VIATA RO INEAS -ma/4a REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

Din cuprIns :

PRIMUL DECENIU

V. EM. GALAN BArAgan (fragment, col. 11)

Versurl de : DEMOSTENE BOTEZ. AL. ANDRITOIU. MARIA BANUS, EUGEN JEBELEANU. MARCEL BRESLA$U, DAN DESLIU FLORIN

MUGUR. GEORGE DEMETRU-PAN. ION GHEORGHE

CAMIL PETRESCU Jurnal (fragmente)

EUGEN BARBU FranzelutA (pove.sare)

LITERATURA NOUA SI ACTUALITATEA -Aneheta .noastra

HORIA BRATU Pornind de la critici... (II)

B. ELVIN In scenA... visAtoril

LA ANIVERSAREA LUI TUDOR VIANU

VERA GALIN - Reallsm.sociallst i clasicIsm

OV.. S. CROHMALNICEANU Matei Caragiale si tehnica tainel

HUBERT JUIN Scrisoare din Paris

PUNCTE DE REPER ' CARTEA STRAINA

CARTI NOI REVISTA REVISTELOR - MISCELLANEA

12 DECEMBR 9 5 7 ANUL X

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINASCA REVIST A A UNIUNII SCRIIT,ORILOR DIN R.P.R. Apure sub conducerea unui comitet de redactie

In DECEMBRIE

- 1957 - ANUL X www.dacoromanica.ro

PRIMUL DECENIU ,

CUPRINSUL Pag.

5

Y. EM. GALAN: Brgan (fragment, vol. II) 10 DEMOSTENE BOTEZ ; La castelul Pe le 32 -AL. ANDRITOIU: Prevestlre; Pragul 34

L D. BALAN: Fiat Respublica 37 ION CRISAN: PronosticurL.. . 40

*

-MARIA BANUS : Cancelarla Reicbulul ; Dens; Speidel 44 -EUGEN JEBELEANU: Adu-ti aminte...; Tiranul Piskul 1 tiara; Absentul;

Culburt .. 48 MARCEL BRESLA$U: Posesorul arculul; La osplitul mare-al vietli (Din ,,Dia-

lectica poezier) 50 DAN DESLIU: La focul de tabr ; Sears, in port ; Adversititi 62

CAMIL PETRESCU: Jurnal (fragmente) 55 MUGEN BARBU: Franzeiuti (povestire) 70 FLORIN MUGUR : Un an 83 GEORGE DEMETRU PAN: Acolo in Moldova, la Phan, Neamt 84 ION GHEORGHE : Dragostee kith ; Belpg; Infloratele crute de Brili . 85 RADU COSASU: Sear de primvar5 '45 (schifii) 88

LITERATURA NOUA $1 ACTUAMATEA (Anchela noastr) 95

TEORIE SI CRITICA AL, PIRU : Din aspectele romanului actual 123 13. ELVIN; In scen... vistorii 131 HORIA BRATU: Pornind de la critici... (II) 141

DISCUTH

VERA CALIN: Realism-socialist i clasicism www.dacoromanica.ro

LA AN1VERSAREA LUI TUDOR V1ANU

Omagiu 170 ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA: Tudor Vianu 171 TUDOR VIANU: Mrturisiri.. A 174.

CRONICA LITERARA

Ov. S. CROHMALNICEANU : Matei Caragiale si tehnica tainei . . 176 *

HUBERT JUIN : Scrisoare din Paris 191,

PUNCTE DE REPER

H. B.: Gentlemenii si monarhia I97

CARTEA STRAINA

DAN HAULICA : Sapte secole de poezie francezi 199

CARTI NOi

I. NEGOITESCU: Ionel Teodoreanu : Mesa umbrelor", Intoarcerea in timp9. . 202 CRISAN TOESCU: Theodor Constantin : La miezul noptil va clidea o stea" . . 201 V. MOGLESCU : N, D. Cocea : Vtnul de via11 lungl" 206. REMUS LUCA: Povestirile lui Solohov 4 207 L. BALTUH : Citindu-I pe Scipaciov 211 RALUCA IACOB: Graham Greene: Americanul linistit" 213 ION POTOPIN : Ion Calovia : Tombucula" 214.

REVISTA REVISTELOR

- Din tux -

Revista de FoMor" nr. 3; Iasul literal." nr. 9/957; Scrisul bntean" nr. 91957 216.

- De peste hotare -

Literaturnaia gazeta nr. 119-125 (octombrie 1957) ; Zvezdag/ nr, 10, octombrie 1957 ; Inostrannaia literature" nr. 10/1957; Les Tempso Modernes" -

.7 octombrie 1957 t

MISCELLANEA

220k

Lirism si observatie ; Valente multiple; Polemic 226

ERATA din nr. 11/1957 Dintr-o gresealif de tipar, titiul primel pirti a articoiului Pornind

de la critici..." a aprut cu un asterisc cu referire eronati in cuprins. De !apt, paranteza nientiona cifra I, adic indica prima parte a articolultd, a crui continuare o publicm in numrul de fat/. [

www.dacoromanica.ro

PRIMUL DECENIU 4.5 arbatorim primal deceniu de ta actul memorabi1 inftiptuit in ulti-

mete zile ale anului 1947, - abolirea monarhiei. In rotunjimea acestei cifre se afld inclus mesa/al and natiurd care a aderat la idealurile univer- sale ale socialismului, cu transformarile radicale petrecute In diferitele sfere ale vietii sociale, cu bogata experientd acumulatd in timpul scars.

Actul de la 30 decembrie a fost pregtit de un sir de evenimente social- politice la care au participat nemijlocit toate clasele gi pturile sociale cu interese progresiste, deschizind In aceiagi vreme procesdl de Innoire a socie- testa rominegti in toate directiile. 1egirea Rominiel din coatifia fascistd a fost o dovadd indiscutabild a discreditaril claselor exploatatoare gi a partidelor reprezentative pentru aceste clase fi confirmarea categoricd a justefel pozi- tillor clasei muncitoare fi partidului ei de avangarda. Datoritei evetamen- telor care au urmat eliberdril lark in care Partidul a avut un roi hottiritor, clasa muncitoare a ocupat central arenei politice, cu an program de reven- clicdri capabil sa ralieze masele largi, dornice de orizonturi noi. Sub stin- dardul luptei pentru exproprierea marilor latifundii s-a cimentat alianta din- tre clasa muncitoare gi tdrnimea muncitoare, care s-a dovedit toga sociald necesara tniilfarli unui nou edIficiu social, corespunator vremil. Linia ge- neral a partidutul in problemele economics fundamentale s-a dovidit intru total fusta ; ruina industriei, instabititatea monetara, haosut in circulafia produselor au fost inldturate. Mdsurile cu caracter socialist - etati- zarea Bancii Nationale, instituirea controlului muncitoresc in intreprinderi - si-au dovedit eficienta, anunfind posibilittifile nelsimitate ale viitoarelor ra- porturi de productie socialiste.

Cu doborirea monarhtei s-a deschis perioada transformdritor socialist& Regimul democrat-poputar a intrat intr-o noel etapa, superioara. Clasa muncitoare a preluat in intregime pirghille de conducere ale statului, s-aa electuat ref orme revotutionare in clirectia democratiztirii tuturor verigilor aparatutui de stat ; dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie .s-a trecut la planificarea dezvoltdrii economtei nationale ,si a altar sectoare adiacente.

In cei zece ant care s-au scars de la abolirea monarhiei, cu un efort de vitalitate exceptional, a fog adoptat ritmul de dezvoltare specific socialismului, antrenind in orbita noii orinduiri pdturile cele mai largi ale poputafiei de la orage ql sate. Aceasta este una din taisilturile specifice ori- carei revoluf ii autentice gi revotufii proletare in mod special. Vechile forme de existentel patriarhale se prdbagesc in tata noilor reatitdfi, care-gi im- plinta temelia adinc fi definitiv in solul rominesc. Regiuni intregi slat ridi-

www.dacoromanica.ro

6 PRIMUL DECENIU

cate la un nivel inalt de dezvoltare industriald ; in lamea satelor, cclecti- vizarea agriculturii ntsmdrd de pe acum sute de mit de aderenti, dornici sr) se organizeze in forme de productie superioare.

Primal deceniu de transformdri socialiste dovedit imensele re- surse innoitoare fi in domeniul vast ;i multilateral al culturii. Aga cum a fost i firesc, perioada ce a trecut este caracterizatd de grija pentru valori- ticarea valentelor culturii nationale, pe de o parte, fi de culturalizarea ma- selor populare, pe de allti parte. Dupd perioada papplist putem afirma cd ne afldm astfel in fafa oelui de-al doilea moment esenfial in valorificarea tezaurului folcloristic, expresie a geniului national al poporului nostru. Daccl primal moment este indisolubil legat de crearea fiteraturii romingti, oferind scriitorilor comtiinta j certitudinea unor trlisturi psihice nationale unice, originate, cel de-al doilea moment se earacterizeazd prin aceia cd el impune valorile spectfice poporului nostru peste granitti. In Occident ca ;i in Orient, ansamblurile folclorice rominefli obligli flirt de veche tradif le culturald la interes, respect ;i simpatie pentru genial poporulai nostru. Este acesta un senm al timpalui ascensiunea .social-politicd a pdturilor de jos aduce in planuri vizibile propria lor creafie, pe care o infeleg i o apreciazti,

Pentru prima oard in istoria culturald a acestei trt asistdm la o largd rdspindire a operetor clasice ale literaturil romine, de la mqtenirea fami- liei spirituale a scriitorilor de la 1848 Fi pia la operete clasice contempo- rane. Niciodatli in trecut versut fi prow romtneascli n-au avut a asemenea circulafie ca asMzi. E un fenomen tipic socidlismului, pe o multitudine de direct ii. E earacteristic socialismului perdru cd el llirgote aria preocupdrilor culturale dincolo de limItele unei pdturi privilegiate, e caracteristic socia- lismului pentru cd el cere continuitate in clezvoltarea cuitant. E caracteris- tic socialismului pentru cd el nu opune in mod arbitrar valorite nafionale valorilor universale, el integreazd bunurile dulturale 'ale fiedirui popor in tezaurul spiritual al umanitdfil.

Acecitd atitudine socialistd fafil de cultura nafionald se reflectd deo- potrivd in popdlarizarea valorilor autentice ale fiectirui popor pe arena vie- tii culturale internafionale. Plata lagdrului socialist este deobicei privita dintr-un unghi economic, dar ea nu este mai pufin insemnald ;I sub aspec- tul circulafiei valoritor spirituale. Literatura ronand clasicti ;i contempo- rand Uncle ocupe locui bine meritat in con;tiinfa a sute de milioane de oameni, de la Oceanut Pacific 00' la Oceanul Atlantic. Adeziunea pc- porului nostra la socialism 1-a adus stima fi prietenia oamenilor maned de pe intreg global, a ridicat prestigiul international al girii la o treaptti necu- noscutli pn acum. Ca armare, nu humai in perimetrul socialist al umani- tdfii dar i dineolo de hotarele lui au inceput a fi cunoscute tsi apreciate Creel-tide artistice ale scriitorilor no;tri reprezentativi. Pentru Occidentut Europei, Rominia era ce'l mutt finutul petrolului, cerealelor ;i excrocilor cle mare virtuozitate ; astdzi, fara noastrd se face remarcatd prin glasul oame- nitor de #iinfei i culturd, prin pozifia avansald in problemele vitale ale momentului.

Contactele culturale multilaterale cu fdrile socialismului si in pri- mal rind ea Uniunea Sovieticd ridied eerintele superioare tuturor dorneniilor viefii culturailtiinfifice, constituie un prilej de emulafie fructuoasei, de spo- rire a aportului gindiril artistice i ;ilintifice romine;t1 la patrimonitd cut. turii universale.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL DECENIU 7

Acesta ar fi, in linii esenfiale, contextul in care s-a desfdprat acti- vitatea literard din ultimii zece ani.

Consecinfa principald a revolufiei victorioase in domeniul literaturii s-a vadit in influenfa exercilattl de sistemul de idei al marxism-leninismului asupra constiinfei scriitorilor. al-a Indoiald cd este vorba de un proces cu duratil lungti, cu revenirt fi paiieli, dar ideologia profetariatului pi-a do- bindit de pe au= aderenfi statornici, definitivi, exercitindu-si influenfa asu- pra majorittilli scriitorilor noqtri. Observafia este exacta' pentru orientarea teoreticd generald a creafiei literare pi Intr-o anumitd mdsurd pi pentru orientarea estetica a generafiilor de scrlitori virstnici sau liner&

Ca lea spre realismul socialist n-a fast usoard. 0 permanentd confrun- tare cu vechile concepfii estetice, aptirute pe platforma ideologiei burgheze. au asigurat prioritatea noilor idealuri estetice. Revolufia victorioas a de- monstrat caducitatea unor dogme cu circulafie prelungitd. A lost larg dez- blitutii problema atitudinii scrlitorului fafd de reatitate, au lost supuse unei judecdfi severe tendinfele evazioniste, diferitele ipostaze ale izottirii fafd de ansamblul viefil sociale. Irafionalismul, care ifi aruncase vtiturile asupra unor secloare ale literafurii, a fost infrint, apropiind numero# scriitori de sursele gindirii marxist-leniniste in numeroase cazuri, iar in altle de acele curente de idei ce nu pi-au pierdut And astdzi un anumit caracter progre- sig. Indoielii, sarcasmului ingrozitor, nihilismului WI speranfe cu privire la posibilitdfile omului pi umanildfil - atitudini frecvente in literatura so- ciettifii burgheze, li s-au opus crezurile umanismului socialist. Acesta pri- vepte contradicfille proprii individului pi colectivitiifii tor ca inerente sta- diului actual, sublinlind in actvapi vreme cu obiectivitatea izvoritd din analiza istoriei civilizafiei, capacit file crealoare, marile resurse ale oarne- nilor in acflunea de stdpinire a naturii pi a propriului kr destin.

Formulele literaturii decadente fi ale experienfelor de cafenea pi-au pierut insemndtatea pe care o avuseserd inure cele doud rilzboaie mondiale. Evident, mai sint probleme de clarificat ; certiludinile esteticei se luresc in mtisura succeselor noii literaturi. Cdutdrile sint insd mai fructuoase, pentru cd ele fin seama de cuceririle reale ale literaturii universale, in cadrul cdrora tind sd se incadreze.

Clarviziunea partidului, pozifiile sale inaintate, favorabile cdutdrilor indrdznefe pe terenul literaturil, au determinat gruparea in furul partidului a tuturor forfelor scriitoricesti vii fi de valoare autenticd. Oamenii de lile- raturd ,si artd din fara noastrd au imbrdfipt cu incredere isi cdldurti mesaful Partidului, recunoscind rolul luj conduator, rdspunzind cerinfelor pe care el le rklicd in fafa literaturii 0 artei, in fiecare moment al dezvoltdrii construe- fie' socialiste. Spiritul de partid se incettenege ca o adevdratd busold in aclivitatea specificd scriitorilor. In locul libertdfii iluzorii, care insemna de fapt o singurd libertate - aceea de a apdra pozifille reacfionare ale foste- kw clase conduatoare, scriitorii 10 declarti astdzi deschis adeziunea la cauza nobild a omenirii, cauza OM, liberteifii $ i progresului social. Acesta este sensul cel mai general al spiritului de partid, capabil sd anime pater* 0 creafia scriltoriceascd.

Operele izbutite ale literaturii contemporane marclwazd o tendinfti comund de reconsiderare marxist a evenimentelor 0 a raporturilor dintre oameni. Optica scriitorutui asupra lumii s-a imbogd fit cu puncte de vedere

www.dacoromanica.ro

8 PRIMUL DECENIU

noi gi pe aceastti bazd sondajele efeetuate chiar in media sociale mutt explo- rate au oferit rezultate cu total inedite.

In planal valorilor estetice realismul-socialist a in.semnat un punct de plecare spre noi orizonturi artistice. Discufiile In jurul principiilor lui tind .0 readucd la lamina valori uitate gi allele nol. Existti o puternicii fi nobilli tendinld de valoriiicare a creafiel claske realist-socidliste, care s-a impus la oremea ei ea deschiztitoare de drumuri in diferitele compartimente ale artei gi literaturii. S-a desf4urat o prefioasd activitate teoreticd me- nitd sd demonstreze necesitatea gi viabilitatea modalittifilor de expresie gt personalittifilor diferite in cadrul realismului socialist. Se poate spune cif, spre cleosebire de situafia existentd in alte fdri (Po Ionia, spre exempla) dis- ci:fate in dmpal literar s-au pdstrat permanent in cadrul realismului-socia- list, tinzind la imbogdfirea qi perfecfionarea nofianii gi nu la anularea ei. Criteriul de judecat asupra eficacittii detbaterilor trecute i viitone va fi, In ultilm instant& creatia literar propriuzis, Insura In care ea va re- flecta In chip oorespunztor realittile socialiste ale patriei noastre.

Situarea problematicii contemporane in central activitalli Uterare con- stituie, deopotrivii, dovada indiscutabild a caracterului popular al creafiei. Succesele dobindite in aceastd direcfle trebuie mereu reinnoitc Atmosfera epocli, procesele suiletegti earacteristice ale timpulut, dinamica restratifi- edrilor sociale, curentele de opinie cu valoare perimanentd fl cite efemere, trebuie sd atraga atenfia scriltorilor, sd constitule preocuparea lor princi- pda. Dezbaterea problemelor contemporane ale colectivilcifilor 0,1 individu- lui nu este Ina satisfdecitoare gi se desfdgoard adesea la kin nivel necores- punzdtor cerinfelor creafiei literare. Spa gal acordat acestor dezbateri este insuficient fi simplismu'l aprecierilor, constatdrile de suprafafd, infanti- lismul judecdfilor sint uneori o stavild in calea scrutdrii fenomenelor.

Realitatea imediatd nu pods fi tratatd gi nu poate fi infeleasti de pe o asemenea pozifie ; ea refuzd afirmaf tile sentenfioase gi frazele sdrblitoregti. Prin eapaeltdfile transformatoare pe care realitatea socialista le demon- streazd invariabil de un deceniu, prin influenfa pe care o exercita asupra tuturor ptilurilor sociale, prin perspectivele cleschise din cele mai diferite domenii - ea se impune orictirui spirit obiectiv. Vremea noastrd suportd indiscutaba examenui critic obiectia fi in lumina unei asemenea cercetdri reaUtatea socialistil igi poate demonstra mtirefia pe deplin. Partidul cheater gi indrumti scriitorii care au imbrdfigat cauza revolufiei sti inftifigeze in ope- rele lor, la uninalt grad de mdiestrie, semnele majore ale timpului, cu loate implicafiile for in viala ocanenilor.

Pe aceastd cale au gi fost obfinute succese remarcabile. rn domeniul prozei au apdrut opere ce fi-au &sit prefuirea in lard gi peste hotare. Ele marcheazti o netd tendinfti realistd, atU prin problematica lor cit fi prin tehnica folositti. Exist incercdri izbutite de atragere in orbita romanului fi nuvelei a oamenilor simpli, a constructorilor socialismulai. Au fost reali- zate, chiar deed nu intrutotul satisfdator, chipuri de comunigti, capabili sd influenfeze pozitiv colectivittifile in mijlocul cdrora trdiesc. In prozti, mai ales, existd o demarcare mai precisd a celor cloud lumi, apar mai "impede trsilturile socialiste ale viefii contemporane.

CreafUle veloroase ale scriitorilor de generafli diferite, au deptigit ta- rele schematismului de factual proletcultistil, tnregistrindu-se progrese in oglindirea cornplexildfii viefii. Se poate spune ed proza a fixat in opere me-

www.dacoromanica.ro

PRIMUL DECENIU 9

onorabile procesul descampunerii vechil lumi si a redat demnitatea fi res- pectul cuvenit unor pdturi sociale oropsite in trecul. Exista o tendinfd ex- .trem de valoroasil menitti sd continuie tradifiile romanului citadin, tendinfd . ilustralli de nume cu rezonanfd in viata literard actual&

Lirica s-a maturizat rapid si cu tot deficitul inregistrat in ultima vreme la capttolul contemporaneitate, a oferit creafii valoroase. Influenfa princi- paid a vechilor formule estetice s-a manifestal vreme indelungald in domeniul poeziet. Descompunerea miscdrilor psihice proprie omului, fiird cenzura rafiunii, impunerea proceselor morbide ca sursd unicd a poeziei, extravaganfa modaliteifilor de expresie i-au rdpit WWI posibilitatea de a servi ca mifloc de comunicare intre oameni, asadar funcfia ei principal&

. Redlismul-socialist a adus $1 aici un curent proaspt, chiar dacd au apdrut uneori exagerdri ddundloare. Temele sociale gi-au ocupat locul cuve- nit in cimpul liricii, ldrgind resursele de inspiraf le cu motive excepfionale. Reacfiile .sufletesti ma/ore, optimismul fafd de viafd, increderea in datele ci- vilizafiei socialiste, prietenia $ i dragostea ca mijloace de innobilare a oame- nilor, au devenit proprii poeziei noastre. Trseitura caracteristicd a matutt- zdrii ei se vddeste in afirmarea timbrului propria fiecarui poet, in etervescent a personalittifilor lirice de diferite nuanfe. In stadiut actual, ura- rea potrivild ce se poate adresa poefilor nostrt trebuie sei includ f1 idela dug care definirea fiecdrei individualiteift crealoare este indisolubil legate' de capacitatea ei de a ingloba resursele Vrice contemporane.

Citeva lucrtiri dramatice de succes au inviorat genut, cu toate cei el rcimine in continuare data,. marelut !Tamar de spectatori care frecventeazd teatrele.

In domeniut teoriei literare a fost Inftiptuita- o munca vatoroasd, tnce- pind cu studlile de reconsiderare a clasicilor ;I tertninind cu stabilirea unor criterli de valoare mal solide in judecarea dirfilor la zi. Avem astdzi o pri- vire mai exacta asupra mostenirli literare fi aprecierit adesea superioare privitoare la operele timpului nostru. Aportal pozitiv al criticil a facilitat ereafia scriitorilor, a ridicat coefiiientul de incredere in judecarea pperelor lor. Se remarcii Insti cel in dorinfa legitimil de a incadra opera literard in eategorii estetice permanente au fost uneori neglijate preocupdrile de ordin tematic, sublinierea elementelor de contemporaneltate aflate in fiecare volum nou apdrut, folosirea modalitdfilor publicistice menite sd atragd atenfia .scriitopilor asupra datelor stringente ale realitdfii.

Literatura creaki in ultimut deceniu, prin operele unanim recunoscule ca valoroase, fi-a adus contribufia la definirea prolilului spiritual al epocit noastre. In fala scriitorilor militanft pentru cauza socialismului se deschid merest noi perspective creatoare pe baza infelegerii mat profunde a realitlii de pe pozitille ideologlei marxist-leniniste. In tara noastrli existd asMzi o in domeniul literaturii marl energii creatoare, personalitlifi artistice de va- Mare exceptionald, capabile sel-si inscrie numele hz istoria culturii univer- sale. De aceea $ i socotim cu incredere di in cel de-al doilea deceniu de exis- lentil a Republicii Populare Romine vom asista la o noud st puternicd dezvoltare a literaturii, oglindind realittfile socialiste invincibile.

V. R.

www.dacoromanica.ro

EM. GALAN

BRGAN (fragment, vol.

1.

Ctre prinz, norii cazura grmad pe prizontul miaznoptii i soa- rele Incepu a dogori ca vara. Rotile carului se Infundau in noroaie ping deasuprra butucilor, boii se infundau pink' deasupra genunchilor, dad pe drumul Deliului Nou rcnetele inginerului Matei ar fi contenit barem o

s-ar fi auzit cum zapezile se rtopeau gilglind, ca maturate din arm cu aruneltorul de flcari,

Ilaisa-haaa L. Haida-hl L. Arde-1, Mitule, pe-al tu, nu vezi cl doarme-n jug?... Haisa-haaa... fire-ar mama ei I Arcle-I, Mitule Hlli-sa L.. Na, poftim S-a rupt sl-a ,doua joard... l-lo-ho-ho-h000u H000u Schimbim tactica, Mitule. Ala, baiartul, al ui Chirea, clrea ?... Atunci, claci-s Invtati, hai : in sa, pe cieseIate - executarea f

Matei schimba tactica" a treia oar. Intli o schimbase dimineata, clnd, In loc s piece cu sania si call, cum hotarise ieri, plecase In car cu boi. A doua oars schimbase tactica pe drum, end a trecut dln fundul earulul In fat,luindu-si in ,primire un bou i o joard, iar Mitu doar grija celuilalt bou. Acum tactica se cerea schimbata a treia oar. Si pentru c Matei nu era prea sigur c ,schimbarea va fi din Tau in bine si nu din tau In mai rat!, pomenea de zor pe-o anumit ea", vinovat pesenme de toate necazurile lui. Mitu, nevoind s-i rscolease mInia, accepta blajin orke nou tactk" fr a intreba cine-i dusmanca aceea Alt de des pomeni t .

Cu dota zile In unm, mkar dt martie intrase In a doua jumtate, lama se tinea Inca, faloasa, atotstpIna pe Brigan si nici mieit mai rasariti nu se Ineumetau s sburde: 1st idesau boturile red In mitele oilor bteine, i, ascultind cum seirtlia zpada sub copitele jurmei, behiau trist, tremurat, a prpd si a resemnare.

Cu dou ziIe In urm, sniile sgetau pe Brgan fr opreliste, irr lung 1-n lat, i pe unde nu era zpacia trapul calului zmulgea Inca pmin- tului Inghetat solemne tonuri de loae veche si useat.

Cu doua zile in urma, totusi, simtind ca undeva, la Bosfor eel pe coastele Dalmatiei, primvara ii Indemna bidiviii impotriva erivatului Brganul s-a luat de piept eu iama si a cam biruit-o. A !lost in noaptea aceea o &MO' de pomin, cu vzduhul frmintat din Balear)i pin-n Carpati de furtuni, virtejuri i uragane Inalte si, la al doilea ant al cocosilor,

www.dacoromanica.ro

BARAGAN it end prim'vara poposi pe cestlalt pal al Duarii, gsi treaba pe jumMate fcut : ndrusit de-atIta cit voinicise, Brganul o IntImpina cu un ghiocel clup ureche, gata primeasc pe umeri si pe frunte anuala ap a rein- vieril, Inregistrat la institutul meteorologic ca totdeauna, banal, re- trospectiv i Cu uimire rAu ascuns, drept averse locale de ploaie cu des-. crcari electrice in jumtatea de sud-est a trii".

Trznetele cele dintii ale primverii 1-au trezit din somn pe Matei,. cea dintii pAtimas evocare a diavolului, tot n legturi cu ea",

dusmanca pe care atunci, stiindu-se singur, o i numise : era vorba de nevast-sa.

Pe nevasta inginerului Matel, pnintii, mcelari in Slobozia, o bote- zaser Manda. Douzeci i vreo opt de ani mai krziu, clnd sublocotenentul de rezerv Matei, Intr-un spital militar, vrind s rzbune trdarea unei fete cu capul ,In nod" dar drag lui, s-a pomenit Insurindu-se cu sora de la chirurgie, Manda semna Martha (neaprat cu h). Nesimtindu-se ispitit

Incetteneasc in f ani1ie nki unul din cele don nume, Malei It spusese la Inceputul cAsniciei coang Mando", iar mai trziu, ca s rreasc certu- rile fr rost, rmsese la coan" pur i simplu sau madam". In scris,. folosea Ins numele Marta, fr h.

Toat iarna, Marta, pe care el o lsase In Clrasi, ii arisese din Bucurestl. Se mutase acolo cu ajutorul unui tmchi necunoscut lui Matei. Tot cu ajutorul unchiului, Marta gisise In Bucuresti un loc bun, usor" pentru brbatu-su : sef de serviciu la o IPRO... sau APRO... ,si cucul *tie mat cum", pe cute-ai amintea Matei. Fusese numit in toat legea, i se dduse ou sprijinul unchiultil i un concediu de boal, asa ci Marta se gospodrise In 13ucuresti adugind la ce-i trimitea el din Lespezi jumMatea leii acesteia, a doua. Jumtatea cealaIt - mnturiseau scrisorile, citInd pro- verbul cu pretul frtiei si al brinzei o lua, drept ,multumine pentru toate,. unchiul.

In cursul jernii, Marta fal chemase brbatul la Bucuresti de dou orf pe lun : la j si Ja 15. In ultimele dou scrisori, capitolul arnenintrflor era Impestritat ou vorba divort", subliniat foarte apsat ,Matei, care pinA atunci rspunsese numai de trei ori, In spatiul ingduit corespondentel pe-un mandat postal, a rspuns mai ,pe larg, In plic nchis, acestui cuvint subliniat : socotea cAsatoria lui o boacn", se recunostea pe sine drept tont" si papi lapie", declara c este gata de divort ori unde, oricInd, In orke conditii", dar, dat fiind cA nu,se pricepea tocmai blue nici la Insurat,. nici desinsurat", o ruga pe Marta s inceapA oomedia ou ajutorul unohiu- lui" ei, urmInd ca el, Matei, s vin la Bucuresti de la tin tren la altul,. dup campania de var, la semnat Drept rspuns, primise acea scrisoare de opt pagini pe care o citise o singur dat, de la coad la cap, In cttrtea lui Erhan, de fat ru Filip. Marta li scria din CAlrasi, unde ajunsese fr .un han, ragul sneu Costick Intelegi ?". Unchiul fusese arestat pentru niscai delapidri, postul Jul Matei fusese Mat, si, In catas- trofa misteriosului unchi, Marta prpdise totul : IncepInd cu mobila noastr, dragule" ..si terminInd cu primii ei ciarapi de nylon, Costic, pur- tati numai odat, dou ceasuri i jumtate, la un film". In Clrasi tria din imprumuturi, locuia la o prietera pe care Matei n-o putea suferi, dar

scria asta nu mat are pentru mine nici o important, ceea ce m (bare- este c tu, dragul meu, nu ma mai iubesti si and te-am pus la Incercare spunind c vreau s m despart de tine, tu mi-ai Tspuns atlt de groaznic".

www.dacoromanica.ro

12 V. EM. GALAN

Urmincl sfaturile unui vis in care - scria i se artase rposata maic-sa In rochie neagr si cu dou luminri de nunt In fieoare minA, Marta luase hotrirea sfi vin la Lespesi pe ziva de 22 martie, dragule", s-o sclistrug" pe aia ce ti-a intors capul si te-a pus s-mi scrii c'A nu m-ai IOU", $i pe urm rimin pe locusorul meu, Costic, iting inima ta, mcar c tu m-ai tinut departe atita vreme, ruficiosule, n-ai vrut eh' vii la Bucuresti

m-ai fcut sii sufir. Te srut mult draga ta Martha, ifoarte nenorocit si sArac".

E-te-na ! a rezumat Matei situatia. Ti-ai dat poalele .peste cap cu nu-s' oe unchi, te-ai fript, si-o (mai faci pe Penelopa I? Ptiu!" Totasi, ima- ginindu-si cite zile i-ar fi acrit Marta dar ivenea Intr-adevr la Lespezi s-o caute pe aia" s-o distrug", Matei porni spre Clirasi Mara si-i ficareascA nevricalele" si... si... i pentru c o cunostea prea bine pe Marta, nu era In stare s-si imagineze oe va urma. LuA cinci zile concediu si porni drcuind In gura mare.

PregAtise sanie i cai... plecase In car ru boi... si a ajuns in gara de la Deliul Nou clare pe until din plivani. Alituri, Mitu Cirstei II clrea pe cellalt. A treia schimbare die tactic se dovedise rea mai bunk Carul rAmisese Inglodat la trei kilometri de gall.

Trenul spre CilArasi trecuse de dou ceasuri. Pin la trenul urmitor mai erau In mod normal" opt ceasuri.

- Normal ? Asta-1 normal?! protest Matei artgos, fiend geamul de la ghiseul casierului s zbirniie ; dar 1st lui singur seama I Cum s mt fie normal, fire-at mama ei ! La dame s nu fie normal ?! lsindu-1 pe casier cu gura clscat, Incepu si se vinture prin sale de asteptare 61- c/nd artnios, In cerc, imprejurul unor geamantane zvIrlite de cineva in mijiocul

PIni la urmi gist pe jos o aschie de placaj, o ridic, i conteni plimbrile si incepu s-si rad noroiul de pe haine. (Inellecase nu tocmal indeminatec, lepdtnd In spinarea boului, cu piciorul, o bun vadr de noroi, pe care dung aceea se asezase. $1 pe drum fusese silit s !maim* 5i s descalece de mai multe ori, sprijinindu-si In coastele nimolite ale boului end hurts, dud pieptul, cind coatele, rind umerii).

Rzui metodic nmolul de pe piept, apoi, dezbrcind scurta, Incepu si-i curite si spatele.

- Alt' dat' hotri vorbind peste mar cu Mitu, limas In us - schimbtn tactica de la bun inceput : luArn cai. Cind merge pe clritelea, tot calul rzbate mai repede!

Mitu nu apuca s rspund. I-o lug inainte o voce de femeie ; - Aid numai cilare pe boi se umbli ? De tel curios s van cine se amesteca In vorba lor, Matei rispunse

la intimplare : Depinde...

- BoU, la voi, n-are si cruti ? Voi" sta, si stridentul ezacord gramatical, II fcuri Insfirsit pe

inginerul Matei s se intoare. Intr-on ungher al slii, pe-o bancA gata-gata s se pribuseasci,

stteau alturi doui fiinte cu desvirsire ne la locul lor acolo: un brbat o lemeie. Brbatul, nu gras ar destul de trupes, sedea teapAn, cu brbia

In piept, ca i cum ar fi dormit ; pm-ta o cichtl alb, cu fund rotund, de potcap popesc ; fata nu i se vedea bine ; in rest omul umbla Imbricat

www.dacoromanica.ro

BARAGAN 13

fi judea Matei ca un turtuToi de modA oveche": palton negru cu plus in partea de sus a gulerului, pantaloni vrgati mica-gala" si ghetre bej virite intr-o pereche de galosi inalti tip 1925. Femeia, tot cam asa aceeagi aciul albA, Iclar turtit si impins mai pe-o ureche ; pe deasupra purta un suman vechi, peticit, strins In jurui taliei cu ttn centron, dar desbumbat ; 11 imbricase peste un palton subtirel, verde, cochet, de stof bun si bine croit

'

- In picioare femeia purta cizmulite de cauciuc, largi sus, lAsind sA se vadA niste pulpe rotunde, tinere - ,Eteteee I" remarc Matei fAr voies inciudindu-se f e s stie tie ce Inf'surate, sub cizmulite, In $osete de IIn si In ziare.

Cind ia rostit Intrebarea, femeia a vrut se se ridice, a WIlt sA se apropie ; dar vecinul ei, parcl speriat, i-a agtat mIneca sumanului,. oprind-o.

',Boit ca un papagal i asta i" Inregistr Matei pentru sine ;

vzu de noroaiele kil, uitind cA avusese de Rind s rspund unel in- trebAri.

Femeia era intr-adevAr tinr si deice urit o fetiscan I Dar se fardase de mull, In tren mincase, dormise, de oglindA uitase, si acuma rujurile, cel de pe buze si cel de pe obraz, amestecate cu funingini i su- doare, o sluteau m loc s-o Impodobeasc. Se sfdi un timp rnuteste, pria semne, eu vecinul ei de banca, apoi, vInt ta omul care $tie c la asuprli rspunderea unei aventuri teribil de Indrznete, se ridic, pst hotirIt si se protki Inaintea Iui Matei :

- Te-am Intrebat, m bade, are ei cArut boil, ori n-are ? Dupi acel voi" de la tneeput, acest m bade" ! nu era deprins

s i se adre.seze cineva In asemenea termeni. Dar tonul fetei, dezaoordurile ei gramaticale, aveau ceva atit de grosolan, de desntat, IncIt inginerul, impotriva obioeiului, se sitnti ispitit s-o faci pe politicosul, pentru a marca astfeI, Intre el, prin contrast, granitele de care fata nu 'Area s aib habar.

N-avem niel un bou, stimatA doamn, l niet un oar - rispunse,. mai curind amuzat cleat supArat.

- Nu tu, atunci, nu voi. Stpinul vostru Nici el n-are crut ? Pentru drum, Matei imbrAcase obipuitele haine vtuite ale fermei:

scurt si pantaloni. Credea totusi e De el pufoaica devenea hain de inginer, nu de slue".

- DacA-mi zici bade, stimatA doamn, si dumneata pre- ciz el monacnos. Dac-mi zici tu, slbeste-mA cu bade. lar de-mi zici m bade, cum mi-ai zis, atunci sAri-mi si 4e git, incaltea, c-am pscut, so cheam, porcii Impreun si ti-s bade d-Al din mrcini I intelegi, stimatA doamni ?... Asta-i una I i privi fate in ochi, Ora o vAzu cum se fisticeste, se pierde si 1ncepe a arunca priviri speriate Inapoi, spre banca de un de able se ridicase.

- Dar eu... eu - hlguta stimata doamn" noi.., pentru dum- nealui mai malt- - arta eu umrul tatl, sotul sau prietenul, iar ornul, deloc la indemin, l Indesa nasul in palton. Noi... de- ast noapte st Am- asteptm... N-am vrut sA te supr... Nurnai dacA stpinul dumilale... ori al dtunnealui... si fate se intoarse cAtre Mitu Cirstei in ndejdea unei Intimpingri mai

Noi, stimat doamn, nici mkar stpIn n-averri, tinu Matei s-co Ilmurease pin la capAt. Asta-i a doua. Lucrm la stat.

- La stat ?I www.dacoromanica.ro

V. EM. GALAN

Fata-si trecu bAnuitor privirile de la Matei la Miftu... Incredintindu-se astfel cA i se Gpunea adevrul, se insenin. Hohoti dindu-si capul pe spate cu aerul omului care a prins firul glumel, tsi tufli o palm In vIrful

foarte Indrzneat, pisi ctre Matei mai-mai s-1 ia In piept : - H-h-h5... De ce iu spusesi asa de la Inceput, vericule ? Vorbim

altfel, dacA luerezi la slat : tovrseste, verde ! Noi, tot la stat... Zi : cit luati ? Dou persoane, einci geamantane, unsprezece kilometri... Faceti rost de-o crut : dumnealui, tovarsul, e de la minister - isi art ea cu mare respect omul. Nu poate clri De boi. Ct luati ?

In tonul fetiscanei, mai mult deCit In vorbe, strbtea iarAsi izul acela neplcut, de grosolnie, de desAntare. Matei, MTh dezamAgit, apof de-a dreptuf schibit, Intoarse capul : Toapa I gindi Inciudat. Ala care

trebuia s te-nvete mai Intl GA vorbesti... Toapal Ce cortono- geed ti-ar trebui Gi tie r

Stai la glnduri, tovarse ? II Intelese fata in felul ei. Zi un pret I Ne-ntelegem nol. Ce vrei cu geamantanele ? Nu-s grele : n-are, toate, nici patruzeci de kilograme... de kile. Le-am cIntrit. Hai, zi un pret 1

Matei n-o mai asculta. li czuse sub ochi o carte de vizit, prins in obisnuita feacA de piele cu fata de celuloid : spinzura de minerul unui geamantan :

Relzvan Th. Crisiescu citise profesor universita Rsucea In mini cartea de vizit, uitindu-se nehotrit la omul Impie-

t.rit pe bancl ; si omul, pindindu-i misclrile cu niste chi de buhA, mari, umflati de nesomn, i cufunda tot mai mult brbia In gulerul paltonului.

-Ta dl-mi pace, o repezi Matei In ctle din urm pe astimata doamn' t Dome profesor Cristescu! exclamA uimit, vesel, pornind spre band. Nici nu vA recunosteam,

Vend cA Matei Ge apropie si auzindu-si numele .rostit ou atita fa nl- liaritate, Cristesou tresri. Arunci o privire Inspimtntat care una din usi, dar acolo sttea Mitu cAut usa cealalt, dar pe-acolo tocmai intra un ceferist. Cu un oftat, se ridie, pierzindu-si dintr-odat toat trupesia. (Avea picioarele cam Gcurte). n- msur pe Matei cu tindrzneal, de-a lungul si de-a latul, hottit In chip eft se poate de evident s nu-i rspund la zimbet. CAutind s-si supravegheze purtrile, i rIndui nervos cutele paltonului, apoi, bombind pieptul, atinti asupra inginerului doi ochi care vedeau parch', undeva dincoloide zidurile grii, niste minunate deprtAri ascunse celorlalti.

- Da I Tosti cu o solemnitate al crei rost Matei nu-1 pricepu, cum nu pricepuse pIn atunci atitea ciudtenii. E-xact ! silabisi iritat, provocator. Sint pro-fe-so-rul Cris-tes-cu. VA stau la dispozitiune ! apoi, rsucindu-si asor jumAtatea de sus a trupului ca s-o poat privi In fatA pe fetisoara de lIngA Matei, desfcu bratele inlturi, rstiognindu-se pe-o cruce imaginar, si murmur stins : DragA Clari, iartA-m I Este, sper i doresc, ultima (lath' .cind iti prilejuiesc o suferint. Iti multumeso pentru sufletul au mare I .apoi, iarsi lui Matei : VA eau la dispozitiune I

Bnuind cA poate suferinta" amintit de profesor o pricinuise el, prin vreun cuvint nepotrivit spus fetiscanei aceleia cu suflet mare", Nigel, sigur cA nu gresise In aprecieri nici cu o iot, rinji tincptinat pentru sine si se mt.:3=i sA constate frA pie de cint sau mAcar interes :

E fata dumneavoastr... Dar cind o privi pe fat, aproape Ica n-o recunoscu : Ingrozit, cutre-

muratA de IntIlnirea aceea, se uita la profesor eu niste ochi eft cepele, www.dacoromanica.ro

BARAGAN 1.5

i se *Tru lui Matei, era gata-gata s Inceap a urla, all zmulge pArul, orl poate era chiar gata s lesine. Astia-s nebuni amindoi : si el, si fila-sa 4" hotri.

- Nu am eopii, - declarA Ins 'Cristescu pe acelasi ton rece $ i dusmnos, peste searng de solemn. $efii durnitale, probabil, au uitaft si te informeze. Este secretara mea. Fosta mea secretar, domnisoara Clara Serb. M-a condus In clAtorie. Practic, sintem impreun mat mult intimOlAtor, printr-o greseal de care rAspund numal si numai 'eu. VA stau la dispozi- tiune, domnule... agent sau... in sfirsit, v stau la dispozitiune ! Domnisoara Serb va piece inapoi la Bucuresti.

Profesorul, asa dar, tll lua drept alteineva, se dumeri Matei : drept vreun agent agricol sau veterinar, care, poate, trebuia s-1 ia de la garA.

- Nu-s Ala, nu-s agentul, domn' profesor ! si, simbind, se prezent : Maffei ! Nu m-ati recunoscut ? Matei Constantin, inginer Matei I V-am fast student. Mate!! si cind In cele din urm Cristescu incepu s zimbeasc neincreztor, ii Intinse nu palma inglodat, ci Incheetura mlinii: Matel l Tot nu v amintiti ? Mate!: diploma ala cu scandal... tarlalizarea dumnea- voastri ! Ala, da, eu. Matei I- Ce faceti pe-aici ?

Cristescu ii Inclestase bratul si i-1 scutura in nestire. - Da-da-da-da, Matei, Mate-, Nu te-ai schimbat: vocea, fata... To-

tusi... doisprezece ani... pu, paisprezece... Matei Constantin, da. Esti inginer ?

- Oho ! Zece mil de hectare ! Arate, patru mil ,s1 cinci sute. Planul, o sut opt virguli doi la sut... Cum v-ati rtIcit pe-aici ?

- A, da 1 resenindu-si oarecum din zpceall, Cristescu lieu repede niste prezentri nimnui trebuitoare: Domnul inginer Matil, fostul rneu student... dommisoara Clara erb, fosta ma secretar... Ce faci, uncle lucrezi ?

- Pe ban : ferma Lespezi... Dumneavoastr, imam ? - Lespezi ! ? intrigat, Cristescu o privi ipe Clara : Lespezi I ii trans-

mise ea un tultmad, socotind-o pesemne neInstare s inteleagi de-a dreptul ce enormitate spusese Male. La Lespezi esti inginer ?

- Lespezi. Zece mii de hectare! sublinie Matei din nou ceea ce-i prea lui esentialul s fie tees.

- Inginer sef ? - DupA Incadrarea nou, da. Tot un ,drac ! Facem treab, s stiti :

zece mil de hectare 1 si lmurindu-se In sfirsit c n-avea cum \Till in constlinta lui Cristeseu cdra asta Imbttoare, isi clc pe inim si reveni la preocuparea dintli : Dumneavoastr, Incotro?

Inainte de a rspuncle, Cristescu schimb o privire cu Clara Serb. - Noi ? Mi se pare... Stai L.. Domnisoar Clara, di-mi le rog sen-

tinta.., da, repartizarea, transferarea... Nu, in poset al fpus-o... Multumesc I si parcurse hirtia monnind pin la cuvintul Lespezi", pe care-1 rosti rspicat ; apoi il privi, stingher, nedumerit si totusi, intr-un fel, iarsi btAios, pe Matei : Lespezi ! IntimplAtor... da, Intimpltor, cuvintele n-aft fast gresite... des!, evident, e preferabil versiunea notf : tovarse ingi- ner-sef, v stall la dispozitiune. Sint subalternul dumneavoastr ! sl vIri hirtia In mina lui Mate!.

Negru pe alb : Rzvan Th. Cristescu era incadrat la Lespezi I www.dacoromanica.ro

16 V. EM. GALAN

-Ce pleasci 1 izbucni Matei ; daci Rzvan Cristescu nu 1-ar fi privit atit de oficial, atit de rece, el 1-ar fi imbrtisat din toat inima ; asa, se multumi s-pi descarce entuziasmul asupra lui Mitu Cirstei : Mitule ! Incaleca-ti ducipalii, despotmolepte-ti carul cum Oh, adu-1 alci, trage-1 la scara, ia-1 pe clumnealui i du-1 galop tovarasului Filip. N-au carat boil ti, Mitule, de clnd Sint ei pe lume, aita ptiint cit or s care acumat Dumnealui, domnu' profesor al meu, vine ingirer la noi. Auzi ? Aa s-i spui tovarsului Filip ! Sau, las' : di scriu eu... Ce pleasc, bre, pe ferma noastr !... Executarea, Mitule, in doi timpi pi...

- Si eu, domnu' Matei ! il intrerupse timid Clara. Si eu... Va rog s m iertati c v-am confundat... c v-am luat drept... $i eu merg cu domnul profesor...

- Da, domnisoara vine cu mine! Mari Cristescu, si mai reCe cleat inainte, si anal Etaios, aratInd limpede atit prin ton cit si prin tinut 6 in privinta Clarei nu incap nid un fel de intrebri sau discutii.

- Aha ; coment ./Vlatel scurt toat istoria ; si, plictisit, lui Mitu : la-o $ i pe 'mneaei. Este loc.

Clarei Serb, hotrirea asta li ddu put' si simplu aripi. Intii se repezi la Matei :

-- Multumesc, multumesc... ,Ce amabil sinteti 1 Nu stiu cum v-atn putut confunda... Vai, niciodata n-o s5 mi-o iert...

Joac teatru fipneata 1 se lmurl Matei. Act* o face pe toapa, acupl o face pe printesa..:"

Intre timp fisneata", at ochii Inca la Matei, nvlise asupra lui Mitu : - Dumnealui, tot Inginer, probabil... - Dumnealui - fIou Matei prezentrile - este tovarsul Mitu

Ctrstei... - pi potrivindu-si tonul dup tonul folosit fn momentul acela de Clara Serb, rosti numele lui Mitu cu convingerea cu care, la teatru, major- domii anunt intrarea marilor duci.

- Vai, ce bine-mi pare a inainte de-a ajunge la Lespezi incep sa cunosc... - ciripi Clara, inaintind cu mina Intins gratios ctre buzele lilt Mitu.

- ...arstei, - isi relu inginerul prezentarea, cu aceeasi gravitate - grjdar set vizitiu titular ! pi vzind cum mina fostei secretare cade in jos ca oprit, continua rinjind : Fruntas pe comun, stimat doamn 1

Vru s mai adauge un Dumneala s-ar adea s-i pupi lui mina 1" dar, uitindu-se da Cristescu, renunt.

Clara Serb nu mai era in stare s joace nid un rol. RIzind stingherit, ea orke om de treaba chid se vede pe neasteptate

ludat fr socoteal, Mitu se Intindea s apuce totusi mina pornit spre el cu atita entuziasm.

- Asa-i tovarsul inginer, nu fa facet! inim rea... - incerc el s-o impace pe Clara ; si dup ce-i scutur mina de dou ori, cu blindete,_ pond, cufundindu-se In noroi ping la genunchi, ctre boii crora le revenea sarcina s duc la Lespezi stiinta" Inssi.

Mutt timp dupa asta, Clara Serb nu indrzni &A fac nici o miscare. Sttea In us, cu fata la cimpia aceea necunoscutfi, pustie, strin, nesfir- pit. La inceput nu auzi dect btaile propriei ei inimi. Pe urrna, cnd hare o btaie si alta incepu s se amestece eiriitul unui stol de ciori, o scutur un nor de spairn. 1i era Ciud, ii era rupine, o ingrozea viitorul ei, o in-

www.dacoromanica.ro

BARAGAN 17

grozea viitorul lui Cristescu... Mtepta s i se potoleasa dogoarea obrailor, $i-i venea s pling.

i-a revenit abia dupA Citeva ceasuri : mergea spre Lespezi alAturi de Cristescu, In carul lui Mitu.

- Ce-ati tot vorbit ? Intreb In soapt. Cristescu se multumi sli rsuceasc palmele pe genuncht : Ce poti

s vorbe$ti ? I..." - Nu te-a intrebat nirnic? Cristescu neg, tot cu palmele: Matei nu-1 intrebase nimic demn de

atentia fetei. - Nu te-a Intrebat pentru c nu. $tie, sau pentru c5 $tie ? Palmele lui Cristescu se desfcuser a neputintA : De unde s

afli asta ? I" - Poate nu $tie... Numai coincident, atunci ?!... Tot nu cred. Printr-o crtinare a capului, Cristescu se altur acestei pAreri : nici

el mr credea I - rn bilet - $i Clara arAt spinarea lui Mitu - Ce-a sCris ? Cristescu ridicl din umeri : nu $tia. - Trebuia s i-1 ceri. Ti-a lost student I Drept rspuns, un gest de nedumerire si indignare: Cum adir s

I-I cer ? I De unde pIn unde?" - Totdeauna faci asa. Cine stie ce-a serfs I Nu I-ai v'zut ? Astuns...

rutcios... brutal... Cristescu - un gest de lehamite -Pe director cum zicea a-I cheaml ? Cristescu nu retinuse numele. - - Tot peste ttn tialos o s dm. Cristescu Incuviint convins : tot peste-un ticilos I Un timp au mers l'n Were. Se auzea doar cum plescliau copitele

boiler In noroi. - Tovarse Mitu I hatrt Clara $erb sil reintre In actiune, cInd nu

mai putu rbda tterea, riesiguranta. Cum II chearn pe director ? - Filip... Anton Filip - rspunse Mitu scurt, lr s se intoart ;

nu socotea de datoria lui s-I corecteze pe Mitu". - Ma... Ia d-ne putin biletul acela. IntorcIndu-se, Mitu privi cu Indoial la Cristescu. - Trebuie vzut cevt - ti explicA senin Clara - $i ti-I drn inapoi...

Nu te mai codi atria. Durnnealui - ti aminti, arttridu-i-1 pe Cristescu - tot la ferm lutreaz. Nu ti-a spus tovar$ul inginer ? Ti-e sef... '

Cristescu, in panicA, ferindu-$i ochii de privirile lui Mitu, semnala cu toat forta piciorului su drept pe virful cizmulitelor : Ce te-a apucat ? Ce faci ? De ce ? I"

Convins de argumentul fetei, Mitu scoase biletul din cAptu$eala c'- ciulii, Il puse cam err sila In mina lui Cristescu $i abia and II vzu pe noul inginer al fermei lepdind hirtra ca pe-un $arpe in poalele Ciarei, indrzni s fonmuleze unele rezerve :

- Numa s nu:l rtciti cumva... - $i se Intoarse c'tre boii lui. Clara serb citea repede, !acorn, pentru dinsa : M-am intilnil la gar cu Rezoan Cristescu. E numit inginer la noi.

Mi-a lost profesor. UN SAVANT (aceste dou cuvinte erau subliniate cu 2 - V. RomIneascl ar. 12 www.dacoromanica.ro

18 V. EM. GALAN

-trei linii) Ramolit, Iic,zit, vorbe?te-'n dodii, blazat, s-a incurcat cu una (ai s-0 vezi, c (i-o aduee plocon) dar la noi are sd fac treabd. In Bucurefti i-au spus cd ferma ne-a fost chiaburit cu incet vreo 2 sau 3000 de hectare pe Beiragan, din ferme model nafionalizate fi din resturi de 50 ha. expro- piate. Zice cd a apiirut fi decretal de cloud splmfni. Noi nu f tin: nimic. pentru c Zamfirescu AFSM-ul dow-me, directia G.A.S. sfordie, etc. In CalaraFi, Ii trezesc pe toff. Dac avem teren pe Bilrelgan, atunci trac- toarele, plugurile, boil, atelierele, trebuie trecute din baltd in sat qi pind se usued balta incepem campania dincoace, la noi, nu la drank Altfet dtirn de dracu. Mai asigurd-te de tractoare ?i de la SMT. Pind ma' intorc vezi de Cristescu. Sd nu fug& Are sti fie fel la sucursala Bdrgan. Nu vine de bund voie, I-au surghiwat pentru reeducare i el, motanul, nu prea urea sd sare. Nu qtiu ce are pe suf let, dar ce are in cap a? vrea s avem noi amindoi mcar pe Dac-o face pe catirut, lasii-I In apele

scutur eu cind md intorc. Matei.

P. S. N-am nevoie de,cinci zile concediu. Mi-afung (rd. Trimite-mi cal la gar loi. Caratele nu mai razbesc.

P.P.S. Pe amica lui Cristescu, daca le tin baterile, trece-o imediat la vreo reedlucare ceva. Dac-o stea ciocan pe cap boatel ziva, U ne- norocgte.

P.P.P.S. Trimite-mi di tat la gard.- Dacd neva.std-rnea vrea ea tot dinadinsul sit Ind insoare a doua oard tot cu dinsa n-o s scap cu una cu doua. 0 aduc, fire-ar manta it a (aceste patru cuvinte din urm erau tiate, dar eu o linie foarte subtire) la reeducare, ca s fie circul tntreg.

Clara Serb era tntr-al nouAlea cer de fericire : - Nu tie nimic II asiguri optit pe Cristescu. De unde s tie ?...

I-al fcut o impresie foarte bun, recunoate c esti un savant, te admir... Toti studenlii ti te admir... Citeti? It Imbie, intinendu-I scrisoarea. Zice cA ai tmbitrtnit, c eti mai preocupat, mai distrat, incercA fata

ImblInzeascA aprecierile inginerului fr a le clenatura. Eu pe mine nu m-a Inteles. Zice c te nenorocesc, auzi? Dac tiam c-i ingi- ner, c-a fost studentul tu, nu-I confundam cu... Eh, de ce nu s-a pre- zentat ? L. Citeti ?

Cristescu, dei bucuros de vetile CIarei, socoti sub denmitatea lui si citeasc tu asemenea conditii scrisoarea altuia. 0 lu i i-o cldu lui Mitu.

Clara Serb ti mai sporovi un timp tn ureche, apoi, dup ce soarele scpt In apus, vorbi amAnuntit cu Mitru" despre lupi, despre m*, despre toate lighioanele care-i Inchipuia ea c se hrnesc de reguli cu ingineri ingtodati noaplea pe Brgan. Cind aflA cA n-o pote nici o pri- mejdie de nicieri, murmurA pentru ultima dat un SA tii cA n-a fost dect coincident 1" i adormi cu obrazul proptit tn umrul lui Cristescu.. Coincide*?

Nu, lui Cristescu nu-i venea s cread, dei In adIncul sufletului spera c n-a lost Intr-adevr dectt atita.

Clara adormise. www.dacoromanica.ro

BARAGAN 1 9

El, nu. Cum s fi dormit ? 0 clip, acceptase optimismul fostei se- cretare: Perfect. Simpl coincident. Ce decurge de aid ?" Gindindu-se bine, vzu cd nu decurge nimic : nid o imbuntatire, nici o schimbare, nimic. $i-i zbur somnul.

2. Cu dou luni In urm, and desfiintarea A.F.S.M.-ului si infiintarea

directiei gospodriilor agricole de stat nu era Inc o hotrtre public:1 Rzvan Cristescu fusese invitat pentru prima dat In viata lui la o adu- nare de partid si criticat cu o asprime si-o umanitate care-1 puseser pe gInduri nu numai si nu ant pe el, eft pe Duma, directorul general al AFSM-ului, cruia Ii era adjunct.

I s-a demonstrat c patronase, dac nu cumva chiar initiase" tel de fel de greseti grave, unele cu iz de sabotaj" ; c pusese bete-n roate oricrei actiuni incredintate lui ; i s-a artat in cite zile dintr-o lun pre- zenta sa nu lsase nici un tel de urm" in activitatea directiei AFSM, pentru c5 fusese o prezentA pur formal" ; i s-au artat circulare sem- nate de el si cursuri de la facultate, ca s i se demonstreze c era pur- ttor al virusilor scepticismului, propagandist al celor mai Inapt:date idei, metode si obiceiuri..."

Cu calificativele, Cristescu n-ar fi fost in totul de acord". A spus asta $ i la sedint. In rest, faptele erau probabil" - dup el - adev- rate, desi mull mai bine cunoscute altora decit lui insusi. A recunoscut totul in douti cuvinte si s-a asezat pe scaun. Sedinta s-a terrninat cu 14 propuneri fcute directiei A.F.S.M., de acea adunare de partid des- chis. A cincea propunere prevedea Inlturarea elementelor necorespun- zatoare sau ru-voitoare" $ i se termina cu o parantez explicativi cuprin- zInd trei nume : primul, R. Th. Cristescu.

Citeva zile mai tirziu intr intr-un concediu necerut, de o lun, atit la AFSM at si la facultate : Mire timp situatia urma si-i fie clarificati.

Cristescu avea destule motive ca s rsufle oarecum usurat... Tria, de foarte multi ani, cu sentimentul c Intre el insusi si dru-

mul vietii lui s-a cscat o prpastie care-1 pune in situatia de martur neputincios i ridicol al propriilor sale nzbitii ; cu sentimentul cd asist dezarmat la un spectacol profund Injositor, dar inevitabil, numit de el timp de-un deceniu si jumtate, pin prin 1946, implacabila mea evo- lutie spre abisul supremului blam public", si numit dup aceea, mai pro- zaic, calea tembel ctre ocn".

In 1932, cnd studentul Matei C. Constantin i-a ascultat primul curs din anul acela, Cristescu, desi exasperat de prea multe infringeri si de- ceptii, mai ndjduia uneori c va izbuti s-si zmulg soarta din faga- .5u1 implacabilei evolutiuni". Pe urm...

Se trgea dintr-o familie demosieri, profesorul : aproape cinci sute de hectare pe valea Argesului.

La 22 de ani, rmas unic mostenitor al intregii averi, Rzvan, pe atunci un tinr doldora ,de dox latineasc $ i mult prea studios pentru gusturile familiei, Isi croi planuri de viat amnuntite, si, citva vreme, execut planurile acestea intdcmai, frIngind cu IncptInare de catir impotrivirea desperat a rudelor, a prietenilor, a cunostintelor, a bine- voitorilor. Anume, cu pretul a trei sferturi din mosie (i-au cumprat-o

www.dacoromanica.ro

20 V. EM. GALAN

rudele) si cu pretul prginirii in buruleni ipoteci a celuilalt sfert (tot rudele i-1 administraser) Cristescu lu in Italia un doctorat n chimie, apoi in Franta alt doctorat In stiinte agricole, intreprinse o lung si meti- culoas caltorie de studii in America de Sud, pe urm in cea de Nord, in Egipt, in Anglia, in China, in Olanda.

De pe urma acestei prime perioade din viata viitorului profesor, indigenii trii salekde bastin s-au ales doar, prin grija Cristestilor pen- tru cariera vlstarului lor rtkitor, cu un potop de informatil i notite vestind niste ciudate conferinte si dizertatii sustinute de distinsul nostru compatriot" pe diverse paralele si meridiane ale pmintului, In limba francez, englez, italian, german si de citeva ori chiar latin.

Cind din toat mostenirea nu i-au rmas decit optzeci de hectare, Cristescu s-a intors In tar. Aducea cu sine o bibliotec, trei geamantane de insemnari numai dou rinduri de haine. Muncise intr-adevr, inv- tase Intr-adevr: cu plcere, cu bucurie, cu seriozitate ca un coate- goale trirnis bursier pe spinarea statului", cum spuneau rudele, deceptio- "nate de tinuta singurului savant occidental" din rieamul lor.

In viata politic a Romtniei de atunci, Cristestii nu reprezentau o familie un nume", cum se spunea - de prim plan, ca Brtianu, Costi- nescu, Filipescu... La parada lui 10 mai, sau de boboteaz, and regele zvirlea crucea in Dlmbovita, ctiva Cristesti - direct Cristesti sau aliati prin cstorie - erau tntotdeauna pe-aproape de centrul solemnittii. Dar a doua zi, In (Wile de seaml ale presei, numele lor intra doar subin- teles si altii"... Fotolii minister1ale nu ocupau. Dar ocupau in senat patru locuri de drept", aveau sub ori ce guvern trei directori generali de minister, doi episcopi, un vice-guvernator al bncii nationale i vreo opt sau zece adrninistratori-delegati imputerniciti de vestite si influente con- silii de administratie...

O lun dupil ce s-a Intors In tar, ttnrul Cristescu fu sftuit s ocupe o catedr vacant la facultatea de agronomie. Accept sfatul, fu ales, si pe urn* In ciuda oricaror aluzil sau apeluri ale familiei la recu- nostint, se incpatIn s cread c devenise profesor pe baza titlurilor

meritelor" lui. , O lun dup ce a ajuns profesor, fu sftuit s5 se stabilizeze", adic

s cear mina tinerei doamne Soutzo", o vduv cu vreo zece ani mai mare ca el, mostenitoarea unor datorii al ciror capt nu-1 mai stia ni- meni mostenitoarea unor legturi de rudenie In sfere ping atunci greu accesibile. Cristestilor, i, in sfirsit, mostenitoarea unui mic palat - ipo- tecat, e drept, ruinat, totusi, Intr-un fel, aproape palat. Indiferent in pro- blemele matrimoniale, Cristescu accept i acest sfat : doamna Soutzo a devenit doamna Soutzo-Cristescu, iar el,inirele, s-a instalat Intr-un aparl tament muced, hid, strain, ciudat, fr comunicare direct cu apartamen- tul cellalt, al sotiei.

O lung dup cstorie, fu sftuit s se lege de o idee", de ',un curent de opinie", i pentru asta i s-a propus s Intemeieze si s condud

p revist. Treclnd din nou peste aluziile rudelor si apelurile lor la recu- nostint, Cristescu lu propunerea drept un firesc semn de pretuire acor- dat titlurilor si meritelor` lui : accepta sfatul si se apuc de treat:4. Mi- nisterul de domenii i puse la dispozitie o subventie, sediul redactiei si cinci colaboratori. Noua publicatie primi la inceput titlul agrar modern, modificat apoi, la cererea lui Cristescu : A.B.C.... Z agrar modern.

www.dacoromanica.ro

BRGAN 21.

,Pentru numrul inaugural al A.B.C....Z"-ulur, patru din cei cinci colaboratori ti propuser niste articolase Inchinate virtutilor de gospo- dari agricultori" dovedite de citiva probabil candidati guvernamentali la camer sau la senat, mari mosieri. Cristescu, mai indiferent In pro- blemele electorate cleat In cele matrimoniale, puse aceeasi rezolutie pe fiecare articol : A.B.C....Z" nu-i organ de publicitale, redactorii sdi nu fac rectamd nimdnui, aquita non capit muscas1), in clinci minute tiri- toarele sd pdrdseascd redactia " Al cincilea colaborator ii aduse un arti- er)] karte lung, cu schite, traducere aproximativ agrarnat din spa- niol, despre Ingrijirea danturii si snlatea fizicului la tranul mun- cind pe cimp". Rezolutia lui Cristescu : Preocupdrile Dv nu au nimic comun ci, revista mea, de minimis non curd practor2), rog pardsiti re- dac(ia incasind preavizut legal I

Numrul unu fu scris In intregime - 32 pagini - de Rzvan Cris- tescu : cinci articole, semnate numai cu rzboinice pseudonime latinesti. Un numr-program, adresat prin Intregul su continut marilor condu- cItori ai lumii".

Articolul de fond purta IOW Instaurarea suprematiei stiintei In agricultur".

Al doilea articol Failmentul individualismului In agriculturl : amicus sed magis amica veritas 3)"

Al treilea articol : Primul pas spre suprematia tlintei In agricul- turl, tarlalizarea general I"

Al patrulea articol : Nu te aperi de ploaie aruncindu-te In foc", avea un moto neobisnuit de lung : Levius fit patientia, quidquid corrigere est nefas ? Non 1 Abyssus abyssum invocat, et culpae fuga in vitium ducit l" 4.

Al cincilea articol, semnat Amicus Humani Generi 5) avea titlul Per fast et nefas 6) la tarlalizarea general I" Articolele erau de fapt capitale ale unuia si aceluiasi studiu, con-

cluzia cltoriilor, cercetrilor si rneditatiilor autorului. In rezumat. Cristescu sustinea ci dad marii conducAtori ai lumii - IncepInd cu ai Romlniei, care-I aveau pe dinsul sfetnic - nu vor institui o sever suprematie a stiintei In agricultur", atunci omenirea va ajunge curind s crape de foame, iar foamea o va cluzi spre bolsevism. Cristescu sus- tinea c pIn la aparitia teoriei si sistemului" su, politica agrar a t- rilor ne-bolsevice" fusese pus In inferioritate de politica agrar a Rusiei bolsevice", dar, dup aparitia teoriei sistemului" lucrurile puteau fi rsturnate radical sau cel putin Impinse ctre egalizare."

Malthus nu avusese dreptate, dup Cristescu, decil pe jumtate. chid afirmase c pe pmInt numrul oarnenilor creste In proportie gen- metric In timp ce cantitatea produselor alimentare creste doar In propor- tie aritmetid. El, Cristescu, afirma c problema a Inceput s apar asa

') Vulturui nu prinde muste. 2) Pretorul nu-si pierde vremea cu fleacuri (cu sensul : chid ai o sarcini foarte

Insemnat. nu-ii e ingicluit s te pierzi itt mruntisuri. 3) Sint prietenul lid Malthus. dar ant in i mai mare msural prietenul adevrulul. 4) Usureaz resemnarea racilele greu de indreptat? Nu! Greseala cheam alt

greear si teama de a nu gresi te duce ia greseli tric mai grave. 5) Prietenul Omenirii. 6) Prin justifie i prin injustitii.

www.dacoromanica.ro

22 V. EM. GALAN

cum a vzut-o Malthus" abia chid In lume a Inceput &A domine indi- vidualismul agrar si proprietatea agrar frtmitat". Or, afirma Cristescu. luIndu-si sarcina s demonstreze asta pe iarg In urmtoarele numere ale A.B.C....Z"-ului, individualismul agrar si proprietatea agrar WI- mitat grit incompatibile cu ptrunderea stiintei In agricuitur, strit im- proprii productiei agricole intensive". Artificiala dilem malthusiane - -afirrna Cristescu - poate fi rezolvat nu prin restrictia voluntar a reproductiei oamenilor, ci prin dezvoltarea reproductiei plantelor ali- mentare, textile, etc... cu ajutorul suprematiei stiintei".

El admitea : Superioritatea politicii agrare bolsevice" are la baz faptul c ei deschid drum stiintei spre agricultur prin desfiintarea in- dividualismului agrar si a propriettii individuate". Dar totodat Cris- tescu invite cititorii s admit", urmrindu-i demonstratia, c lumea ne-bolsevic poate ajunge la aceleasi rezultate, fr a renunta la proprie- tatea individual", dar renuntind - prin instituirea suprematiei stiin- ter - la individualismul agrar si la proprietatea frImitat". Aceasta, dup Cristescu, nu ar fi lezat" proprietatea individual d, dimpotriv, ar fi Intrit-o prin amputri energice, dureroase, dar necesare". Cristescu JO lua rspunderea de a sustine" &A in lumea contemporan ideea pro- priettii, Inteleas si sanctificatil ca proprietate individual netngrdit. are un dusman mult mai mare In fanatismul orb fat de aceast idee, decit In negarea ei, adic In bolsevism". El era convins di principalul obstacol ce va avea omenirea a depsi pentru a instaura In agriculturA suprematia stiintei, este tocmai acest fanatism".

. Conform planurilor sale, instavrarea suprematiei stiintei in agricul- tur trebuia Inceput printr-un decret care s tarlalizeze In 24 de ore Intreg teritoriul" (deocamdat al Romtniei, celeialte tri urrrand s-i fo- loseasci exemplul). Prin tarlalizare Cristescu Intelegea Imprtirea fete- nului agricol In fiecare comuni. indiferent de mrimea proprietitilor, in tarlale mari, UM haturi, cu obligatiunea pentru fiecare proprietar mic sau mare ca, din moment ce terenul i-a czut In respective tarla, s semene an dui:4 an culturiie indicate de praetorul tarlalei, in conditiile fixate de praetor. Fiecare tarla va avea - dup instaurarea suprematiei stiintei - un praetor". Praetorii dintr-un sat vor alctui un praelorat supus consulatului stiintific judetean", si, aye, organul suprem, marele coman- dant, *tiinta" va fixa oriuncle cu severitate de tiran Intelept", soiurile cul- tivate, semintele alese, rotatia culturilor, metodele si termenele de lucru, - totul,

Concluzia, - ad augusta, per angustaa ' : in agricultura romineasc suprematia stiintei" trebuia instaurat manu militare, per fas et nefas 2", 24 de ore dup5 ce va fi Inteleas de majoritatea conductorilor capabili". Armata praetorilor" urma s fie furnizat de scoli speciale. In urma unei mari reforme a InvtmIntului agricol.

Primul numr din ,A.B.C.-Z agrar modern" nu-i aduse lui Cristescu nici o bucurie.

Un ziar public' In prima pagin o caricatur - Cristescus" In tog - cu explicatia : Un dornn care vrea s ne apere de bolsevism, instaurin- du-ne boltsaeoismul cu jandarmii".

1) catre lehiri strilucite, pe cAi oricIt de grele, 2) cu alutorul Iandarmilor, prin justitie si prin injustitiL

-

www.dacoromanica.ro

BARAGAN 23

Alt ziar strecur Intr-un articol arid despre valorificarea cerealelor noasjre i supraproductia cerealier american In dezastruoas crestere", un paragraf glumet despre necunoscutul domn Cristescu Trsvan' care ca baba, in loc s-si vad de meserie, dac s-o fi priceptnd la meseria pentru care ia leaf, se piaptn dup moda bolsevic ...In timp ce satu- lui arde buza de supraproductie".

Ministrul tie subventia A.B.C...Z"-ului. Cristestii tntoarser unicului savant occidental din familie latul lor

spate si-i scoaser la mezat restul de optzeci de hectare mostenite. Doamna Soutzo-Cristescu interzise sotului compromis accesul irr

apartamentul ei, ti comunica telefonic c tri urma unor repetate crize he- patice medicul a sftuit-o s piece urgent la Karlsbad, ti fixA cota din lea( A ce urma s i-o trimit Saptezeci i cinci la sut din salariul dumitale brutto l" si trInti receptorul fr rimas bun.

Cristescu se simti pus Intr-o posturA ridicol", suferi cumplit, dar nu Qpitul. Studie atent constitutia,. legile cu privire la tiprituri

consult un avocat, si, mai mult din incApttnare decit din entu- ziasm. continta : scoase al cloilea numr din ABC...Z agrar modern" In contul sAu, luA lista absolventilor faculttii de agronomie, tsi procure si o list a tehnicienilor agronomi fr studii superioare, si trirnise gra- tuit Intreg tirajul : 1.400 exemplare, tmpachetate ctte 4-5 la un loc, 1m- preun cu 1.300 exemplare rAmase nevtndute din primul numr.

Dad numrul unu fusese adresat marilor conducAtori ai lumil", care nu l-au citit, sau nu l-au tnteles, expunindu-1 pe Cristescu ridicolu- lui, cel de al doilea numr se adresa deschis, chiar prin titlul artieolului de fond, celor condu0": Age, liberiate decembri Were ! se intitula fondul.

Adreandu-se. In numele stiintei, tuturor agricultorilor, fAr deose- hire de suprafata cultivat, situatia de proprietar, dijmas sau drendas, limbA vorbit, credint tmprtsit, etc.' Cristescu ti implore" si le cerea" s Intreprind ei ceea ce nostri conductori, un micimea meschinria lor, refuz chiar si s Inteleag, necum s Intreprind". Fon- dul se tncheie asa : Acum ori niciodat, folositi libertatea garantatA Inckde legi instaurati suprematia stiintei de jos tri sus!"

Numrul trei din A.B.C...Z agrar modern" n-a mai aprut din lips de fonduri, si, mai ales, de entuziasm.

Cristescu se simtea Inconjurat, terorizat, asfixiat, zdrobit de un gigantic complot al farsei i al ridicolului". Oriunde incerca sA-si apere teoriile despj-e suprematia stiintei" si a incercat s-o facA tritti la fa- cultate, apoi In dou conferinte publice urmate de Intrebri rAspunsuri, pe urrn prin articole propuse tuturor publicatiiior socotite de dtnstil

srioase i mai de tiraj" - oriunde, i se rtdea tn nas. AM. Nu i se discutau prerile : i se rtdea n nas, si nu ca unui ins primejdios ci ca unui slab de minte. Deveni pentru un timp eroul favorit al paginilor humor's- tice, al blrfei diurne si nocturne din cafenelele inteleetualilor, al diseu- tiilor vesele tnjghebate prin colturi la petrecerile high-life-ului bucure-- Lean_ Se simtea artat pe strad cu degetul, simtea cA evenimentele il depsesc, dar nu vedea nici o iesire din impas.

1) roloseste (sclavule) libertatea din decembrie I (pentru c atunci, lii timpul serbrilor saturnale, sclavii se bucurau de o relativ libertate).

www.dacoromanica.ro

24 V. EM. GALAN

Binevoitori glumeti It silir, fr menajamente, s InteleagA cA realizArile" lui de dup intoaroerea in tarA n-aveau a face cu titlurite si meritele" ; cA-si datora catedra, palatul, ABC.-Z"-ul si dreptul de a face nzbitii numai si numai laptului cA se trgea din familia Cristepti- lor i trecea drept sot al doarnnei Soutzo ; c nu era dat afar de la ca- tedr numai numai din consideratie pentru rudele lui.

Pus In fata adevrului gol-golut, Cristescu se ingrozi mai fritti, apoi se consol, pentru sine, cu gindul c victoria morald era rminea totusi de partea lui.

Deveni in scurt vreme un orn posac, Inchis In sine, terorizat de ideia c fiecare vorb fiecare gest Ii pot aduce noi jigniri.

Convingerile nu $ i le-a prgsit, nu si le-a renegat : le apra In fe- lul su, jnchistIndu-le hotrtt In di mai actinci si mai rar solicitate un- ghere ale scoartei cerebrate. Intepeninduli voit gindirea pe un anuinit nivel, IncercA s se adapteze noilor conditii : deveni pentru mai toat tu- mea, ba chiar pentru el insusi, un soi de bAtrtn prostlu bun de nimic, nici mcar de acut haz pe socoteala propriilor insuccese.

Se Insufletea numai la catedr, uncle, an de an, 1i citea cursurile vechi cu pasiune, cu emotie, admirind sincer umbra celui ce-a fost cindva el trisusi.

TrAia vegeta I cu sentimentul el Intre el si drumul vietii lui s-a deschis o prApastie, cA devine din ce in te, fat de sine, un rnartor plictisit, tinut cu sila si asiste la o operatie numitA de dinsul decapi- tare in termen lung".

...$1 se mai Insufletea odat pe sAptAminA, vinerl dupA niasA - in ceasurile and rAspundea la scrisori. Primea 5-6 scrisori in fiecare sAptimit, de la fosti cititori ai celor doul numere din ABC...Z agrar modern". La inceput fuseserl foarte multe scrisori, semnate si anomme, cuprinzind cereri de abonament, ittrebri despre aparitia numrului trel, si, foarte des, batjocuri. Pe urrn scrisorile au devenit mai rare, s-au stabilizat la numai 5-6 pe sAptAmin, dar veneau de la oameni serio$, erau semnate, indicau o adresA pentru rspuns. Oamenit It cereau fel de fel de sfaturi, polemizau gospodreste cu upele pAreri ale ABC...Z"-ului, dar ii vorbeau respectuos, ca unui savant $ i specialist. Unele scrisori II invitaii In comune depArtate uncle existau

'

,de demuli" anumite forme $ i traditii de organizare a teritoriului agricol in commie Invecinate cumva cu tarlalizarea.

Cristescu n-a acceptat nici o invitatie, dar a rspuns sistematic, larg, din toat inima, tuturor scrisorilor. si-a Injghebat asa, In tar, un mic cerc de prieteni pe care totusi, dud veneau tn Bucuresti cAutau, ii evita.

anul clnd Mate! intra In facultate, Cristescu stia de existenta cltorva comune tarializate, stia c ici-colo numele lui era rostit cu res- pect chiar si de inginerii de la Camera Agricol, aflase c In parlament se agitau doi apostoli ai tartalizArii fceau repede o carier scan- daloas pentru CA vorbeau despre tarializare dar actionau impotriva ei. In adincul sufletului, Cristescu mai spera.

A mai sperat, pInA In clipa eind i-a ajuns pe birou lucrarea de diplomA a studentului Mate! C. Constantin.

Matei nutrea maestrului sAu un respect vecin cu evlavia $ i era, fn generatia lui, unicul student initiat In Mina corespondentei de vineri. Ca sA www.dacoromanica.ro

BARAGAN 25

adune material destul, Matei a strilbatut Ora zig-zag, in cursul unei veri, cu bicicleta, de la Galati la Timisoara. A trecut prin majoritatea satelor uncle tarlalizarea cIgiga teren" - cum ii spusese Cristescu - apoi s-a inchis in casa i, dup dotta saptmini, a predat lucrarea la decanat.

A citit-o proedintele comisiei de diploma, al doilea membru din co- misie, o seama de profesori... Chid in sfirgt a ajuns la Cristescu, manus- crisul purta pe jumtatea alba a uitimei pagini o insemnare fcut cu Mere de tipar de-un anonim : Bravo, Mcdei ! Era timpul sd i se spund d-lui Crisiesco-Soutzo de la obraz I Cu alit tnai bine cd i-o spune chiar un tenegat de-al lui. Trdiascd renegafii I

A fost ultima i poate cea mai grea lovitur I Deg in centrul lucrarii sale erau problemele de fitopatologie, Matii

vorbea pe alocuri i despre rezultatele tarlalizrii, oa cum se preconi- zeaza g se practica ea in tara noastra". Anume, Matei sustinea CA in satele unde tarlalizarea prindea, productia crote invizibil iar rnizeria crote foarte evident".

De ce ? Pentru cA - explica el - tranul care n-are decit trei hectare g se vede obligat s samene pe ele dup tarlalizare numai griu sau numai porumb, numai orz ori numai sfecl de zahr, e obligat dup aceea s vindi prisosurile chiar in ziva recoltrii, ba si inainte de recoltare,.deoarece nevoile gospodriei il string de git si el are nevoie de ce n-a seminal. Dar din negustoria asta tranul iese loldeauna pgubit, fi sporul de recolt nu acoper paguba. Totusi, ca s pstreze sporul, ca si pstreze tarlaliza- rea - vzuse Matei - in anii urmtori, tiranul incearc sii vindi o pate din pmint si cu banii luati s cumpere suprafete corespunzAtoare in ce- lelalte tarlale ale .satului : asta i-ar da mai tirziu produse amestecate, mai pe msura nevoilor gospodriei. Dar asa, loturile frimitate se frimiteazA si mai mult, se imprstie, timpul pripidit de oameni ca s treac de la un lot la altul creste, si, ceea ce-i mai ru inc, creste nurnirul celor ce-si vind pmintul, pentru cA frimitrile si schirnburile usureazi vinzarea. In satele cercetate de el - semnala Matei - ;,loturile mari din perimetrul tarlaIelor le Inghit sistematic pe cele mici, tarlalizarea devine mcvierizare: in asemenea conditii, micile loturi in pragul vinzaKii sint lucrate din ce in ce mai rati, cu mai putin interes, cu folosirea unor serninte din ce in ce mai degenerate, far din punct de vedere al raspindirii daunatorilor - li- zico-chimici. virusuri, bacterii, ciuperci, insecte - situatia de ansamblu nu-i mai bun in satele tarlalizate decit In celelalte". Concluzia lui Matei pentru aceasta familie de probleme : Ping acum tarlalizarea se dovedote in conditiile noastre un factor de ruina i degenerare. Prima mksura bung in satele tarlalizate ar li renuntarea la tarlalizare : tranii pot crpa de foame tot oa de bine, i-i pot vinde pamIntul tot oa de 14or 0 WA tar- lal izare".

De atunci, Cristescu nu l-a mai vazut pe Matei. Rana, distrus, s-a retras din comisie, lasind ca retragerea asta sa fie transformat de citiva- colegi intr-un mic scandal. A intrerupt corespondentele de vineri dup mas, impunindu-si aparenta unui cit mai convenabil vid cerebral". A rehuntat si citeasc ziarele si s-a cufundat in recitirea rnecanica a tomu- rilor lui din anii doctoratelor, bucuros CA viata i se scurge pe delaturi far a-i pretinde nimic altceva decit s resilabiseasca anual inaintea studentilor aceleag cursuri de demult scrise : lecturi strine, acute acum fail pic de

www.dacoromanica.ro

26 V. EM. GALAN

pasiune, ca de tin tircovnic ateu. Simtea c dreptatea este de partea Iui Matei, sirntea c in sistemul" su trebuia revizttit ceva, dar simtea de asemeni c omul care a alunecat pin unde am alunecat eu" n-are cum revizui nimic.

Apropierea rzboiului Ia tulburat doar pentrtt c i-a readus sotia in I3ucurepti: Cehoslovacia, Franta, fuseser ocupate de nernti. Fascizarea statului, impingerea Rominiei in rzboi impotriva Unitinii Sovietice, de- zastrul de la Odesa i pe urma cel din cotul Donn lui, nu 1-au trezit din amortire. Salut doar, in 1944, pe vrernea bombardamentelor anglo-ameri- cane, plecarea doamnei Soutzo-Cristescu in refugiu la tarA : asta-1 scutea de penibila obligatie de a Ina parte la cele patru sau cinci mari receptii date de nevast-sa in fiecare trimestru... Pe plan strict personal, a inre- gistrat data de 23 August 1944 abia in luna mai a anului 1946, chid doi oameni cit papc pi o femeie cu servietA, artindu-i ordin scris, i-au comu- nicat c'd pe viitor sotia sa va locui in apartarnentul lui. Asta deoarece doamna este element lost exploatator neincadrat in cimpul muncii", apar- tamentul dornniei sale" este spatiu locativ excedentar", pi, prin urmare, este repartizat unei familii cu papte copii, uneia cu doi, unui militran logo- dit, unei echipe de cinci tineri electricieni de la S.T.B. care lucrau intr- brigad de poc i tmui grup de patru studenti politehnicieni care vor sta. impreunk frli acces la louctrie".

Cristescu trebui ski se resemneze cu un pat in hot, aprat de un loa- raven japonez : nevast-sa se muta la el impreun cu un Irate celibatar, general pensioner, cu buditreasa i cu dota lemei de serviciu cfirora, pen- tru evitarea unor noi rechizitii, le atribuise drept spatiu locativ mid birou al profesorului.

Astfel incadrat, Cristescu incepu s se' simt acas si mai ridicol, si mai inutil decit se simtea la facultate sau pe strad.

vremea asta, un ceferist, electrician la telecomunicatii, care iv vremuri purtase o lung polemic prin corespondent cu Cristescu in lea- tur cu suprematia ptiintei", pe nume Duma, ajuns director general al A.F.S.M.-ultd, incercA s-I readuc la viat.

Duma nu ptia prea multel despre fostul su preopinent: intrerupse- ser corespondenta in 1933, cind fusese arestat (participare la actiuni subversive comuniste") i condamnat la doi ani Inchisoare, lungti dupi aceea cu alte condamnri 'Ana' in 1941, cind, eliberat din inchisoare, a lost internat in lagr. Duma s-a multumit sA verifice dac intr-adevr Rzvarr Cristescu ritt sprijinise fascismul in nici un fel. De capacitatea lui profe- sional nu se indoia.

Cristescu, din partea nu *tia despre Duma nimic : nu-pi niai aducea aminte nici de numele lui, nid dac-i scrisese vreodat ceva satt nu. Se tnir sincer de propunerea ce i se fcea, refuz s indice pen.tru serviciul de cadre oameni in stare s dea referinte despre el (Oarneriii nu pot da referinte despre oamenil In general, domnul men, oamenii nu se cunosc ci se nuinincti I") i totupi, cind cei de la cadre s-au descurcat Mat a jutorul lui, cinci s-a pornenit mimit la A.F.S.M., accept : ii suridea gindut c ocupindu-si zilele in intregime, va sta dup' paravantil japonez doar noptile.

Cind aft ins c e nurnit al doilea director adjunct", se agItA spe- riat de sugestia cuiva i accept s lucreze in primele luni, pin la acli- matizare", doar provizoriu". Era in toamna &mini 1947.

www.dacoromanica.ro

BARGAN 27

Intr chiar de-a doua zi intr-un noian de probleme nai si strine. Se pomeni inconjurat de oameni noi si strini, cu apucaturi noi si strine. folosind expresii noi si strine, avind a rzbuna secole intregi de puscrie, lagre si injosiri... Lu parte la tel de tel de sedinte, citi documente. ascult preri inrudite oarecum cu vechile-i idei si totusi parc diametral opuse, convingindu-se treptat c fermele de stat, centrele de masini. A.F.S.M..-ul deci, aveau. de organizat si de produs mutt mai mutt decit erau in stare s produc si s organizeze, iar el urma se' rspuncl de toate, imprettn cu Duma si cu primul director adjunct, inaintea unui stat nou si el pentru Cristescle ciudat, strin, dur, pretentios, ameninttor. S rs- pund ei trei, bizuindu-se pe o mine' de oameni dintre care nici opt la sut nu erau agronomi cu studii superioare si nici doi la sut nu erau in stare s asculte un termen latin fr a cere, rizind, traducerea romineasc I

Tria zbtindu-se sub presiunea unor ginduri incilcite, si, cind auzea vorbindu-se in juru-i cu patim, despre atitea lucruri altdat scumpe lui, nu se putea opri s dea in gind replici tioase. Dar atit : in gind. Uneori, rar, in ceasuri de plictiseal, ar li vrut sg fie luat la rost pentru ABC...Z"-ul su, s fie batjocorit, s fie silit s se apere. I se prea, in asemenea momente, d ar fi in stare, poate, s salveze cite ceva din incr--, ctura ABC...Z"-ulut naufragiat in tinerete. Dar, pesemne, in directia A.F.S.M.-ului nu se tindea nimeni la aa ceva - i asta era pe de o parte liniOitor pentru Cristescu, pe de alt parte jignitor... Se strecura tput din edint In tiedinti, prind celor din jur, crora putinele informatii despre cMtoriile, studiile i situatia lui de savant nedrepttit sub burghezie le inspira respect, un om cu aclimatizare grea", un orn frrrantat de-un greu i hotritor proces innoitor. El, de fapt, nefiind in stare si se opun ies- chis nici unei !Area, se convingea treptat c a rmas in acelasi dezacord amenintiltor cu toat lumea: Ca s poat crede totui c tie pe ce lume triete, l socotea pe Duma un aventurier incurabil", 1, pentru sine, observa cu un soi de sadic bueurie ca a lucre aici, cu el, este egal ea a defile in mars toilet pe ca lea tembel atre ocn".

Totusi, in timpul aclimatizrii", -o mare si de mult ne mai astep- tat bucurie : serviciul de cadre i-a trirnis-o ca secretar pe Clara Serb. fata unui rposat croitor din TimisoaN, grdinar amator in orele litere, Jost posesor al unei mici colectii de scrisori de la Cristescu si fanatic ad- mirator al fui. Pentru Clara, desi pricepu repede c noul ei ef nu-si aducea aminte de taic-sti, desi ea inssi nu stia nirnic despre continutut scriso- rilor acelora, admiratia fat de Cristescu era o trstur de caracter oare- cum hereditar. Il gsi pe proiesor mult mai trigr de cum si-1 inchipuise : nici treizeci de ani mai mult decit ea! Binecuvint intimplarea care o zvir- lise la A.F.S-.M. dintr-un birou al societtii Bega-Timis, si, pentru c mai mostenise de la rposatul croitor si o fire cam exaltat, se fridrgosti prosteste, cu totuf. In dou sptinfrii stiu s devin confident a sefului. apoi amant si - recunostea Cristescu, srutindu-i galant virful degete- lor - spiritus rector". Era term convinsa c n-avea alt rost pe lume de- cit s-si apere i s-si cluzeasc marele iubit priri furtunile care-I inv- luiau din toate prtile. Se consacra acestei meniri cu toat inima.

, De la dlnsa invt Cristescu s urce scrile A.F.S.M.-ului cu ScInteia" in buzunar, impturit asa lei Incit titlul s se yea' de departe. De la dinsa invt s citeasc zilnic titlul articolelor din toate ziarele si

www.dacoromanica.ro

28 V. M. GALAN

revistelor... Invit pe urmA citeva expresii, bune - era convinsA Clara - in orice Imprejurare, pentru un orn cu munci insemnate dar hotrit sA nu facA greseli : JudecA dumneata nsui, tovarAse dragA"... DescurcA-te singur, tovarAse drag, pe proprie rspundere"... SA nu ne pripim, dragii tovarse, hotArirea o vom lua mai tirziu"... Studiazii dumneata singur. drag tovarAse, posibilitAtile reale ale agriculturii, in conditiunile locului dumitale de muncA, prin agriculturA intelegind complexul sol-ciirnA-om"... si asa mai departe. Tot Clarei ii datora i suvita de Or InAlbit cu apA oxi- genatA, mesa" marei elegante masculine pe gustul fetei.

Clarei Serb i-a dat s citeasel i cele douA numere din ABC-2". Pe-atunci -a tras fata concluziile, cind a vAzut cA rin pricepe nirnic - n-ai lost numai tu contra comunistilor. Cel mai bine ar fi sA le ardem!"... Le-au ars, si, incercind sA se convingA until pe altul cA nu-i paste nici o primejdie, n-au izbutit decit sA-si creascA reciproc spaimele i bAnuielile. Totusi, cu Clara alAturi, Cristescu, mirat cA lunile de aclimatizare nu-I duseserA la ocnA, insufletit de speranta cA, poate, minunea de pinA afunci se va permanentiza, deveni inaintea tuturor colaboratorilor, fArA sA stie al doilea director adjunct: titular si aclimatizat.

Doamna Soutzo-Cristescu sezia lucrurile de la inceput, din ceasul primel vizite mai lungi a sotului ei acas la Clara. Acas", adicA Intr-o dimArutrt mobilatA oarecare, Intr-un bloc cu cinci etale. A doua zi dimi- neata, cind Cristescu era la facultate, Clara Serb se vAzu chemat urgent la palatul Soutzo". Doarnna ii vorbi In antreu, scurt, pe geau, ca orke femeie trit o bun parte din viat printre misiti, geamb4i, arendai. angrositi de cereale si contrabandisti de devize:

Etr, fatA, o duc acurn numai din ce-mi dA el al din ce vfnd. Am trei slugi, trAnesc tin frate lr pensie, tin cas deschis de douA ori pe aptrninl... De leaf a lui de la universitate n-o sA te atingi. Din cea de la voi, de la A.F.S.M poate cheltui cu tine partea lui: un sfert. Iti iese. intr-o lun, chiria, douA combinezoane milaneze, o pereche de ciorapi ca pentr-o servitoare, si-ti rimine de-un teatru, la galerie. Mai mull rt-o sA vezi barem un bAnut... Iti convine ? Bine. Nu ? Nu fe incurca : lasA-I, caut-ti unul cu casA mai usoarA... sau rnritA-te dracului, cA esti tinArA I Nu-i nevoie sA-i spui cA te-arn chemat. Du-te!

Clara 5erb s-a inrosit, a bilbitt ceva si a fugit, adinc rusinat. - Ei, halal ! a priceput-o doamna. il mai i iubeste I trinti usa

in urmA, furioasA a nu i-a lAsat numai zece la stil din leaf5 ; o linisti ins gindul cA, asa, nobletea si mArinirnia rAmineau de partea ei, nestirbite.

Cu ajutorul Clarei Serb, singurul orn pe lume cAruia nu-i ascundea nimic din gindurile lui, Cristescu incepu sA priceap5 ce se intimplA in lume, in tarA, la A.F.S.M., in casa i in familia lui : sA priceapA, insA, la nivelul priceperli fetei ; i nivelul acesta, teribil de mArginit, incepu sA se restringA i mai i pe mAsurA ce Clara, firesc, incepu s priceap multe lucruri la nivelul nepriceperii lui Cristescu. Terorizati de gindul tembelei ci spre ocrie, imbolnAvindu-se ori de cite ori treceau In revistA activita- tea lui Cristescu de peste zi i li se pArea cA profesorul scApase vreun cuvint nepotrivit izbutirA mentinA pozitiiie aproape doi ani. Cind in cele din urmA directorul adjunct al A.F.S.M.-ului fu concediat fAr perspec- five sigure kle ocnA, rAsuflarA amindoi aproape usurati. PrevAzAtoare,

www.dacoromanica.ro

BARMAN 29

Clara isi pstr serviciul, dar trecit iarsi la meseria ei de baz dactilo- graf in limba romin, german i maghiarg. Era hotrit s fac fat brbteste oricror greutti familiare.

Crictescu petrecea la Clara Serb toate dup amiezile : infra, la cinci- zeci i trei de ani, intr-o tomnatic lun de miere cu srutri putine dar sincere si cu bowie multe crti recitite, alturi de fata aceea care, in im- prejurri atit de grave, dovedea o formidabila capacitate de a dormi.

Doamna Soutzo ii telefora Clarei la serviciu Un singur lucru, fato s nu te-apuci s-i vinzi din crti. Tie ti-e

amant, mie mi-e sot cu acte : nit vinzi nimic Incolo, rmine cum a fost : un sfertl lar dac dup concediu ii taie leafa, faci cum stii dar nu vinzi nimic. Iti convine? Bine. Nu? Te priveste : cum te-ai incurcat, aa descurcA-te. Vremurite s-au schimbat te reclarn, i intri, fato, la zdup, pentru imoralitate de la regula proletar.

Au rmas lucrurile cum au lost pin in ziva cind Cristescu, nv- lind la Clara cu un coscogea vraf de ziare sub brat, ii comunic solemn c imprejurgrile repun pe tapet vechea chestiune cu toat forta" : ocna

Ziarele publicau o aceeasi informatie despre un grup de spioni-te- roristi, care, intre altele, plnuiser s sape in Bucuresti, pe sub citeva strizi i pe sub dealul mitropoliel, un hind, i ava, s arunce in aer sediul Marii Adunri Nationale. In grupul condamnatilor, un vr al lui Cristescu. Vr prin aliant. Legionar.

Era la mijloc o istorie veche si nenoriciti, ca toate vechile istorii ale profesorului. Cu ani in urm, in timpul campaniei electorale din 1937, vrul acesta ticluise un plan asemntor, doar c pe atunci era vorba despre sediul parlamenfului. Purta schita plnuitelor spturi in feaca pistolului (si purta pistol pentru c5, zicea, avusese de gind s piece vo- luntar in armata lui Franco) stirnind prin cafenele groaz sau admiratie. Infr-o zi, schita silpfiturilor czu sub nasul lui vru-su, profesorul, dupa ce mai intii fcuse ocolul unei vesele mese srbatoresti. (Doamn.a Soutzo- Cristescu serba ziva numelui). Cristescu privi desenul si cifrele ca pe o sarad stiintificg oarecare, ceru vrului unele lmuriri asupra loculut uncle se plnuiesc aceste lucrri", declar neauzit de nimeni c latet anguis in herba" 1 - i, mecanic, pentru c la discutiile din jur nu lua parte. incepu o minutioasti verificare a calculelor. 13Ag de seam cu acest prilej c vru-stt prin aliant, licentiat in litere i fizico-chimice, nu stia s inmulteasa o mgrime exprirnat in metri cu una exprimat in centi- metri... c din pricina asta calculele nu corespundeau... c in realitate era vorba despre deplasarea unei cantitti de pmint de 14.372 ori mai mare... c lucrurile vor fi ingreunate de intilnirea unor probabile pinze de ap5 freatic...

- In aceste probleme, -ii sftui vrul - bate intr-un otiurn cum dignitate 2 i adreseaz-te uniti inginer... Dar - intreab mai mult din po- litete - la ce, tunelul ?

- Ca s-arunc in aer parlamentul, ggtit bucalat! ii mugi vrul, conspirativ, In ureche ; apoi, mirat, in gura mare : Na S-a speriat

1) In iarb e ascuns un aarpe (cu sensul Aici o gre*eali.) 2) Retragere demn.

www.dacoromanica.ro

30 V. EM. GALAN

cu calculele lui Cristescu pe margine, a rmas la vru-su. Zece ani rnai tirziu, intr-o sear& stinghent de nipte certuri pentru

socoteal bneasca intre acelapi vr i generalui Mr pensie, fratele down- nei Soutzo, Cristescu iepi de dup paravan cu gind s caute un loc linitil intr-o cafenea. Iei chiar in clipa and vrul, trintind pe coltul pianului o hirtie desfcut, striga privindu-1 pe general in ochi :

- Vinde-ti paua, cizmele, piritenii, dar d-mi ! Cine nu d acum, cind punem pe tapet chestiunea asta, acela este un trdtor dar vzindu-1 pe Cristescu, se potoli : Erai pi tu, ggut budlat ? Neat a nu epti bun decit de matematic ! i aptept pin-I vzit inchizind upa.

Cind, muli dup aceea, Cristescu if numele lui vru-su pe lista spionilor teroripti condamnati, se ingrozi : n-avea nid o indoial c hirtia trinfit atunc,i pe coltul pianuhti purta inc socotelite lui ; c acurn hirtia aceea se afl in miinile unor agenti care-1 cutau ; CA-1 apteapt deci urrn- riri pi cercetri mai grele pi mai umilitoare decit inspi viitoarea condam- nare c, in orice caz, condarnnarea rminea inevitabil, deoarece el n-avea cum ipi dovedi nevinovtia ; c - intr-un cuvint - in viata lui atit de ridicol irosit intervenea un nou element, la fel cu toate celelalte... Izbuti s transmit groaza asta i Clarei, se convinser unul pe altul el intre procesul teroriptilor i concedierea lui fortat de la A.F.S.M. era probabil o Lucruri4e se complicaser i mai mult cind Clara, a direi cul- tur se intemeitt aproape mtmai pe vechi romane politiste, incerc s ima- gineze citeva alibiuri indrznete, - 5i Cristescu i sfirsi tomnatica haul de miere intr-o cumplit criz depresiv" cum pi-a pus singur diagnosticul.

Cfteva zile inainte de a-i expira concediul, fu chemat de Duma. Duma, fu politicos, binevoitor, intrind astfel bnuiefile lui Cristescu

tot atit cit i le-ar fi intrit vorbindu-i grosolan, cu reavointi, sau oricum altfel. I se nzri c Duma apteapt ceva, c face nipte aluzii, c vrea s provoace nite mrturisiri... Se gindi o clip c-i vorba mimai pi numai despre vru-su... vn.i si-i spun toat povestea t s scape... dar se sperie de-un asemenea gind (interzis de Clara chiar apa, ca gind I) Se sperie pin-ntr-atita, Inca ingim citeva fraze de neinteies chiar pentru el, ter- minate cu nipte ofuri resemnate pi un proverb italian stupid : in bocca chiussa, non entro mai mosca

Nu tocmai multumit, Duma ridica din umeri, nu-i ceu traducerea proverbului, ci, tot MN/Hind in mink' o hirtie, ii vorbi mult vreme despre nipte mari evenimente, foarte apropiate, menite s accelereze ritmul transformrilor socialiste pi in agricultur", despre ptiint i practic. despre rolul gospodriilor de stat, despre faptul c el, Cristescu, depi a cltorit atita in strintate, nu cunoptea bine nici un sat rorninesc, de