CAPITOLUL II. IMPLICATII ALE FLUXURILOR INVESTITIONALE INTERNATIONALE

2.1. Evolutia fluxurilor investitionale pe plan global

Deschiderea frontierelor naionale pentru capitalul strin a devenit trstura cea mai caracteristic a globalizrii. In condiiile globalizrii, menioneaz D. Moldovan, locul comerului, ca form principal a internaionalizrii vieii economice, il ia producia organizat, in cea mai mare parte, de ctre societile transnaionale [26, p.19].Una din existentele capitalului transnational din tarile avansate este predispunerea investitorilor straini de a investi in intreprinderile altor tari mai mult, decat in firmele nationale si aceasta predispunere are la baza si preponderent interese economice

Creterea rolului ISD i transformarea acestora in trstura principal a globalizrii se datoreaz faptului c aceste investiii sunt avantajoase nu doar pentru rile investitoare, ci i pentru rile-recipiente. In opinia cercettorului roman Ion E.Anghel, fluxurile investiionale directe se formeaz in dependen de urmtoarele obiective concrete [6, p.53]:

a) Pentru rile investitoare:

1. aprovizionarea cu materii prime i resurse energetice din rile-gazd;

2. fructificarea unor factori de producie disponibili in ara-gazd;

3. exploatarea posibilitilor de desfacere a produselor pe pieele rilor-gazd.

b) Pentru rile-gazd:1. obinerea unor tehnologii de varf;

2. retehnologizarea cu efecte asupra modernizrii structurii produciei i asupra generrii de

progres tehnic; 3. crearea de noi locuri de munc;

4. dezvoltarea unor noi ramuri;

5. management performant.

Dup o cretere continu pe parcursul a patru ani, in 2007, fluxul ISD a crescut cu 30% i au atins cifra de 1 833 mlrd. USD. In pofida crizei financiare i creditare, aceast tendin de creterea s-a inregistrate in toate dintre cele trei grupuri de state: statele dezvoltate, statele in curs de dezvoltare, statele cu economie in tranziie din sud-estul Europei i statele membre CSI.

Aceasta crestere se explica in mare parte cresterii economice relative ridicate si a rezultatelor bune inregistrate de corporatiile transnationale in majoritatea tarilor lumii. Nivelul ridicat al investitiilor straine directe in dolari se datoreaza intr-o oarecare masura si deprecierii puternice a dolarului in raport cu celelalte monede importante.

Fluxul de angajare in corporaiile internaionale atinge cifre destul de ridicate, astfel in 790 000 filiale ale companiilor internaionale au fost angajai peste 82 mil oameni in anul 2007. In rezultatul creterii cifrei de afaceri a filialelor companiilor internaionale, rata profitului reinvestit a constituit 30% din fluxul ISD. Statele dezvoltate au atras aproximativ 21% din fluxul global de ISD [62, p72]. n plan regional trend-ul ISD se axeaz pe indicatorii ce urmeaz. Fluxul de capital in rile dezvoltate au atins cifra de 1 248 mlrd. USD, in care SUA ii pstreaz prima poziie, urmat de Marea Britanie, Frana Canada in topul rilor cu cele mai mari investiii. Uniunea European este regiunea care a inregistrat cel mai mare flux de ISD, aproximativ 2/3 din fluxul orientat in rile dezvoltate. In rile in curs de dezvoltare fluxul ISD a atins cifra de 500 mlrd. USD, o cretere cu 21% fa de anul 2006. In rile din sud-estul Europei i CSI fluxul ISD a inregistrat creteri de 50%. Din grupul rilor in curs de dezvoltare, cele mai mari recipiente de ISD au fost China, Hong Kong i Federaia Rus(anexa 1).

Nivelul record al ISD inregistrat in 2007 se datoreza in mare masura activitatii achizitiilor si fuziunilor, venitul carora a crescut simtitor in aceasta perioada, atingind 1637 miliarde dolari, astfel depasind recordul precedent stabilit in 2000. Criza creditului ipotecar care a demarat in SUA nu a afectat vizibil activitatea fuziunilor si achizitiilor, ci din contra in a doua jumatate a anului 2007 s-au derulat operatiuni de mare anvergura, ca de exemplu achizitia dABN-AMRO Holding NV pentru o suma de 98 miliarde dolari, de consortiul Royal Bank of Scotland, Fortis si Santander - operatiunea cea mai importanta din istoria sectorului bancar [62, p.90].

In aceasta perioada guvernele sint preocupate spre atragerea ISD. Dei crete ingrijorarea i sunt promovate ideile in vederea sporirii msurilor protecioniste, cursul general al politicilor demonstreaz o cretere a deschiderii fa de ISD, iar instituiile administrative tind s confere mai mult atractivitate climatului investiional. Politicile guvernamentale in cea mai mare parte sunt orientate spre stimularea ISD, decizii in acest sens fiind adoptate mai des. Acordurile de facilitare i stimulare a proceselor investiionale precum i revizuirea acordurile investiionale existente manifest o tendin de cretere. La sfaritul anului 2007 au fost incheiate aproximativ 5600 acorduri de protejare a investiiilor (acorduri bilaterale investiionale 2608, acorduri de evitare a dublei impuneri 2730 i acorduri de liber comer 254). Criza financiar global din anul 2007 au afectat ntr-o msur limitat fluxurile ISD, efectele acesteia fiind resimite n 2008.

Problema lichiditilor generat de criza financiar i devalorizarea dolarului SUA au cauzat perturbri in activitatea investiional a multor corporaii (cu preponderen din SUA), astfel de micorarea fluxul ISD fiind afectat creterea in rile in curs de dezvoltare. Totodat fluxul ISD in rile in curs de dezvoltare vor avea de suferit mai puin, fiind conturat o tendin optimist i o atitudine mai atent pentru corporaiile transnaionale.

n dinamica fluxului de ISD n i din rile din Europa de sud-est i CSI s-a pstrat o tendin mare de cretere i au fost atinse noi recorduri. Ca i in majoritatea regiunilor, fluxurile de ISD din rile din Europa de sud-est i CSI au atins cote fr precedent. Fluxul de ISD a crescut al 7-lea an consecutiv i a atins cifra de 86 mlrd. USD ceea ce reprezint cu 50% mai mult decat in anul 2006 [61, 62]. In CSI atractivitatea ISD a fost determinat de creterea rapid a pieei mrfurilor de larg consum i resurselor naturale existente, in timp ce, in rile din Europa de sud-est, ISD au fost atrase in cea mai mare parte de procesul de privatizare. Totodat, in anii ce urmeaza se observa incetiniri de flux de intrri i ieiri de capital in rile dezvoltate avand in vedere influena crizei pe pieele financiare in imbinare cu ritmul sczut de cretere a economiilor acestor state.

O particularitate a rile n curs de dezvoltare este nevoia de investiii n domeniul infrastructurii. Existena unui sistem infrastructural i calitatea acestuia este una din condiiile primordiale care contribuie la sporirea creterii i dezvoltrii social-economice. Astfel, infrastructura este tratat ca o condiie prealabil, existena creia, in rile in curs de dezvoltare pot spori i susine ritmul creterii. Nevoia de investiii n infrastructur n rile n curs de dezvoltare cu mult depesc sumele investite de guverne i de sectorul privat ceea ce face resimit lipsa finanrii n acest domeniu. Anual rile in curs de dezvoltare aloc pentru dezvoltarea infrastructurii in medie 3-4% din PIB, in timp ce pentru reducerea srciei sumele cheltuite trebuie s fie de 7-9% din PIB (calcule ale Bncii Mondiale). Pe fondul valorii investiiilor necesare in infrastructur, se profileaz tendina de liberalizare a sectorului infrastructurii i de deschidere a acestuia ctre sectorul privat, treptat statul asumandu-i un rol de reglementare normativ i de supraveghere. Guvernele creeaz o deschidere mult mai larg in ramurile infrastructurii industriei i serviciilor pentru sectorul privat, inclusiv i pentru corporaiile transnaionale. Astfel, pe msura liberalizrii domeniului infrastructurii, statul ii asum mai mult un rol de regulator al activitilor efectuate de ctre companiile private. Caracteristicile acestor raporturi se vor modifica concomitent cu progresul tehnico-tiinific, acumularea de experien i schimbarea prioritilor politice.

Participarea corporaiilor transnaionale in proiectele de infrastructur este in cretere esenial, atat in rile dezvoltate cat i in rile in curs de dezvoltare. In perioada anilor 1990-2006 investiiile in infrastructur au crescut de 31 ori (786 mlrd. USD) i in rile in curs de dezvoltare de 29 ori atingand cifra de 199 mlrd. USD. Acest indicator este in cretere continu, cu preponderen in urmtoarele sectoare ale economiei: energetic i telecomunicaii, i mai puin in transport i asigurare cu ap potabil. In general, cota infrastructurii in fluxul global de ISD este 10% comparativ cu 2% in anul 1990. In general, procesul de globalizare a investiiilor in infrastructur a ocolit grupul rilor slab dezvoltate crora le-a revenit doar 2% din investiiile in infrastructura statelor dezvoltate.

Fr o baz instituional i regulatorie adecvat atragerea corporaiilor transnaionale rmne sarcina guvernelor. Statele recipiente trebuie s cunoasc rspunsul la intrebarea cand este oportun s atrag corporaiile transnaionale pentru dezvoltarea infrastructurii. La fel, este in sarcina guvernelor rmane gsirea cilor pentru ca proiectele cu participarea corporaiilor transnaionale s aduc efectul scontat in domeniul dezvoltrii. Dei multe state in curs de dezvoltare tind s atrag investiii strine pentru dezvoltarea infrastructurii, convingerea companiilor s-i investeasc capitalul este tot mai complicat. Creterea cererii din partea statelor dezvoltate i din partea statelor cu piaa in formare impune investitorii s caute o rentabilitate mai mare pentru un asemenea nivel de risc. Fr subsidii n diverse forme este problematic de atras corporaiile transnaionale n economie (anumite sectoare ale industriei).

In asemenea situaii instituiile guvernamentale, care se ocup de finanarea dezvoltrii pot aprea in calitate de instituii financiare mobilizatoare, in asemenea ramuri ca electroenergetic, transport, care creeaz premise serioase i poteniale de sinergie dintre investiiile strine i ajutorul guvernelor

Fluxul global de ISD in anul 2008 a scazut cu 21%, atingand valoarea de 1,4 trilioane USD. Aceasta evolutie se datoreaza inceputului recesiunii economice globale, inaspririi conditiilor de creditare, scaderii profiturilor corporative si perspectivelor incerte de crestere economica mondiala pe termen scurt. Efectele crizei mondiale variaza intre regiuni si tari, imprimand astfel un impact diferit asupra caracteristicilor geografice ale fluxului de investitii straine directe [64].Situatia actuala este foarte diferita de cea generata de ultima criza financiara, care a inceput in tarile in dezvoltare din Asia in anul 1997, avand un impact negativ asupra fluxului de ISD atrase de acestea, in special Indonezia.

Spre deosebire de precedenta criza, cea actuala a fost declansata in tarile dezvoltate, extinzandu-se rapid si la tarile in dezvoltare si cele in tranzitie. Tarile dezvoltate sunt cele mai sever afectate de criza globala, in tarile in dezvoltare inregistrandu-se in majoritatea cazurilor efecte indirecte, influentand astfel caracteristicile locationale ale investitiilor straine directe.

Datele pentru anul 2008 releva faptul ca in multe tari dezvoltate fluxul de investitii straine directe atrase a inregistrat o scadere considerabila de 33% comparativ cu anul 2007, datorita adancirii problemelor cu care se confrunta institutiile financiare si crizei de lichiditati de pe piata monetara si financiara. Reducerea veniturilor corporatiilor transnationale din tarile dezvoltate si scaderea creditelor acordate de sindicatele bancare au limitat semnificativ finantarea pentru investitii [64, p.78].

In timp ce intrarile de ISD au sczut la nivel global i in rile dezvoltate, acolo unde criza financiar ii are de fapt originea, fluxurile ctre rile in curs de dezvoltare i economiile in tranziie din Europa de Sud-Est i Comunitatea Statelor Independente (CSI) au continuat s creasca. Acest lucru reflecta, in parte, intarzierea cu care scaderea economica i-a croit drum prin economiile rilor in curs de dezvoltare i a afectat cate putin exporturile lor.

Aceast dinamic, impreun cu datele preliminare pentru primul trimestru din 2009, explic declinul fluxurilor de ISD in toate gruparile de state din a doua jumtate a anului 2008 (figura1).

Figura 1. Influxurile de ISD gobale si pe grupe de economii 1980-2008 (miliarde USD )Sursa: UNCTAD, Raportul Mondial al Investiiilor 2009: Corporaii transnaionale, Productie Agricola i Dezvoltare ,Criza a schimbat peisajul ISD, proportia fluxurilor de ISD la nivel global detinuta de economiile in curs de dezvoltare i de tranziie crescand in 2008 la 43%. Aceast schimbare a configuraiei influxurilor se datoreaz in mare parte declinului intrarilor de capital in rile dezvoltate, care in 2008 s-au comprimat cu 29% (962 miliarde de dolari SUA) comparativ cu nivelul din anul precedent. Chiar i aa, Statele Unite ale Americii a rmas cel mai mare receptor de investitii, urmat de Frana, China, Regatul Unit i Federaia Rus. Prezena Chinei i a Federaiei Ruse in topul celor cinci ri beneficiare este dovada schimbrii peisajului ISD.

Influxurile de ISD ctre economiile in curs de dezvoltare au crescut cu 17%, la 621 miliarde dolari SUA, Asia de Sud, de Est, de Sud-Est i Oceania reprezentand aproximativ jumtate din aceste fluxuri. Africa a inregistrat cea mai mare cretere (27%). Influxurile ctre America Latini Caraibe au continuat s creasc (pan la 13%), la fel i cele ctre Asia de Vest (pan la 16%). rile cel mai puin dezvoltate au atras un record de ISD in valoare de 33 de miliarde dolari SUA in 2008. Economiile de tranziie din Sud-Estul Europei i din CSI au raportat de asemenea un nou record, cu influxuri atingand 114 miliarde dolari SUA. Ins in 2009 fluxurile de ISD ctre toate regiunile sufera un declin [ 64, p.100].

Fluxurile de ISD din rile dezvoltate au sczut in 2008 mai lent (-17%) decat influxurile. Statele Unite i-au meninut poziia de cea mare sursa unic de ISD, urmat de Frana, in timp ce

Japonia, cu o cretere de 74% a fluxurilor de ISD, a intrat pe lista primelor cinci ri ca ISD.

In general, fluxurile din regiunile in curs de dezvoltare au continuat s creasc, atingand 293 miliarde dolari SUA in 2008, cu toate c performanele fiecrei regiuni au variat.

Corporaiile transnaionale din America Latini din Asia de Est - in special China s-au angajat intr-o expansiune semnificativ spre exterior. Asia de Vest, pe de alt parte, a raportat o scdere substanial a fluxurilor de ISD. Dintre economiile in curs de dezvoltare i de tranzitie, cele mai mari trei surse de investiii straine directe au fost Hong Kong (China), Federaia Rus, i China, care s-au clasat in topul celor 20 de investitori din lume (figura 2).

Intrari de isd Iesiri de isd

Figura 2. Fluxurile globale de ISD, top 20 economii, 2007-2008

Sursa: UNCTAD, Raportul Mondial al Investiiilor 2009: Corporaii transnaionale, Productie Agricola i Dezvoltare ,anexa tabel B.1i FDI/TNC , (www.unctad.org/fdistatistics )Un factor major care a contribuit la scderea ISD la nivel mondial a fost retragerea masiva a investitiilor CTN la nivel mondial. Incepand cu mijlocul anului 2008, aceste retrageri - care ar putea reprezenta si investitii repatriate, anularea imprumuturilor sau rambursari de datorii catre firmele-mama au depit fluxurile brute de ISD intr-o serie de ri. Reprezentativ pentru acest curent a fost faptul c aproximativ o treime din fuziunile i achiziiile transfrontaliere din cursul anului 2008 i din prima jumtate a anului 2009 au implicat vanzarea filialelor strine ctre alte companii.UNCTAD lanseaza Monitorul cu privire la tendintele globale ale investitiilor (Global Investment Trends Monitor) care propune o evaluare actualizata a fluxurilor mondiale de ISD. Primul numar al acestui buletin este consacrat evolutiei ISD la nivel mondial in al doilea trimestru al anului 2009 si ofera estimari pentru al treilea trimestru. Asadar, in tarile G-20, fluxurile ISD au progresat cu 38% in al doilea trimestru al anului. Conform monitorului volumul de ISD in 2009 trebuie sa ramina putin inferior celui din 2008.

Fuziunile i achiziiile transfrontaliere - o sursa major de cretere a ISD in anii precedeni au sczut considerabil, pe msur ce s-au blocat pieele financiare in a doua jumtate a anului 2008. Luand anul respectiv ca un intreg, valoarea unor astfel de tranzacii s-a redus cu 35%, la 673 miliarde dolari SUA (un nivel aproximativ egal cu cel din 2006), iar in 2009 valoarea tranzaciilor i achiziiilor a continuat s scad. Scaderea anuala a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere a ajuns la 76% in primul trimestru al anului 2009 [63, 64].

Fondurile de investitii, care printr-un sistem controlat de achizitii au alimentat cresterea anterioara a fuziunilor si achizitiilor, au vzut cum valoarea tranzaciilor lor transfrontaliere a sczut cu 38% in 2008, scderea fiind si mai accentuat in prima jumtate a anului 2009. Cu toate acestea, analizand tendina general, fondurile suverane de investiii au inregistrat o cretere a investiiilor strine directe in 2008. Valoarea fuziunilor i achiziiilor lor transfrontaliere forma de investiii strine directe predominant folosita de fondurile suverane - a urcat rapid cu 16%, la 20 miliarde dolari SUA. Totusi, aceste fonduri au fost si mai mult afectate de criza economica si financiar, valoarea investiiilor lor anterioare reducandu-se rapid.

In mediul actual al turbulenelor financiare i al interveniilor guvernamentale masive in economii, anul 2008 i inceputul lui 2009 s-au remarcat prin lipsa unei tendine generale de protecionism a politicilor publice fata de marile investiii.

Studiul anual al UNCTAD intitulat Modificri ale legislaiei i ale reglementrilor naionale in domeniul ISD, indica faptul c in cursul anului 2008 au fost introduse 110 msuri noi referitoare la ISD, dintre care 85 au fost mai favorabile ISD [73, 64, p.101]. Comparativ cu 2007, procentul de msuri mai puin favorabile pentru ISD a rmas neschimbat (tabel 1).

Tabel 1

Modificrile regimurilor investitionale ale tarilor lumiiin anii 1992-2008Rata de crestere

Indicatori 1992-19941995-19992002200320042005200620072008

Nr de tari care au modificat regimul investitional4966728210392915855

Nr de modificari9513224624227020317798110

Modificari mai favorabile pentru ISD941212342182341621427485

Modificari mai putin favorabile pentru ISD11112243641352425

Sursa: UNCTAD, Raportul Mondial al Investiiilor 2009: Corporaii transnaionale, Producie Agricol i Dezvoltare ,Tabel I.14

Dupa criza i pe masura ce economia mondial se redreseaza, ieirea fondurilor guvernamentale din industriile suferinde ar putea constitui un catalizator al noului val de fuziuni i achiziii transfrontaliere, relev studiul. CTN-urile din industriile mai puin sensibile la ciclul de afaceri i care inregistreaza o cerere constanta (cum ar fi domeniul agro-industrial i unele servicii), precum i cele cu perspective pozitive de cretere pe termen lung (de exemplu produsele farmaceutice) au cele mai bune perspective i sunt, prin urmare, cele care ar putea conduce la un nou boom al investitiilor straine directe, se arata in raport. Sondajul UNCTAD privind perspectivele investitiilor la nivel mondial (WIPS) 2009-2011, o perspectiv interna a efectelor crizei asupra fluxurilor de investiii, arata ca in anul 2009, investitiile straine vor scadea sub 1200 de miliarde USD, fata de 1400 de miliarde, ct fusese nivelul investitiilor straine in 2008. Este de asteptat ca recuperarea sa fie lenta in 2010, fara a depasi 1400 USD, dar sunt sperante ca in 2011, volumul investitiilor straine directe se va apropia de 1800 de miliarde USD, subliniaza sondajul. n 2009, fluxurile de ISD catre toate regiunile se vor diminua, in comparatie cu anul 2008, subliniaza autorii WIPS, care explica situatia prin scaderea sumelor dedicate investitiilor de care dispun companiile transnationale [73]. Conform sondajului se prevad urmatoarele tendinte pe anii 2009-2011:

- Tarile dezvoltate raman principalele surse si destinatii; - Creste prezenta investitorilor (STN) din Rusia, China, India;

- Orientarea investitorilor catre domenii industriale mai putin afectate de criza (ind. farmaceutica, alimentara, informatica, energetica);

- CrestereaISD in servicii legate de afaceri, serv. financiar-bancare sau telecomunicatii;

- Cresterea nr. de cazuri in care investitorii straini se asociaza cu parteneri locali.

2.2. Repartizarea regionala a fluxurilor de ISD

Pe parcursul anilor, incepind cu anul 2000 si pina in anul 2007 fluxurile de investitii straine directe au inregistrat ritmuri inalte de crestere. Perioada anilor 2008-2009 este relativ stabila, fiind afectata de o criza financiara cu implicatii negative asupra fluxurilor de investitii straine directe, care au inregistrat evolutii descrescatoare in acest rastimp.Situatia creata se prezinta diferit atit in tarile dezvoltate cit si in cele in curs de dezvoltare si tarile in tranzitie. Repartizarea regionala a fluxurilor de investitii straine directe are si ea tendinte specifice, generate in mare masura de criza financiara care ainceput sa se simta la sfirsitul anului 2007.

Astfel in continuare se va analiza cum au evoluat fluxurile regionale de investitii straine directe conform rapoartelor globale ale investitiilor realizate anual de catre UNCTAD.

Conform Raportului Global al Investitiilor 2008, Fluxurile din 2007 au depasit recordul detinut anterior de anul 2000 cu aproximativ 400 de miliarde de dolari americani. Tendinta ascendenta din 2007 a fost vizibila in aproape toate regiunile si subregiunile lumii si in toate cele trei grupari economice: tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si economiile de tranzitie din sud-estul Europei si din Comunitatea Statelor Independente (CSI) (anexa1).

Stocul de ISD la nivel global a ajuns la 15.000 de miliarde de dolari americani, conform raportului. Aceasta reflecta scala activitatilor derulate de aproape 79.000 de corporatii transnationale (CTN) din intreaga lume, care detin aproximativ 790.000 de filiale in strainatate.

Se estimeaza ca vanzarile, valoarea adaugata si exporturile acestor filiale au crescut cu 21%, 19%, si, respectiv, 15% in 2007 [64, p.33].In Africa fluxurile de ISD au crescut pina la 53 mlrd USD in 2007, cea ce constituie un record mondial. Acest fapt se explica prin inviorarea pietelor produselor de baza, rentabilitatii crescinde a investitiilor. In 2007 majoritatea proiectelor investitionale erau legate de extractia resurselor naturale. In pofida intrarilor masive de ISD, totusi cota parte a Africii in totalul ISD ramine a fi de 3%. Corporatiile transnationale din SUA si din Europa sint principalii investitori in regiune, urmati de investitorii locali, in special Africa de Sud. CTN din Asia au investit in special in industria extractiva si infrastructura petroliera si a gazelor naturale. Cele mai multe investitii au fost primite de Africa de Sud, fiind urmata de Africa de deVest, Africa de Nord. Regiunea centrala si de est au primit cele mai putine investitii straine directe [ 63, p.40].

Fluxurile de ISD ctre Africa au ajuns la un record de 88 miliarde dolari SUA, in 2008. Cu toate acestea, pe baza datelor preliminare, in primul trimestru al anului 2009 au sczut cu aproximativ 67% (tabelul 2).

Tabel 2 Fluxurile de ISD in tarile selectate din Africa, 2008-2009, pe trimestru (mln USD)

Sursa: UNCTAD, Raportul Mondial al Investitiilor 2009 : Corporaii transnaionale, Producia agricol i Dezvoltare , tabel II.3

In 2007 fluxurile de ISD ctre continent au continuat s fie concentrate in doar cateva ri, lucru marcat de o cretere puternic a capitalului catre Africa de Vest. ri precum Ghana i Guineea au vzut cum influxurile lor anuale s-au dublat, depasind 1 miliard dolari SUA fiecare.In sudul Africii, creterea de ISD a fost aproape in intregime determinata de performantele Angolei i Africii de Sud. Africa Centrali Africa de Est au raportat si ele cresteri ale influxurilor, dar intr-un ritm mult mai lent. In Africa de Nord s-au inregistrat scaderi ale influxurilor din Egipt (chiar i dupachizitionarea Grupului OCI Cement de catre Lafarge Cement SA contra sumei de 15 miliarde dolari SUA), Libia si Maroc.

Scderea drastic a investiiilor strine directe pe continentul african din primul trimestru al anului 2009 a avut consecinte importante pentru activitile de dezvoltare, ISD fiind o contribuie major la formarea brut de capital fix: cota lor a fost de 29% in 2008. In plus, influxurile de ISD catre cele 33 de ri cel mai putin dezvoltate din Africa, care au atins punctul culminant in 2008, dup opt ani consecutivi de cretere economic, sunt pe punctul de a se prabusi. Acest lucru se datoreaz unui ragaz al crizei indus de cererea mondiala de marfuri, atracia major pentru ISD in aceste economii.

Iesirile de ISD de pe continent, care constituie doar 3% din investitiile rilor in curs de dezvoltare, sunt in declin. Ele au inregistrat o scdere de 12%, de la 10,6 miliarde dolari SUA in

2007 la 9,3 miliarde dolari SUA in 2008, in special din cauza retragerilor de investitii de catre corporatiile transnationale din Africa de Sud. Acest lucru se reflect intr-un declin de 17% al valorii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere incheiate de CTN africane. In ciuda scderii de ansamblu, a existat o cretere semnificativ a valorii transfrontalier incheiate de CTN africane in sectorul serviciilor financiare [62, p.38].

Perspectivele pentru ISD in Africa sunt strans legate de redresarea pieelor globale. In timp ce China a devenit un investitor important acolo, rile dezvoltate, in special Statele Unite ale Americii i statele membre ale Uniunii Europene, rman si in 2008 piete i surse de capital importante.

Rspunsurile la Sondajul UNCTAD privind perspectivele investitiilor la nivel mondial (WIPS) 2009-2011 indic faptul c, in comparaie cu rezultatele din anul 2007, CTN din intreaga lume au in vedere o cretere atat fata de numrul, cat i de valoarea investiiilor in Africa pan in 2011.

Asia de Sud, de Est, de Sud-Est si Oceania receptioneza aproximativ jumatate din totalul de ISD din tarile in curs de dezvoltare, atingind in 2007 o suma de 249 mlrd USD. China si Hong Kong au ramas primele doua destinatii importante ale ISD dintre tarile in curs de dezvoltare. In ceea ce priveste investitiile straine efectuate de catre Asia de Sud, de Est, de Sud-Est in strainatate, trebuie de mentionat ca acestea au atins o suma de 150 mlrd USD, fapt care a demonstrat importanta crescinda a tarilor in dezvoltare in calitate de investitori straini.

Asia de Sud, de Est i de Sud-Est nu a reusit s scape de ocul crizei economice si financiare, iar investiiile strine directe (ISD) au incetinit din ultimul trimestru al anului 2008, relev Raportul Mondial al Investiiilor 2009, elaborat de UNCTAD. Cu toate acestea, inceputul lui 2008 a marcat o cretere cu 17% a ISD in regiune, ajungand la un record de 298 miliarde dolari SUA pentru acel an (anexa 1).

Performanele principalelor economii din regiune in atragerea de investiii strine directe au variat semnificativ. Cu influxurile sale la un nivel istoric de 108 miliarde dolari SUA) in 2008, China a devenit a treia mare ar beneficiar de ISD (dup Statele Unite ale Americii i Frana) din lume. Fluxurile de ISD ctre India au crescut in 2008, ajungand la un record de 42 miliarde dolari SUA. Aceste fluxuri au fost determinate de investiiile corporaiilor transnaionale in industria manufacturiera i in servicii [64, p.40]. Performanele puternice ale celor mai mari dou economii emergente, chiar i in timpul actualei crize, a contribuit la remodelarea peisajului fluxurilor de investiii strine directe in regiune, precum i in lume: acestea au reprezentat jumtate din influxurile de ISD din regiune i aproximativ 10% din intrarile de capital de la nivel mondial. In timp ce influxurile ctre Republica Coreea si Hong Kong (China) au crescut, au sczut brusc cele din Singapore i Provincia Taiwan din China. In Malaezia i Thailanda, influxurile de ISD au sczut uor. Un numr de ri din Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia i Vietnam, au reusit in pofida crizei sa menin un nivel ridicat al investiiilor strine directe.

Ieirile de ISD din Asia de Sud, Est, precum i de Sud-Est au crescut cu 7%, la 186 miliarde dolari SUA in 2008. Ieirile de ISD ctre rile dezvoltate au crescut ca urmare a eforturilor firmelor asiatice de a achiziiona active strategice in strintate. Cu toate acestea, din cauza impactului negativ al crizei globale asupra CTN din Asia, ieirile de ISD din regiune vor incetini in mod inevitabil in 2009, dar intr-o msur mai mic decat in alte pri ale lumii.

China i India au devenit surse importante de investiii in afara granitelor: ponderea lor in totalul ieirile regionale a crescut de la 23% in 2007 la 37% in 2008. ISD din China, in special, au crescut, ajungand la 52 miliarde dolari SUA in anul 2008, in cretere cu 132% fata de 2007 i isi vor mentine tendinta si in 2009. Cutrile de ISD din China au luat amploare, companiile chineze din minerit i industria metalelor devenind din ce in ce mai active in achizitionarea de active peste hotare. In plus, o fluctuaie semnificativ a ratelor de schimb i a preurilor, datorate

crizei, au creat oportuniti pentru ca aceste firme s incheie mai multe fuziuni i achiziii transfrontaliere.

Ieirile din cei patru dragoni asiatici din Asia au sczut: cu 2% in Hong Kong, cu 7% in Provincia Taiwan, cu 18% in Republica Coreea de Sud i cu 63% in Singapore. Ieirile din aceste ri in 2008 s-au ridicat la 60 miliarde de dolari SUA, respectiv 10 miliarde dolari SUA, 13 miliarde dolari SUA i 9 miliarde dolari SUA. Cei patru dragoni au fost puternic afectati de criz i ponderea lor in ieirile de ISD din regiune a continuat s scad [64, p.90].

Avand in vedere c economiile din regiune sunt puternic dependente de cererea extern, ieirile ISD ar trebui s inceap screasca in cazul in care economia global isi revine. In plus, tendina general in rile din Asia de a face politicile naionale i legislaia mai favorabile investiiilor strine directe deschide si mai multe oportuniti pentru companiile strine care vor sa incheie afaceri in aceasta zona. Modul in care politica guvernului a abordat criza financiar i consecinele sale economice, in ri precum China, Malaezia, Republica Coreea i Thailanda a

jucat un rol important in crearea unor condiii favorabile pentru o redresare economica i a influxurilor de ISD. In China, de exemplu, rspunsurile fiscale proactive pentru susinerea creterii economice, inclusiv pachetul de stimulente de 580 miliarde dolari SUA i politica monetar expansionist, pot contribui la meninerea increderii investitorilor strini i pot menine fluxurile de ISD la niveluri relativ ridicate.Intrarile de ISD in America Latina si Caraibe au atins cea mai inalta rata de crestere de 36%, inregistrind un nivel istoric de 126 mlrd USD. Aceasta crestere a fost mai puternica in America de Sud (66%) unde 72 mlrd USD au fost investiti in industria extractiva si fabricarea articolelor manufacturiere provenite din resursele naturale. Intrarile de ISD in America centrala si in Caraibe au progresat cu 30% atingind 34 mlrd USD.

Intrarile de investiii strine directe (ISD) in America Latini in regiunea Caraibelor au crescut per ansamblu cu 13% in 2008, la 144 miliarde dolari SUA, relev Raportul Mondial al Investiiilor 2009, intitulat Corporaii transnaionale, Producia agricol i Dezvoltare.Au existat insa variaii mari in regiune. In 2008, in timp ce influxurile de ISD au crescut cu 29% in America de Sud, acestea au fost negative (-6%) in America Centrali in Caraibe. Aceast divergendemonstreaza impactul diferit al crizei financiare mondiale asupra economiilor celor dou subregiuni. Tendina de reducere a investiiilor strine directe in America Centrali in Caraibe a fost in mare parte datorata scderii puternice a influxurilor ctre Mexic (-20%), tara grav afectata de incetinirea economiei Statelor Unite ale Americii.

America de Sud, pe de alt parte, a fost afectat de criza mult mai tarziu, astfel incat influxurile au continuat s creasc o mare parte din an. O cretere viguroas a ISD a fost inregistrata in Argentina (de panla 37%), Chile (33%) i Brazilia (30%) i, intr-o msur mai mic, in Columbia (17%). Impreun, aceste patru ri au reprezentat 89% din totalul influxurilor din subregiune [64, p.101] .

Activitile legate de resursele naturale au continuat s fie principala atracie pentru ISD in America de Sud, resursele naturale devenind o int tot mai important pentru ISD in America Centrali Caraibe. ISD-urile in industria extractiv de metal au prosperat cel mai mult in 2008:

fuziunile i achiziiile transfrontaliere care vizeaz aceast industrie s-au ridicat la 9 miliarde dolari SUA - o cretere de opt ori fa de anul anterior. In schimb, valoarea fuziunilor i achiziiilor transfrontaliere din industria de petrol i gaze s-a dovedit a fi negativ, indicand retrageri ale firmelor strine. Sectorul manufacturier, in ansamblul su, a inregistrat un declin al

ISD din cauza scderii brute a fluxurilor ctre America Centrali Caraibe, unde activitaile de

producie cu capital strin orientate spre export sunt strans legate de ciclul economic al Statelor

Unite ale Americii. In America de Sud, pe de alt parte, ISD in sectorul manufacturier au fost mai mult sau mai puin stabile. Acest lucru se datoreaz faptului c sectorul este foarte concentrat pe activitile ce folosesc resursele naturale i este mai orientat spre piaa interni spre export ctre alte destinaii decat SUA.

Ieirile de ISD din America Latini Caraibe au crescut in 2008 cu 22%, la 63 miliarde dolari SUA (anexa 1). Ieirile din America de Sud, care au crescut cu 131%, au acoperit substantial scderea cu 22% a ieirilor din America Centrali Caraibe. Brazilia a inregistrat cea mai puternic cretere, cu ieiri in valoare de 20 miliarde dolari SUA cu 189% mai mult decat in anul precedent. Prin contrast, ieirile din Mexic au sczut la 700 milioane dolari SUA de la nivelul anterior de 8 miliarde dolari SUA. Achizitiile transfrontaliere prin firmele mexicane au sczut in 2008 (cu 358 milioane dolari SUA din 2007), deoarece valoarea filialelor strine ale CTN mexicane vandute a fost mai mare decat cea a achiziiilor de companii strine de ctre CTN mexicane [ 64, p.109]. Criza financiar mondiali scderea preurilor produselor de bazau evideniat vulnerabiliti ale CTN braziliene i mexicane, care sunt vulnerabile la ratele de schimb i la preurile volatile ale produselor de baz.

In 2009 sunt ateptate noi scaderi atat ale influxurilor de ISD, cat i ale ieirilor de capital, din moment ce impactul crizei economice i financiare globale asupra comerului internaional i asupra creditelor pentru investiii incepe s se rspandeasc in intreaga regiune. Cu toate acestea, pe termen mediu, preurile crescute ale produselor de baz ar putea atrage mai multe ISD in zona resurselor naturale interne. Perspectivele pentru ieirile de ISD depind de tendinele de cretere economic mondial, precum i de capacitatea CTN latino-americane de a depi problemele financiare care decurg din criza la nivel global.

Ca si in majoritatea regiunilor lumii, anterior mentionate, fluxurile de ISD destinate si provenite din Europa de Sud-Est i din CSI au atins niveluri fara precedent in 2007. Intrarile de ISD au crescut pentru al saptelea an consecutiv, ridicindu-se la 86 mlrd USD, o crestere de 50% fata de anul 2006. In CSI atractivitatea ISD a fost determinata de cresterea rapida a pietei marfurilor de larg consum si resursele natural. In tarile din Europa de Sud-Est, ISD au fost atrase in cea mai mare parte de procesul de privatizare. In Rusia ISD au crescut cu 62%, atingind 51mlrd USD, ceea ce reprezinta dublul fata de anul 2006. ISD ale Rusiei (principala tara de origine a ISD din regiune) in strainatate au crescut pina la 46 mlrd USD in 2007 [62, 63, 64]. Este important de a mentiona faptul ca CTN rusesti si-au indreptat investitiile in Africa pentru a-si largi accesul la produsele strategice de baza si anume cele ale sectorului energetic.

Evolutia ascendenta a fluxurilor de isd in Europa de Sud-Est si CSI a continuat si in 2008, stabilindu-se un nivel record de 114mlrd %, in pofida crizei financiare si a unor conflicte iscate in unele zone ale regiunii. Investitiile au inregistrat un progress rapid in cele doua subregiuni, mai ales in prima jumatatea aanului. Intrarile de ISD au fost repartizate inegal de trei tari si anume: Rusia, Kazahstan si Ucraina, atragind 84% din fluxurile totale.Conform datelor statistice a FMI, in Rusia s-au investit direct aproximativ 26 miliarde de

dolari SUA in perioada 20012004, dintre care 11,7 mlrd dolari SUA in a. 2004. In anul 2007, investiiile strine directe in Rusia s-au dublat, atingand 27,8 miliarde dolari SUA, in condiiile in care creterea economic a rii a generat i o cretere a consumului. De asemenea, Ucraina a devenit o int atractiv pentru investitorii strini, dar influxurile de capital sunt relativ reduse.

Majoritatea investitiilor in Rusia au fost facute in sectorul automobilelor si sectorul imobiliar; in Kazahstan petrol si gaze naturale; in Ucraina industria siderurgica si sectorul bancar. Cele mai multe investitii proveneau din tarile Europei centrale.

Investitiile strategice din regiune s-au indreptat ca si in anul precedent in spre exploatarea resurselor petroliere si de gaz din Africa.

Intrarile de ISD in tarile dezvoltate au ajuns la 1.248 miliarde de dolari americani, fiind grupul de tari cu cea mai mare pondere in totalul fluxurilor de ISD. SUA au ramas cel mai mare beneficiar de ISD, urmate de Marea Britanie, Franta, Canada si Olanda (figura 2.1.1).

Iesirile de capital din tarile dezvoltate au crescut si mai rapid decat intrarile, depasindu-le cu 445 miliarde de dolari americani in 2007. Statele Unite i-au meninut poziia de cea mare sursa unic de ISD, urmat de Frana, in timp ce Japonia, cu o cretere de 74% a fluxurilor de ISD, a intrat pe lista primelor cinci ri receptoare de ISD.

Sub incidenta crizei economice si financiare demarate la sfirsitul anului 2007, ISD destinate si originare din tarile dezvoltate au inregistrat o scadere puternica. Fluxurile de ISD din rile dezvoltate au sczut in 2008 mai lent (-17%) decat influxurile, atingind un nivel de 962 mlrd USD.

In cele 27 tari ale Uniunii Europene, fluxurile de ISD au scazut cu 40 % in 2008, pina la 503 mlrd USD.

Scaderea fluxurilor de investitii spre tarile dezvoltate a fost mai pronuntata in sectorul manufacturier si in sectorul serviciilor, in timp ce achizitiile si fuziunile in industria extractiva si participarea majora a societatilor transnationale din tarile in curs de dezvoltare (in special din China) au contribuit la cresterea ISD in sectorul primar in 2008.

Sub incidenta crizei economice si financiare, tarile dezvoltate au fost mai rezervate in ceea ce priveste influxurile de ISD. Totusi SUA ramine cel mai mare investitor in strainatate. CTN si-au redus proiectele de investitii pe motivul diminuarii veniturilor, accesului limitat la resursele financiare si cresterii costurilor de finantare.

Sondajul UNCTAD privind perspectivele investitiilor la nivel mondial (WIPS) 2009-2011, o perspectiv interna a efectelor crizei asupra fluxurilor de investiii, arata ca in anul 2009, ISD provenite si destinate tarilor dezvoltate se vor reduce, o crestere a acestora se asteapta tocmai in 2011.

2.3. Rolul corporatiilor transnationale in promovarea investitiilor straine directeLa nceputul secolului XXI, una din tendinele de baz ale economiei mondiale rmne a fi globalizarea. Adernd treptat la un complex economic unic, reglementat de aceleai reguli de joc, economiile naionale obin un ir de posibiliti noi de modernizare i cretere economic. Fora motrice a globalizrii sunt investiiile strine, n primul rnd cele directe. n prezent, fr ISD este foarte greu, sau chiar imposibil depirea rapid a crizelor economice i a rmnerii n urm a rilor n curs de dezvoltare. Investiiile strine directe stimuleaz dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei, determin sporirea produciei i a numrului locurilor de munc, mbuntirea condiiilor de munc, creterea productivitii muncii, sporirea veniturilor i a cererii populaiei, a eficienei economice i a nivelului de trai al populaiei.Specialitii n domeniu subliniaz faptul c, ncepnd cu a doua jumtate a anilor 90, investiiile strine directe au crescut la nivel mondial mai rapid dect ali indicatori macroeconomici, cum ar fi produsul intern brut, exporturile sau investiiile interne [9, p.21]. n ultimele dou decenii, a avut loc o adevrat explozie a ISD, fluxul anual al acestora majorndu-se de la 59 miliarde USD n anul 1982, pn la 1387 miliarde USD n anul 2000 si respectiv 1833 mlrd USD in anul 2007. Exceptie o face anul 2008, cind fluxurile globale de ISD au scazut cu 21%, atingand valoarea de 1,4 trilioane USD (figura 3). Aceasta evolutie este cauzata de inceputul recesiunii economice globale, inasprirea conditiilor de creditare, scaderea profiturilor corporative si perspectivele incerte de crestere economica mondiala pe termen scurt.

Figura 3. Dinamica fluxurilor de ISD in lume, anii 2000-2008, mlrd. USDSursa: UNCTAD, World Investment Reports, 2004-2008.Care este originea investiiilor strine directe? n linii mari, acestea sunt un produs al societilor transnaionale, constituind proprietatea acestora amplasat n alte ri. S-a ajuns la concluzia c cei mai reprezentativi factori ai progresului economic contemporan, snt reprezentai de companiile transnaionale, cei mai puternici i mai dinamici ageni economici de pe glob.Ele constituie unul dintre factorii importani ai dezvoltrii actuale a economiei mondiale, devenind o putere capabil s provoace, conform propriilor interese, schimbri deosebite, att n cadrul relaiilor internaionale, cat i n majoritatea sferelor vieii politice i sociale [28, p.32]. Prin caracteristicile sale eseniale (natura economic, structura de organizare, managementul, investiiile straine directe), o societate transnaional are drept cuvnt de ordine expansiunea. Societile transnaionale constituie cea mai important for de determinare i de promovare a interdependenelor mondiale. Ele se manifest simultan n toate spaiile economice cunoscute micro-macro-mondo, tergnd, de fapt, graniele dintre ele.

Anume STN organizeaz producia internaional, efectueaz procesul de expansiune a capitalului peste hotare. Urmrind scopul maximizrii profitului prin creterea volumului vnzrilor, STN caut n permanen s-i extind piaa de desfacere att n rile dezvoltate, ct i n cele n curs de dezvoltare. Manevrnd aparatul productiv amplasat n diferite ri, aceste societi gsesc cea mai eficient utilizare a capitalului. Expansiunea extraordinar a fluxurilor investiiilor strine directe, a alianelor inter-corporaii i a comerului inter-firm, au atins un nivel la care s-a creat un set de legturi diferite din punct de vedere calitativ ntre economiile avansate [41, p.12].

STN efectueaz investiii intr-o anumit ar doar cu condiia obinerii profitului suplimentar de la internaionalizarea activitii sale i a avantajului monopolului. Dac in ara de amplasare a investiiilor lipsesc asemenea condiii, atunci societile transnaionale opteaz pentru realizarea avantajelor lor alte ri. Principalele motive ce determina decizia de investire a corporatiilor transnationale sint:

- politica guvernului rii-gazd relativ la investiiile strine;

- condiiile geografice favorabile ale rii-gazd;

- inteniile de a primi mai mare norma de profit datorit utilizrii diferenei in nivelurile naionale a cheltuielilor de producere;

- divizarea i redistribuirea producerii a produselor dintre filialele strine in dependen de conjunctura economic a rilor;

- transferul dintr-o ar in ara de producere i de vinzare a produselor dup msura exploatrii acestora;

- adaptarea bazei finaciare dup distinciile schmei specializrii internaionale i cooperrii;

- accesul la inovaiile tehnice, tehnologice, de management, aa cum sint mrcile de vinzare, semnele comerciale;

- manevrarea cu cheltuielile la lucrrile tiinifice i de cercetare prin plasarea acestora in diferite centre tiinifice avansate i laboratoare peste hotare;

- economia la cheltuielile de transport;

- accesul la pieele de capital a mai multor state, ceea ce permite la cheltuieli minime proprii de a efectua investiii peste hotare;

- luarea in consideraie a climatului social in rile recipiente de investiii;

- atitudinea fa de risc [49, p.21]. Activitatea investiional este prerogativa principal a CTN, deoarece numai ntreprinderile mari pot acumula sume mari de capital, amplasndu-le n alte ri pe diferite perioade de timp.Conform datelor ONU care tradiional studiaz activitatea corporaiilor transnaionale, in anii 90 in lume existau 40 mii de astfel de corporaii. Ele efectuau managementul in afara rilor lor prin intermediul a circa 250 mii companii afiliate.Numrul corporaiilor in ultimii 25 ani s-a majorat mai mult decit de 5 ori (in anul 1970 au fost inregistrate numai 7 mii de corporaii transnationale ) i e necesar de menionat c termenul de corporaie transnaional a inceput s se intrebuineze numai din anul 1960 in practica internaional.

Corporaiile transnaionale controleaz pin la 40% din productia industriala in lume i jumtate din comerul internaional. Volumul produciei produse la intrepriderile corporaiilor transnaionale excedeaz 6 trln. dolari anual.

La sfiritul anilor 80 inceputul anilor 90 exista 600 corporaii cu volumul vinzrilor mai mult decit 1 mlrd. dolari. La mijlocul anilor 90 numarul companiilor cu volumul vinzrilor mai mult de 1 mlrd. dolari a fost mai mult de 1000. Inc zece companii in anul 2001 a tins limita vinzrilor in suma de 100 mlrd dolari (din care: 3 companii in SUA, 6 companii in Japonia i o companie din Europa). Ponderea cea mai mare in volumul total al vinzarilor o detinea 2 cele mai mari companii si anume General Motors i Ford Motor- volumul acestor dou companii era mai mare decit volumul vinzrilor a 10 cele mai mari companii franceze, 10 companii engleze i 6 companii germane. Potrivit unor estimari ale UNCTAD in anul 2005 universul CTN numara aproximativ 77 000 de companii-mama care aveau peste 770 000 de filiale in strainatate. In 2005, aceste filiale au generat o valoare adaugata estimata la 4 500 miliarde de dolari, au avut aproximativ 62 milioane de angajati si au exportat bunuri si servicii in valoare de peste 4 000 miliarde de dolari. Universul CTN continua sa fie dominat de firme din triada - Uniunea Europeana, Japonia si Statele Unite ale Americii - unde isi au originea 85 din primele 100 de CTN ale lumii, conform unui clasament din 2004. Cinci tari (Franta, Germania, Japonia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii) au reprezentat locul de provenienta al 73 din primele 100 de companii, 53 de companii avand sediul in Uniunea Europeana. In fruntea listei celor mai mari 100 de CTN nefinanciare se afla General Electric, Vodafone si Ford, care impreuna insumeaza 19% din bunurile totale ale primelor 100 de companii [61, p.80].In ciuda dominatiei companiilor din Triada, existau si firme din alte tari care progreseaza pe piata internationala. In ultimele decenii, a crescut ponderea STN din rile in curs de dezvoltare. Acestea contribuie activ la sporirea fluxurilor mondiale ale investiiilor. Cota lor in fluxul total al ISD a sporit de la 6% la mijlocul anilor 80, pan la 11% in a doua jumtate a anilor 90, apoi s-a micorat pan la 7-8% in anii 2001-2003.

Dupa scaderea ritmului de expansiune inregistrat in primii ani ai secolului XXI, dublata de reducerea profiturilor corporatiste, activitatile transnationale ale celor mai mari CTN atat din lumea dezvoltata, cat si din cea in curs de dezvoltare au crescut semnificativ in anii 2003 si 2004.Vanzarile totale ale CTN din tarile in curs de dezvoltare au atins in 2005 o cifra estimativa de 1 900 miliarde de dolari, avand aproximativ 6 milioane de angajati. In 2004, printre primele 100 de CTN s-au numarat cinci companii ce proveneau din economii in curs de dezvoltare, toate cu sedii in Asia, trei dintre acestea fiind detinute de stat. Cele cinci companii - Hutchison Whampoa (Hong Kong, China), Petronas (Malaezia), Singtel (Singapore), Samsung Electronics (Republica Coreea) si CITIC Group (China) se afla in fruntea clasamentului celor mai mari CTN din tarile in curs de dezvoltare. In 2004, 40 dintre primele companii proveneau din Hong Kong (China) si din Provincia Chineza Taiwan, 14 din Singapore si 10 din China. Per ansamblu, 77 din primele 100 de CTN isi au sediile in Asia, restul fiind distribuite in mod egal in Africa si in America Latina [62, p.90].Analiza structurii ramurale a celor mai mari 100 CTN a lumii in perioada 2000-2006 demonstreaza, ca in valori numerice si conform indicatorilor principali ai activitatii economice predomina companiile in industria automobilelor, electronicii, prelucrarea petrolului, industria chimica si industria alimentara (tabelul 6). Tabelul 3

Repartizarea celor 100 mai mari CTN din lume dupa ramurile de activitate (2000-2006 )

RamuriActive strine

total , %Vinzrile

strine,

total %Personalul

strin,

total %Numrul

CTN,

unitiIndexul

transnaionaliz

rii, %

2000200620002006200020062000200620002006

Automobile21221821181714144444

Electronica20221619221517185352

Prelucrarea de petrol18182120101114145253

Chimica14121110151416166565

Alimentara1010109171812126767

Altele17152421182527264648

In total1001001001001001001001005555

Sursa: elaborate de autor in baza datelor World Investment Report, 2007, p.106.

In anul 2006 numarul CTN acrescut pina la 78000 si 780000 de filiale straine, a caror cifra de afaceri, valoare adaugata si exporturi au progresat cu respectiv 18%, 16% si 12%. Ele detineau 10% din PIB-ul mondial si 1/3 din exporturile mondiale. China a ramas tara cu cele mai multa filiale in lume, in timp ce numarul CTN din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie a crescut mai repede ca cel al CTN din tarile dezvoltate. Ca si in anii precedenti, serviciile ramin a fi predominante in stocul ISD la nivel mondial, aproximativ 2/3.Este pentru prima data cand Raportul Mondial al Investitiilor include in topul primelor 100 CTN la nivel mondial nu mai putin de sapte companii din tari in curs de dezvoltare. Aceasta tendinta este importanta intrucat o mare parte din iesirile de capital se indreapta spre alte tari tot in curs de dezvoltare, ducand la legaturi economice Sud-Sud mai stranse.Dintre regiunile in curs de dezvoltare, Asia a fost principalul beneficiar, cu intrari record de aproape 260 miliarde $. Asia de Vest a fost una dintre cele mai dinamice parti ale Asiei, cu o crestere a influxurilor de zece ori fata de 2002. A doua cea mai mare destinatie a fost America Latina si Caraibe, cu 84 miliarde $. Africa a inregistrat cele mai mari intrari de capital pe care le-a cunoscut vreodata : 36 miliarde $ sau de doua ori mai mult decat in 2004. ISD din Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente au crescut si ele, atingand un nou nivel record : 69 miliarde $ [62, p.99].

Cererea in cretere de petrol, gaz i metale, in special in Asia, a generat o inflorire a investiiilor in explorarea i extracia de minerale. Aceste industrii sunt principalul factor generator al recentelor creteri de ISD din multe ri in curs de dezvoltare bogate in minerale, in special in Africa. Boom-ul acestor industrii a condus, de asemenea, la o serie de fuziuni masive, rezultand o mai mare concentrare a pieei.

Raportul Mondial al Investiiilor 2007 arat c importana relativ a CTN variaz intre

diferitele industrii extractive. In cea a metalelor feroase, 23 dintre primii 25 de productori din 2005 au fost CTN aflate in proprietate privat, pe cand doar 2 erau majoritar deinui de stat. In industria extractiv de petrol i gaz, majoritatea productorilor din top 50 erau majoritar deinui de catre stat. Mare parte din producie era cotrolat de companii cu capital de stat din economiile in curs de dezvoltare i de tranziie. De exemplu, in 2005, reprezenta mai mult decat dublul realizat de cel mai mare productor privat de petrol i gaze, Exxon Mobil (SUA) [62].

De asemenea, trebuie de mentionat aparitia unor noi CTN in industria extractiv. In timp ce companiile private rman cele mai mari corporaii in ceea ce privete activele externe, un numr de firme din rile in curs de dezvoltare, in special din industria petrolului i a gazelor, devin rapid juctori globali. In total, producia de peste hotare a celor mai importante apte companii deinute de stat - CNOOC, CNPC, Sinopec (toate din China), Lukoil (Rusia), ONGC (India), Petrobras (Brazilia) i Petronas (Malaezia) a depit 528 milioane de barili echivalent petrol in 2005, fata de numai 22 milioane cu 10 ani in urm (figura 4). Expansiunea acestora peste hotare este determinat in mare parte de cererea tot mai mare a economiilor in plin avant din Asia.

Figura 4. Producia de petrol i gaze a CTN selectate in afara rii lor de origine, 2006 (milioane de barili echivalent petrol) Sursa: UNCTAD, Raportul Mondial al Investiiilor 2007

In anul 2007 numarul CTN si a filialelor lor peste hotare ajuns la 79 000 si respective 790000; acestea au continuat sa mareasca stocul lor de investitii depasind 15000 mlrd $. UNCTAD estimeaza cifra totala de afaceri a CTN la 31000 mlrd $, o crestere de 21% in comparatie cu anul 2006. Valoarea adaugata a filialelor straine in lume reprezenta 11% din PIB-ul mondial in 2007, iar numarul salariatilor a crescut pina la aproximativ 82mln (anexa 2) [63].

Corporatiile transnationale din domeniul petrolier si al automobilelor, asa ca General Electric, British Petroleum, Shell, Toyota si Ford Motor, ramin in fruntea clasamentului a primelor 25 CTN non financiare din lume (anexa 3,4).Multe state n curs de dezvoltare tind s atrag investiii strine pentru dezvoltarea infrastructurii. Participarea corporaiilor transnaionale n proiectele de infrastructur este n cretere esenial, att n rile dezvoltate ct i n rile n curs de dezvoltare. n perioada anilor 1990-2006 investiiile n infrastructur au crescut de 31 ori (786 mlrd. USD) i n rile n curs de dezvoltare de 29 ori atingnd cifra de 199 mlrd. USD. Acest indicator este n cretere continu, cu preponderen n urmtoarele sectoare ale economiei: energetic i telecomunicaii, i mai puin n transport i asigurare cu ap potabil. n general, cota infrastructurii n fluxul global de ISD este 10% comparativ cu 2% n anul 1990. n general, procesul de globalizare a investiiilor n infrastructur a ocolit grupul rilor slab dezvoltate crora le-a revenit doar 2% din investiiile n infrastructura statelor dezvoltate.Anul 2008 a fost afectat de cea mai grav criz mondial economici financiar din ultimul timp, fapt care a dus la dus la incetinirea produciei internaionale de bunuri i servicii a celor 82.000 corporaii transnaionale (CTN) existente la nivel mondial, precum i a celor 810.000 filiale strine, relev Raportul Mondial al Investitiilor 2009, intitulat Corporaii transnaionale, Producia agricol i Dezvoltare.

Efectele puternice au fost resimite de ctre CTN in 2008 i pe parcursul anului 2009, relev studiul anual. In randul companiilor transnaionale s-au inregistrat scderi ale profiturilor, retrageri de capital i concedieri, precum i o serie de restructurri majore i chiar faliment. Cu toate acestea, filialele CTN au continuat s-i manifeste importana in economia mondial, reprezentand nu mai puin de 10% din PIB-ul mondial i un numar de aproape 78 de milioane de angajati, mai mult decat dublul fortei de munc a unei naiuni puternic industrializate, cum ar fi Germania.

Este important de a pune un accent special pe impactul pe care criza il are in intreaga lume asupra celor mai mari 100 de CTN non-financiare. Estimrile preliminare evidentiaz o incetinire speciala in 2008 a vanzrilor internaionale i a activelor acestor companii (tabelul 4).

Tabelul 4

Principalii indicatori a celor mai mari 100 CTN din intreaga lume, 2006-2007/2008 ($, %)

Variabilele2006(mlrd $)2007(mlrd $)2006-2007(%)2008(mlrd $)2007-2008(%)

Active straine5 2456 11616,66 094-0,4

Total active9 23910 70215,810 687-0,1

Partea activelor straine in totalul activelor (%)57570,457-0,1

Vinzari in strainatate4 0784 93621,15 2085,5

Total vinzari7 0888 07814,08 5185,5

Partea vinzarilor in strainatate in totalul vinzarilor (%)58613,6610,0

Sursa: UNCTAD, baza de date a Universitaii ErasmusSondajul UNCTAD privind perspectivele investitiilor la nivel mondial (WIPS) 2009-2011, o perspectiv interna a efectelor crizei asupra fluxurilor de investiii, arata ca 85% din directorii celor mai mari CTN consider c scaderea economic la nivel mondial a determinat un regres in planurile lor de investiii.

Ca i in anii precedeni, clasamentul UNCTAD al celor mai mari 100 CTN nefinanciare din lume este dominat de companiile din domeniul manufacturier i din domeniul petrolier.

Ambele grupuri au simtit cum soarta lor se schimb in timpul crizei pe msura ce cererea atat pentru bunurile fabricate, cat i pentru carburani a sczut semnificativ, tergand complet sau reducand marjele de profit la multe din marile companii. In general, profiturile celor mai mari 100 CTN din lume au sczut cu peste 25% in 2008. Marile CTN din economiile in curs de dezvoltare au fost si ele afectate, dar tot au reuit s ocupe apte poziii in topul UNCTAD. Cu toate acestea, CTN din rile dezvoltate ocupa cele mai multe locuri in clasamentul celor 100 CTN nefinanciare, firmele ce ii au sediul in UE ocupand partea superioara a listei (57 locuri), urmate de SUA (20 locuri) i Japonia (10 locuri).

Privind in perspectiv, CTN devin mai optimiste pentru anii 2010 si 2011. Rezultatele sondajului WIPS arat faptul c jumatate din CTN prevd pentru anul 2011 o depire a fondurilor pentru ISD fa de 2008. Ambiiile continue de internaionalizare i de explorare a posibilitatilor de extindere in economiile in tranzitie si in curs de dezvoltare pot determina o extindere a investiiilor strine directe ale CTN din intreaga lume in urmtorii ani.

Pe teritoriul Moldovei, exist deja un numr insemnat de filiale ale STN, amplasate in diferite sectoare ale economiei. La sfirsitul anului 2009 revista de analiza si raiting Standard Financiar a efectuat un studiu cu privire la la 50 cei mai mari jucatori din economia Moldovei. Astfel cele mai mari STN, conform cifrei de afaceri in economia Republicii Moldova au fost: Union Fenosa (energie, petrol si gaze), France Telecom (telecomunicatii), Petrom (energie, petrol si gaze), Tirex Petrol (energie, petrol si gaze), Lafarge (ciment); Sudzucker (Germania, zahr).

Referindu-ne la activitatea Republicii Moldova in domeniul ISD, efectuate in condiiile

globalizrii, putem meniona c ea trebuie sa participe mai activ la procesul obiectiv de globalizare i s elaboreze strategii proprii de participare, armonizand cu succes interesele naionale cu cele mondiale. Filialele strine ale STN, care activeaz cu succes pe teritoriul Republicii Moldova, contribuie la ptrunderea Moldovei pe piaa mondial de capital i o implic in procesul de globalizare pe plan mondial. Pentru Republica Moldova, care sper in viitorul apropiat s adere la UE, este necesar racordarea regimurilor investiionale proprii la normele UE. Acest fapt va permite, pe de o parte, asigurarea respectrii normelor UE, i, pe de alt parte, utilizarea la maximum a avantajelor poteniale ale unor astfel de instrumente ale UE,

precum sunt fondurile dezvoltrii regionale.

_1335339208.xls1

316271

118158

10884

97183

7055

6627

6354

60111

4744

4535

45108

4422

4225

3524

2556

2423

2332

2227

2012

1822

2007

2008

Sheet1

20072008

Statele Unite ale Americii316271

Franta118158

China10884

Marea Britanie97183

Rusia7055

Spania6627

Hong Kong6354

Belgia60111

Australia4744

Brazil4535

Canada45108

Suedia4422

India4225

Arabia Saudita3524

Germania2556

Japonia2423

Singapore2332

Mexic2227

Nigeria2012

Turcia1822

_1335339210.xls1

0500

0535

05710

06715

06320

0450

0906

013012

015018

020024

018030

115070

216560

317090

4300120

5400140

6500140

7600140

8700140

91000140

101100300

10800240

20650240

30400240

40450240

50600300

60900400

701400550

801100500

Tari in tranzitie

Tari dezvoltate

Tari in curs de dezvoltare

Sheet1

Column1Tari in tranzitieTari dezvoltateTari in curs de dezvoltare

19800500

19810535

198205710

198306715

198406320

19850450

19860906

1987013012

1988015018

1989020024

1990018030

1991115070

1992216560

1993317090

19944300120

19955400140

19966500140

19977600140

19988700140

199991000140

2000101100300

200110800240

200220650240

200330400240

200440450240

200550600300

200660900400

2007701400550

2008801100500

_1335339205.xls1

312376

220225

156180

12874

111275

8650

7860

7796

6894

6061

5629

5246

5222

4491

3739

3617

2918

2623

2616

2223

2007

2008

Sheet1

20072008

Statele Unite ale Americii312376

Franta220225

Germania156180

Japonia12874

Marea Britanie111275

Elvetia8650

Canada7860

Spania7796

Belgia6894

Hong Kong6061

Olanda5629

Rusia5246

China5222

Italia4491

Suedia3739

Australia3617

Danemarca2918

Austria2623

Norvegia2616

Irlanda2223