Viaţa începe la 40 de ani.docx
4
Viaţa începe la 40 de ani Criza vârstei de mijloc este doar o amintire. De fapt, nu e o criză, ci mai degrabă o perioadă de tranziţie, căci viaţa poate începe cu adevărat – şi deseori are o evoluţie mai spectacu-loasă – la vârsta a doua. În prima tinereţe, viaţa e tumultoasă, dar acaparată de ambiţii şi muncă multă, pentru că atunci ne căutăm cel mai bun drum în viaţă. Datorită progreselor în educaţie, medicină şi tehnologie, precum şi creşterii speranţei medii de viaţă, "criza vârstei a doua" se poate transforma într-o perioadă de "tranziţie" a vârstei de mijloc. Din ce în ce mai mulţi cercetători ajung la această concluzie deloc lipsită de temei. "Dacă ştii să fructifici ceea ce ai descoperit despre tine în prima jumătate a vieţii, cea de-a doua jumătate va fi mult mai împlinită", afirmă psihologul israelian, profesorul- doctor Carlo Strenger, într-un studiu publicat în Harvard Business Review. Specialistul de la Universitatea din Tel Aviv spune că în jurul vârstei de 35 de ani cei mai mulţi dintre noi sunt deja "aşezaţi". Sunt căsătoriţi, au copii, o locuinţă personală şi şi-au făcut deja o carieră. Cu alte cuvinte, la 40 de ani e timpul să ne bucurăm de viaţă şi de reuşitele noastre, dar şi să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut, pentru ca experienţele neplăcute să nu se repete. Astfel echipaţi, când vom mai avea dificultăţi vom fi mult mai bine pregătiţi să le facem faţă. MENTALITĂŢI PĂGUBOASE Ideea adânc înrădăcinată că pe măsură ce înaintăm în vârstă posibilităţile noastre sunt tot mai limitate este o premisă falsă. Adesea ne ucide speranţele încă din faşă şi, în consecinţă, ne blochează şi acţiunile. Este o resemnare, o predare nejustificată în faţa unor situaţii noi, neimpusă de nimeni, situaţii pe care numai mintea noastră le transformă în bariere de netrecut. Este o mentalitate extrem de păguboasă. Întotdeauna există o şansă, însă aceasta trebuie căutată cu răbdare, speranţă şi încredere. De câte ori nu am auzit fraze-şablon ca: "E prea târziu pentru mine!"... "La vârsta mea nu se mai poate"... "Asta mergea în tinereţe!"... "Ce-o să creadă lumea despre mine, că m-am prostit la bâtrâneţe?"... Din păcate, asemenea reflecţii nu sunt specifice numai persoanelor de vârsta a treia mai puţin împlinite, ci chiar şi celor ajunse la jumătatea vieţii. Aceste mentalităţi sunt învechite şi trebuie înlăturate fără ezitări, pentru că nu fac altceva decât să pună frână progresului personal. Erau valabile în alte vremuri, când educaţia în familie era rigidă, iar societatea era mai conformistă, rigorile, prejudecăţile şi ierarhiile acesteia oferind personalităţii individului prea puţin spaţiu pentru manifestarea "liberului arbitru".
-
Upload
frangypany -
Category
Documents
-
view
220 -
download
2
Transcript of Viaţa începe la 40 de ani.docx
Viaa ncepe la 40 de aniCriza vrstei de mijloc este doar o amintire. De fapt, nu e o criz, ci mai degrab o perioad de tranziie, cci viaa poate ncepe cu adevrat i deseori are o evoluie mai spectacu-loas la vrsta a doua.n prima tineree, viaa e tumultoas, dar acaparat de ambiii i munc mult, pentru c atunci ne cutm cel mai bun drum n via.
Datorit progreselor n educaie, medicin i tehnologie, precum i creterii speranei medii de via, "criza vrstei a doua" se poate transforma ntr-o perioad de "tranziie" a vrstei de mijloc. Din ce n ce mai muli cercettori ajung la aceast concluzie deloc lipsit de temei. "Dac tii s fructifici ceea ce ai descoperit despre tine n prima jumtate a vieii, cea de-a doua jumtate va fi mult mai mplinit", afirm psihologul israelian, profesorul-doctor Carlo Strenger, ntr-un studiu publicat n Harvard Business Review.
Specialistul de la Universitatea din Tel Aviv spune c n jurul vrstei de 35 de ani cei mai muli dintre noi sunt deja "aezai". Sunt cstorii, au copii, o locuin personal i i-au fcut deja o carier. Cu alte cuvinte, la 40 de ani e timpul s ne bucurm de via i de reuitele noastre, dar i s nvm din greelile pe care le-am fcut, pentru ca experienele neplcute s nu se repete. Astfel echipai, cnd vom mai avea dificulti vom fi mult mai bine pregtii s le facem fa.
MENTALITI PGUBOASEIdeea adnc nrdcinat c pe msur ce naintm n vrst posibilitile noastre sunt tot mai limitate este o premis fals. Adesea ne ucide speranele nc din fa i, n consecin, ne blocheaz i aciunile. Este o resemnare, o predare nejustificat n faa unor situaii noi, neimpus de nimeni, situaii pe care numai mintea noastr le transform n bariere de netrecut.
Este o mentalitate extrem de pguboas. ntotdeauna exist o ans, ns aceasta trebuie cutat cu rbdare, speran i ncredere. De cte ori nu am auzit fraze-ablon ca: "E prea trziu pentru mine!"... "La vrsta mea nu se mai poate"... "Asta mergea n tineree!"... "Ce-o s cread lumea despre mine, c m-am prostit la btrnee?"... Din pcate, asemenea reflecii nu sunt specifice numai persoanelor de vrsta a treia mai puin mplinite, ci chiar i celor ajunse la jumtatea vieii.
Aceste mentaliti sunt nvechite i trebuie nlturate fr ezitri, pentru c nu fac altceva dect s pun frn progresului personal. Erau valabile n alte vremuri, cnd educaia n familie era rigid, iar societatea era mai conformist, rigorile, prejudecile i ierarhiile acesteia oferind personalitii individului prea puin spaiu pentru manifestarea "liberului arbitru".
Dar ct timp aspiraiile noastre nu sunt rupte de realitate, la limita ridicolului sau a absurdului, nu e nimic ru n a ne face planuri ndrznee i dup 40 de ani.
ILUZIILE TINEREIIConvingerea c tinereea ne ofer posibiliti nelimitate este de fapt o iluzie. Provine din incompleta cunoatere de sine i din experiena de via insuficient pe care o avem atunci. La nceput lum deciziile bazndu-ne pe dovezi inconsistente despre abilitile noastre i mai mult pe curaj. Dar nu ne dm seama de asta. Pn la urm este armantul entuziasm specific vrstei.
"Iluzia unei liberti a tinereii se bazeaz, de asemenea, pe o idealizare retroactiv. Uitm de presiunile la care sunt supui: trebuie s urmm o coal bun de unde s ieim cu calificative superioare, apoi o slujb bun, unde s urcm ct mai repede scara ierarhic a succesului. Acestea sunt ambiii care se manifest pn n jurul vrstei de 30 de ani. Totodat, n miezul acestor eforturi trebuie s ne consolidm i identitatea, s ne dezvoltm aptitudinile i s ne formm respectul de sine", explic Strenger.
Condiia esenial pentru a realiza toate acestea este s nu confundm visul cu realitatea, ci s potrivim bine balana ntre aspiraii i posibiliti. n caz contrar, eecul i deziluzia care l urmeaz sunt de neevitat. "Cu toii avem fantezii despre ceea ce am putea ajunge n via - actori, cntrei, scriitori, moguli, lideri politici - dar, cnd oamenii cred prea mult c fantezia este o potenial realitate, dau de necaz", mai spune specialistul.
DEPRESIA, PRINCIPALUL SEMNCel mai frecvent semn al crizei vrstei de mijloc este depresia. Se manifest la ambele sexe i indiferent de starea material, de cea marital i de cea socio-profesional. Puine persoane sunt "ocolite" de aceast "cdere" sau o depesc mai uor. Depresia cu toate formele ei este foarte complicat i le d bti de cap pn i specialitilor. Se maifest mai puternic sau mai discret pe tot parcursul vieii, dar la vrsta a doua se acutizeaz.
Este momentul cnd muli dintre noi ncep s se simt deja btrni, neglijai, mai ales n relaiile de cuplu, unde se instaleaz frecvent monotonia. i relaiile cu copiii se manifest altfel. Cei mai muli i ncheie adolescena i dau deja semne c ar vrea s-i ia zborul din "cuib". i creeaz anturajul lor i i manifest din plin independena.
Dei tim bine toate acestea, picm totui n plasa melancoliei i a sentimentelor de nstrinare, de abandon n faa sorii. Nimic nu mai e ca-nainte, parc am realizat prea puin, parc nimeni nu mai are nevoie de noi, suntem "expirai", mbtrnii, nu mai strlucim, nu mai avem puterea de a muta munii din loc i, brusc, se crap hul sub noi.
Este o fals impresie, pentru c, de fapt, viaa i urmeaz cursul firesc. Dar noi suntem orbii de criza vrstei i nu vedem i jumtatea plin a paharului. Pentru c lururile nu sunt chiar aa, iar la 40 de ani ansele noastre nu sunt nc pierdute. Din contr, am ctigat foarte mult, suntem "copi", ajuni la deplina maturitate. E loc deci i pentru momente de fericire.
CURBA CRITICPe parcursul vieii, starea de fericire urmeaz un traseu cu maxime i minime, asemenea unui grafic n form de "U". Echipe de cercettori din Marea Britanie i Statele Unite, care au studiat acest fenomen n ri de pe toate continentele, au ajuns la concluzia c aa-numita "criz de la mijlocul vieii" apare att la brbai, ct i la femei, n jurul vrstei de 40 de ani. Momentul "critic" a fost identificat la vrsta de 44 de ani.
Criza dureaz civa ani, spre vrsta de 50 de ani ncheindu-se, iar tendina ascendent a strii de bine, de mplinire i satisfacie se reia, crescnd progresiv spre vrsta a treia.
Momentele de maxim fericire se manifest n copilrie. Nu degeaba i se mai spune i "vrsta de aur". O tendin asemntoare se instaleaz n jurul vrstei de 70 de ani, cnd se pot atinge stri de satisfacie i bucurie asemntoare celor trite la 20 de ani, dar, bineneles, n variant mult maturizat. Ieirea rapid din perioada critic depinde foarte mult de motivaiile persoanei i de capacitatea ei de introspecie i mai ales de contientizare a faptului c este doar un sindrom depresiv, care nu trebuie lsat s evolueze pn n stadiul patologic.
UN NOU NCEPUT"Niciodat nu e prea trziu!", spune o vorb. Chiar dac am ajuns la maturitate i fie c suntem mplinii, fie c unele necazuri ne-au stricat planurile, cum ar fi un divor sau un job de care ne-am sturat, e ntotdeauna loc de mai bine i de schimbare. n privina carierei, tot mai multe persoane trecute de 40 de ani vor o schimbare i chiar se ntmpl s poat s-o i fac.
n ciuda unor prejudeci sau chiar a unor realiti privind unele dezavantaje care apar o dat cu vrsta, sunt i angajatori care tiu s identifice n ele cteva caliti care nu sunt frecvente la persoanele mai tinere: experiena i stabilitatea profesional, contiinciozitatea i rbdarea. n fond, toate acestea nseamn rentabilitate, i cine n-ar avea nevoie de asemenea angajai?!...
i pe plan sentimental exist a doua ans. Se spune c "dragostea nu are vrst". n schimb are diferite nuane. La vrsta a doua, sentimentele nu mai au tumultul tinereii. Sunt mai profunde, apare nevoia de echilibru i siguran, mai ales la femei. Dragostea cunoate o nou perioad romantic, plin de atenie i tandree din partea partenerului. Exist mari anse ca persoanele care nu i-au gsit perechea potrivit pn la aceast vrst sau cele care au trecut printr-un divor s dea marea lovitur. Iar relaia s dureze mult i bine. i viaa sexual este mai mplinit, pentru c fiecare tie exact ce dorete de la cellalt.Mndria vrsteiE cazul s facem un mic bilan n genul "ce-am avut i ce-am pierdut" i "ce-am fcut i ce a fi putut s fac", iar calculul nu trebuie s se ncheie aici, ci cu deviza-cheie "ce mai am de fcut de-acum ncolo, pentru a-mi mplini viaa". Dac depunem armele n-am rezolvat nimic. Nu facem dect s risipim achiziiile noastre importante, toat lucrarea noastr cu noi nine. Din contr, ceasul evoluiei personale trebuie "resetat" pentru viitoarea perioad a vieii, a crei bucurie de a tri ne rmne s o descoperim i s-i adugm toat zestrea noastr de pn acum.Cu alte cuvinte, trebuie s avem sentimentul mdriei vrstei noastre. S nu-l inem ncuiat n noi, ci s-l lsm s se manifeste, s-l trim din plin! Este unul dintre cele mai frumoase sentimente.
