip, duoele Al-mus §i fruntagii si s'au legat prin jurrimán. t de credinti. Apoi ceigapte dual ai Cumanilor, impreunii cu soli.ile gi fin lor, de asemeneacu o mare gloatri, au hotilrit si via in Pannonia 1). De a§i§dereachiar multi dintre Ruthenia aliturrindu-se de ducele Almus, venirricu el in Pannonia, urmagii crirora 'Anil in ziva de astäz' i locuesc indiferite locuri din ¡Jugaría.

XI. DESPRE CETATILE LODOMER g GALICIA.

Atunci ducele Almus §i celelalte personagii principale, cari sentunesc hetumoger gi, deasemenea, gi ducii Cumanilor, impreuni curadele gi familiile gi slugile lor, au plecat din Kiev gi sub ciliu-zirea Ruthenilor din Kiev au venit prini la cetatea Lodomer 1). Du-cele din Lodomer hurt' gi fruntagii säi au iegit intru intimpinareaducelui Ahnus ping la fruntariile impirritiei sale, cu diferite daruripretioase gi i-au deschis de bung voie cetatea Lodomeria. Iar duceleAhnus., impreun1 cu toti ai säi, asu ramas in acest loc, limp de treisiptimant In a treia säptämânä inai ducele din Lodonier i-a datdueelui Almus ca obstatici pe cei doi fil ai ali, impreuni cu totifili nobililor. Si, pe deasupra, douri mil de mär' ci de argint gi o mailde niärci de aur topit cu nenumirate blrinuri gi mantale gi trei sutede cal cu gei gi frine gi dourizeci gi cinci de crimile gi o mie de bolpentru transportul bagajelor gi alte daruri nenumrirate a prezentatatit ducelui cit gi fruntagilor säi. i in a patra siptamani duceleAlmus, impreuni cu ai 811, au sosit in Galiçia gi aci gi-a ales loc deodihiiä pentru sine §i pentru ai säi. Auzind despre aceasta ducele

i-a iegit intru intâmpinare ducelui Almus cu toti ai sii,en picioarele goale, g i-au prezentat diferite daruri pentru. folosul.ducelui Minus gi, Cu poarta cetätii Galiçiei deschisri, 1-a primit inospitalitate ca pe propriul siu domn gi dat ca obstatic pe uniculsiu fiu impreuni cu ceilaiçi fii ai fruntagilor regatului alu gi i-a&fruit pe deasupra zece cai de singe arab, foarte buni, gi trei sutede cai Inglaçi gi cu frine §.1 trei mii de mirci de argint gi douri sutede mirci de aur gi baine scumpe atilt pentru duce era gi pentru

Pannonia. E de observat c Ungurii in drumul lor spre Ungaria autârât dupi sine gi alte populatii nemaghiare.

Lodomer. Este principatul lui Wladimir, din regiunea Wolhyniei.

www.dacoromanica.ro

Page 79: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

83

toti fruntagii sal i dupg ce s'a folosit ducele Almus de locul dinGalitia o lung intreagg pentru odihni, ducele din Galitia gi ceilaltitovarggi ai grd, ai ciror fii fuseseri da p ca obstatici, incepurg astfelsi se roage de Almus gi de nobilii sii, ca si se scoboare peste Ho-WOb spre apus in Pannonia. Cici le spunea ci tara aceea este foartebung, ci acolo curg cele mai vestite riluri, ale ciror nume, dupi cumam spus mai sus, glint: Dunirea, Tisa, Wagul, Muregul, Crigul, Timi-gul gi altele, targ care la inceput a fost tara regelui Athila. Si mu-rind acela a ocupat principii Romani Pannonia piing la Dunire,unde gi-au agezat pastoril lor 1). Tara insi care este situati intreDunire i Tisa a ocupat-o pe seama sa Kean. 2), marele duce al Bul-gariei, steimogul ducelui Salan 8) , piing la fruntariile Ruthenilor giPolonilor gi a pus si locuiasci aci Slavii i Bulgarii. Tara insi careeste 1ntre Tisa i pidurea Igfon 4) ce este situate& in spre Ardeal,dala fluviul Mureg ping la (luviul Someg 5) a ocupat-o pen.tru sipeducele Morout 5), al cgrui nepot a fost nuinit de Unguri Menuano-rout /), pentru ci avea mai multe sotii gi teritoriul acesta 11 locuiaunigte neamuri ce se numesc Cozar 5). Teritoriul insi care se intindedala fluviul Mureg ping la fort:qr. eata Urscia 9) 1-a ocupat un oare-care duce cu numele Glad 19, care a legit cu ajutorul Cumanilordin fortireata Vidin 11), gi din ai cArai urmagi ea ngscut Ohtum 19),pe care mai tiit' .ziu, dupg un lung timp, In vremea regelui Stefan ce!

Au afezat piistorii lor. Dupii Anonymus, dupri retragerea Hunilor, s'arfi fäcut in Pannonia noui injghebäri romane.

Keanus, marele duce al Bulgarlor. Kean sau Kahan este un nume ge-neric, nu un nume de persoanä, i insenmeazil duce sau principe.

Salan, dux Salanus, se pune in legiturä cu vestita localitate Salankemen,dintre Dunäre gi Saya.

Igfon. Este o pidure que iacet ad Erdeuelu. Dupi Pais D. op. cit., p.120 in cuvitntul de Igfon am aves In prima parte igy, antra pi in a doua fen eaufan, pädure, tufig. Igf on ar insemna cleci pädurea sfinti. Numele de Ardeal, segtie astäzi precie, e format din ert14, pidure gi elu, dincolo, insemniind tara din.colo de pädure, Ultrasilvania sau, mai tärzilu, Transilvania.

&ARIUS, Someg.

Morout, dupä filologii unguri ouvantul ar deriva din Moravia, Mona.Monumorout ung. Mén-Marót.Cozar. Cazarii au venit, probabil, deodati cu Ungurii, formind un trib

aparte.Urscia, Orgova, dupä unii scriitori unguri, ar fi un cuvint de origine

turceasci, dupi altii de origine davit.Glad, un principe, ai clirui soldati erau Cumani, BulgariBundyn, cetatea Vidin din Bulgaria.Ohtunt, ung. Ajtony, nume, dupi istoricii unguri, de origine turceasci.

www.dacoromanica.ro

Page 80: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

84

Sfint, 1-a omorát, In fortir' ega sa de lángi Mureg, Sunad 1), fiul luiDobuca 2 nepotul regelui, flindc i-a fost in toate adversar numi-tului rege gi ciruia numitul rege pentru bunul sin serviciu, ira di-ruit o solie gi fortir' ea/a Ohtum Cu toate apartenenlele sale. Cid agaeste obiceiul domnitorilor celor buni de a rispliti pe credinciogi.Aceastri fortireagt se numegte acum. Sunad. Dar ce si mai vorbesc?

XII. CUM AU INTRAT IN PANNONIA.

lar ducele Almus gi fruntagil sii, mulpimiti de sfatul Ruthe-nilor, au incheiat cu ei cea mai statornici pace. Cici ducii Rutheni-lor, spre a nu fi alunga0 din locagurile lor, gi-au dat fiii, dupi cumam opus, ea obstatici, impreuni cu daruri firi numir. Atunci du-cele Galiliei a pus douri mii de areagi i trei mii de lirani cari simeargi inaintea lor gi si le deschidi drumul prin pidurea Hoyospfini la hotarul Hung. Si a incircat toate vitele lor cu alimente gicu cele trebuincioase gi le-a mai diruit nenumirate animale pentrabrani. Apoi cele gapte persoane principale cari se nu.mesc hetumoger,al crtror nume 1-am spus mai sus, impreuni cu rudele, slugile gi slui-nicile lor, dupi sfatul gi cu ajutorul Ruthenilor, au plecat din Ga-litia spre /ara Pannoniei. i venind astfel prin pidurea Hoyos audeseilecat in pärçile Hungului, gi, dupi ce au ajuns acolo, locul pecare 1-au ocupat intrtiu.1-au numit Muncaei 8), fiindci au ajuns eu ceamai mare munci in /ara pe care au dorit-o. Apoi, spre a se recrea,au rimas aci unsprezece zile gi le-a plicut /ara nespus de mult. lar

locuitorii çärii, aflánd de sosirea lor, s'au infricogat grozav gis'au supus de buni voie ducelui Almus, pentru ci auziseri ci duceleAlmus se pogoari din neamul regelui Jubila gi degi fuseserrt ei oa-menii ducelui Salanus, totugi de teami serviri ca ejnste ducelui Al-mus toate cele necesare pentru hrani, oferindu-i-le ca gi stipánuluiion. i aga de mare spaimi gi groazrt cuprinse pe locuitori eicomeau pe duce gi pe nobili, ea gi robii pe proprii lor domni.incepuri si le laude fertilitatea acelei çäri gi si le povesteasci in cechip, dupi moartea regelui Athila, marele duce Kean, strimogulducelui Salanus, plecand din Bulgaria, Cu sprijinul gi sfatul 1mpi-

&atad, ung. Csanfid; vechiul ora, Morisena s'ar fi numit Cenad.Dobuca, ung. Doboka. Numele sAu il poart3 judetul Doboka.M'incas, ung. Munktice. Cuvantul se pule in legituri cu vechiul slav

munci, tmg. munka, rom. muncl.

www.dacoromanica.ro

Page 81: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

85

ratului Grecilor 1), ocupase acea arä. i, de asemenea, cum chiar ei,Sclavii, au fost adu§i din /ara Itulgariei pia la hotarul Ruthenilorti cum de prezent Salanus, ducele lor, ii conduce pe ei §i pe ai lor

ati putere nu are el asupra vecinilor

DESPRE CASTRUL HUNG.

Atunci ducele Almus §1 nobilii eäi auzind acestea se bucurarilpeste milsuril de mult §i veniri aliri la fortlirega Hung ca sä oocupe. i, pe and hi arzau tabiira lfingri ziduri, comitele acelei for-

cu numele Loborcy 2), ceea ce pe limba lor insemna &lea 8)luiind-o la fuga s'a dus grAbit spre fortiireala Zemlun 4). Dar soldaliiducelui urmirindu-1 Lau prins lânga un fluviu gi l-au spfinsurat Cuun streang in locul acela. i, din ziva aceea, fluviul l-au numit cu nu-mele acelui Loborcy. Apoi ducele Almus, impreunil cu ai siu, intrindIn fortirea/a Hung au sacrificat pentru zell nemuritori victime

timp de patru zile au petrecut in ospele, iar in ziva a patra tinanddat §i primind jurimintul tuturor alor sài, ducele Almus, fiindIn vieatil, a numit pe fiul 13:Au Arpad ca duce gi poviluitor. Si a fostnumit Arpad ducele Ungariei, §i dupi Hungu, to# solda/ii sai s'aunumit Hunguari, dupii bimba stthnilor §i numirea aceasta dilinue§teIn toatif lumea pfini in present.

DESPRE DUCELE ARPAD.

In anul 903 de la intruparea Donmului, ducele Arpad, trimi-Ifindu-§i ogtirile, a ocupat tot pimfintul dintre Tisa gi Budrug 5),pinil la Ugosa e), impreuni cu to/i locuitorii srti gi a asediat fora-

Impitratul Grecilor. Bulgarii, Slavii i, de sigur, i Romanii din parteslocnlui erau dependenti, cel putin, in cele religioase, de Impiratul din Cons.tantinopol.

Loborcy, sing. Labore, un fluvin In regiunea Ungului. Cuvintul e deorigine slavä cf. Mo6r, op. cit., 442.

Duca. Acest cuvant este intrebuintat gi ca nume proprin gi ca nume.apelativ, en sensnl de duce, voivod. Cum msi Anonymns ne spune ci vorba segäsegte in graiul localnicilor, pare evident ci acegti localnici erau Romilni.

Zemlun, ung. Zemplén, vestiti fortä'reatl. Dupi Pais D. op. cit., p. 149,-ar fi vorba de un vechin cuvfmt bulgar, care ar insemna cetate de pimfintZemplénotir.

Budrug, ung. Bodrog, un afluent al Tisei.Ugosa, nng. Ugoesa, o localitate ungi Tin.

www.dacoromanica.ro

Page 82: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

86

reata Borsoa 2) §i, dupi lupte, a cuprins-o a treia zi, i-a dirimatzidurile §i solda/fi ducelui Salanus pe cari gisit aci a poruncitsi fie du§i, legati in lanturi, in forareala Hung. i dupi ce au statad mai multe zile, ducele ai sii, vizind rodnicia prunintului §ibogitia in tot felul de animale §i multimea de pe§ti din fluviileTisa §i Budrug, plicut ;ara ducelui Arpad §i alor sii mai multdecit se poate apune. lar, in urmi, dupi ce ducele &dama a aflatdala oamenii sii, scipati cu fuga, despre toate cite a'au intimplat,n'a mai indriznit si-§i ridice mina, ci trimiOnd soli, dupi datinabulgireasci, cum este obiceiul lor, a inceput si amenin/e e a salu-tat, oarecum in batjocuri, pe Arpadiu, ducele Hungariei, §i pe ai siii-a numit in rfis Hunguari §i a inceput si se mire in tot chipul,cine sunt §i de mide au venit ei cari au indriznit si faei aatfel defapte. i le-a pretina si-§i indrepte purtirile lor cele urfite §i nu carecumva si cuteze sA treaci peste fluviul Budrug, pentru ca nu sum-va, vealnd el cu ajutorul Grecilor §i al Bulgarilor, si le cearä. soco-teali de fapta lor cea urfiti §i si nu base pe nimenea care, intor-dindu-se acasi, sä vesteasci bucuria scipirii sale. Iar solii duceluiSalanus, venind la fortireata Zemlin §i trecand peste fluviul Budrugau ajuns a doua zi la ducele Arpad. In a treia zi insi salutari peducele Arpad cu cuvintele domnului lor §i raportari ducelui Arpadordinul. Ducele Arpad insi, auzind solia ingimfatului duce Salanus,i-a rispuns nu cu mindrie, ci umilit spunindu-i: acCu toate ci stri-mo§ul meu, prea puternicul rege Athila, a stipanit ;ara care estearzati intre amare §i Tisa, pini la frontiera Bulgarilor §i pe careel o detine; totu§i eu nu de teami de Greci sau de Bulgari, cifi in stare si le rezist, ci pentru consideraliunea ducelui vostru Sa-lanus, cer din dreptul meu o pirticici pentra vitele mele §i anumepimintul pini la fluviul Souiou 2) §i pe deasupra cer chiar deladucele vostru si-mi trimeati din bunitatea lui doui ulcioare plineCu api de Minare gi un bra; de iarbi din cimpia nisipoasi dela 01-par 8 pentru ca si pot face proba daci iarba din prundi§ul Olpareste mai buni dAdit iarba din Scithia, adeci din Dentumoger §i dacitipa de Dunire este mai buni deat apa din Thanais». i dandu-ledelegatia, i-a incircat eu diferite daruri §i, dupi ce le-a chtigat buni-

Borsoa, ung. Borsova, cetate la confluenta raulni Borsova en Tisa.vântul este de origine slavi, cf. Mo6r, op. cit., p. 443.

Souiou, ung. Saj6, un fluvin. Etimologia euvintului ar fi 86, sare sijo, apil.

Olpar, ung. Alpir, localitate in dreapta Tisei.

www.dacoromanica.ro

Page 83: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

87

vointa, spus si se intoarci In patrie. Apoi ducele Arpad, dupgce a tinut sfat, a trimis de asemenea solii sii la ducele Salanus gii-a trimis doisprezece cal albi, i douisprezece cimile i doisprezecebei cumani, gi ducesei dourtsprezece fete ruthene foarte cuminji

dourisprezece bläni de ermelin gi douisprezece bikini de samurdourtsprezece mantale aurite. i in solia aceea au fost trimigi dintrepersoanele cele mai nobile: Oundu, tatil lui Ethe gi al doilea Ketel,tatl lui Oluptulma. Al treilea a trimis pe un oarecare ogteanneoboait, cu numele Tursol 1), ca spion, care si observe calitateapämintului gi, intone-fa' zdu-se mai repede, s raporteze domnului slu,ducelui Arpad.

XV. DESPRE FORTAREATA CAMARUM.

Iar trimigii ducelui Arpad, Oundu, tatAl lui Ethe gi Ketel, taCitilui Oluptulma gi Turzol ostag cuman, a cirui viti s'a sting cu el,ajungänd la fluviul Budrug, 1-au trecut in inot, in locul uncle un mic

curgand din Saturholmu 2', se yard. in Budru.g. i dupke au tre-cut astfel peste fluviul Budrug, pe cind trecea oarecum veseli pesteamintitul riu mic, din cauza inundatiei de atunci a apelor, Ketel,

calul, s'a scufundat in api gi abia a fost scipatdela moarte cu ajutorul tovarrigilor sAL Atunci acel riu tovarigitlui Ketel 1-au numit in batjocurä riul lui Ketel. i, in urmi, duceleArpad, din bunitatea ea, a diruit aceluiagi Ketel intregul teri-toriu, cu locuitorii sii, dela Saturholmu pani la fluviul Tulsuoa 2).

nu numai acestea, ci däruit gi altele mai znari deck acestea,fiindci ducele Arpad, dupä ce a cucerit toati Pannonia, dataceluiagi Ketel, pentru serviciile sale devotate, un teren mare JanetDunäre, mide se varsä fluviul Wag. Ad in urmä, Oluptulma, fiullui Ketel, a construit o fortAreatä care a primit numele de Cama-ruin 4). Pent= serviciul acestei fortirete i-a däruit dourt pärti dinpoporul adus cu sine, cat gi din cel cagtigat de duce. Ad chiar, dupiun lung timp, au fost inmormintati, dupi obiceiul pIginesc, insugiketel gi fiul sä'u Tulma. Tar pämintul acela care acum se chiaml

Tursol, nng. Tarczal, miles cumanns. 'Exist/ si muntele Turzol ling/Bodrog.

Saturholmu, ung. Sitorhalom, localitate ling/ Bodrog.Tulsuoa, ung. Tolcsva, un pirin.Camarum, ung. Komirom, lingi Dunire si Vaag; in apropriere se afla

proprietatea lui Ketel.

www.dacoromanica.ro

Page 84: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

88

Ketelpotaca 2) urmagii lui 1-au stripanit pina in timpul regeluiAndrei, fiul lui Ladislau cel Pleguv 2). Regele AnAlrei insi a luatprin schimb, dela urraagii lui. Ketel acel loe, din dona motive: intaiu,fiindci Ii era necesar pentru vanitorile regale i, al doilea, fiindcaplacea ca acea localitate sí o locuiasca solia sa, de oarece ea eramai aproape de pimantul natal, fiind fiica regelui Ruthenilorse teme:: de sosirea impiratului Theutonilor, ca si nu intre in Ungariaspre a risbuna sangele regelui Petra ), dupi eum se va apune incele urmitoare.

XVI. DESPRE MUNTELE TURZOL.

Atunci Ound i Ketel, gi deagigderea Turzol, stribitanddurea gi mergand &Mari pe langa Budrug, ca i &Sud ar fi voit sifaca o bravura', alergarl pe caii lor cei iui gi se urcari pe varfulunui munte cam inalt. Turzol, soldat neobosit, intrecandu-i, a urcatel cel dintillu dintre tati in vida" muntelui. Apoi cei trei domni,privind din viirful m.untelui pimantul in toate pirtile, pe cat eIn stare si cuprinzi ochiul omului, au gisit tara nespus de fru-moasi i in acel loe, dupi un obiceiu paganesc, ucizand cel maigrao cal, ficuri un mare aldama§ 4). Turzol, luandu-gi ramas bun delatovarigi, cum era om indriznet gi increzut in arme, s'a intors cusoldatii sii la ducele Arpad, pentru ca anunte utilitatea aceleiCeea ce s'a i ficut intocmai. Ound gi Ketel insa, alergandIn fuga mare gi plecand de pe muntele Turzol, in ziva a treia audat de ducele Salanus, in fortireata Olpar, de ranga Tisa. Salutandu-1din. partea lui Arpad, a doua zi au intrat in curtea lui gi i-au prezen-tat darurile pe cari le aduseseri cu sine gi-i raportail solia dinparte:: ducelui Arpad. Ducele Salanus, vizand darurile i ascultandpe soli, atat ai sai cat gi ai acestora, ea bucurat mai mult ca deobiceiu gi a primit cu bunavoingt pe trimigii ducelui Arpad, d'ira-indu-i cu diferite daruri. i, pe deasupra, a admis cererile lui Ar-pad. lar in ziva a zecea Ound i Ketel, luanduli rimas bun dela

Ketelpotaca, ung. Ketelpatak, Valea lui Ketel, in regiunea Bodrogului.Coima Lalidaus, Ladislau cel Pleguv.Stingele regelui Petra. Resulta din acest pasagiu, ca Anonymus ia seria

cronica sa numai pina la regale Petra, urmasul lui Stefan cel Sfint, dar chiarpina in timpul lui Andrei I, (1047-1059).

Aldantas, vorbil curat ungureasca, primita si in graiul Românilor dinArded. Cuvlintul este format din radicalul aldani, a blagoslovi, a consfinti.

www.dacoromanica.ro

Page 85: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

89

ducele Salanus, se pregitesc at se intoarcá acasi. Prin ei duceleSalanus i-a trimis ducelui Arpad, pe lângä diferite daruri, doui ul-cioare pline cu api de Dungre gi un brat de iarbi din cea maibunä din prundi§ul Olpar, lutindu4 oarecum in bitae de joc. $i pedeasupra i-a mai däruit, cu locuitori cu tot, intreg-al teritoriu pánila fluviul Souyoy. Apoi Ound i Ketel, venind repede la ducele Ar-pad, impreuni cu delegatii ducelui Salanus, i-au prezentat daruriletrimise §1 spuseri ducelui Arpad di i-au &trait pimintul cu totilocuitorii. De aceea, la curtea ducelui Arpad a fost o mare bucurie

s'a ficut un mare ospát, de Irei zile. i, apoi, cu pacea incheiati,a Firma pe delegatii ducelui Salanus si se intoardl acasi, indirect/Ide daruri i ducind cu sine pacea.

XVII. DESPRE ZERENSZE.

lar ducele Arpad i nobilii säl, pledind din fortfireata Hung,0-au a§ezat tabira Cu o mare bucurie dincolo de muntele Turzol,In cimpia de ling6 fluviul Tucota 1), 'Anil la muntele Zerenche 2).

privind, peste acele regiuni muntoase, calitatea locului acela, aunumit locul cplicut», ceea ce se tilmáce§te pe limba lor zerelmes,fiindcá le-au plácut mult locul acela §i, din acea zi i ping astázi,locul dela zerehnu, se numegite Zerenche. Aci ducele Arpad §inobilii 5Î, cu intreaga lor familie, dánd la o parte nicazul, §i-auficut corturi i §i-au ales locul pentra rápaus. i au /limas ad,nu putine zile, páná ce au cucerit toate localitAtile din vecinitate§i anume ping la fluviul Souyou i pani la forttireata de Sare 2).

tot aci, langá Tocota, §1 mai jos de priduri, ducele Arpad a datmulte terenuri in diferite párti, cu locuitori cu tot, lui EdunecEdumernec. i aceste terenuri urma§ii lor au meritat, cu aiutorul luiDumnezeu, sä le stápineascá ping astázi. lar numitul Turzol, dinbunátatea ducelui Arpad, a dobándit o mare mo§ie la poalele ace-luia§i munte, unde Budrugul se yank* in Tisa. i, tot in locul acela,a construit o fortáreatá de pámánt care In timpul de fall poartinumele de Hymusuduor» 4).

Tucota, ung. Takta, o ramificatie a flumulni Tisa.Zerenche gi Zeremsu, ing. Szerencs, lfingi Tncota. Cuvintul este pus

In leglituri Cu szerelem, iubire si szerencse, fericire.Fortareata de sane, Castrum salle, ung. Sovfir, la margines de Nord a

fostei Ungarii.Hymusuduor, ung. Himes-ndvar, in apropiere de Tokay.

www.dacoromanica.ro

Page 86: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

90

XVJIL DESPRE BOR.50D

prinzind astfel ridicini, dupi o intelegere comuni §1 inurma informatiilor tuturor locuitorilor, a fost trimis Borsul), fiullui Bunger, cu o puternici trupi spre tara Polonilor, ca si observefruntariile regatului §1 si le intireasci prin obstacole pini la mun-tele Turtur 2) §1 si construiasci, la un loc potrivit, o fortireatá pen-tru paza regatului. Borsu insi, dupi ce §i-a luat rimas bun, a ple-cat intr'un ceas fericit Cu o multime de Várani ti a zidit lingi riulBuldua 2) o fortireati care a fost numiti de poporul de acolo Bor-sod, fiindci a fost mici. Iar Bors, dupi ce a primit ca obstatici pefin locuitorilor §i dupi ce a pus pari de graniti pe muntele Turtur,s'a intors la ducele Arpad. i a fost cu prilejul intoarceril lui Borsuo mare bucurie la curtes ducelui. Iar ducele, ca recuno§tinti, a puspe Borsu comite peste acea fortireali §i i-a incrediniat toati grijaacelui tinut.

XIX. DESPRE DUCELE DE BYHOR.

lar ducele Arpad, trecind citeva zile, dupi ce ea sfituit cu no-bilii sil, a trimis soli in fortireata Byhor 4), la ducele Menumorout,cerindu-i ca din drepturile strimo§ului siu, regele Adula, si-i ce-deze pimintul de la fluviul Some§5) pini la hotarul Nirului 6)§i pina' la poarta Mezesyna 7). i i-a trimis daruri, precunz la in-ceput trimisese duoelui Salanus din Tytul. Iar in solia aceea aufost trimi§i doi o§teni neinfricati: Usubuu 2), tatil lui Zoloucu 9Velec "), din ai cirui urma§i descinde episcopul Turda12).

Borsu, ung. Bota, fiul lui Bunger.Turtur, numele vechiu al muntilor Tatra.Buldua, ung. Boldva, afluent al lui Saj6.Byhor, ung. Biliar, fortireati vestitä. Numele este probabil de origine

slava.Zomus, SomeguLNyr, ung. Nyir, o intinsä pridure in stanga Tisei.Poarta Mosesirul, ung. Meszesi kapu. Ad era intr'o 'creme meta regni

gi o puternici prisacii, lat. indago, ung. gyepü. Pidurea de alrituri poartä gi as-täzi numeie de Meszes.

Usubuu, ung.Zoloticu ung. SzalokVetee, Velue i Uueluc, ung. Velek.Turda, ung. Torda. Episcopul Turda si fi fost contimporan cu Anony-

mus

www.dacoromanica.ro

Page 87: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

91

erau acegtia de neam mobil, plecind, ca gi al/ii din Scithia, gi cariveniseri dupi ducele Almus Cu o mare multime de popor.

XX. CUM S'AU DUS IMPOTRIVA BYHORULUI

Trimigii lui Arpad insi, Usubuu gi Veluc au trecut pesteviul Tisa la vadul Lucy 1). i, dupi ce au pornit de aci, sosindIn fortireata Byhor, au salutat pe ducele Menum.orout i i-au pre-zentat darurile pe cari Ii le trimisese ducele lor. In urmi "msi,comunicindu-i solia ducelui Arpad, au grains teritoriul pe care1-am numit mai BUS. Iar ducele Menumorout i-a primit cu buni-

incircindu-i cu diferite daruri, a treia zI le-a spus siintoarci acasi. Totugi le-a dat rispunsul, tSpuneti luiArpad, ducele Hungariei, domnului vostru. Datori Ii suntem ca unamic unui amic, cu toate ce-i aunt neeesare, fiinderi e om striin.gi duce lipsi de multe. Teritoriul insi ce 1-a cenit bunei vointe anoastre nu vom ceda niciodati, câtA vreme vom fi in vieati.ne-a pirut riu cA ducele Salanus i-a cedat un foarte mare teritoriu,.fie din dragoste, cum se spune, fie de friel, eeea ce se tigidniegte.Noi msA, nici din dragoste nici de frici, nu-i cedrim din pimint nieleat un deget, degi a spus ci are un drept asupra luí. i vorbele luinu ne turburi mima ci ne-a aritat ci descinde din neamul regeluiAthila, care se numea biciul lui Dumnezeu. i chiar daci acela apit prin violenti aceasti tari dela strimogul meu, acumagratie stipinului meu 2), impiratul din Constantinopol, nimeni nupoate si mi-o mal smulgi din miinile mele» i, spunindu-le ace-Idea, le-a dat drumul si plece. Atunci Usubuu gi Velue, &all duceluiArpad se duseri in fuga mare la stipinul lor. i, sosind, au comu-nicat domnului Arpad solia lui Menumorout lar ducele Arpad ginobilii sAi aflind aceasta, s'au aprins de mink gi au poruncit nu-mai deck si se trimeni o armati impotriva lui. Au hotirit atuncisA plece Tosu, tatil lui Le1u, gi Zoboisu, fiul lui Eleud, din carese trage neamul lui Saac gi deasemenea Tuhtum, tatil lui Horca,bunicul lui Geula gi Zumbor, din care descinde neamul lui Meglout.Acegtia lugindu-gi imas bun dela ducele Arpad au plecat nu eno mici oaste gi au trecut peste Tisa la vadul Ladeo 2), neintilnind

Lucy, ung. Tisza Luc, era un ved peste Tisa.Saipdnului meu. Dovadii despre suzeranhatea impiratului din Constan-

tinopoLLadeo, ung. Tisza Isadimy, era un vad al Tisei.

www.dacoromanica.ro

Page 88: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

92

mici o impotrivire. A doua zi, bleep sä meargi &giri pe langg Tisaspre fluviul Some §i §i-au a§ezat tabgra, in locul unde este acu.mZobolsu 1). i in acest loe, aproape toti locuitorii /aril li s'au upusde bunivoie §1 aruncindu-se la picioarele lor §i-au dat copiii ca ob-statici spre a nu suferi vr'o nenorocire. Crici se temeau de ei maitoate popoarele §i unii, fugind din fata lor, de abia au scipat, carisosind la Menumorout, i-au adus §tire de faptele lor. Auzind aces-sta Menumorout a fost cuprins de o atit de mare groazi cà n?amai indrgznit sg-§i ridice mana, cgci toti locuitorii se temeau deei hespus de mult, fiindcg auziserä cg ducele Almus, tatAl luiArpad se trage din neamul regelui Athila. De aceea, nimenea nucredea cg poate scape vieata, decat multumitg lui Arpad, fiulducelui Almus, §i nobililor sgi. Din aceastg cauzg, cei mai multili s'au supus de bung voie. Bine a implinit Dunmezeu, fatg de du.-cele Almus §1 de fiul sgu, proorocirea pe care a cantat-o profetulMoyse fati de fiii lui Israel zicand: locul pe care Il va fi cglcatpiciorul vostru, al vostru va fi». Fiindcg din ziva aceea locurile pecari le-au cglcat ducele Almus §i fiul sgu Arpad, impreung cu no-bilii sgi, le-au stapanit §i le stäpanesc urma§ii lor pang in prezent.

XXI. DESPRE ZOBOLSU.

Atunci Zobolsu, un bgrbat foarte de§tept, observand un loegg Tisa,dupg c.F., s'a convins de calitatea locului, a inteles ci estefoarte bine situat pentru ridicarea- unei fortirete. Deci, cu asenti-mentul unanim al tovarg§ilor sai, dupg ce au strans o adunarede cetäteni, a sgpat un §ant mare §i a ridicat din pgmant o fortg-reata foarte puternicg. Aceastg fortgreati poartg acum numele deZobolsu. Apoi Zobolsu §i tovarg§ii sal au oranduit dintre locuitoriitrail mai multi in§ti, avand sg slujeascg la acea fortgreall Ace§tiase numesc acum cetgteni. i lgsand aci soldati subt conducerea unuiprea vestit osta§, cu numele Eculsu 2), s'au pregatit sg meargg maideparte. Aturici Zobolsu §i tovarg§ii sgi au impgrtit intreaga ar-mati in doug pirti: o parte si meargg pe langg fluviul Zomus §icealaltg jumritate in pgrtile Nirului. Zobolsu §i Thosu, tatil luiLelu au plecat cu jumitatea lor de oaste pe malurile Tisei, sub-jugand pentru ei popoarele §i au ajuns langg fluviul Some la lo-

Zobolsu, ung. Szabolcs, cf. nota c. VI.Eculsu, ung. Ekôlca.

www.dacoromanica.ro

Page 89: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

93

cul care se chiami acum Saruvar 1). i pe acel loe, mai jos de rovine,Thosu, tatil lui Lelu, strangand multime de popor, a ficut un gall;mare, gi a construit o fortirealg de pimrint, foarte puternicrt, carela inceput s'a numit fora.reata lui Thosu, acum însä se chianciISaruvar. i, primind ca obstatici pe f iii locuitorilor, au lgsat for-tireata piing de soldati. Apoi Thosu, la cererea poporului supusstgpinului lor, ducele Arpad, a fficut sg se ridlice un Virg intreNir i Tisa. Acestui tirg i-a dat chiar numele sgu care, piing astizi,se nume.te tfirgul lui Thosu 2). In urmg insg Zobolsu gi Thosu ple-c&nd de ad au ajuns la fortgreata Satmar 8). i dupri o lupti detrei zile, asediind fortäreata au ciigtigat victoria gi intrand, a patrazi, in fortäreatg, pe soldatii ducelui Menumorout pe cari i-a pututprinde aci, i-a legat in lanturi gi i-a bigat in fundul cel mai intune-cat al unei temnipi, dar pe fiii locuitorilor i-a luat ca obstaticigi a lgsat apoi fortgreata piing de soldati. Iar ei au cgutat sä seduck' spre portile Mezegului.

XXII. DESPRE NYR.

Tultutum insg i fiul sgu Horca, mergfind cglgri prinNyrului au supus mult popor, dela pgdurile Ny-rului ping la Umu-soer *) i, urcand astfel, au ajuns piing la Zyloc frirg ea cinevattg ridice mâna impotriva lor, fiindcg ducele Menumorout gi ai sgin'au indrgznit sg se lupte in contra lor, ci au inceput sg priZea8C5la fluviul Crig. Atunci Tuhutum gi fiul &Au Horca, plecind din Ziloc,au venit in pirtile Mezegului, la Zobolsu gi Thosu. i cind s'au vg-zut laolaltg s'au bucurat nevoie mare gi, fgcand un ospgt, fiecarese lguda pe sine gi victoria sa. lar, in dimineata urmitoare, Zobolsugi Thosu gi Tuhutum, sfgtuindu-se impreung, au hotgrit ca marginearegatului ducelui Arpad srt fie la poarta Mezegului. Atunci locuitoriitgrii, la porunca lor, au zidit porti de piatrg gi au fäcut o ingriditurimare de copaci la marginea regatului. Apoi, cei trei bgrbati, amin-titi mai sus, au comunicat toate isprgvile lor ducelui Arpad gi frun-tagilor sgi prin soli credinciogi. Aducindu-i-se acestea la cunogtint5

Suruuar, nng. Stirvfir, loealitate in regiunea Tokay.Targul lui Thosu, ung. Tas vására, hingi Saruuar.Zotimar, ung. Szatmir, Satu Mare, pe Someg. Fortireata exista la ve-

nirea Ungurilor.Umusouer, nng. Oms6-ér, un pirau in Biharia.Ziloc, ung. Zilah, Sglagiu.

www.dacoromanica.ro

Page 90: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

94

lui Arpad §1 iobagilor 1) sii, s'au bucurat grozav de mult §i, dupidatina lor pigini, au ficut aldima§ §i au diruit cu diferite da-ruri pe cei cari le-au adus vestea bucuriei. Iar ducele Arpad ii frun-ta§ii säi pentru acest motiv de bucurie, a ficut, ca de sirbitoare,un °spit, o siptimini intreagi, §i mai in fiecare zi se imbitau pen-tru fericita §1 vesela intimplare. i, dupi ce au aflat despre toateaceste ispràvi, ducele Arpad gi ai ski au plecat din Zerensu giar2ezat ogtirile lingi fluviul Souiou, de la Tisa pink' la riul Honrat 4).

XXIII. DESPRE VICTORIA LUI THOSU, ZOBOLSUTUHUTUM.

Thosu §i Zobolsu, precum gi Tuhutum, vizind ci Dumnezeule-a dat o mare victorie §i ca au subjugat pentru domnul lor maimulte popoare din tara aceea, s'au simtit foarte mindri fall de lo-cuitorii din acea regiune. i, negisindu-se nimenea pe acolo, au ri-mas mai multe zile, pini si intireasci cu obstacole puternice ho-tarele regatului.

XXIV. DESPRE TARA ULTRASILVANA.

riminind ad mai multi vreme, Tuhutum, tatil lui Horca,cum era el un om §iret, dupi ce a prins sà afle dela locuitori-despre bunitatea tirii de dincolo de piduri, unde domnia o aveaun oarecare Blac Gelou 5), a inceput sa ofteze, clack' n'ar puteacumva sà dobindeasci printeo favoare din partea ducelui Arpad,tara de dincolo de piduri, pentru sine §i pentru urmagii sài. Ceeace ea gi intimplat, dupi aceea, intocmai. Gici tara Ultrasilvani 4)urmagii lui Tuhutum au stipanit-o pink' in timpul regelui stefancel Sfint gi ar fi stipinit-o gi mai departe, daci Gyla cel Mic 5) arfi primit si se faci cregtin, impreuni cu cei doi fii ai säi Biuia.

Iobagilor std. In epoca arpadianä iobag insemna nobil.Honrat, ung. Hernád, fluviu in regiunea Zips.Un oarecare Blach Gelou, ung. Gyalu. Dupii istoricii unguri numele de

Gelou ar fi derivat din numele fortäretii Gyalu, din judetul Cluj. E interesantde a constata cii Anonymus nu ne spune ci ar fi gäsit in Ardeal populatiuni

Tara Ultrasilvang, Ardealul. Dela sffirsitul secolului al XII ea introdusnumirea de Transilvania, in loe de Ultrasilvania.

Gyla cel Mic, fiul lui Zombor, stränepotul lui Tuhutum.Biuia sau Bue, ung. Bolya.

www.dacoromanica.ro

Page 91: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

95

Buena 1) §i n'ar fi lucrat mcreu impotriva santului rege, dupicum se va arita in cele ce urmeazi.

DESPRE PREVEDEREA LUI TUHUTUM.

lar mai sus numitul Tuhutum, om foarte preväzitor, a trimispe un oarecare hárbat §iret, pe Ocm.and 2), tata lui Opaforcus 3)pentru ca, umblând pe ascuns, si se informeze despre calitatea §ifertilitatea prunintului din Ultrasilvania §i ce fel de oameni suntlocuitorii de acolo §i daci ar fti Cu putimä si se rizboiasei cu ei.Cici Tuhutum voia si-si castige §i nume §i pimint, precum spunliutarii no§tri: toti au cistigat pimint §i au cipätat §i nume bun.Ce si mai spun? Cand tatil Ogmand, iscoada lui Tuhutum, dindcoale ca o vulpe, a vizut, pe cit poate si cuprindi vederea omului,bunitatea §i recluida pi'mintului §1 pe locuitorii sii, i-a plicutnespus de mult si, in cea mai mare graba, s'a intors la domnulsiu. i, dupi ce a sosit, i-a vorbit multe clomnului siu des-pre bunitatea acelei tira: ci pimintul acela e udat de cele maibune riuri, al cfiror nume §i folos amintit pe ränd, ci din ni-sipul lor se culege aur, cä aurul din acea tari este cel mai bim aur,ci de acolo se scoate sare §i materii särate si ci locuitorii din aceatari sunt cei mai nevoini oameni din toati lumea. Fiindci suntBlachi si Sclavi cari nu au alte arme deck arcuri si sigeti i du-cele lor Geleou e putin statornic si n'are ostasi buni imprejurultirm gi n'ar indrizni si se impotriveasci curajului Ungurilor, faindc5suferi multe neajunsuri din partea Cumanilor si a Pecenegilor 4).

CUM S'AU DUS IN CONTRA LUI GEL (J,

Atunci Tuhutum afländ despre bunitatea acelei firi, si-a tri-mis soli la ducele Arpad, ca dea voie si se duci dincolo de pi-duri si se lupte impotriva lui Gelou. Ducele Arpad insi, dupi cons-fituirea avuti, a läudat propunerea lui Tuhutum si i-a dat voie simeargi dincolo de piduri si se lupte impotriva lui Gelou. Afländ

Bucna ung. Bonyha.°maza, ung. Aguan&Opaforcos, ung. Apafarkas.Cumani si Picenati, In timpul compunerii cronicii lui Anonymus, Cu-

manii, ca i Pecenegii, (Kunok, Besenyôk), erau atabiliti in Ungaria si, de sigur,se vor fi instirit in detrimentul localnicilor.

www.dacoromanica.ro

Page 92: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

96

aceasta dela solul säu, Tuhutum a facut pregätiri eu ostagii sái §i,dupi ce gi-a lttsat tovarägii acolo, a plecat peste päduri, spresärit, in contra lui Gelou, ducele Blachilor. Iar Gelou, ducele ultra-silvan, auzind despre venirea lui, gi-a strans oastea gi a pornit ca-lare, in cea mai mare fuga, inaintea lUftj, pentru ca sà-1 opreasci laportile Meze§ului. Dar Tuhutum, sträbitand padurea intr'o ttingurizi, a sosit la raul Alma g1). Atunci ambele armate au ajuns fatäin fati, gäsindu-se intre ele numai raul. Iar ducele Gelou, cu ar-cagii sái, voia sä-i opreasci acolo.

DESPRE MOARTEA LUI GELU.

Iar fäcandu-se dimineatä, inainte de aurori, Tuhutum gi-aimpirtit armata in doui pirti gi a doua jutdátate a trimis-o cevamai sus, pentruca, trecand peste rau, färi sä afle soldatii lui Gelou,sA inceapä lupta, dupä cunt s'a gi intimplat. i fiindcá trecerea le-afast ugoarä, ambele linii au ajuns deodatä la luptà. i s'au luptatintre ei cu invergunare; dar ostagii ducelui Gelou au fost biruiti gimulti dintre ei omorati gi Incá gi mai multi fAcuti prizonieri. Canda vitzut aceasta ducele Gelou, ca sa-gi scape vieata, a luat-o la fuggcu putini din ai säi. Si pe cand fugea gräbit spre forfänreata sa, si-tuatà lang5 fluviul Zomus, soldatii lui Tuhutum, urmarindu-1 infuga mare, au omorat pe Gelou langa raul Copus 2). Atunci locuitoriiacelei lári, väzand moartea domnului lor, de bung voie, dand mana,gi-au ales ca domn pe Tuhutu.m, tatO lui Horca. Si, in localitateace se chiamtt Esculeu 3), gi-au intärit .cuvantul prin jurImant.din ziva aceea localitatea aceasta poartà numele de Esculeu, fiindaacolo au fäcut jurämantul. Iar Tuhutum, din ziva aceea, a stäpanittara in pace gi in fericire gi urmagii lui au stäpanit-o pink' in timpulregelui Stefan cel Rant. Iar Tuhutum a dat nagtere lui Horca, Horcaa dat nagtere lui Geula gi Zubor 4). Geula a avut doui fete, din-tre cari una se cherna Caroldu gi cealalti Saroltu5). Sarolt a fostmama regelui Stefan cel Mitt. Iar Zumbor a dat nagtere lui Geula

Almas, ung. Almds, un afluent al Somesului.Copas, ung. Kapus, Cipusul, un afluent al Somesului.Esculeu, ung. Esk6116, localitate in apropierea Clujului, Vorba Esculeu

ar veni de la ung. eskiidni, a jura.Zubor, ung. Zobor.Caroldu i Sarolt. Dupi filologii unguri, in Caroldu am avea turc.

kara negru 1 in Sarolt turc. sari, alb. Cf. V. Motogna, Anonymus in istorio-gratia ungureascti mai noud, in Rev. ist. XIII, a. 1927.

Zombor, ung. Zombor.

www.dacoromanica.ro

Page 93: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

97

ce! Mic, ten lui Bue i Bucne, in timpul cfiruia regele tef an ce!Stint a subjugat lara Ultrasilvanä. Pe Geula chiar 1-a dus legat inUngaria i 1-a tinut in inchisoare toatà view, fiindcrt era pggin gi n'avoit sä se incmtineze gi lucra impotriva regelui tef an eel Hint,cu toate cg i-a fost rudi dupg mami.

DESPRE DUCELE MENUMOROUT.

Iar Tosu i Zobolsu, cigtigind victoria, s'au intors la ducele Ar-pad, dupg ce subjugaseri intregul popor dela fluviul Zomus pingla Cris gi nimenea n'a indriznit ridice mina impotriva lor.

chiar Monumerout, ducele lor, mai mult se preggtea de drum,si meargg in Grecia, decit si ving impotriva lor. i plecind de a-colo, s'au coborit pe lingi un oarecare eau, numit Humusouer 1) gi auaiuns ping la rovina Zerep 2). i plecind de aci au ajuns ping laZeguholmu 3) gi aci au voit sá treaci peste Crig ea si dea lupta cuMenumorout, dar sosind soldatii lui Menumorout le-au impedicattrecerea. Plecind apoi de aici au mers cilgri o zi intreagg i gi-auagezat tabgra lingg un deal mic, gd de aci pornind ciliri pe lingieau' Turu 4), au ajuns la Tisa. i in portul Drugma 5), au trecutpeste fluviul Tisa, unde din bunitatea lui Arpad a cigtigat multpimint pentru un oare care ostag cuman, cu numele Huhot 6), aicgrui urmagi Il stgpinesc ping astizi.

DESPRE ENTOARCEREA LOR.

Pe cind treceau cu plutele peste fluviul Tisa, au trimis ina-inte soli la ducele Arpad ea sg-i anunte bueuria scgpgrii 7) Acegtiacind au sosit la ducele Arpad gi i-au vestit cA Zobolsu i Tosu s'auintors cu armata sangtogi i teferi gi cg vadul Drugma 1-au trecutcu toÇii, ducele Arpad afländ cA Tosu gi Zobolsu s'au intors cu toate

1) Humusouer vezi nota c. XXII, 1.2)Zerep, ung. Szerepsfir, lutum Zerep, in judetul Bihor.

Zeguholmu, ung. Szeghalom, Ling Crit.Turu, ung. T6r, tut fluviu, afluent al Critului. Numele foarte riispindit

in Virile slave Brag crt origina lui e slavä, cf. Mo6r, op. cit. p. 444.Drugma, ung. Dorogma, un vad peste Tisa.Huhot, ung. Ohat, nume1e unui soldat cuman.Bucuria sea' pgrii. Din acest pasajiu, precum ti din altele ale cronicei

Anonimului, rezultä ci Ungurii n'au ocupat tara frui lupte. Ei au cucerit-o cuarmele.

7

www.dacoromanica.ro

Page 94: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

98

o§tile lor sanito§i §i neatin§i §i ei au trecut peste fluvdul Tisa, aficut un mare chef §i a dgruit Cu diferite daruri pe vestitorii bucu-riei. lar cand Thosu §i Zobolsu erau sä intre in curtea ducelui,ducele a trimis intru intampinarea lor pe toti soldatii sgi §i astfeli-a prima cu mare bucurie. si, dupg obiceiul domnilor celor bunide a pretui pe credincio§ii lor, aproape in fiecare zi, Ii poftea la masasa sg-i ospiteze §i le-a-dat multe daruri. De asemenea, §i ei au pre-zentat ducelui Arpad diferite daruri §i pe fili locuitorilor luati caohstatici.

XXX. DESPRE DUCELE SALANUS.

lar, dupg trecere de cateva zile, ducele Arpad §i frunta§ii sIi,dupg ce s'au cond.:Ruh impreung, au trimis, ca de bucuxie, solila ducele Salanus cari sg-i vesteascg victoria lui Thosu §1 a lui Bul-sun, precum §i a lui Tuhutum §i cearg tara pan la fluviulZogea 1). Ceeace s'a §i fäcut. Cad au fost trimii Etu §i Voyta cariintalnind pe ducele Salanus in campia nisipoasg dela Olpar, i-auvestit bucuria cu care au fost insircinati §i au pretins dela el teri-toriul pang la fluviul Zogea. Cand a auzit aceasta ducele Salanus,a fost cuprins de o mare spaimg §i teritoriul pretins de la el, defrici cedat ducelui Arpad pang la fluviul Zogea §1 a prezentatsolilor diferite daruri. lar in ziva a §aptea Etu §1 Voyta, luandu-§irimas bun, s'au intors la domnul lor. Ducele Arpad i-a primit cumare cinste §i afland despre misiunea lor, a fost mare bucurie lacurtea ducelui. Si acesta a cgutat sä diruiasca credincio§ilorlocuri §i propriefiti mari.

XXXI. DESPRE PLECAREA DIN ZEREMSU.

In urmg, ducele §i principii sgi au plecat din Zeremsu §i autrecut peste fluviul Souyou, in locul uncle se varag in el apa Hon-radului. i i-au agezat tabgra langi raul Heuyou 1) pang la Tisa §ipang la Emeud 2) §i au rimas acolo o lung intreagg. Tot aci, ducelea dgruit pe Bungemec 3), tatgl lui Borsu, cu o mo§ie mare, dela flu-

Zogua sau Zogea, ung. Zagyya, afluent al Tisei.Heuyou, ung. liéjö, afluent al Tisei. Etimologia cuvántului ar fi hiv-

hé «add» 51 j6 afluviu». Cf. Pais D. op. cit. p. 118.Emeud ung. Emöd, localitate, pe malul drept al Tisei.Bungernec, ung. Bönger. Nec este sufixa dativului unguresc, care a

trecut in latineasca Anonimului.

www.dacoromanica.ro

Page 95: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

99

viul Topolucea 1) pana la fluviul Souyou, care acum se chianti' Mis-cou.cy 2) §i i-a däruit fortia-eata ce se nume§te Geuru 3)i din aceastafortareata, fiul eau Borsu, impreuni cu fortareata ce se nume§teBorsod, a facut un singur comitat.

XXXII. DESPRE FORTAREATA URSUUR I FLUVIUL EGUR.

Dupa aceea ducele Arpad i nobilii sai au plecat de ad i §i, ve-nind pang la fluviul Naragy ), §i-au arzat tabara langa paradeunor ape, in locul ce se nume§te acu.m Casu 3). Aci i-a daruit o mo-nje mare lui Ousadunec 6), tatal lui Ursuur §i aci, in urna, Ursuur,¡Id sau, a zidit o fortareata, la izvorul acelui fluviu, care acu.mpoart5 numele de fortareata Ursuur. lar ducele Arpad, impreuna cuai 85i, plecand de aici, eu venit pana la fluviul Egur 7) §i dupi ce§i-an facut corturi, au rätuas aci mai multe zile §i muntele acela, invarful caruia i-au facut ducelui un cort acoperit cu frunze, l-aunumit Zenuholmu 8), iar tabara lor se intindea dela raul Ystoros 8)pani la fortareata Purozlou Plecand apoi de aci au ajuns lafluviul Zogea §i §i-au arzat tabara langa acel fluviu, dela Tisa panala padurea Matra "-) §i gi-au gubjugat pe toti locuitorii tarii, delaCris pana la fluviul Zogeva §i pana la paclurea Zepus 12). Apoi duceleArpad a dat lui Edunec §i lui Edumenec 113) mult teritoriu din pi-durea Matra, unde In urmä nepotul lor, Pota 14), a zidit o fortareata.

Topolucea ung. Topolca, fluviu 1ãng Miscoll. Cuvfintul este de origineslavA i-1 regisim in Toplitele din alte judele.

Miscoucy, ung. Miskolc, terra magna que nunc vocatur Miscoucy.Geuru, ung. Gyiír. fortirealil vestitil. in dreapta Tisei.Naragy, ung. Nyártid, un rill in Borsod.Casa, ung. Kács, fortéreatil in dreapta Tisei.Ousadunec, vezi nota c. VIII. 4.Egur, ung. Eger, afluent al Tisei.Zenuholmu, ung. Szinhalom, un musite lâng fluviul Eger.Ystoros, ung. Ostoros, piiriu in dreapta Tisei.Purozlou, ung. Poroszló, fortireatii lingi Eger. Pais D. op. cit. p. 134

face apropiere intre Poroszlo i slavul Preslav.Matra, ung. Métra, munte si pidure intre Tisa i Dunire.Zepus, ung. Szepes, Szepsi, Zips.Edunek $i Edumenec, forma de dativ unguresc trecutil in textul latin

al Anonimului.Pout ung. Pata.

www.dacoromanica.ro

Page 96: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

100

Din semintia acestora gi-a tras originea, dupi mult timp in una,regele Samuel, care pentru cucernicia sa se nu.mea Oba 1).

XXXffl DESPRE FORTAREATA NOUGRAD I NITRA.

Tot in aceastä vreme,clucele Arpad vizindu-se atät de multinältat de generalii säi §i in siguranti, dupii ce a tinut sfat im-preuni cu ei, a trimis mai multi ogteni intr'o expeditie de rizboiuca si cucereasci poporul din forar' eata Gu.mur 2) i Nougrad 2) gi clac&i-ar sluji norocul sä se urce spre granita Boemiei 4) pani la Nitra 5).Iar in fruntea celor ce plecau la rizboiu dat ca gefi i conduca-tori pe cei doi fil ai unchiului säu, ai lui Hulec 6), pe Zuardu 7)gi Cadusa §i de asemenea pe Huba, unul dintre personagiilepale. Atunci acese trei cApetenii, lufinduli rämas bun dela Arpad,au plecat din locul ce se numegte Paztuh 9), mergand calare pelângà fluviul Hongun 9) §i au trecut apa aoeasta, lângä fluviul Souyou.

de aci, au plecat in pirtile fortäretii Gumur §i au ajuns pänä lamuntele Bulhadu 1°) ; gi de aici, venind in pärtile Nougradului, auajuns pina' la räul Caliga 11). lar de aici iegind, au mera pe malu--rile Dunruii §i,trecand räul Wereuecca 12) §i-au arzat tabära läng6 flu-viul Ypul 15). i fiindeä ajutorul luiDumnezeu era cu ei, toatä lumeaavea teaniä §i, mai ales, pentru aceea aveau teamg de ei,auziseri ci ducele Arpad, fiul ducelui Almus, se trage din neamulregelui Athila. Atunci toti Sclavii locuitorii t*firii cari dintru inceputerau ai ducelui Salanus, de frica lor, s'au supus de bunävoie, ni-

Oba Samuel, pare a fi Abs, tatá si Samuel. Numale Samuel nu se gi-seste in bita regilor unguri.

Guntur, ung. G6miír, fortireatil lângà râul Sajó.Nougrad, ung. Nógrad, cetate la nordul Dunàrii. Numirea este slavil.Boemii. Dupi acest pasagiu al lui Anonymus, Boemii n'ar fi fost in

Ungaria la venirea (Jngurilor.Nitra, ung. Nyitra, fortireatil vestitil i foarte veche, pe fluviul cu a-

celasi nume.Hulec, vezi nota c. VIII. 1.Zuardu, Cadusa vezi nota c. VII. 1.Paztuh, ung. Pasztó, localitate 16110 rául Zagyva.Hongun, ung. Hangony, afluent al lui Sajó.Bulhadu, ung. Bolhad, munti la nord de cotituraCa/iga, ung. Galga, afluent al Zagyvei.Wereuecca, ung. Veriic,e, un pririu ce se vardi in Duniire, Mi departe

de cotitura acesteia.13; Y pul, ung. Ipoly, afluent al Duniirii.

www.dacoromanica.ro

Page 97: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

101

meni neindraznind si ridice mina §i le slujeau cu atata teami §igroazi, ca §i cand ar fi fost de mai inainte domnii lor. lar Zuardu§i Cadusa ,§i de a§i§derea Huba, din care 9e trage inteleptui Zemera 1),dupa ce au vazut ci §i-au subjugat fàrä lupti mult popor, au ficuto mare petrecere §i locuitorilor mai de seami ai tarii cari i§i (Mu-sera pe fui lor ca obstatici le-au diruit diferite daruri §i cu vorbemolcomitoare i-au adus, fira razboiu, subt domnia ducclui Arpad,§i i-au luat ca ei in expeditia de razboiu, iar pe fill lor, primindu-ica obstatici, i-au trimis inapoi, cu diferite daruri la ducele Arpad.De aceea, ducele Arpad i nobilii sal s'au inveselit neobicinuit demult, iar celor ce le-au adus bucuria le-a dat daruri multe.

XXXIV. DESPRE FLUVIUL GRON $1 FORTA.REATA BORSU.

Inteaceea, Zuard §i Cadusa, fiii lui Hulce §i nu mai putin Hu-ba §i toati o§tirea lor au trecut peste fluviul Ypul, ranga Dunare.Si, in zi,ua urmätoare, trecand peste fluviul Cron 2) §i-au arzat ta-tiara pe un camp langi oarecare cetate de pamant ce se chiantiVarod,'). i dupa ce au cucerit acea fortareata, au rimas acolo treizile, in a§teptarea lui Borsu, fiul lui Bunger, pe care ducele ArpadIb trimisese cu o mare armati in ajuitorul lor. A patra zi, sosind laei Borsu Cu o puternica trupa, toti locuitorii farii s'au ingrozit §1nimeni n'a indraznit sa ridice mana impotriva lor. Atunci a§ti patrudomni, statuindu-se intre ei, la rugamintea locuitorilor, credincio§ilor, au hotarat ca a treia parte din armata, impreuna cu locuitoriiautochtoni sa se duca in padurea Zouolon 4) ca si faca Ja hotarulfarii fortificatii solide, atat de piatri cat §i de lemn, pentru caniciodati si nu mai poata intra Boemii sau Polonii in tara lor pen-tru furt sau jaf. Si, cu o intelegere unanima, au trimis in cauza acea-sta pe Borsu, fiul lui Bunger, cu osta§ii sal. Si pe and mergeaucalare pe langa fluviul Gron, un cerb, scipand cu fuga dinaintea'or, s'a urcat pe varful unui munte. Borsu, urmarindu-1 in fuga mare,1-a ucis in varful muntelui, lovindu-1 Cu sageata. Si atunci privindBorsu muntii de jur imprejur, §i-a pus in gaud 8i construiascä acoloo fortareata foarte puternica pe varful unui munte inalt, caruia i-adat liumele sau, incat poarti nnmele de fortareata Borau 5 ) . i de

Zentera, ung. Szemere, nutne de persoani gi de localitate.Grort, ung. Garam, afluent al Dunirii.Varod, ung. Várad, fortireati pe fluviul Gran.Zouolon gi Zouolun, ung. nlyom, fortireati i pädure.Castrum Borsu, ung. Bars vira, fortireati pa stinga Granului.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

102

aci a pornit Cu otile ping la pgdurea Zouolon §i a pus sg se facä ofortificatie mare de piatrg care acum se chiamg fortgreata Borsod-Zouolon.

XXXV. DESPRE CETATEA NITRA.

Zuard §i Cadusa, precum §i Huba, dupg plecarea lui Borsu,venind impreung cu toate trupele lor din fortgreata ce se nume§teWarod §i-au arzat tabgra dincolo de pgdurea Tursoc lingg raulSytua2), iar a doua zi au trimis câiva spioni pe cari îi tiau maiindräzneti cari sg treacg râul Nitra §i sg iscodeascg nu cumva irputea si ajungg fgrg lupte ping la cetatea Nytra? Ace§tia, venindIn goana mare pini la pgriul Turmas3), unde se varsg in pariulNytra, au viizut cà locuitorii acelei provincii, §i Boeni, li sepot impotrivi cu ajutorul ducelui Boemilor. Pentru cg, dupg moar-tea regelui Athila, tara ce se cuprinde intre Ni ag §i Gron, de laDungre ping la fluviul Morova 4), a ocupat-o ducele Boemilor §i aprefgcut-o inteun ducat. i, pe vremea aceea, multumitg ducelui dinBoemia, a fost fgcut duce in Nitra Zubur3).

XXXVI. DESPRE SPIONII TRIMII DE DUCT.

Cind insg spionii trimi§i de Zuard §i Cadusa au vgzut cà Scla-vii §i Boemii nu sunt in stare sg li se impotriveascg, au aruncat,In trei rinduri, sägeti asupra lor §1 cu loviturile sggetilor au omoritcitiva dintre ei. Vizind aceasta Sclavii §i Boemii pe cari Ii pusesede pazi Zubur cg aceia cari se numesc betumoger intrebuinteazg ast-fel de arme, s'au infrico§at grozav, fiindcg nici odatg ei n'au maivgzut astfel de arme. i, numai de,cit, au dat de §tire domnului lorZubur §i celorlalti principi din aceastg provincie.

XXXVII. DESPRE LUPTA DUCILOR LUI ARPAD.

Atunci Zubur, auzind aceasta, a venit cu ajutorul Boemilorinaintea lor cu oaste multi ca si se lupte cu ei §i cind ambele ar-

Tursoc, ung. Tursok, numele unei piduri in dreapta Granului.Sytua, ung. Zsitva, afluent al Dungrii.Turmas, ung. Tormos, piriu lâng loealitatea Tormos.Morava fi liforva, Morava la frontiera vechei Ungarii.Zubur, ung. Zobor, munte 1âng finviul Nitra.

www.dacoromanica.ro

Page 99: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

103

mate au ajuns la fluviul Nitra, Zuard, Cadusa gi Huba au. voit sitreaci peste fluviu. Dar Zubur, ducele din Nitra, gi soldatii sii, prinlupte indelungate impotriva lor, n'au voit nici de cum si le ingiduietrecerea. i rizboindu-se multi vreme, Ungurii au ucis mal multiBoemi §i Sclavi, lovindu-i cu sigetile. Dar, din pricina inundatiilorde ape, timp de trei zile, Ungurii n'au putut nici de cum si treaci;In sfárgit, In ziva a patra, Boemii §i toti Sclavii din Nitra, vizindcurajul Ungurilor §1 ne mai putind Empolla loviturile de sigeti,au luat-o la fugi §i in grabi mare, spre ati scipa vieata, s'au inchisingroziti In cetatea Nitra. Zuard, Cadusa §i Huba, precum giostagi, urmárindu-i pana in cetate, pe unii dintre ei i-au omorát, pecativa i-au rinit, pe 4i i-au luat ca prizonieri. Iar Zu.bur, ducelelor, voind si lupte impotrivi-le pe cánd fugea, a cazut jos de lan-cea lui Cadusa gi, fiind prins, a fost arun.cat in inchisoare ,iar

inchigi in cetate, ramaseri ca muti. Dar, in ziva urmitoare,Zuard, Cadusa gi Huba, cu multimea in.armati a ogtirilor, au inceputsi atace cu putere, pe toate càile, cetatea Nitra. i Dumnezeu le-adat o victorie sträluciti gi, luptind, au intrat inliuntru gi mult sfingede dugman au virsat acolo. A.poi dugi de minie, pe Zuburiu, duceleacelei provincii, pe care il prinseseri cu trei zile inainte, tarándu-1pe un munte inalt, il spAnzurari in furci. De unde muntele acela, deatunci gi pfini astizi, se numegte muntele Zubur. In urma acestuifapt, top oamenii din acea tari au fost cupringi de groazi gi totinobilii i-au dat pe fili lor ca obstatici. i toate popoarele din aceltinut, pina la fluviul Wag, li s'au supus. i filiada ajutorul luiDumnezeu era cu ei, n'au subjugat numai pe acegtia, ci au cuprinsgi toate fortiretele lor, al ciror nume sunt pini in ziva de asfAzi:Stumtey2), Colgoucy 2), Trusum 3), Blundus 4) gi Bana 5) gi orän-duind paznici in fortirete, au inaintat pfini la fluviul Moroa.ficind fortificatii puternice au fixat granitile firii Ungariei pana' laBorona 6) gi Saruuar 2). i victoriogi s'au intors la ducele Arpad,ducandu-i cu sine pe toti necredinciogii din acea regiune, legati inlanturi de fier. lar cind Zuard, Cadusa gi deasemenea gi Huba au

Stumtey, ung. Sempte, pe stânga fluviului Vaag.Colgoucy, ung. Galgoc, in regiunea fluviului Vaag.Trusum, ung. Trencsén, in aceeagi regiune.Blundus, ung. Bolondoc in aceeagi regiune, la sud de TrencsénRana, ung. Bán, in apropriere de Bolondoc.Borona, ung. Borona, localitate in nordul fostei Ungarii.Saruuar, ung. Sárvár, probabil lângà fluviul Morava.

www.dacoromanica.ro

Page 100: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

104

sosit Cu toti prizonierii lor, sänäto§i §i teferi la ducele Arpad, a fosto mare bucurie la curtea ducelui. Si, la sfatul i rugamintea nobili-lor, ducele a däruit, dupà ce le-a luat jurimäntul chiar acestor ne-credincio§i din pärtile Nitrei, pämänturi, in diferite localitàçi, ca nueumva, devenind §i mai necredinciogti §i intorcindu-se in patrie sicorupi pe credincio§ii cari locuiau la granitile Nitrei. Si, in mijloculacestei mari bucurii, ducele Arpad a fäcut pe Huba, comite al Nitrei§i al altor fortárete §i i-a dat in proprietate molla de lingä fluviulSytuua pina' la pädurea Tursoc.

XXXVIII. DESPRE ARMATA GRECILOR SI BULGARILOR.

Inteacea ducele Salanus, afland despre puterea gi faptele Un-gurilor, L'a temut ca un cumva, impingi de mânie 65-1 goneascäinteo zi din regatul säu. De aceea, sfkuindu-se cu ai sài, a trimissoli la impäratul Grecilor §i la ducele Bulgarilor ca trimeatiajutor sä se lupte cu Arpad, ducele Ungurilor. Impiratul Grecilor§1 ducele Bulgarilor au trimis ducelui Salanus o mare armatà, care,sosind la ducele Salanus, in locul ce se chiamä Tetel 1), a fost o mareveselie la curtea ducelui. A doua zi insä ducele Salanus §i nobilii säi,chipa ce s'au sfätuit impretuCá, au trimis soli la ducele Arpad spunfin-du-i s'A le päräseasca tara §1 sä caute 86 se intoarcä acasä in piimantullor natal. lar, cand acegtia au ajuns la ducele Arpad §1 i-au comuni-cat solia ducelui Salanus, ducele Arpad §i nobilii säi supgrandu-se,i-au rä'spuns, prin aceiai delegati, ducelui Salanus: «Tara care estesituatä intre Dunäre §i Tisa §i, in afaiä de aceasta, apa Dunärii carecurge de la Ratisbona in Grecia, le-am cumpärat cu banii no§tri, intimpul când eram noui veniti gi ca pret i-am trimis doisprezece caialbi o altele, ca mai sus. Chiar el läudindu-§i bunätatea färii sale, atrimis un brat de iarbä* din câmpia nisipoasä dela Olpar §i douiulcioare de apä de Dunäre. De aceea, povätuim pe stäpänul vostru,ducele Salanus, s päräseascg tara noastiä §i sä plece cat mai degrabä in tara bulgareascä, de unde a descälecat stramo§ul sä'u, dupimoartea regelui Athila, rästrimo§ul nostru. Iar de nu va face a§a sk'§tie c5 in timpul cel mai scurt, noi vom avea räzboiu cu eh. lar de-legatii, auzind aceasta, dupä ce §i-au luat timas bun, s'au dus degrab5, cu fata ploatä, la ducele Salanus. Ducele Arpad insä §i nobilii

plecând, cii intreaga lor armatä, dela fluviul Zogea, a§ezat

1) Tete!, ung. Titel, localitate izare Tisa ti Dunire.

www.dacoromanica.ro

Page 101: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

105

tabära lAngi muntele Teteuetlen.1) pani la Tisa; apoi, venind pemalurile Tisei, au ajuns pAnA la cimpia nisipoasa a Olparului.

XXXIX. DESPRE PLECAREA DUCELTJI SALANUS IN CONTRADUCELUI ARPAD.

Iar ducele Salanus, plecAnd, cu ajutorul Grecilor gi al Bul-garilor, din Tetel, la indemnul alor sAi, a inceput cu mare furie siialerge cAlare impotriva ducelui Arpad gi in timp ce ambele armate,aproape una HMO alta, au inoptat, nici unul dintre ei n'au indrázrutsä. doar.mA toat.A noaptea, ci, linAndu-gi au mhintle eaii ingalap, aupetrecut neadormi0 toafá noaptea. Gaud insi s'a acut ziuà, 'Meginainte de aurorA, ambele pärli s'au pregAtit de rAzboiu. Dar duceleArpad, in sprijinul cilruia era Dumnezeul tuturora, incinganduliarmele i oranduinduli unja de bataie, s'a rugat lui gunmezeu culacrAmile in ochi gi imbArbAtat solda/ii spunAndu-le: «0 Scithici,voi cari din cauza ingAmfArii Bulgarilor vA numiIi. Htmgari, dupgfort:Area/a Hungu, nu vA uita/i, de teama Grecilor, de sibiile voa-stre gi nu vi pierde/i renumele vostru cel bun. Ci, neinfricati givitejegte, sA ne batem impotrtiva Grecilor gi. a Bulgarilor cari seaminicu femeile noastre gi 81 ne temem de gloata de Greci, ca de o gloatide femei». Auzind acestea solda/ii ski, au prins mult curaj e numaidecAt Lelu, fiul lui Tosu, a sunat din trompetA i Bulsu 2), fiul luiBogat 2 ridicand steagul, in.cep sA vita sA lupte impotriva Bulgari-lor in frontul întiu. i amândoug armatele dugmane s'au inhAtatla lupta i au inceput si se batA intre ele cu invergunare. i dupice intreaga oaste a ducelui Arpad s'a angajat in lupti, fa/A in fa/A,In contra Grecilor, cIdeau morti foarte multi Greci. Iar cAnd maisus numitul Salanus a vizut cA ai sal dan inapoi din lupti, spre a-giscApa vieala, a luat-o la fuga gi s'a dus in grabA spre Alba Bulgariei4).Dar Grecii i Bulgarii, cupringi de spaima Ungurilor, au uitat dedru.mul pe care veniseri i pugi pe fuga, ca sä scape cu vriea/A,au socotit Tisa drept o ap6 micA gi au cAutat Fla o treaci cu inotul.FiindcA insA eran cupringi de teami gi groazà, de frica Ungurilor maito/i au murit in fltiviul Tisa gi de abia au mai scrtpat câliiva cari

Teteuetlen, ung. Tetétlen, munte in apropierea ora§ului SolnocBulsu, ung. Bulcsu, soldat ungur.Bogat, ung. Bogat, tat1 lui Bulsu.

Alba Bulgariei, este Belgradul de astral La venirea Ungurilor, Bulgariistipaneau i Beigradul

www.dacoromanica.ro

Page 102: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

106

si duci impiratului vestea nenorocirii lor. Din aceasta cauzi, loculacela, uncle au murit Grecii, din ziva aceea gi ping astäzi, poartänumele de vadul Greeilor 1).

XL. DESPRE VICTORIA DUCELLI ARPAD.

lar dueele Arpad gi °Anil säi, cigtigind victoria, au plecat deaci gi au ajuns pina la lacul ce se numegte Curtueltou2) §i au ra-mas acolo lingi pidurea Gemelsen3) trei zeci §i patru de zile.In localitatea aceasta, ducele i nobilii &Ai au orinduit toate legileconsuetudinare ale regatului §i toate drepturile, cum si fie slujitiduccle §i nobilii, sau cum till se faci judecatile pentru crimele detot felul ce s'ar savirgi. i tot aci, ducele a daruit nobililor carivenit cu el diferite mogii impreuna cu top locuitorii lor. i localaccla, uncle s'au stabilit toate acestea, Ungurii 1-au numit dupi graiutlor Scerii 4), fiindca aci s'au orinduit toate afacerile regatului.ducele a dat locul acesta lui Oundunec, tatal lui Ete, dela Tisa'Ana la laoul Botua i i dela Curtueltou pina la cimpia nisipoasiOlpar. In urma insa, treand citava vreme, Ethe, fiul lui Oundu,stringfind o multime de Sclavi, a facut sa se construeasca intre for-tareata Olpar gi vadul Beuldu o fortareata foarte puternica, de pa-mint, pe care Sclavii, pe graiul lor, au numit-o Sunmgrad, adecICetatea Neagra °).

XII. DESPRE PLECAREA LUI ARPAD.

Iar, dupa aceea, ducele Arpad §1 nobilii säi au plecat de acigi au venit la Titulum7) subjuginduli poporul. In urma, plecandau ajuns la portul Zoloncamans) gi a adus sub jugul sàu toate popu-

Vadul Grecilor. Nu se stie unde va fi fost acest vad. Pais. D. op. cit.p. 116, presupune ci va fi fost Biagi Olpar.

Curtueltou, ung. Körtvelyt6, in dreapta Tisei. Cuvfintul este format dinkärte, pär i té, lac.

Gemelsen, ung. Gylimölcscny, o pidure in dreapta Tisei, gyömölcs in-semneazi in ungureste, fruct, poamä.

Scerij, ung. Szeri, locaitate in dreapta Tisei.Botua, ung. Botva, o mlastinii, lat. stagnum, in stinga Dunärii.Surungrad, ung. Csongrád, cetate in dreapta Tisei. In Surungard in.

trevedem elementele cern si grad. Surungard ar insemna Cctatea Neagrä.Titulum, vezi c. XXXVIII, 1.Zoloncaman, ung. SzalaAainen, port la Dunäre. Zoloncaman este pus

legaturii cu numele p-iinipelui bulgar Salanus.

www.dacoromanica.ro

Page 103: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

107

latiunile de langi 'I'isa i Dunire gi pomind de ad i au ajunspärlile Budrugului i) gi gi-a agezat ta.bira langi râul Uoyos 2).In pirple acelea, ducele a (limit mult teritoriu, impreuni cu lo-cuitori cu tot, lui Tosunec 3), tat1 lui Lelu i bunicului &Au dupimama Culpun 4), tatil lui Botond 5 ) . Apoi ducele Arpad consfitu-indu-se cu fruntagii sii, au hotirAt si trimeati, din pricina duceluiSalauus, o armati dincolo de Du.nire, impotriva Albei Bulgariei.In fruntea acestei armate a pus ca gefi i conducitori pe Lelu, fiullui Tosu, pe Bulsuu, fiul lui Bogat gi pe Botond, fiul lui Culpun,cari, luandu-gi rimas bun dela ducele Arpad, au plecat cälàri i autrecut Dunirea, firi si li se impotriveasci cineva, in locul undeZova 6) se varsi in Dunire. i pornind de aci au inceput si se in-drepte ciliri spre cetatea Alba Bulgariei. Atunci ducele Bulgarilor,rubedenie cu ducele Salanus, a venit aproape cu o mare oaste sprea se bate ca ei, cu ajutorul Grecilor. A doua zi, ambele ogtiri au fostagezate in linie de bitaie in dimpia de längi malurile Dunirii. A-tunci Lelu, fiul lui Tosu, ridicand nu.mai decat steagul previzut cuseinnul säu, gi BuIsu, fiul lui Bogat, sunand din trompeta de räzboiu,s'au apropiat la lupti i cetele ambilor dugmani s'au incierat inpärti gi au inceput si se bati intre ele cu invergunare. i au fostomorati foarte multi dintre Greci gi Bulgari i unü dintre ei au fostficuti prizonieri. Dar, chnd a väzut ducele Bulgariei ci ai sii dauinapoi din lupti, a luat-o la fugi ca sá1i scape vieata i a intrat incetatea Alba. Atunci Lelu, Bulsu gi de asemenea i Botond cagtigändvictoria, §i-au agezat tabira längi Dunire, ceva mai jos, pe o câm-pie gi au pus si se aduci inaintea lar top prizonierii BulgarilorGrecilor pe cari, legfindu-i in fiare, i-au trimis in Ungaria duceluiArpad.

XLII. DESPRE SOLII DUCELUI BULGARIEI.

A doua zi irisà ducele .Bulgariei a trirnis, Cu diferite daruri,soli la Lelu gi Bulsu i Botond, rugändu-i stiruitor si mijloceascipacea, dându-le pe deasupra de gtire ci nu reline partea ducelui

Budrug, ung. Bodrog, regiune 1ing5 Dunire.Uoyos, ung. Vajas, fluviu si o ramuril a Dumirii.Tosunec, ung. Tas. Nec este sufixa dativului unguresc.Culpun, ung. K51pény, nume de localitate, HMO Saya.Botond, ung. Botond.Zoua, fluviul Saya.

www.dacoromanica.ro

Page 104: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

-- 108

Salanus, unchiul eau. Ci ci el, ca supus, va sluji cu credinti luiArpad, ducele Ungariei, §i-i va pliti un tribut anual. Iar ei, fi-când pace §i primind ca obstatic pe propriul fiu al ducelui, auplecat cu multe averi de ale Bulgarilor §i pe ducele lor 1-au läsatsi se retragi nevitimat. In urmi, plecind de aci, s'au dus pinila poarta Wazi11) §i plecind de aci au sub jugat tara Rasiei2) §i aucapturat pe ducele (xi, tinându-1 multi* vreme legat in fiare. Apoiplecind de aci, au ajuns pinä la mare §i toate popoarele din ac,eapeg le-au subjugat, prin influenta lor §i firi lupte, stipinirii luiArpad, ducele Ungurilor. i au cucerit cetatea Spaleto 3) §i au su-pus Croatia 4) intreagi §i, plecind de ad, au luat ca obstatici pefiii nobililor 0 s'au intors in Ungaria la ducele Arpad. Iar, daciiräzboaele acestora §i toate isprivile lor viteje§ti n'ati voi si le cre-deli din scrisul acestor pagini, credeti atunci cintecele limbute alecintiretilor §i pove§tile inchipuite ale tiranilor cari nici pink* as-tizi n'au dat uitirii faptele viteje§ti §i rizboaiele Ungurilor ''). Daruniti spun, ci ar fi mers chiar ping la Constantinopol §1 ci Botondar fi lovit cu barda sa in poarta de aur a Constantinopolului. Euinsi, fiindci n'am aflat despre aceasti ispravi in nicl o carte avreunui istoric, ci am aflat-o nu.mai din pove§tile false ale tärani-lor, de aceea in prezenta lucrare mi-am propus sä nu o descriu.

XLIII. DESPRE FORTARETELE ZABRAG, POSAGA1 ULCU

Plecând de aci Bulsu, Lelu §i Botona, dupi ce s'au scoboritprin pädurea ce se chiami Peturgoz 6), §i-au arzat tabära lingifluviul Culpe T). i trecind peste acest fluviu, au ajuns la fluviulZoua. i, dupi ce au trecut peste Zoua, au cuprins fortireata Za-

Waza, localitate in Bulgaria, intre Sofia si Philippopol, Claustra sanctiBasilii.

Tara Rasiei, Racy, Serbia de sud.Spoleto, civitas Spaletina, este Spalato din Dalmatia.Crouacia, Croatia, a cireia intindere nu va fi fost, de sigur, cea de mai

tfirziu.Remboaiele Ungurilor. Atragem atentia asupra constatärii lui Anonymus

cil exista, pe vremea sa, o traditie a istoriei popoarelor din Ungaria. Din aceastätraditie ce se cinta pe la toate räspintiile, Anonymus ja numai ceca ce ii separe mai vrednic.

Peturgoz, ung. Pétergaz. Este pildurea Petrovagora, din Croatia.Culpe, ung. Kulpa, este un afluent in dreapta Savei.

www.dacoromanica.ro

Page 105: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

109

brag1) i de aci, mergänd ciläri, au cucerit fortireata Posaga2) gi.fortireata Ulcou3). i plecänd de ad, au trecut peste Dunire laVadul Grecilor gi au sosit la curtea ducelui Arpad. i fiindci Lelu,Bulsu i Botond ii ceilalti osta§i eau intors sinitogi gi teferi la du-cele Arpad dupi un an de zile, repurtiind o mare victorie, la curteaducelui a fost mare bucurie gi au ficut un °spiç minunat gi infiecare zi chefuiau strajnic Ungurii impreuni Cu diferitele natiuni.

popoarele vecine, aflän.d despre faptele lor strilucite, akrgau cugrämada la ducele Arpad gi supuindu-i-se cu credintä curati,slujeau cu mare grije si foarte multi au devenit musafirii luicasi.

XLIV. DESPRE INSULA DUNARII

Iar, dupi aceasta, ducele Arpad a plecat din acele pári, undese afli acum fortireata Budrug gi s'a scoborát pe luingä Dunär' e pinä_la insula cea mare. i si-a asezat tabira lingi insulà si duoele Ar-pad gi nobilii sii, intrand in insuli, dupi ce au vizut rodnicia gibogitia locului gi pozitia Intäritä de apele Dunirii, le-au plicutmai mult decit se poate spune. i au hotärat ca insula si fie a du--celui gi ca fiecare din persoanele nobile si-gi aibà curtea gi vila saproprie. i nummi decit ducele Arpad, angajänd maegtri a pussä i se fack case ducale strilucite si a läsat ca toti caii sii obositi dedrumul cel lung si fie adugi aci si pasci. i, in fruntea vizitiilor,a pus un oarecare cuman, Cu. numele Sepe14). i dela Sepel, gefulvizitiilor, care a rimas acolo, s'a numit insula pani in ziva de astizicu numele de Sepel. lar ducele Arpad gi nobilii adj au rimas adimpreuni ca servitorii gi servitoarele sale in pace stipinitori dinluna lui Aprilie pani in luna lui Octomvrie. i, läsându.gi ad fe-meile, in depllinä intelegere, au iegit din insuli gi au hotirät simeargi peste Dunire gi si cucereasci tara Pannoniei gi ad porneascirizboiu contra Carinthinilor5) i si se pregiteasci sà meargi intinuturile dela granita Lombardiei6). i inainte de a face aceasta,

Zabrag, Zagrab, Agram din Serbia de astäzi.Posaga, fortäreata Pozega din Croatia.Vlcou, Vukovár, liingti Drava, in Serbia actual. Etimologia cuvfmtului

este vlc, lup i radicalul cuviintului Il gäsim gi in Vulcan, comunä in jud.Brasov.

Sepel, ung. Csepel. Este o insulä formatä de douä brate ale Dunärii.Carinthini. Carinthia era un principat pe timpul venirii Ungurilor.Lombardia. Regiunea Padului, din Italia.

www.dacoromanica.ro

Page 106: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

110

trimeatä o armata impotriva ducelui Glad care îi avea domniadela fluviul Mureg pana la fortareata Horom1). Din neamul aces-tuia, dupa multa vreme, pogorase Ohtum, pe care 1-a omorit Sunad.lar In scopul acesta au fost trimigi Zuardu gi Cadusa i Boyta cari,dupa ce §i-au luat ramas bun, au plecat calari gi au trecut pesteTisa la Kenesna 2) gi au descalecat langa raul Seztureg 3). $i nus'a aflat nici un dugman care sa ridice mana impotriva lor, fiindcagroaza euprinsese pe toti oamenii din acea tara. Si, plecand de ad,au ajuns in panne dela Beguey 4) gi aci au ramas timp de douisaptamani, pang ce toti locuitorii din acea patrie, dula Mureg panila fluviul Timig, li s'au supus gi au primit pe fill lor ca obstatici.Apoi, plecand cu oastea, au venit spre fluvial Timig gi gi-au agezattabara langa Vadul Nisipurilor 6). Si cand au voit s treaca pestefluviul rIimi, le-a iegit inainte Glad, din neamul caruia se trageOhtun, ducele amid patrii, impreuna cu o mare armatil de caliretigi de pede4tri ,cu ajutoru1 Cumani1or gi BuIgarilor gi Valachilor. Adoua zi, insa, fiindca nici una din cele doui ogtiri nu putusetreaca de loe peste fluviul Timig, care se gasea intre ele, Zuardu ainsärcinat pe fratele säu Cadusa ca, impreuna cu o jumatate inoastea sa, si se scoboare mai jos gi, ori cum ar putea, sà treaca apagi sä inceapa lupta in contra dugmanilor. Cadusa, numai decal, andascultare povetii fratelui sail, a pornit calare cu o jumatat0 dinogtire gi s'a scoborat mai jos in fuga mare. Si, cum gratia dumne-zeiasc,a era de partea lor, trecerea le-a fost ugoara. Si in vreme ceo parte din armata Ungurilor era dincolo, impreudi cu Cadusa,gi o iumatate de parte, dincoace, impreuna cu Zuard, atunci Unguriificura sà rasune trompetele de fázboiu gi trecand in inot peste flu-viu, incep sà lupte cu invergunare. Si, fiindca ajutorul lui Dumnezeuera alaturi de Unguri, le-a dat o mare victorie, iar dugmanii cadeauinainte-le, ca snopii dupa seceratori. Si in acest razboiu au muritdoi duci ai Cumanilor gi trei cneji ai Bulgarilor10). $i insugi Glad,

Boron, ung. Haram, era o fortireati limed Dunäre, in Banat. Cuvfintuleste de origini slavä. cf. Mo6r, op. cit. p. 442.

Kenezna, ung. Kanizsa, o localitate lfingi Tisa.Seztureg, ung. Csesztreg, afluent al Tisei de jos.Bequey, ung. B6ge, riul Bega, afluent al Tisei.Vadul Nisipurilor, Vadum arenarum, ung. F6venyrév, localitate in

Banat.Vlachii. Anonymul Ii constatä pentru a doua ()aril in Banat.Cneji ai Bulgarilor. Institutia romineacsä a chinezatului o gisim 0 la

Bulgari.

www.dacoromanica.ro

Page 107: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

I I I

ducele lor, numai luand-o la fuga, a putut sa scape, §i armata saintreagi s'a topit ea ceara de fa/a focului §i a pierit de ascuti§ulsibillor. Apoi Zuard §i Cadusa §i Boyta, plecand de aci, au venitvictorio§i spre hotarele Bulgarilor §i §i-au arzat tabira linga raulPonoucea 1). Iar ducele Glad, lulnd-o la fugg, dupi eu.m am spusmai sus, a intrat de teama Ungurilor in fort:area/a Kevea2). Si, atreia zi, Zuard §i. Cadusa, precum §i Boyta, din al cgrui neam setrage Bruesa, oranduinduli armata impotriva fortiretii Kevea, ainceput sg dea lupta. Vgzind aceasta ducele lor Glad, li-a trimissoli §i a inceput si ceari pace, diniindu-le de buni voie forti-reao, impreuni cu diferite daruri. Apoi mergand de aci, au ca-zerit fortirea/a Ursova5) §i au locuit in ea timp de o lung §1 peBoyta, impreuni cu a treia parte din armatg §i. cu fii_i locuitnrilorlua/i ca obstatici, i-au trimis la ducele Arpad. Si, pe deasupra §i-autrimis §1 soliâ lor, ea si le dea voie sà meargg in Grecia, pentrucasà cucereasci toati Macedonia, dela Dtunire panä la Marea ,Neagrg.Caci pe acea vreme Ungurii in mintea lor nu doreau nimic altcevadec.:it ea' ocupe tári, sà su.bjuge popoare §i si se indeletniceasea cufapte rizboinice. Fiindci Ungurii in timpul acela a§a de mult sebucurau de a auge sangele omenesc, ea §i lipitoarea, §i daci n'arfi ficut a§a n'ar fi lasat urma§ilor lor atatea fari frurnoase. Ce atmai spun? Boyta §i deleggii lor au ajuns la ducele Arpad §i i-aupovestit isprivile lor. Ducele insi le-a laudat faptele §i lui Zuard-§i Cadusa le-a dat libertatea de a se duce in Grecia §i de a cueeri/ara. i lui Boyta, pentru serviciul siu atat de credincios, i-a diruito mo§ie mare lingi Tisa, ca numele Torhus 4). Atunci delega/ii luiZuard §i ai fratelui sàu Cadusa, luandu-§i rimas bun, s'au intorsveseli la stipinii lor.

XLV. DESPRE CETATENII BULGARILOR SI MACE-DONEN1LOR.

Dupg trecere de egteva zile, Zuard §i Cadusa, impreuni cuintreaga lor armatg, iniltand steagurile cu insigniile lor, au trecutpeste apa Dunirii §1 au cucerit fortireata Borons 5), apoi s'au dus

Ponoucea, ung. Panyoca, este o ramurä a Dunirii.Keue, ung. Keve. Se face in genere legituri intre Keve i Kubin.Urscia, ung. Orsova. Vezi c. VIII, 4.Torhus, ung. Tarras, localitate in Banat, la stinga Tisei.Borons, ung. Barancs, azi Branicevo in Serbia.

www.dacoromanica.ro

Page 108: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

112

spre fortireata Scereducy 1). Aflind despre aceasta cetitenii Bul-garilor i Macedonenilor, s'au speriat grozav de aparitia lor. Atuncitoti locuitorifi acelei tAri i-au trimis soli, cu daruri multe, ca sä ledea in supunere tara i si le incredinteze pe fui lor ca obstatiei.Zuard gi Cadusa, doritori de pace, dupi ce au primit darurile giobstaticii lor, i-au slobozit in pace inapoi, ca gi pe propriul lor Po.por. lar ei incepuri si meargi cAlAn dincolo de ,poarta Wacilgi au cuprins fortireata regelui Philipp 8), apoi toati tara,la cetatea Cleopatra 4) gi au cucerit gi au luat subt stipinirealor tot pimintul dela cetatea Durasu 6) pini la tara Rachy.Zuard s'a insurat in aceasti tari i poporul acela care acum senumegte Sobamogera 6), dupi moartea lui Zuard, a rimas in Grecia.Si de aceea s'a numit de Greci soba, adeci prost, fiindei murindstipinul lor, nu li-a mai plicut calea de a se intoarce in patria lor.

XLVI. DESPRE PORTUL MOGER.

Dupi trecere de citeva zile, ducele Arpad gi toti fruntagiisii, plecind din insuli, in urma unei consfituiri intre ei, §i-au agezattabira in deplini intelegere gi din libera lor voinA, dineolo deSurcusar 7), pini la riul Racus 8). Si, vizindu-se in siguranfi dintoate pàrile i cA nimeni n'ar mai indrisni sA li se opuni, au trecutDunärea. Si portul unde s'a ficut trecerea, rau numit portul Mo-ger 9), fiindci cele gapte personagii principale, cari s'au numit he-tumoger, au trecut aci, cu coràbiile lor, Dunirea. Dupi trecerealJunàrii §i-au agezat tabira lângA Dunäre, ping la Apele Calde deSus 19. Si auzind aceasta, toti Romanii 11) cari locuiau in Pannonia§i-au scipat vieata cu fuga. A doua zi insi dueele Arpad gi toti no-bilii sii, impreuni cu toti ostagii Ungariei au intrat in cetatea re-

Scereducy, o fortireati, Sofia din Bulgaria.Poarta Wacil, cf., c. XLII, 1.Forareata regelui Philipp, este cetateaCetatea Cleopatra, dupä Pais D. op. cit. 123, ar fi poate Neopatras din

T(ssalia.Durasu, Durazzo, din Albania.Sobamogera, ung. Csobamogyera.Surcusar, ung. Soroksitr, localitate Duel insula Sepel.Racus, ung. Rakos, Oral' lingii Pesta.Moger, ung. Magyarrév, ved mire Pesta si Buda.Apele calde superioare, Aquae calidae superiores, vezi nota c. I. 5.Toti Romani. Anonymus constatä, de mai multe ori, ci Romanii

mai ales dincolo de Dunire.

www.dacoromanica.ro

Page 109: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

113

gelui Athila 1) gi au vazut toate palatele regale, unele distruse panain temelie, altele nu, gi admirau cu nesat bate acele edificii de pia-tri i s'au bucurat nespus de mult, fiindca au avut norocul s'A punamana, ara lupte, pe cetatea regelui Athila, din a carui semintiese tragea ducele Arpad. i, in fiece zi, se ospätau cu mare pläcere inpalatul regelui Athila, gezand unul alaturi de celalalt, §i toti aveauinaintea lor sinfonii §i sunete dulci de chitara gi de fluere cu totfelul de cantece de lautari. Bucatele §i cupele li se aduceau duce-lui gi nobililor pe tavi de aur, slujitorilor §i taranilor pe tavi deargint, flindca Dumnezeu le daduse in mainile lor toate bunatatilecelorlalte regate din vecinatate. Si petreceau din behug §i in chipstralucit, impreunä cu toti musafirii ce venisera la ei. lar duceleArpad dadu pamanturi §i proprietkti intinse oaspetilor ce steteau cuel gi multi straini, afland despre aceasta, alergau la el, felicitandu4gi ramaneau la el. Atunci ducele Arpad gi ai sal, au zabovit veselidouazeci de zile in cetatea regelui Athila gi toti soldatii unguri, standcàlàri inaintea ducelui, ficeau cu scuturile §i läncile lor mariexercitii militare, iar altii, dupl datina pagana, faceau jocuri cu ar-curile §i sagetile. De aceea, ducele Arpad era tare vesel gi adaruit tuturor soldatilor sài, impreuna cu propriefiti, diferite daruri,atat de aur cato §i de argint. Si, in acelagi loc, a daruit lui Cundu-nec, tatal lui Curzan, o mogie deba Cetatea regelui Athila pana lacei o Sutil de munti 2) gi pana la Gyoyg 3) gi fiului su i-a dat ofortareati pentru apararea poporului. Atinad. Clamn a dat ordinca acea fortareata sä se numeasca dupa propriul sau nume, numecare pana' in ziva de astazi nu s'a dat uitarii.

XLVII. DESPEE TARA PANNONIEI.

Iar ducele Arpad, in ziva a 21-a, in urma unei consfatuiri, aplecat din Ecilburg, pentru ea si cucereasca pentru sine Pannoniapana la fluviul Drova 4). Si, in prima zi, gi-a agezat tabara ranga Du-n'are spre cei o Suta de munti. Apoi s'a luat hotararea ca ducelesa trimeata o parte din armata sa dealungul Dunarii spre forti-reata Borona 3) gi a numit ea gefi gi conducatori pe doi dintre

I) Cetatea regelui Attila, Ecilburg, Aquincum al Romanilor.Centum montes, ung. Szfizhalom, lingä Dunäre.Gyoyg, ung. Diód, localitate in Pannonia, LITIO Dunäre.Drozia, fluviul Drava.Borona, ung. Baranya, cetate futre Dunäre oi Drava.

www.dacoromanica.ro

Page 110: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

114

personagiile fruntar anume pe Ete, tatil lui Eudu gi pe Boyta,din care se trage familia Brugsa. i acestora, pentru des otamentullor, ducele Arpad le-a diruit daruri nu neinsemnate i lui Eudunec, fiul lui Ete, i-a dat o mogie langi Dunire, impreu.ni cu nenu-mirate populatii. i in acel loc Eudu, dupi ce gi-a subjugat poporuldin acea parte, a zidit o fortireati pe care a numit-o in limba local-nicilor Zecuseu ') pentru ci acolo gi-a agezat scaunul i regedinta.

de asemenea, a dat i lui Boyta, spre Saru 2), impreuni Cu popornenumirat, o mogie mare care pini astizi se numegte Boyta.

XLVIII. DESPRE CETATEA BEZPREM .

Cu partea a doua a armatei a fost trimis Usubu, tatil lui Zo-locu gi Eusee 8) cari si se duci spre cetatea Bezprem 4) gi si subjugepe toti locuitorii din regiune pina la Castrul de fier 8). AtunciUsubu, geful gi conducitorul acelei armate, luindu-gi rimas bun deisduce, a plecat cu steagul înälat gi gi-a agezat tabira lângä muntelePocoztu 8), iar de aci, mergand cäläri, gi-au agezat tabira in cim-pia dela Peytu 7) gi au rimas aci timp de trei zile. A patra ziau ajuns la fortireaça Bezprem. Atunci Usubu gi Eusee, orindu-indu-gi armata impotriva soldatilor romani ce pizeau fortireataBezprem, au inceput sà lupte cu indirjire i s'au luptat intreei o siptimini intreagi. In a doua säptämânà inai, in ziva a patra,In vreme ce ambele armate erau obosite de rizboiul istovitor, Usubugi Eusee au trecut prin ascutigul sibiilor pe mai multi soldad ro-mani gi pe unii i-au ucis cu lovituri de sigeti. Ceilalp Romani, vi-zind curajul Ungurilor, au pirisit fortäreata Bezprem gi au luat-ola fugi, gribindu-se si-gi scape vieata in tara Theutonilor 8). Usubugi Eusee i-au urmirit pe acegtia pini la frontiera Theutonilor. In-tr'una din zile insi, pe cind Ungurii gi Romanii erau la frontieri,Romanii fugind pe asoma, au trecut peste fluviul ce este la granitaPannoniei gi a Theutonilor. De aceea fluviul acela l'au numit Un-

Zecuseu, ung. Szekcs5, localitate in Baranya.Saru, ung. Sár, fluviu in Pannonia.Eusse, ung. Ose, general ungur.Bezprem, ung. Veszprém, vestiti §i veche cetate, re§edintá de episcopat.Castrum ferreum, ung. Vasvár, hingi fluviul Raba.Pocoztu, ung. Pákozd, un munte in apropiere de Alba Regará.Peytu, ung. Pétmez5 looalitate in apropiere de Veszprém.Theotoni, In evul mediu Germanii se numeau Theutoni.

www.dacoromanica.ro

Page 111: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

115

gurii Loponsu1), fiindca Romanii, de teama Ungurilor, 1-au trecutIn inot, pe aseuns.

XLIX. DESPRE CASTRUL DE FIER.

Intorcandu-se de aci, Usubu.u, tatal lui Zoloucu §i Eusee, tatallui Urcun 2), au cucerit Castrul de fier §i pe fiJi locuitorilor i-auluat ca obstatici. Iar de aci, mergand calari pe langa fluviul Bolo-tun8) au ajuns la Thyon4) §i, dupi ce §i-au subjugat popoarele, auintrat in a patrusprezecea zi in fortgreata Bezprem. Atunci UsubuuEusee, dupa ce s'au sfatuit impreuna, au trimis ducelui Arpad solicu diverse daruri I cu fiji localnicilor luati ca ostatki, aritandu-icum Dnmnezeu le-a daruit victoria §i cum Romanii, pargaind fora-reata Besprem, au mat-o la fugg inaintea lor §i au trecut in inotpe ascura peste fluviul Loponsu. Iar solii lor au gasit pe duceleArpad in pOdurea Turobag5), preumblandu-se ca un domn 8) i I-ausalutat cu diferite daturi din partea lui Usubun §i Eusee gif i-auprezentat pe fiii localnicilor luati ca ostatici. lar ducele Arpad a-nand s'a bucurat nespus de mult §i intorcandu-se tiarki la Ecilburga ricut o mare petrecere §i a daruit cu mari daruri pe cei ce i-auadus vestea bucuriei.

L DESPRE DEVASTAREA PANNONIEI.

Apoi ducele Arpad §i nobilii sài, plecOnd din Ecilburg cu atreia parte din armati, §i-au arzat tabara langi campia Fantaneisarate 7) ; in urma plecand de aci cälàri, au ajuns la muntele Bo-doctu8). lar ducele Arpad a diruit lui Eleudunec 9), tatäl lui Zo-bolsu, din regiunea din spre rasarit, o pidure mare care acum se

T,npnrtste, eng. Lapincs, râu la frontierea de apus a tärii. Numele estepus in legituri cu lop §i lappang, a fura, a se ascunde.

Urcund i Urcum, mg. Orkénd, fiul lui Tanuzaba. Filologii unguri punaceqt cuvânt in /cgitur5 Cu turc. 5r, ër, fir, erou. cf. Dais D. op. cit. p. 131.

Bolotun ung. Balaton. Anonymus numeste lacul Balaton, rind Balaton.Thyon, ung. Tihany, unde era vestita ministire Thyon.Turobag, ung. Torbagy, pidure, nu departe de Buda.Ca un domn, arpalice e un cuvint a ciiruia explicare siguril Inca nu

s'a dat.Flintfina säratá, Puteus salsus, ung. Sóskut, localitate in Pannonia, nu

departe de Buda.Bodoctu, ung. Bodajk, munte In Pannonia. ;mi. Alba.Eleud i Eleudnec, ung. El5d. Vezi c. VI. 1.

www.dacoromanica.ro

Page 112: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

116

chiami Vertus 1) dupi scuturile ce au parish aci Theutonii. Lapoalele acesteí piduri, längi lacul Ferteu 2), Sac, nepotul luí Zo-bolsu, a construit, multi vreme in urmi, o fortireati. Ce si maispun? Iar ducele Arpad gi ostagii sii, mergind astfel gi-au agezattabira laugh' muntele Sfantului Martin 3) gi atat ei cit i animalelelor s'au adapat din izvorul Sabariei 4). i, urcandu-se pe muntevizind frumusetea Pannonia, s'au inveselit foarte mult. Apoi, por-nind de aci, au ajuns la Raba gi Rabucea au jefult popula-tiunile gi regalele Sclavilor gi Pannonilor gi le-au ocupat provinciilelor. Au facut insi dese incursiuni gi in teritoriile CarinthinilorMoravieni, din cari multe mii de oameni au pierit de ascutigulsabiei lor; le-au daramat cetatile, le-au luat in stapanire pamintu-rile gi, pini in ziva de astizi, Cu ajutorul lui Dumnezeu, le piistrea-za in puterea lor, in pace. Apoi Usubuu gi Eusee, tan lui Urcun,cu intreaga lor armatA, impodobiti de victorie, s'au intors la dueeleArpad, sinitogi gi neatingi. Caci Dumnezeu, a cirui mili i-a into-varagit, a dat in mâinile ducelui Arpad gi a ostagilor sai pe dugmani

prin bratul lor, au dobandit agoniseala autochtonilor. i, dupa ceau prins ridicini aci i dupi ce au adus su.bt jugul lor mai toateregatele invecinate, s'au intors langa Dunare spre padure ca srt facivanatoare gi, &And drumul soldaitilor sa se duck* pe acasa, ducele ginobilii sai au ramas tot in acea padure, timp de zece zile gi de aciau venit la cetatea regelui Athila gi au descalecat in ínsula Sepel,mide era ducesa gi celelalte femei ale nobililor.

In acelagi an, ducelui Arpad i s'a nascut un fiu, cu numeleZulta 6) gi a fost mare bucurie printre Unguri. i ospete mari aufacut, timp de mai multe zile, ducele ii nobilii säi gi tinerii jucauIn fata ducelui gi a nobililor sài, ca mieii de oaie inaintea berbeci-lor. Trecand apoi cateva zile, ducele Arpad gi nobilii sái, dupa ceau tinut un sfat impreuna, au trimis o armata impotriva lui Me-numorout, ducele din Byhor, punand in fnmtea armatei, ca gefi giconducatori, pe Usubun gi Velec. Acegtia, plecând din insula, au mers

Uertus, ung. Vértes, o pildure mare in Pannonia.Partan. ung. Fertg, o roving in Pannonia.Mons Sancti Martini, ung. Szent Mártonhegye, azi Pannonhalma.Sabaria, ung. Szabária forrása, un izvor in apropierea muntelui Sf.

Martin.Raba si Rabucea, ung. Rába i Rábea. Sufixa diminutivg cea este (le

origine latinit.Zulta, ung. Szolta, este Zoltan al eroniearilor.

www.dacoromanica.ro

Page 113: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

117

càlàri prin prundi§ §i au trecut fluviul Tisa la portul Beuldul)-pornind de aci ciliri §i-au a§ezat tabira lingi flu.viul Couroug 2)

§i toti Secuii 3), cari dintru inceput erau popoare ale regelui A.thila ,aflánd de fajina lui Usubuu, i-au ie§it inainte, pacinici, §i§i-au dat, împreun cx diferite daruri, pe fiii lor ca obstatici §iau inceput 8.6 meargi inaintea armatei lui Usubuu, in prima linie,ea si lupte impotriva lui Menumorout. i numai Ike& pe fiii Secui-lor i-au trimis ducelui Arpad, iar ei incep si meargi clàri in contralui Menumorout, avänd in frunte pe Secui; au trecut in inot pestefluviul Cri§, la numtele Cervin 4)i de aci mergánd cälri, §i-auarzat tabira lângi fluviul Tekereu.6).

LI. DESPRE DUCELE MENUMOROUT.

Auzind aceasta Menumorout ci Usubuu §i Velec, cei maivestiti generali ai ducelui Arpad, vin impotriva sa cu o putemicitrupi, precedati de Secwi, s'a temut grozav §i n'a indriznit si leiasi in cale, fiindci auzise ci ducele Arpad §i osta§ii sii sunt foarteviteji in rizboiu, cà Romanii din Pannonia au fost pup pe fugi,ci au jefuit texitoriile Carinthinilor Moravieni, cà multe mii deoameni au cizut prin ascuti§ul sàbiilor lor, ci au cucerit regatulPannoniei §i ca du§manii au fugit inaintea fetii lor. Atunci duceleMenumorout, multimea de soldati in fortireata Byhor,el cu soda §i fiica sa au fugit din fa/a lor §i au ciutat sà rimiie inpidurea Ygfon. Usubnu §i Veluc §1 intreaga lor armati veseli incepsà meargi cäbàiii in contra fortiretii Byhor §i §i-au arzat tabira

Iuzos 6). lar a treia zi orinduinduli armatele, au ple-cat spre castrul Reiland ') §i din cealalti parte, soldatii adunati dindiferite natiuni, incep lupia in contra lui Usubuu §i a soldatilor sii.Secuii §i Ungurii omoriri multi oameni prin lovituri de sigeti.

Beuldu, ung. B51d, un vad peste Tisa, lfingii Csongrid.Couroug, ung. Kórógy, un afluent in partea saner a Tisei.

Siculi, Sich, Sycli. Pe vremea Anonymului probabil Secuii nu ajun-seseri sal fie colonizati in Ardeal.

Cervinus rnons, ung. Szarvashalom, lfingrt Crip.Tekereu, ung. Teker5. Un fluviu sau mai bine o ramuri a Cripului

Repede.forixos i buzos, ung. Jészas, un piriiu intre Teker5 i Crip, jud.Belland. O fortireatil 0'25 acum neidentificati. Probabil fortiireata Bi-

hor, al cirui nume se reduce la Belgrad sau Bjelhorod. cf. Mo6r, op. cit., p. 440.

www.dacoromanica.ro

Page 114: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

-- 118

Usubuu §i Velec uciseri cu balistele lor 125 soldati. $i eau luptatintre ei douisprezece zile gi dintre soldatii lui Usubuu au fost omo-rili 20 de Unguri §i. 15 Secui. A treisprezecea zi ineá, dupä ce Ungurii§i Seeuii au umplut §anturile fortaretii §i voiau sà a§eze scAri peziduri, ostagii ducelui Menumorout, vgzand curajul Ungurilor, inceped se roage de ace§ti doi gefi de armata §i deschizandu-le forfgreata,veniri in picioarelc goale, rugandu-se inaintea fetii lui Usubuu giVelec. Acestora pun'indu-le oameni de paz, lisubuu ii Velec auintrat in fortilreat5 §i au dat acolo de multe bogatii de ale soldatilor acestora. Auzind aceasta Menumorout dela vestitoriipaçi cu fuga, a fost cuprins de o mare groaza §i. §i-a trimis soli laUsubuu §1 Velec cu &Teri-Le daruri §1 i-a rugat ca chiar ei s fiemijlocitori ai pacii §i el lase pe soli ei se duck' la ducele Arpad ca

vesteasc5 cà Menumorout care la inceput prin delegatii säi pro.prii Cu mima ca de bulgar, Cu ingimfare, i-a comunicat c Ii refuzlsi-i dea o palmi de pimant, acum, prin aceia§i soli, invlins §1 zdrobit,nu stà la indoiala sài dea intregul sAu regat §i lui Zulta, fiul luiArpad. pe fiica sa. A tunci Usubuu §i Velec au aprobat bucuros planullui §i impreunti cu delegatii lor au trimis vestitori cari sA roagepentru pace pe domnul lor, pe ducele Arpad. $i ace§tia, dupà ce auintrat in insula Sepel §1 au salutat pe ducele Arpad, a doua zi de-legaçil comunicat solia lui Menumorout. Iar ducele Arpad, con-sfatuindu-se cu nobilii sài, a aprobat §1 a 15udat propunerea lui Me-numorout §i, cand a aflat cà fata lui Menumorout este de aceeagiviirstg cu fiul eau Zulta, n'a mai amanat cererea lui Menum.orout§i a primit pe firica lui ca sotie pentru Zu/ta, impreung cu regatulpromis §i, trimitand delegad la Usubuu i Velee, le-a dat insarci-narea 8ä incheie c5s5toria §1 SA primeasca' pe fiica lui Menumorout,ca satie pentru fiul sau Zulta §i pe fiii locuitorilor, luati ca obsta-tici, aduca cu sine §i ducclui Menumorout sa-i lase fortareataB yhor.

LII. DESPRE USUBUU $1 VELUC.

Usubuu §i Velnc, precum §1 intreaga lor armata, bucurându-sede povata domnului lor, dupa ce au incheiat clsgtoria au pri-mit pe fiica lui Menumorout §i pe fui locuitorilor luati ca obstatici

i-au dus cu ei, iar pe Menumorout 1-au 15sat in forfáreata Byhor.

1) Batisteis lor. Ungurii, la venirea lor, au invins popoarele europenaprin superioritatea armelor ce intrebuintau.

www.dacoromanica.ro

Page 115: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

119

Apoi Usubuu §i Veluc s'au in.apoiat cu mari onorari §i inteo marebucurie la ducele Arpad; iar ducele §i iobagii sài le-au ie§it intruintimpinare §i pe fiica lui Menumorout, dupà cum se cuvenea mi-resei unui atät de mare duce, au condus-o Cu mare cinste la palatulducal. Iar dneele Arpad §ì toti frimta§ii sài, dupi oelebrarea cäsi-toriei, au ficut ospete mari §i aproape in fiecare zi mäncau ca la"mufa, impreuni cu diferilii o§teni din regatele invecinate §i ti-neretul juca in fata ducelui §i a nobililor säi. lar ducele Arpad,dupi ce a primit jurimäntul nobililor §i al frunta§ilor unguri, aridicat, cu mari onoruri, pe fiul sàu Zulta la rangul de duce. Appiducele a däruit lui Usubunec, tata lui Zoloucu, pentru serviciile saledevotate, fortäreata Bezprem ea tot ce-i apartinea. i lui Veluquiui-a diruit comitatul Zarandului1), §i tot a§a celorlalti nobili le-aimpärtit onoruri i proprieati. Menumorout, dupä aceastäpiare, in al doilea an, a murit tira' vr'un fiu §i a lisat in intregimeregatul in pace ginerelui siu Zulta. Dupi aceasta, in anul 907 delaintruparea Domnului, ducele Arpad a pärisit aceasti lume, fiindinmormintat cu mare chute deasupra izvorului unui mic ristu cecurge printeo albie de piaträ in cetatea regelui Athila, mide, dupäconvertirea Ungurilor, s'a zidit o biserici care se nume§te Alba,In cinstea fericitei fecioare Maria.

L11.1. DESPRE SUCCESIUNEA DUCELUI ZULTA 2).

Lui i-a urmat fiul sán Zulta, asemenea Cu tatal sriu ca mora-vuri, dar neasemenea ca Pire. Cáci ducele Zulia a fost putin peltic§i alb, Cu paral moale §i bälaiu, de staturi mijlocie, duce räzboinic,Cu suflet curajos, dar fatä de cetäteni bländ, Cu vocea suavä, dar do-ritor de putere, §i pe care toti nobilii §1 toti solda tii din Ungaria 11aveau grozav de drag. Dupi trecere de citäva vreme, pe cand duceleZulta era in värstä de treisprezece ani, toti frunta§ii regatuluidupä o hotarire comuna §i in unanimitate, au ales câtiva in§i de car-muitori ai regatului, supu§i ducelui, cari sä potoleasci prin aplica-rea cumpätatä a dreptului consuetudinar certurile §i procesele dintre

Zarand, ung. Zaránd, era o localitate ti, in urmii, un comitat al Un-gariei ce a &anua pfini la anul 1876.

Incepfind Cu acest capitol cronica lui Anonymus se potrivette Cu da.tele ce se intálnesc in Cronica lui Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro

Page 116: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

120

impricinati; iar pe altii i-au oranduit de conducatori ai armatei, cuajutorul carora ai Lea devastari in difeiite àri. Numele acestoraau fost urmatoarele: Lelu, fiul lui Tosu, Bulsuu, barbat crud, fiul.lui Bogat, §i. Bonton, fiul lui Culpun. Caci toti ace§tia erau barbatirazbainici §1 viteji In anima lor, a caror singura misiune era sa sub-juge popoare pentru domnul lar §i sa jefuiasca äri1e altora. Ei, luau-du-§i riimas bun dela ducele Zulta, au declarat razboiu armateiCarinthinilor. i prin Forum. Iulii 1) venirá la frontiera Lombardiei,unde devastara in mod ingrozitor cetatea Padova 2) cu omor §1 in-cendiu, prin sabie §i. maxi jafuri. De aici, intrand chiar in Lombar-dia, au inceput sa-i pricinuiasca multe neajunsuri. Violentei §i fu-riei lor bestiale, incercand sa se impotriveasci locuitorii lard,stran§i laolaltä, a pierit de lovitu.rile sigetilor Ungurtilor o maremultime de Lombarzi, fiind uci§i foarte multi episeopi §iAtunci Lutuardus a), episcopul bisericii din -Vercele, un barbatde un mare renume, amicul cel mai intim al fostului im.parat Ca-rol cel Mic §1 consilierul cel mai credincios al lui in cele secrete,auzind aceasta, dupi ce a luat cu sine averik §i tezaurele nease-Inuit de mari, din cari avea o mare bogatie ce nu se poate pretui,pe cand cauta si scape prin tot felul de fagadueli de salbaticialor fioroasa, fara sk §tie, a dal. peste Unguri §i, fiind prins repedede ei, a fost omorat §i tesaurul ce intrecea orice pretuire omenea-sca, pe care Il ducea cu sine, i Lau rápit. In acela§i timp, Stephanusifratele comitelui Waldo 4), pe cand, in retragerea sa, stand peste zidulfortaretii, voia noaptea sa-§i u§ureze stomacul, e ranit mortal deun ungur pe fereastra camerii sale cu o lovitura de sageata, decare rana in ac,eea§i noapte §i-a dat sufletul.

LIV. DESPRE DEVASTAREA LOTARINGIEI, ALEMANNIEIFRANTEI.

Apoi a devastat Lotaringia §i Alemannia §i pe Franciiorientali, dela frontiera Franconiei §i Bavariei, ucizandu-le multisoldati prin lovituri de sageti, i-au pus cu ru§ine pe fuga §i, primindbate avene Ion, s'au intors in Ungaria la dueele Zulta.

Forum Julii, azi Friaul in Italia de Nord.Padova, cetate in Italia.Lutuardus din Vercele, Lutvardus din Vercelle, Italia.Waldo. Intimplarea tragicomicii a lui Stefan, fratele comitelui Waldo,

a avut loe probabil in Germania.

www.dacoromanica.ro

Page 117: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

121

LV. DESPRE MOARTEA LUI LELU I BULSUU.

lar dupä aceea, in anul al cincilea al domniei imparatului Cult-rad1), Lelu, Bulsu, Botond, odinioari strAluciti gi cei maki meritogigenerali ai lui Zulia, ducele Ungariei, fiind trimigi de domnul lor,au navälit in pärvile Alemanniei gi le-au luat multe bogätii. Dar, laurmi, printr'o nespus de urati ingelaciune a Bavarilor gi a Ale-manilor, Lelu i Bulsu au fost facuti prizonieri langä fluviul Hingi au fost ucigi, spanzurandu-i in furoi. Botondu i ceilahi soldatiunguri, cati dintre ei scApaserà, vizandu-se inchigi de urata cursäa dugmanilor, s'au oprit pe loe Cu curaj i barbätegte gi nu s'au se-parat unii de alili, ci au apucat a se ajuta, o parte pe cealaltä, gimai ales pe cei fämagi in primej die i, ca leu ràni.i, aruncandu-secu furie i sgon-tot, au culcat la pämant, in mijlocul armelor, pe dug-manii lor inteun mäcel groaznic. Ei, dei fuseserà biruiti, totugipe invingatorii lar i-au invins mai vitejegte i cu mai mare chtiggi i-au doborat la pämant inteun groaznic ornar. Fericitä este deciaceasa risbandà a Ungurilor: o experientä cagtigatà in prim.ejdie,fiind acum mai siguri gi mai depringi prin exercitiul necontenit alluptelor, mai superiori in fortä i in puteri. Astf el, dupà aceea, aupustiit prin sabie gi foc toatà Bavaria gi Memannia gi Saxonia gi re-gatul Lotaringiei i au tiiiat gätul lui Erchargenus gi lui Bertoldus 3),gefii lor. lar plecand de aci, au cucerit Francia gi Gallia gi pe candse intorceau victoriogi de acolo, au pierit inteun mäcel ingrozitor,din cauza unei capcane a Saxonilor. Cei cari dintre ei au scäpat, s'auintors acasä. De moartea lui Lelu, a lui Bulsu gi a celorlalti ostagiai lor, ducele Zulta gi nobilii säi nu putin s'au turburat gi au devenitdugmai ai Theutonilor. De aceea, ducele Zulta gi generalii säi au ice'put 8.1 unelteasci in contra vrägmagilor lor, din pricina nenorocirii euferite gi n'au räcut o tainä de cum ar putea sä se razbune. lar, cuajutorul lui Dumnezeu, ducelui Zulta, in anul 931 de la intrupareaDomnului îi s'a näscut un fiu pe care l-a numit Tocsun 1), cu ochiifrumogi gi mari, ca pärul negru gri moale, avand plete ca de leu,dupi cum veti afla in cele urmAtoare.

Cunrad, imp. Konrad, de pe la anul 913.Hin, este fluviul Inn.Erchargenus i Bertoldus au fost generali germani.Tocsun, ung. Taksony, fiul lui Zoltan. Portretul lui Tocsun Anonymus

II face dupe* Dares Phrygius. Cf. Mon. Ger. Hist. XXVIII!, p. 532.

www.dacoromanica.ro

Page 118: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

122

LVI. DESPRE DUPIANII REGELUI ATHO.

In acelagi an, dugmanii i-au urzit moartea lui Athol) regeleTheutonilor, printeo crimä grozavä, dar neputänd faci nici unflu, au cäutat sà ceara ajutorul Ungurilor, fiindca gtieau cä UnguriiBunt neintrecuti in treburile räzboiului i cà Dunmezeu a trimis prinei asupra mai multor täri biciul furiei sale. Atunci dugmanii lui Atho,regele Theutonilor, au trimis soli la ducele Zulia, bärbat räzboinicgi I-au rugat, däruindu-i mult aur, sä atace cu ajutorul Ungurilorsäi, pe numitul rege Atho. Iar ducele Zulta, impins de minie, atiltpentru impicarea acelora gi pentru bani, cat gi pentru moartea supor-tati cu durere a lui Lelu gi a lui Bulsu, a trimis o armatä mare im-potriva lui Atho, regele Theutonilor. lar ca generali-gefi a pus peBotund, fiul lui Culpun gi pe Zobolsu, fiul lui Eleud, precum gi peIrcundiu, fiul lui Eusee. Acegtia plecincl dela ducele Zulta, pustiiridin nou cu armele Bavaria gi Alemannia gi Saxonia gi Turingia.pornind de aci, in ziva de Paresimi, trecuil peste fluViul Rin gi de-vastari cu arcul gi sagetile regatul Lotaringiei. i lovind cu cru-zime fi Gallia intreagä, au intrat In bisericele lui Duannezeu gi le-aujefuit in mod groaznic. i de aci, prin sabie gi fer, gi-au deschis caleaprin muntii Senonici spre popoarele Alemaniei. i dup.& ce au biruittoate aceste popoare vestite prin räzboiu gi bine asigurate de po-zitia naturali a locurilor, au trecut peste muntii Senonilor gi au ocu.-pat cetatea Segusa 2). Apoi plecând de aci au cucerit Turinul, o cetatefoarte bogatä gi dupi ce gi-au aruncat privirile asupra gesului dinregiunea Lombardiei, au jefuit intr'o raità aproape toata Italia, plinägi bogatä de toate bunätätile. Dupä aceea Botond, fiul lui Culpun,gi Urcun, fiul lui Eusee, biruitori asupra tuturor popoarelor amin-tite, bucurindu-se de o victorie fericitä, se intorc in propria lor tarä.Atunai Hoto, regele Theutonilor, intinzändu-le o cursä läng6 fluviulRin gi atacindu-i cu toatà puterea regatului säu, a omorat pe multidintre ei. Dar Botond gi Urcun gi ceilalti din armatä, voind mai degrabä sä moarä in räzboiu cleat sà piardà cagtigul victoriei lor, sereped cu indärjire asupra dugmanilor gi in acea luptä ucid pe unmare duce, un bärbat foarte vestit gi pe allii, gray ràniçi, Ii punpe fugi, räpindu-le ceea ce agonisiserà gi apoi se intorc acasä dupä o

Atho este Otto cel Mare, rege german §i impirat roman.Segusa, Segusio, azi Susa, ora § in Italia, lingirt Turin.

www.dacoromanica.ro

Page 119: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

123

mare victorie. Si pe cand Bothond e Urcun se intorceau veseli in Pan-nonia, Bothond istovit de neintrerupti oboseali de rizboiu, a ince-put, in mod misterios, si slibeasci gi s'a mutat din lume, fiind inmor-mantat aproape de fluviul Vereucea 1). Dar, sä fie cunoscut tuturor,cari vor si gtie, ci ostagii unguri au purtat aceste rizboaie gi altele,de acest fel, päni in timpul ducelui Tucsun.

LVII. DESPRE CONSTITUTITJNEA TARE

lar ducele Zulta, dupii intoarcerea ogtirilor sale, a fixat mar-ginile regatului Ungariei; din partea Greeilor pini la poarta Wacilgi pana la tara Raciei, spre apus päni la mare, unde este cetateaSpaletina gi din partea Theutonilor pini la podul Guncil 2) gi in ace-leagi pirti a dat Ruthenilor cari veniseri in Pannonia cu duceleAlmus, bunicul siu, si-gi construeasci o fortireati gi la aceeagi fron-tieri, dincolo de mlagtina numiti Musun8), a agezat nu putini Pece-negi si locueasci acolo spre a apira regatul sin, ca nu cum.va vreo-dati, in viitor, Theutonii, supirati pentru nenorocirea ce li s'a intam-plat, si poati si devasteze hotarele Ungariei. Iar, din partea dinspreBoemi, a fixat frontierele pani la fluviul Morva, cu conditia ca du-cele lor si pliteasci ducelui Ungariei pe fiecare an un tribut. Si inacelagi chip, dinspre Poloni, pänä la muntele Turtur, precum fixasela inceput hotarele tärii Borsu, fiul lui Bunger. Si, dupi ce duceleZulta gi ogtenii sil unguri au prins ridicini pretutindenea, duceleZulia a adus de solie, pentru fiul siu Tocsun, o femee din Tara Cu-manilor. Si, fiind inca el in vieata, acesta a primit jurimintul nobi-lilor sii gi a numit pe fiul siu Tocsun duce gi domnitor peste intregregatul Ungariei. Si el, ducele Zulia, in anul al treilea al domnieifiului siu, a plecat din temnita vietii pe calea vietii de veci. larducele Tocsun, impreuni cu toti fruntagii Ungariei, a avut in putereasa, gi in pace, toate drepturile regatului, in toate zilele vietii sale. Siaflindu-se despre bunitatea sa, alergau la el multi striini dela dife-rite popoare. Cici veniri din tara Bular 8) unii domni ilugtri, cu o

Vereucea, vezi c. XXXIII, 11.Guncil, ung. Geinc51, pod peste Laita.Musun, ung. Mosony, lutun Musun, localitate mltinoasii aproape (le

Laita.Bular, e vorba, probabil, de Bulgarii din Orient. Bular se numesc

Bulgarii deis Volga. Cf. El. Mo6r, Ungarische Flussnamen, in Ung. Jahrb. VI,p 4z6.

www.dacoromanica.ro

Page 120: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

124

multime mare de Hismalicliti, al ciror nu,me au fost: Billa §i Boosu 1).Acestora le-a diruit, de veci, In diferite localitàçi, piminturi §i pedeaSupra o fortireati care se nume§te Pesta 2). lar Billa §i fratelesiu Bocsu, din a caror siminti se trage Ethey 3), sfituindu-se impre-uni, a dat pentru serviciul amintitei fortIrete, doui pirti din popo-rul adus cu ei, iar a treia parte au lisat-o urma§ilor lor. i, in acela§itimp, din aceeni regiune, a sosit un oarecare osta§, foarte vestit, cunu.mele fleten 4), ciruia, de asemenea, ducele i-a diruit piiminturi§i proprietäti nu nenisenmate. lar ducele Thocsun a dat na§terelui siu cu numele Gey-sa, al cincilea duce al Ungariei. 5i, tot inacest timp, a venit din tara Bissenilor, un oarecare osta§, de viti deduce, al cirui nume a fost Thonuzoba 5), tatil lui Urcund, din carese trage familia Thomoy 8). Acestuia ducele Thocsun i-a dat delocuit o mo§ie in pirtile Kerney 7) pini la Tisa, unde se aflà acu.mportul Obad 8). lar acest Thonuzoba a trait ping in timpul regeluitefan cel Sfint, nepotul ducelui Tocsun. i pe cind fericitul rege

.5tcfan predica cuvi.ntul vieii adevirate §i boteza pe Ung,uri, Tho-nuzoba, statornic In credinta lui de§arti, n'a voit si se faci cre§tin;astfel trind cu sotia ea a fost inmormintat in portul Obad, ca nucumva botezindu-se, el §i solia sa, sá triiasci in veci cu Cristos; fiulsàu Urcun insi s'a ficut cre§tin §i trie§te Cu Cristos in eternitate.

Bylla §i Bocsu, sefii ismailitilor mahomedani.Pest, castrum Pest. Dupii filologii unguri pest insenmeazi cuptor

cuviintul este de origine slavà, tradus de Nemti prin Olen. Vezi Pais op. cit.,p. 133.

Ethey, ung. Etej.Fleten, ung. Hetény, numele mai multor localitäti din Ungaria.Thonuzoba, ung. Tanuzaba, seful unui grup de Pecenegi.Thomoy, ung. Tomaj. Exista mai multe localitati purtlind aeest nume.Kerney, este numele unei regiuni din stanga Tisei.Obad, ung. Abad, un vad peste Tisa. D fiind o sufixi locativa, numele

de Obad se pune in legatura cu numele lui Thonus-oba.

www.dacoromanica.ro

Page 121: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

Alba, 53, 55, 65.Alemannia, Alemanni, 66, 67, 68.Alexander, 24, 25, 26, 30.Alimini, 68.Almas 45.Almus 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32,

33, 34, 35, 36, 40, 42, 49, 69.Andreas 38.

Arpad, Arpadius 27, 28, 29, 36, 37, 38,39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48,52, 53 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61,62, 63, 64, 65.

Athila, Atthila 24, 28, 30, 31, 32, 33, 35,37, 40, 41, 42, 49, 50, 52, 59, 60, 63,65.

Atho, Hoto 68, 69.

Bana 51.Bauaria, Bauarus 66, 67, 68.Beguey 57.Bela 23.BeHand 64.Bertholdus 67.Beuldu 54, 63.Bezprem 61, 65.Biie, Biuia, Bue 46.Billa 70.Bissenus Byssenus 69, 70.Blachii, Blacus, Blasii 31, 44, 45, 57.Blundus 51.Bocau 70.Bodoctu 62.Boemi 48, 49, 50, 51, 69.Bogar, Bogat 53,55, 66.Bolotun 61.Bonton, v. Botond.

Borona 51, 60.Borona 59.Bore, Borsu 32, 40, 48, 49, 50, 69.Borsova 36.Borsoa 36.Borsod 40, 48.Borssed, Borssod 50.Botond, Bothond, Botondu 54, 55, 56,

66, 67, 68, 69.Botua, 54.Boyta 30, 32, 57, 58, 60, 61.Brucsa 32, 58.Brugsa 60.Buena 44, 46.Budrug 36, 37, 38, 40, 54, 56.Blidnuar 25.Bue, v. Biie.Buger.Bunger, Bumger, Bungernec 30,

32, 40, 60.Bular 70.Buldua 40.Bulgaria 34, 35, 55.Bulgarus 32, 34, 35, 36, 52, 53, 55, 57,

58, 59, 64.Bulhadu 49.Bulsu Suisun 53 55, 56, 66, 67. 68.

Bycoriensi 40.Byhor 40, 63, 64, 65.Bylla, v. Billa.

Cadusa 29, 48, 49, 50, 51, 52, 57, 58, 59.Calan 29.Caliga 48.Camarum 37, 38.Caranthinus, Carinthinus 57, 62, 63, 66.Caroldu 46.

www.dacoromanica.ro

Page 122: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

Carolus 66.Casu 48.Castrum ferreum 61.Ceruinus 63.Cirus, Cyrus 25, 26.Cleopatra 59.Colgoucy 51.Colsoy 29.Conradus, Cunradus 67.Constantinopolis 56.Constantinopolitanus 41.Copus 45.Couroug 63.Cozar 34.Cris, Crisius, Grisius 33, 43, 46, 63.Crouatia 55.Culpe 56.Culpun 54, 55, 66, 68.Cumanus, Cumanicus 30, 31, 32, 34, 35,

37, 45, 46, 57, 58, 69.Cundu, Cundunec 29, 60.CurtueltouCursan 29, 60.Cusee, v. Eusee.

Danubius 24, 31, 33, 34, 37, 38, 39,. 4950, 52, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 62.

Dares Frigius 23.Darius 25 26, 30.Deneper 29.Dentumoger 24, 26, 27, 37.Dobuca 34.Droua 60.Drugma 46, 47.Durasu 59.

Eculsu 42.Ed, Edunec 30, 32, 39, 48.Edum, Edumen, Edumenec, Edumernee

30, 32, 39, 48.Egur 48.Elciburgu, Ecilburgu, Etiburgu 25, 60,

62.

Eleud, Eleudunec 29, 41, 62, 68.Emesu 26.Emeud 47.Erhangerus, Erehargenus 67.Erdeuelu 34.

- 126 -

Esculeu.Ete, Ethe 29, 37, 47, 54, 60.Ethey 70.Etu 30, 32.Etyl 29.Eudu, Eudunec 60.Eunedubelianus 26.Eusee (Cuse,e) 61, 62, 68, 69.

Ferteu 62.Forum Iulii 66.Francia, Francus 66, 67.Franconia 66.Frigius 23.

Galicia 31, 33, 34, 35.Gallia 67, 68.Gelu, Gelou, Geleou 33, 44, 45.Gemelsen 54.Guela, Gyla, Gyyla, 20, 20, 41, 44, 46.Geuru 48.Geysa 70.Glad 34, 57, 58.Gog 24.Grecus 23, 25, 36, 37, 52, 53, 54, 55, 56,

59, 69.Grecia 46, 52, 58, 59.Gron 49, 50.Gumur 48, 49.Guncil 69.Gyoyg 60.

Heten 70.Hetumoger 23, 26, 28, 29, 33, 34, 46, 50,

59.

Heuyou 47.Hin 67.Hismahelitae 70.Hongvn 48.Honrat, Honrad 43, 47.Horca 29, 41, 43, 44, 45, 46.Horom 57.Hoto, v. Atho.Hoyos, Howos 31, 33, 34, 35.Huba 29, 48, 49, 50, 51, 52.Huhot 46.Hulec 29, 48, 49.

www.dacoromanica.ro

Page 123: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

- 127 -

Humusouer 46. Morisius, Moms 33, 34, 57.Hung, Hungu, 26, 34, 35, 36, 39, 53. Moroa, Moroua 50, 51, 69.Hunguari 26, 36. Morout 34.Hunguaria 36. Moyses 42.Hyeu, v. Kieu. Mulct's 35.Hymusuduor 40. Musun 69.

Oba 48.Julius 66. Obad 70.

Ogmand 44.Keanus 34, 35. Ohtum Othum 34, 57.Kemey 70. Oluptulma 30, 32, 37, 58.Kenezna 57. Olimpiadis 25, 30.Ketel 30, 32, 37, 38, 39. Olpar 37, 38, 39, 47, 52, 53, 54.Ketelpotaca 37, 38. Ound, Oundu, Oundunec 29, 37, 38, 39,Keuee 58. 54.

Kyeu, Kyeuyensis 29, 30, 31, 32, 33. Ousad, Ousadunec 30, 32, 48.

Ladeo 41.Ladizlaus calvus 38.Ladomeriensis, Ladomer, Lodomeria 33.Latariensis, Lathariensis 67, 68.Lambardia, Lombardia 57, 66, 68.

Lelu 29, 41, 42, 53, 54, 55, 56, 66, 67, 68.Loborcy 35.Loponsu 61, 62.Lotorigia 66.Louiou 37.Lucy 40.Lutuardus 66.

Macedonia, Macedo 58, 59.Magog 24, 25, 26, 27, 28, 29.Maria 24, 65.Martinus 62.Matra 48.Menumorout 34, 40, 41, 43, 46, 63, 64,

65.

Mezesina, Mezesyna 40, 43, 45.Miscoucy 48.Moger 23, 24, 59.Moglout 29, 41.

Pacoztu 61.Padua 66.Pannonia, Pannoni 24, 26, 27, 28, 31, 32,

33, 34, 35, 37, 59, 60, 62, 63, 69.Paztuh 48.Persa 25, 30.Pest 70.Petrus 38.Peturgoz 56.Peytu 61.Philippus, Phylippus 25, 30, 59.Phrygius, v. Frigius.Picenati 45.Polonia, Poloni, Polony 34, 40, 49, 69.Ponoucea 58.Posaga 56.Pota 48.Purozlou 48.

Raba 62.Rabucea 62.Rachy, Racy 55, 57, 69.Racus 59.Ratisbona 52.

Iaphet 24. Naragy 48.Igfon, Ygf on 34, 63. Nir, Nyr 40, 42, 43.buzos 64. Nitra, Nitria, Nitriensis, Nytra 40.Ircuclius (Vrcim) 68. 42, 43, 50, 51.Israel 42. Nougrad 48, 49.Italia 68.

www.dacoromanica.ro

Page 124: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

- 128 -Remus 68, 69. Thocsun, Tocsun 68, 69, 70.Romanus 24, 25, 32, 33, 59, 61, 63. Thomoy 70.Rutenus, Ruthenus, Ruthenia, 15, 29, Thonuzoba 70.

30, 31, 32, 33, 34, 35, 37, 38, 69. Thosu, Tosu, Tosunec, Tocsun 15, 29,Ruscia 29. 41, 42, 43, 46, 47, 53, 55, 66.

Thyon 61.Sac, Saac 29, 41. Titulum, Titulensis, Tytulensis 40, 54.Sabaria 62. Tocota 39.Salanus 31, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 47, Topolucea 48.

49, 52, 53, 54, 55. Torhus 58.Samuel 48. Troianus 23.Sarolt 46. Trusun 51.Saru 61. Tucota 39.Saruuar 42, 52. Tucsun, v. Thocsun.Saturholmu 37. Tuhutum, Tuhtum 29, 41, 43, 44, 45,Saxonia, Sazones 67, 68. 46, 47.Scereducy 59. Tulma 38, 50.Scerii 54. Tulsuoa 37.Scithia, Scithici, Sithici 23, 24, 25, 26, Turingia 68.

29, 30, 31, 37, 53. Turobag 62.Sclavi 26, 32, 34, 35, 44, 49, 50, 51, 54, Tursoc 50, 52.

62. Tursol, Turzol 37, 38, 39.Segusa 68. Turtur 40, 69.Senones, Senonenses 68. Turu 46.Sepel 57, 63, 64. Tuso 46.Seztureg 57.Sicli, Siculi, Sycli 63, 64. Varod 49.Sobamogera 59. Velec, Veluc, Veluquius 40, 41, 63, 64, 6.i,Souiou, Souyou 39, 43, 47, 48. Vercelensis 66,Spaletina, Spaletenses 55, 69. Vereucea, Wereuecca 49, 69.Stephanus 12, 15, 34, 44, 46, 66, 70. Vertus 62.Stumtey 51. Vgek 25, 26, 27, 28, 29, 30.Sudal, Susudal 29, 32. Vgosa 36.Sunad 34, 57. Vlcou 56.Surcusar 59. Ultrasilvana 44, 45, 46.Surungrad 54. Vmusouer 43.Situa, Situua 50, 52. Voyta 47.

Voyos 54.Taurina 68. Vrcun, Vrcund 61, 62, 69, 70.Tekereu 63.

Vrscia 34.Temes, Texans, 33, 57.Teothonicus, Theotonicus 25, 38, 61, 62, Vrsoua, Ursua 58.

67, 68, 69.Tetel 52, 53.

Ursuur, Vrsuuru 30, 32, 48.

Teteuetlen 53.Vsubu, Vsubuu, Vsubune,c 40, 41, 61, 62,

Thanais 24, 37.Thiscia, Thyscia 32, 33, 34, 36, 37, 38, 63, 64, 65.

40, 41, 42, 43, 46, 47 52, 53, 54, 57, Wacil, Wazil 55, 59, 69.

58, 63, 70. Wag 33, 38, 50, 51.

www.dacoromanica.ro

Page 125: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

Waldo 66.Warod 50.

Ygfon, v. Igfon.Ypnl 49.

atoros 48.

Zabrag 56.Zarand 65.Zecusen 60.Zeguholmn 46.Zemera 29, 49.Zemlin, Zenslun 35, 36.Zenuholmn 48.Zeremsu, Zeremese 43, 47.Zeremche 39.Zerep 46.

- 129 -

Ziloc, Zyloe 43.Zobolsn, Zolsn 29, 41, 42, 43, 16, 47,

62, 68.Zogea, Zageua 47, 48, 53.Zolocu, Zoloncu 40, 61, 65.Zombor, 29.Zomus, 34, 40, 41, 42, 45, 46.Zotmar, 42.Zona, 55, 56.Zouolon, Zonolnn 49, 50.Zonard, Zouardn 29, 48, 49, 50, 51, 52,

57, 58, 59Znbor, Znbur, Zambor, Zumbor,

burins 41, 46, 50, 51.Zulu, &dins 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69.Zyloc, y. Ziloc.

9

www.dacoromanica.ro

Page 126: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

7.

mu Otiose mine tr =kw= tint ',um 4u41atut2 tutuau Acuttsmar a. ran= muftis mmtSs- rietvart

(-7t, tux rzammult. Aitehae).241. atit mattbontm-iikrite =fir rep/Weise 41S Suautt 4411,3

llama= dower ufthif tun& iselow cluona:um 1ST A .trp4b unto Alto -uatanratigm ruhitrautMuir, er tuentutin -saf faS146 eurach 'zpou rts-tur---Iv -Dear. 144c bunt ratrantin JUCIUUCCrlitispap -Ruiztar re- ei fats martite v.(orittias iOsí4 tits evetis

Caws loofa( ortienam, 3i-vgrang. &waniit-tapdam ti &IA al, Manus Aucitais Aanettma consmsztawsavanna ftuun varr tulocartnio curfit *ix &mum e:ur turn fortzls meretItta5,ntrberzr, $ed utbutunt rawate. Castam *,rtiftens lizmputt sbnag_ragure. Tinto

hilt/flog plasma= maw Atimo Infiaantz &yeseism iteeb,atz-4 at ee(winktkir ea eitalliti fill5

auf` Sitv mhtmuti ik-inotcrr c.)--Ctuattrintun- toítitAr extramm ruam uteimif pyrex

JO lizt-mg Alan =fir resit' Dag** Ammo intact;bug tiefattne imp= ars-rtkratV 0.8 ftc ad= a

s lama tutimottur twig= utt, actefltalirJb furnun rmartazr. fugraturn uttr coif At"i mitt Awemints buns FiÇ mart plum; er came:gem dzif width; rtauplotiolliate turg- cum pawls fa

owtr fagrétrRatins ,445 afteim ram ugnit fla/uft7 zota fvfitivat mates latlyumn 43;41, ova _fAcrufal -re Amonstz. lotTM /TanflUUmin' larafictirunted-lialtnrrtVW tuderer0 latOlitm il fat. zak uctuntairdormant ames chtlit tlestmanr rtalumm Iplattm. homy.

1;n14?co 1114, 4 411- &tam Ç. cure: Tumult=:sum- rt-A ate 10=16 fitufe erg &yaw, co tiniintniertniv Wartarautii a ate' IUD frain ilLtm olitsufarplaice er (Wolf. $03 istIT ab ?VITA mgros-

thliihoisrtmov 141 keltámtm. biota putty: sew

www.dacoromanica.ro

Page 127: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

C.Popa-Lisseanu . Isvoarele Islonei Rom ànilor.

(Cf/YZ24

CI SylvaC. ed,111,177

isionlesSi Sidsintin7

s'/e,-ea /crab/ell/or SLPpásb-elnomenc/a/u, /u, Anonym.;

UnC

mi

6-pe/efii,a Ov

Savo,'

BLACt1/1

Car".

PA IJA FioFerreurnt C 1.W°' e,f

aow'VAI onAft/0

n1T e

Biunde

Da o

czuourepitr4C

t'(

arode.

czecus

1./At

Boroz,

06flOvOractTorso S.7

a-t7ao:abarri'aneiN 1uT er cb:i4C01t4'..\

C.Boylo

o

Cf

Borsod Zouolone.

ude.QQ

Drugrm,P0,1,,. NYnr 5

A ad Pori. \Ila\LTz'oE80°re 10.1Arii

I ron31,',culgu

cri3. -ro eC u F.

oGalou.Var

ece'

eu res

YoY9Surcusar

letwelle

90").CC

5: I. 80,-onac..

rialrauzlo

Portus Grdc o rm,(5utur,r3

6cereiBow a St. Geme set)

Keno

Curlueltoott

Telel

"- Zoloncama

Cervinu3 Meouroug C.

Torhu

a

<IN

ob

e.Lad,Porlu3

ThosuC9

o

zo/mar

BUZ. 4R1 Oundyne

hALiCi

PRMC/PALfLOR zor4z/r4pi nonAre //Y

cRonvc4 41.1/ 4 IY047.al41.5

CA RIN11080A1/f149\\

Bo ton* e

epu55

Tatra- Tortur

Gumur e .,1"

9- 1 Os 6'

"Pfilao Murneca5 e5aru

eolgoucy

Dariu4.510,7,0

Bor o

ePaz

,toot

POLONIR TA

C.Za brag Bud

culpo

e

Pefurgo

CROUAC

oe,

durnen!'d

ca ePara Urjo

putgarr

tiorom eAlba no4

Ajitonve. Mc'rus F.

02e n

d C

e

Kerney

salis

www.dacoromanica.ro

Page 128: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

CUPRINSULPag

Prefafil 7Introducere 11

I. Gesta Hungarorum. Text latin 23Pro/ogus 23

De Scithia 24Quare Hungari dicitur 26

Ill. De Almo primo duce 26De duce Almo 27

De electione Almi ducis 27De juramento eonun 28De egressu eorum 29De Rutenia 29

De pace inter duces et Ruthenos 31De VII ducibus Cumanorum 32De ciuitatibus Lodomer et Galicia 33

Quamodo Pannonian] intrauerunt 34De Hung castro 35De Arpad duce - 36

De Camaro castro 37De monte Turzol 38De Zerensze 39De Borsod

De duce Bycotiensy 40Qualiter contra Byhor missum est 40De Zobolsu 42De Nyr 43De uictoria Thosu, Zobolsu et Tuhutum 43De terra ultrasiluana 44

De prudentia Tuhuti 44Quomodo contra Gelu itum est 45

www.dacoromanica.ro

Page 129: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

134

Pag.

De morte Gelu 45De duce Menumorout 46

De reditu eorum 46De duce Salario 47De egressu Zeremsu 47De castro Vrsuur et fluuio Egur 43De castro Nougrad et Nitra 48De fluuio Gron et castro Borsu 49

De N Aria ciuitate 50De speculatoribus missis a ducibus 50De pugna ducum Arpadii 51

De exercitu Grecorum et Bulgaroruin 52

De egresan Salani ducis contra Arpadimnducem 53

De uictoria Arpad ducis 54De egressu Arpad 54De nuntiis ducis Bulgarie 55

XILIII. De castris Zabrag, Posaga et Vlcou 56De insula Dariubii 56

De ciuibus Bulgarorum et Macedonum 58De portu Moger 59De t,erra Pannonie 60De ciuitate Bezprem 61

De castro ferreo 61

De deuastatione Parmonie 62De duce Monumorout 63De Usubuu, Veluc 65

De successione Zulte ducis 65De detrastatione Lotorigie, Alemannie est Fran-cie 66

De morte Lelu et Bulsuu 67De inimieis Athonis regis 68De constitucione regni 69

Traducerea. Text românesc 71

lndicele numelor proprii 125

www.dacoromanica.ro

Page 130: Izvoarele istoriei românilor.Volumul 1.Faptele ungurilor

BUCURESTITIPOGRAFIA (BUCOVINA/, L E. TOROUTI13

www.dacoromanica.ro