CAPITOLUL 1

1.1 Intreprinderea-componenta de baza a unui sistem de productieScurta prezentare a evolutiei sistemelor de productie

Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor dezbateri teoretice, care in principiu, reduc aceasta la procesul de productie si valorificare a informatiilor. Alti teoreticieni (Alvin Tofler, Daniel Bell) remarca mutatiile profunde care vor avea loc in urma revolutiilor tehnico-stiintifice in urma carora prevad declinul industriei ai reducerea rolului fortei de munca productive.In prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscadu-se ca sistemele economice actuale nu vor putea fi in intregime informationale sau postindustriale. Asadar, se poate spune ca productia de bunuri materiale va continua, dar vor avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu conceptiile si metodele actuale de productie. In acest context o abordare realista a problematicii activitatii de producere de bunuri materiale impune abordarea din punct de vedere sistemic a intregului sistem de productie.Tratarea sistemica a unei unitati de productie presupune determinarea interactiunilor dintre diversele subsisteme si structuri componente ale acestuia.In general, prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relatie de interdependenta si interactiune reciproca, formand un tot organizat si functional. Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si anume:a) obiective;b) sarcini;c) functii.Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cand exista un mijloc ce poate fi utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile in iesiri si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

1.2Sistemul de productie indstrialaSistemul de productie este componenta principala a complexului economic national, contribuind la cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme care contribuie la desfasurarea proceselor economice si sociale.Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul mijloacelor de productie, exploateaza si modifica elemente din natura in vedera realizarii de bunuri materiale destinate necesitatilor de consum.Comportamentul sistemului de productie depinde esential de obiectivele acestuia, de stuctura si de relatiile sale cu mediul inconjurator si de sistemul social in care evolueaza. Acest comportament este de trei tipuri: comportament anticipativ; comportament activ; comportament pasiv. Comportamentul anticipativ exista atunci cand sistemul se adapteaza la schimbarile din mediul inconjurator inainte ca aceste schimbari sa-si manifeste efectele.Comportamentul activ exista atunci cand sistemul, paralel cu adaptarea la influentele exterioare, are la randul sau influente asupra mediului.Comportamentul pasiv exista atunci cand sistemul se adapteaza lent, in timp, la schimbarile mediului.Structura unui sistem de productie este formata dintr-un ansamblu de elemente care vor actiona astfel incat sa fie asigurata functiunea principala de productie - transformarea materiei prime in produs finit.O posibila structurare a unui sistem de productie poate fi urmatoarea ( fig. 1.1).

Fig. 1.1. Structura simplificata a unui sistem de productie

Din fig.1.1 se poate constata ca principala componenta a sistemului de productie este subsistemul de fabricatie, a carui functionare este asigurata de celelalte subsisteme.

1.2.1 Subsistemul de fabricatieSubsistemul de fabricatie constituie locul de desfasurare al unui proces partial al productiei de bunuri prin care se realizeaza configuratia si proprietatile finale ale produsului. Considerand subsistemul de fabricatie ca fiind el insusi un sistem, se poate evidentia pentru acesta o structura minima formate din 4 variante de subsisteme de rang imediat inferior: a) Subsistemul efector are functia de a realiza modificarea proprietatilor obiectului muncii prin combinarea nemijlocita a fluxurilor de materiale si a celui de informatie prin intermediul fluxurilor de energie. Acest sistem, denumit si de prelucrare, are caracteristici specifice fiecarui proces tehnologic in parte si constituie elementul determinant al sistemului de fabricatie. b) Subsistemul logistic realizeaza operatii de transfer pozitional (transport) si de transfer in timp (depozitare). Importanta deosebita a acestui subsistem rezida din faptul ca 65-85% din durata totala a unui ciclu de fabricatie se consuma cu operatii de tip logistic (manipulare, transport, depozitare). c) Subsistemul de comanda realizeaza functia de transformare si distributie a fluxurilor informationale astfel incat prin realizarea unei interactiuni coordonate a tuturor subsistemelor sa se indeplineasca functia generala a subsistemului. d) Subsistemul de control are functia de a determina valorile realizate ale parametrilor ce definesc calitatea pieselor, de a le compara cu valorile prescrise, de a stabili abaterile si de a comunica informatiile rezultate, sistemului efector.

Tabelul 1.1 Structura detaliata a subsistemului de fabricatie la nivelele ierarhice 1si 2Subsisteme de rang 1Subsisteme de rang 2Functii partiale ale subsistemului

1. Sistem efector sau de prelucrare1.1 Sistem mecanic1.2 Sistem de antrenareModifica caracteristicilematerialului imprimand informatia tehnologica

2. Sistem logistic2.1Sistem logistic detransfer in spatiu2.2Sistem de depozitareAlimentare, pozitionare sitransferul pieselorDepozitarea pieselor

3. Sistem de comanda3.1Sistem de conducere aprocesului de fabricatie informatiilor privind coordonarea3.2Sistem tehnic de comanda spatiala si temporala a fluxurilorPrelucrare, transport si depozitare a informatiilor privind coordonarea spatiala si temporala a fluxurilor de energie si a programelor tehnice de comanda.Prelucrare,transfer,depozitare a informatiilor pentru comanda masinilor si utilajelor

4. Sistem de controlCompara valorile prescrise cu cele realizate si transmite informatii sistemului de comanda.

1.3. Intreprinderea - obiect al managementului productiei1.3.1. Abordarea conceptului de intreprindere de productie (firma)

In sens economic, o intreprindere (firma) indiferent de marime, forma de proprietate si organizare - produce bunuri si servicii destinate vanzarii pe piata, scopul urmarit fiind obtinerea de profit.Cu alte cuvinte, intreprinderea este veriga organizatorica unde are loc fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri economice in structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata si obtinerea de profit.In cadrul oricarei economii intreprinderea urmareste realizarea urmatoarelor obiective: economic; social.Obiectivul economic se concretizeaza in : optimizarea permanenta a combinarii factorilor de productie utilizati in vederea obtinerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cat mai reduse si avand permanent in vedere situatia pietelor de aprovizionare si desfacere; distribuirea veniturilor obtinute din procesul de productie.Obiectivul social este determinat de faptul ca activitatea oricarei intreprinderi se desfasoara intr-un context social dat. Rolul social al intreprinderii se manifesta: fata de salariati, deoarece acestia isi consuma o mare parte din timpul lor in cadrul intreprinderii unde trebuie sa existe conditii favorabile atat din punct de vedere al muncii desfasurate cat si din punct de vedere al salarizarii acestora. Prin masurile intreprinse, managerii trebuie sa creeze conditii favorabile pentru promovarea atat a personalului cat si a tehnologiei. fata de consumatori, pentru care intreprinderea industriala trebuie sa produca cele mai bune produse si servicii cerute de catre acestia; pentru aceasta intreprinderea trebuie sa furnizeze o informatie cat mai completa si obiectiva asupra produselor sale, prin politici de publicitate si reclama cat mai adecvate.Obiectivul social este tot mai mult asociat intreprinderilor moderne. Din acest punct de vedere o intreprindere trebuie sa gaseasca un raspuns adecvat la urmatoarele probleme: inflatia, managementul cu fata umana, protectia mediului si a consumatorilor si criza de energie.Inflatia apare ca un fenomen de crestere a preturilor sau ca o depreciere a puterii de cumparare. Ca urmare a cresterii preturilor apar modificari in comportamentul consumatorilor, acestia reducandu-si drastic nevoile de consum fata de anumite produse, boicotand in acest fel pietele de desfacere ale anumitor producatori. Apare astfel necesitatea adaptarii producatorilor la noile conditii de piata influentate de fenomenul inflatiei.Managementul cu fata umana presupune luarea in considerare nu numai a factorilor organizationali ci si a factorului uman; cu alte cuvinte managementul cu fata umana implica crearea unui echilibru intre obiectivele de productie si rentabilitate si dorintele salariatilor.Protectia mediului este considerat a fi un element al obiectivului social al unei intreprinderi cu repercursiuni atat pe plan juridic cat si social.Protectia consumatorului este de asemenea un element important care trebuie avut in vedere de fiecare intreprindere, astfel incat deciziile pe care le iau sa tina seama de dorintele si nevoile beneficiarilor ei.Criza de energie provine din capacittaile reduse pe plan mondial de a acoperi nevoile din ce in ce mai mari de diferite feluri de energie.In mediul national si international functioneaza o mare varietate de intreprinderi ceea ce impune o clasificare a cestora in functie de mai multe criterii:

1) Dupa forma de proprietate:a) Intreprinderi particulare, in cazul carora patrimoniul apartine unei persoane sau un grup de persoane fizice care au avut de altfel initiativa crearii lor.b) Intreprinderi de stat, in cazul carora statul a avut initiativa crearii lor si este proprietarul intregului patrimoniu de care acestea dispun. Conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea nr.15/1990 privind organizarea unitatilor economice de stat) intreprinderile de stat se organizeaza si functioneaza sub forma de regii autonome sau societati comerciale.Regiile autonome pot cuprinde in structura lor uzine, fabrici, ateliere, sucursale si alte asemenea subunitati necesare realizarii obiectului lor de activitate. O regie autonoma se caracterizeaza in general prin urmatoarele elemente: este proprietara patimoniului sau pe care il foloseste in mod autonom; intocmeste anual un buget de venituri si cheltuieli, bilant contabil si cont de profit si pierderi; din veniturile realizate, dupa acoperirea cheltuielilor regia autonoma constituie fondul de rezerva si fondul de dezvoltare. regia autonoma este condusa de un consiliu de administratie format din 7-15 persoane. dobanzile, amortizarea investitiilor si rambursarea creditelor se acopera din veniturile realizate.Regiile autonome pot fi si ele la randul lor de doua feluria) regii autonome cu conducere directa, daca functiile ei economice si financiare sunt incredintate unor functionari de stat;b) regii autonome cu conducere indirecta, daca aceleasi functii sunt concesionate sau inchiriate unor persoane sau intreprinderi particulare.

Exista mai multe feluri de societati comerciale, dar cele mai raspindite sunt:

Societatea in nume colectiv (SNC), caracterizata prin:- este o societate de persoane cu numar redus de asociati;- obligatiile sociale sunt garantate de toti asociatii;- in cazul falimentului atat societatea cat si asociatii sunt declarati falit.

Societate pe actiuni (SA), caracterizata prin: este o societate de capitaluri divizate in actiuni; actiunile sunt transmisibile; actionarii sunt raspunzatori numai in limita capitalului social al fiecaruia. Societate cu raspundere limitata, caracterizata prin: este o societate de capitaluri, iar raspunderea este limitata la aportul social; aportul social este format din parti sociale; numarul de asociati nu poate fi mai mare de 50. c) Intreprinderi mixte, in cadrul carora exista participanti la crearea si utilizarea patrimoniului atit din parte statului cit si din partea unor persoane fizice particulare.

2)In functie de modul de constituire si utilizare a patrimoniului intreprinderile pot fi:a)Intreprinderi particulare individuale, b)Intreprinderi unipersonale cu raspundere limitata se caracterizeaza prin aceea ca;c)Intreprinderi societare, d)Intreprinderi cooperatiste, se caracterizeaza prin:e)Intreprinderi familiale al caror specific este dat de faptul ca patrimoniul se afla inproprietatea membrilor unei familii, care de cele mai multe ori sunt si lucratori in cadrul intreprinderii lor.

3)In functie de apartenenta nationala pot existaa) Intreprinderi nationale in care patrimoniul se afla integral in proprietatea unei tari;b) Intreprinderi multinationale ale caror subunitati componente isi desfasoara activitatea in doua sau mai multe tari; aceste intreprinderi sunt de regula proprietatea unui grup economic international.c) Intreprinderi joint-venture care se caracterizeaza prin participarea cu capital in proportii diferite a unor persoane fizice sau juridice din doua sau mai multe tari.

4)In functie de gradul de marime (stabilit in functie de numarul de salariati, cifra de afaceri, marimea capitalului sau a profitului) pot exista:a) Intreprinderi mari caracterizate printr-un grad mare de diversificare, resurse financiare importante, organizare pe un numar mare de niveluri ierarhice, etc. si care reactioneaza mai greu la schimbarile din mediul inconjurator.b) Intreprinderi mici si mijlocii caracterizate prin aceea ca proprietarul se confunda cel mai adesea cu managerul; sunt intreprinderi dinamice dar si foarte vulnerabile datorita dependentei de acelasi client, a cheltuielilor foarte ridicate cu personalul sau a unei prea accentuate specializari.

5)In functie de gradul de continuitate a procesului de productie intreprinderile pot fi:a) cu functionare continua pe tot parcursul anului;b) cu functionare sezoniera.Intreprinderile cu functionare sezoniera ridica probleme deosebite din punctul de vedere al managementului, cum ar fi: folosirea capacitatii de productie pe o perioada cat mai mare de timp; permanentizarea pe o perioada cat mai mare de timp a numarului de muncitori; asigurarea aprovizionarii cu materii prime si materiale pentru o perioada cat mai mare de timp, in conditii de conservare a calitatii acestora cat mai bune.

6)In functie de gradul de specializare intreprinderile pot fi:a) intreprinderi specializate b) intreprinderi universale c)intreprinderi mixte

1.3.2Trasaturile de baza ale unei intreprinderiPrin obiectul sau de activitate o intreprindere are rolul de a-si folosi cu eficienta mijloacele de productie pe care le detine in conditiile folosirii cat mai complete a capacitatilor de productie, a unei calitati ridicate a produselor si a obtinerii de profit.O intreprindere de productie industriala se caracterizeaza prin trei trasaturi de baza: unitatea tehnico-productiva; unitatea organizatorico-administrativa; unitatea economico-sociala.Unitatea tehnico-productiva este determinata de faptul ca intreprinderea de productie industriala dispune de un complex de factori de productie, in anumite raporturi cantitative si calitative astfel incat sa fie realizat in conditii de eficienta obiectivul stabilit de catre aceasta.In cadrul acestei trasaturi de baza se evidentiaza doua aspecte principale:a) omogenitatea procesului tehnologic in toate subunitatile de productie de baza specializate in executarea anumitor produse sau componente ale acestora;b) unitatea productiei fabricate in intreprindere.Pentru intreprinderile caracterizate prin omogenitatea procesului tehnologic, in cadrul subunitatilor sale de productie de baza, procesul tehnologic este asemanator, utilizandu-se masini si utilaje cu aceiasi destinatie tehnologica, muncitorii au aceiasi profesie si grad de calificare, iar modul de organizare al acestora este asemanator. Acest aspect al trasaturii tehnico-productive este cel mai des intalnit in intreprinderi de turnatorie, tesatorii, filaturi, etc.In cadrul celui de-al doilea aspect al unitatii tehnico-productive, al unitatii productiei fabricate, o intreprindere reuneste subunitati de productie specializate in realizarea unui numar foarte mic de produse sau componente ale acestora. Pentru aceasta, se reunesc procese neomogene in cadrul aceleiasi subunitati de productie. Din punctul de vedere al modului cum sunt reunite procesele tehnologice neomogene, pot exista trei variante de realizare a productiei in subunitatile de productie de baza.Prima varianta presupune crearea de subunitati de productie pentru realizarea in cadrul fiecarei subunitati de productie de baza a unei singure operatii tehnologice pentru toate produsele care urmeaza sa fie prelucrate.In cea de-a doua varianta sub care poate apare unitatea productiei fabricate toate subunitatile de baza ale intreprinderii contin toate fazele procesului tehnologic necesare realizarii unui singur produs.A treia varianta presupune existenta in intreprindere a doua feluri de sectii de baza si anume:-sectii de baza in cadrul carora se realizeaza o singura faza de proces tehnologic pentru toate produsele din cadrul intreprinderii;-sectii de baza in cadrul carora se realizeaza faze de proces tehnologic doar pentru un singur tip de produs .Pe langa cele prezentate anterior, unitatea tehnico-productiva mai inseamna pentru o intreprindere de productie industriala si faptul ca in cadrul acesteia exista un ansamblu de sectii auxiliare si de servire, formand impreuna un sistem tehnico-productiv amplasat pe un teritoriu bine delimitat al intreprinderii.Unitatea organizatorico-administrativa este data de faptul ca la infiintarea intreprinderii se stabileste pentru aceasta un sediu, un obiect al activitatii, o denumire, un complex de mijloace de productie, un personal si o conducere proprie.Prezenta acestor elemente fac ca intreprinderea sa aiba din punct de vedere organizatorico-administrativ urmatoarele caracteristici: poate decide asupra produselor sau serviciilor care pot fi oferite pe piata; poate decide asupra activitatilor de management care vor fi utilizate; poate decide asupra modului de utilizare a resurselor financiare si a modului de impartire a profitului.Unitatea economico-sociala este data de faptul ca intreprinderea este organizata si functioneaza pe baza principiilor de rentabilitate si de eficienta economica. Din acest motiv, o astfel de intreprindere se caracterizeaza din punct de vedere economico-social prin urmatoarele: indiferent de forma de proprietate orice intreprindere are in dotare mijloace de productie proprii; functioneaza pe baza strategiei si tacticii stabilite de conducerea acesteia in vederea realizarii obiectivului propus poate fi desfiintata, reorganizata sau poate sa-si modifice obiectul de activitate, denumirea sau sediul pe baza unor hotarari ale organelor care au constituit-o; isi desfasoara activitatea pe baza de autofinantare; trebuie sa asigure cunoastere temeinica a pietelor de desfacere, in vederea realizarii integrale a productiei.Aceste trasaturi de baza ale unei intreprinderi de productie industriale pot avea o serie de particularitati distincte in functie de conditiile specifice in care o intreprindere sau alta isi desfasoara activitatea.

CAPITOLUL 2

2.1 Procesul de producie: noiune, tipologie, factori de influen

2.1.1 Noiunea de proces de producie Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea unor procese de producie. Coninutul activitii de producie are un caracter complex i cuprinde att activiti de fabricaie propriu-zise ct i activiti de laborator, de cercetare i asimilare n fabricaie a noilor produse etc.Fabricaia este o activitate de producie care transform materiile prime n produse finite de un nivel calitativ ct mai ridicat i cu costuri ct mai reduse. Procesul de producie este format din: procesul tehnologic ; procesul de munc.Procesul tehnologic este format din ansamblul operaiilor tehnologice prin care se realizeaz un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modific att forma i structura ct i compoziia chimic a diverselor materii prime pe care le prelucreaz.Procesele de producie sunt: elementare complexe.Procesele de producie elementare sunt acele procese prin care produsul finit se obine printr-o singur operaie tehnologic.Procesele de producie complexe exist atunci cnd asupra obiectelor muncii se execut mai multe operaii tehnologice.Procesele de munc sunt acele procese prin care factorul uman acioneaz asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munc.Pe lng procesele de munc i tehnologice n unele ramuri industriale exist i procese naturale n cadrul crora obiectele muncii sufer transformri fizice i de fermentaie, industria mobilei - procese de uscare a lemnului etc.)chimice sub aciunea unor factori naturali.

2.1.2 Tipologia proceselor de producieDatorit marii diversiti a proceselor de producie acestea trebuie grupate n grupe de procese care au caracteristici comune n funcie de anumite criterii de grupare.Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de producie sunt:a) dup modul de participare la obinerea produsului finit;b) dup gradul de continuitate;c) dup modul de obinere a produsului finit;d) dup gradul de periodicitate;e) dup natura tehnologic.

n funcie de modul cum particip la realizarea produsului finit procesele de producie sunt:*procese de producie de baz; *procese de producie auxiliare; *procese de producie de servire; * procese de producie anex.

Procesele de producie de baz transform materiile prime i materiale n produse finite care constituie obiectul activitii de baz al ntreprinderii:procese de prelucrare mecanic i montaj n construcii de maini, estorie,in industria textil etc.Procesele de producie de baz pot fi la rndul lor:- procese de baz pregtitoare;- procese de baz prelucrtoare;- procese de montaj-finisaj.

Procesele de baz pregtitoare pregtesc materiile prime i materialele pentru prelucrarea propriu-zis - procesele de turnare i forjare n industriaconstruciilor de maini, procesele de vopsire i filatura din industria textil, procesele de croit n industria confeciilor sau de nclminte.Procesele de baz prelucrtore efectueaz operaii de prelucrare propriuzis a materiilor prime i a materialelor n vederea transformrii lor n produsele finite-procese de prelucrri mecanice n construcii de maini, procesele de estorie n industria textil, procesele de coasere n confecii etc.Procesele de baz de montaj-finisaj sunt acele procese care asigur obinere formei finale a produsului nainte de livrarea la consumator.

b) Dup gradul de continuitate procesele de producie sunt:- procese de producie continue;- procese de producie periodice.Procesele de producie continue se caracterizeaz prin aceea c asigur o transformare continu a materiilor prime n produse finite n instalaii de aparatur, pe tot parcursul fluxului de producie parametrii tehnologici avnd aceleai valori.Procesele de producie periodice se caracterizeaz prin aceea c produsele sunt elaborate sub form de arje la distane de timp egale cu timpul necesar pentru elaborarea unei arje.

c) Dup modul de obinere a produselor finite din materia prim procesele de producie sunt: procese de producie directe; procese de producie sintetice; procese de producie analitice.Procesele de producie directe se caracterizeaz prin aceea c produsul finit se obine ca urmare a executrii unor operaii succesive asupra aceleiai materii prime - procese de obinere a produselor lactate, de obinere a zahrului etc.Procesele de producie sintetice conduc la obinerea produsului finit dup prelucrarea succesiv a mai multor materii prime - procese de producie din construcii de maini, confecii, industria alimentar etc.Procesele de producie analitice conduc la obinerea a mai multor produse finite n urma unor prelucrri succesive a unei singure materii prime - procesele de producie din petrochimie, rafinrii etc.

d) Dup gradul de periodicitate procesele de producie sunt: ciclice; neciclice.Procesele de producie ciclice au caracter repetitiv i sunt specifice tipului de producie de serie mare sau de mas. n cadrul acestor procese prelucrarea produselor se face pe loturi de fabricaie sau sub form de arje.Procesele de producie neciclice se repet la perioade mari de timp i sunt specifice pentru tipul de producie de serie mica sau unicate.

e) n funcie de natura tehnologic a operaiilor, procesele de producie sunt: procese chimice; procese de schimbare a configuraiei; procese de asamblare; procese de transport.Procesele chimice se efectueaz n instalaii capsulate n cadrul crora materiile prime se transform n urma unor reacii chimice sau termochimice -procese din industria aluminiului, a maselor plastice, a petrolului etc.Procesele de schimbare a configuraiei au la baz operaii de prelucrare mecanic a materiilor prime cu ajutorul unor maini sau agregate tehnologice -procese de strunjire, rectificare, frezare etc.

2.1.3 Factorii care influeneaz asupra modului de organizare a proceselor de producie

Modul de organizare a procesului de producie este influenat de o serie de factori, dintre care cei mai importani sunt:a. felul materiilor prime folosite;b. caracterul produsului finit;c. felul procesului tehnologic utilizat;d. volumul produciei fabricate etc.a) Felul materiilor prime folosite determin gruparea proceselor de producie n dou mari grupe:- grupa proceselor de producie extractive;- grupa proceselor de producie prelucrtoare.Procesele de producie extractive se caracterizeaz prin aceea c factorul uman cu ajutorul mijloacelor de munc acioneaz n vederea extragerii din natur a unor minereuri, iei, crbune, lemn etc. fapt ce contribuie la adugarea de valoare i valoare de ntrebuinare transformndu-le n materii prime.Procesele de producie prelucrtoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime extractive i a celor din agricultur.n funcie de felul materiilor prime utilizate exist diferenieri foarte mari din punctul de vedere al organizrii proceselor de producie att a celor de baz ct i a celor auxiliare sau de servire.

b) Felul produsului finit prin particularitile de ordin constructiv sau prin forma i proprietile sale determin o anumit organizare a procesului de producie.Produsele finite pot fi grupate n dou mari grupe:- produse omogene, care au caracteristici identice n toat masa produsului;- produse eterogene, cu proprieti diferite n masa produsului.Produsele omogene pot fi fluide cu livrare continu n cadrul unor reele de conducte, sau cu livrare discontinu - livrare n butelii sau ambalate sub form de pudr n cutii sau saci; produsele omogene pot fi i sub form solid cu una, dou sau trei dimensiuni i n acest caz livrarea lor se face sub form solid.Produsele eterogene sunt de uz curent sau de uz excepional.

c) Felul procesului tehnologic utilizat determin un anumit fel de operaii tehnologice , executate ntr-o anumit succesiune, anumite utilaje i fora de munc de un anumit nivel de calificare. Deoarece un anumit produs poate fi realizat prin dou sau mai multe variante de proces tehnologic, se pune problema alegerii acelei variante de proces tehnologic, care s conduc la obinerea unor produse de calitate superioar i cu cheltuieli ct mai reduse.n mod similar se pune problema influenrii procesului de producie i de ctre ceilali factori de influen ai acestuia.

2.2 Metode de organizare a productiei de bazaIn cadrul managementului productiei organizarea optima a procesului tehnologic de baza ocupa un loc central . Pornind de la marea diversificare a intreprinderilor industriale care ridica, fiecare in parte, probleme de organizare specifice, studiul, proiectarea sau perfectionarea procesului tehnologic de baza necesita gruparea acestora pe anumite tipuri in functie de unele criterii caracteristice comune, grupare care sa permita folosirea unor metode si tehnici proprii . Desigur, este evident ca o rezolvare concreta a organizarii procesului tehnologic de baza tine seama de particularitatile concrete ale procesului tehnologic din fiecare intreprindere, folosind in acelasi timp metode si tehnici de organizare specifice clasei de intreprinderi in care se incadreaza aceasta . O organizare riguroasa a procesului tehnologic de baza trebuie sa tina seama de gruparea intreprinderilor dupa gradul de transformare a produsului finit ( intreprinderi extractive, producatoare de materii prime de baza cum sunt cele chimice, furnalele, otelariile si de prelucrare ), de tipul concret de industrie specific ramurilor industriale ( de otel, mase plastice, de prelucrare a lemnului etc ), de gradul de arborescenta a operatiilor procesului tehnologic ( liniar, arborescent pana la un anumit punct, arborescent pornind de la un anumit punct ), precum si de tipul de productie caracteristic intreprinderii ( de masa, de serie sau individual ) .

Intucat orice intreprindere industriala poate fi incadrata intr-un anumit tip de intreprinderi, metodele de organizare a procesului tehnologic de baza si a desfasurarii lui se grupeaza, de regula, in functie de cele trei tipuri, in doua mari categorii si anume :a) metode de organizare a productiei in flux pentru intreprinderile cu productie in masa ;b) metode de organizare a productiei pe grupe omogene de masini si utilaje pentru intreprinderile cu productie in serie si pentruintreprinderile cu productie individuala.Aceasta grupare tipica nu trebuie inteleasa in mod rigid . In mod practic, intre cele doua grupari exista legaturi si posibilitati de circulatie . Asa, de pilda, o intreprindere cu productie de serie mare poate folosi cu succes metodele de organizare a productiei in flux . Exista, de asemenea, tendinta ca, in vederea cresterii eficientei productiei, sa se elaboreze anumite metode si tehnici care sa permita organizarea productiei in flux si la intreprinderile care fabrica un larg sortiment, in serii mici sau chiar unicate . Elaborarea si folosirea metodelor de organizare a productiei de baza trebuie sa tina seama de criteriile principale care caracterizeaza o organizare inaintata a acesteia .

Principiile organizarii procesului de productieOrganizarea moderna a productiei intreprinderilor are la baza respectarea unor criterii care sunt :a) continuitatea desfasurarii intregului proces de productie ;b) defalcarea procesului de productie in partile sale componente ( stadii, faze, operatii ) ;c) simultaneitatea lucrului in toate stadiile de productie .Pornindu-se de la aceste criterii s-a ajuns la formularea principiilor organizarii procesului de productie .Organizarea procesului de productie in intreprinderile industriale, indiferent de tipul de productie existent, trebuie sa asigure prin metodele si tehnicile de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de baza, cum sunt cel al proportionalitatii, al ritmicitatii, al paralelismului, al liniei drepte si al continuitatii .

Principiul proportionalitatii subliniaza in esenta necesitatea ca in vederea asigurarii continuitatii si ritmicitatii in organizarea procesului de productie sa existe anumite raporturi sau proportii in functie de productivitatea muncitorilor sau randamentul utilajelor . Ca urmare a aplicarii acestui principiu, de exemplu, numarul de muncitori necesari pentru executarea unor operatii sau faze de productie trebuie sa fie proportionali cu volumul de munca necesar prelucrarii.In conditiile unei cooperari largi intre diferite locuri de munca, sectoare, ateliere sau sectii de productie, incalcarea principiului proportionalitatii si nerespectarea deci a proportiilor numerice necesare intre diferite grupe de muncitori sau sisteme de masini duce la aparitia locurilor inguste sau a excedentelor la diferitele verigi de productie .Desigur, in raport cu noile tehnologii sau cu modificarile care survin la organizarea productiei apar schimbari in productivitatea grupelor de utilaje ce impun adoptarea in mod operativ a unor astfel de masuri care sa refaca proportionalitatea necesara dintre acestea .

Principiul paralelismului in organizare consta in executarea simultana a diferitelor parti ale unui produs sau a produselor, precum si a diferitelor parti ale procesului de productie-faze, operatii, stadii .Potrivit principiului paralelismului intr-o intreprindere constructoare de masini, la un moment dat procesul de productie se desfasoara pe toate stadiile procesului de productie atat in turnatorie, cat si la forja, prelucrare mecanica si montaj . In conditiile unei organizari superioare a productiei desfasurarea in paralel a diferitelor faze sau operatii impune ca o conditie necesara existenta unei anumite sincronizari in executarea acestora in vederea obtinerii la termenele fixate a productiei finite .

Principiul linei drepte necesita ca in proiectarea desfasurarii procesului tehnologic sa se asigure cel mai scurt drum in trecerea diferitelor materii prime sau auxiliare de la un loc de munca la altul, de la un atelier sau o sectie la alta .Aceasta presupune ca fluxul de materiale sa aiba un caracter continuu, sa fie cat mai scurt posibil, evitandu-se intoarcerile, directiile contrare sau intersectarile .

Principiul continuitatii consta in asigurarea desfasurarii procesului de productie fara intreruperi sau cu intreruperi cat mai mici in timp, pe toate fazele sau stadiile procesului de productie . Aceasta necesita o astfel de organizare a procesului de productie incat intreruperile intre operatii sau intre schimburi sa fie cat mai reduse, ajungandu-se la o lichidare a lor in conditiile automatizarii complexe de ansamblu a procesului de productie .

CAPITOLUL 3

3.1. Pregtirea produciei noilor produse.

3.1.1.Obiective, i posibiliti de asimilare a noilor produse

O caracteristic a ntreprinderii moderne de producie industrial oconstituie capacitatea acesteia de a se adapta ct mai rapid la fabricaia unorproduse care s satisfac ct mai bine cerinele de consum pe piaa intern iextern. Prin pregtirea produciei se nelege ansamblul msurilor de creare i asimilare n fabricaie a unor noi produse, modernizarea celor aflate deja n fabricaie i de utilizare a celor mai perfecionate tehnologii i metode de organizare n producie.Obiectivele care stau n faa activitii de pregtire a produciei pot fi n ansamblu urmtoarele: asigurarea fabricaiei noilor produse i modernizarea celor existente la nivelul cerinelor din ce n ce mai diversificate ale consumatorilor; asigurarea celor mai bune condiii de desfurare a activitii de pregtire a fabricaiei noilor produse i de asimilare a celor mai perfecionate tehnologii de fabricaie; reducerea la minimum posibil a duratei de pregtire a produciei i realizarea acesteia cu cele mai mici costuri.

Pregtirea produciei cuprinde dou etape: pregtirea tehnic; pregtirea material-organizatoric.

Pregtirea tehnic cuprinde la rndul su: proiectarea produselor; pregtirea tehnologic; executarea, ncercarea i omologarea prototipului i a seriei zero.

Asimilarea n fabricaie a noilor produse se poarte realiza n trei moduri: dup concepie proprie; pe baza unei licene de fabricaie; dup un model de referin.

Asimilarea dup o concepie proprie const n valorificarea posibilitilor proprii de cercetare i proiectare a noilor produse. Avantajele principale ale acestui mod de asimilare sunt reprezentate, n principal, de faptul c se valorific resursele proprii de cercetare i n acelai timp se fac economii nsemnate, legate de achiziionarea unor licene de fabricaie.Asimilarea pe baza unor licene de fabricaie const n achiziionarea de documentaie tehnic de la alte ntreprinderi cu profil similar din ar sau strintate. Aceast modalitate de asimilare n fabricaie are ca avantaje: reducerea duratei de asimilare n fabricaie cu durata de timp necesar elaborrii documentaiei noilor produse; asigurarea, o perioad de timp, a asistenei tehnice de ctre firma productoare a produsului asimilat; cheltuieli reduse de publicitate, datorit faptului c noul produs asimilat este deja cunoscut pe pieele de desfacere.

Asimilarea dup un model de referin se folosete mai rar; modelul de referin este un produs care se constituie ca punct de plecare n activitatea de proiectare a noilor produse. n acest caz, noul produs trebuie s nlture toate elementele de uzur moral a modelului de referin, reinnd numai acele caracteristici de performan ale acestuia.

3.2 Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei

Prima faz este constituit de stabilirea necesittii oportunittii i posibilitii realizrii unor produse cu desfacere ntr-o zon previzibil n condiii de profit pentru un interval detimp stabilit, interval n care s se ncheie i amortizarea investiiei i realizarea unui profit scontat. Pentru a se lua hotrrea fabricrii unui produs deci implicit a pregtirii unui proces de fabricaie trebuie cunoscute unele date cum ar fi:- dac produsul este nou pentru zona n care se prevede desfacerea lui;- cum s-au comportat consumatorii sau utilizatorii unor produse similare sau identice fa de subiectul respectiv. Datele de prognoz care se refer la un produs sau un proces de fabricaie pot fi primite contra cost de la institute specializate n activiti de prognoz. Asemenea date pot s se refere la previziuni pe diferite termene care pot atinge sau chiar depii 50 de ani. Datele de prognoz sunt foarte costisitoare ntruct studiile de prognoz implic o activitate de o foarte nalt calificare i in acelai timp foarte nalt rspundere. Furnizorii de date de prognoz pot ajunge n situaia de a rspune material i n unele cazuri chiar penal pentru date care nu corespund realitii i pe baza crora solicitanii au suferit daune materiale. Stabilirea lotului de fabricaie (volumul produciei) i a sistemului de fabricaie (productivitatea), deci producia ca noiune cantitativ este o valoare absolut care exprim cantitatea total de produse care se aproximeaz c vor fi fabricate. Productivitatea este o valoare specific relativ, ca reprezentnd raportul numrului de produ-se fabricate n unitatea de timp, care pentru piese mici poate s fie ore, minute, zile decade sau luni, iar pentru piese mari ani. La o producie de repere cum ar fi automobilele, tractoare, camioane, televizoare etc., trebuie corelate productivitile liniilor care asigurdiferite repere care fabric subansamble i apoi trebuie realizat convergena subansamblelor ctre punctul de realizare a produsului finit incluznd controlul de calitate interfazic i final. Preteniile pentru calitatea parial sau final referitoare la un produs oarecare sunt acelea care determin gradul de precizie, complexitatea i tehnicitatea instalaiilor specifice de control. Pe msura progreselor realizate n tiin i tehnologie sau aplicat, respectiv sau generalizat aplicarea unor sisteme informaionale de nalt tehnicitate precum i unele tehnologii neconveninale cum ar fi laserul sau ultrasunetele care s concure la progresul calitii actului de verificare-ncercare a exactitii cu care se realizeaz un produs cu controlul inclusiv al calitii i performanelor materialelor utilizate. Pregtirea de fabricaie din punct de vedere al costurilor depinde foarte mult de volumul produciei care cu ct este mai mare cu att automatizarea proceselor care pregtesc fabricaia devin mai intense i pe aceast baz produsele tind s se ieftinesc din punc de vedere al costurilor de producie.Ex: scaderea costurilor de fabricaie (continu) a unor bunuri de larg consum cum ar fi: automobilele, mainile agricole, electrocasnicele etc. Problema manoperei care reprezint contravaloarea activittilor calificate depuse pentru realizarea unui produs este determinat pentru decizia care se ia n procesul de fabricare a unui produs. Procesul de fabricaie necesit operatii i mijloace de pregtire care sunt n funcie de numrul de repere prevzut a se realiza. Spre exemplu dac numrul de repere este foarte mic ordinul unittilor sau zecilor de buci produsele vor rezulta implicit mai scumpe datorit faptului c fiecare produs comport costuri reprezentnd manoper i materiale care sunt mult mai mari dect n cadrul unei producii specializate de serie foarte mare la care pregtirea iniial este mult mai laborioas n schimb costurile totale se mpart, se repartizeaz la un numr mai mare de produse pe care baz produsul poate s fie realizat la un pre de cost sensibil mai redus.

S.D.V.S.D.V.-istica ocup un loc important n procesul de fabricaie i este cu att mai extins cu ct numrul absolut de produse care se realizeaz este mai mare. Costurile referitoare la S.D.V.-uri trebuie apreciate n funcie de tehnicitatea i calitatea acestora elemente care la rndul lor sunt n funcie de natura reperului care se va realiza cu concursul lor i de natura tehnicittii proceselor care vor fi aplicate pentru realizarea reperului.Aprovizionarea locurilor de munc cu materii prime i materiale necesare

n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru ntreinerea acestora;- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale procesului de fabricare a produsului finit;- stocurile de produse finite.

3.3 Controlul aprovizionariiToate produsele achiziionate trebuie s fie verificare nainte de a fi acceptate.

Verificarea calitii se poate face: Prin inspecie (vizual, dimensional, ncercri de compoziie sau funcionale) Pe baza documentelor nsoitoare care pot conine i un certificat de conformitate eliberat de furnizor sau de un organ independent Este necesar s existe garanii depline asupra autenticitii datelor

Indiferent de metod, foarte important este natura produsului i implicaiile sale asupra locului n care va fi utilizat.

- prevederile referitoare la verificarea produsului trebuiesc foarte clar stipulate n comanda de aprovizionare i c sistemul de verificare a fost acceptat de comun acord ntre beneficiar i furnizor procedur obligatorie.

CAPITOLUL 4

4.1 Date initiale

4.2 Caracteristicile materialelor4.2.1 Masa reperuluiMasa reperului este precizat n desenul de execuie al piesei i valoarea :

M=5,764 kg.4.2.2 Clasa piesei

Verificatorul de conicitate face parte din clasa a 5 de precizie in functie de conditiile tehnice si dimensiunile piesei.

4.2.3 Proiectarea semifabricatului

4.2.4 Adaosurile de prelucrare

4.3 Norma tehnicaNorma tehnic de timp este durata necesar pentru executarea unei operaii, n condiii tehnico-organizatorice determinate i cu folosirea raional a tuturor mijloacelor de producie. Structura normei de timp NT, se determin cu relaia:

minn care: Tb este timpul de baz; Ta timpul auxiliar; Tdt timpul de deservire tehnic; Tdo timpul de deservire organizatoric; Ton timpul de odihn i necesiti; Tpi timpul de pregtire-ncheiere.

Norma de timp la operaia 1 (strunjire)

minTa1 timpul ajuttor pentru prinderea i desprinderea piesei; Ta1 = 0,26min,; Ta2 timpul ajuttor pentru comanda mainii la prelucrarea pe S.N.;Ta2 =0,03+0,03+0,02+0,02+0,02+0,08+1,0=1,20 minTa3 = timpul ajutator de faza la prelucrarea S.NTa3 = 0,05+0,08+0,12+0,03=0,28 min.

-timpul ajutator pentru masuratori la luarea aschiei de proba la prelucrarea pe S.N;Ta4=0,15+0,20=0,35 minTa5-timpul ajutator pentru masuratori de control la prelucrarea S.N;Ta5=0,18+0,21=0,39 min.Tpi- timpul de pregatire-incheiere; Tpi=10,0 min.

; unde: k1 = 2,0;

; unde: k2 = 1,0,;

; unde: k3 = 3,5;

[min]

Unde - este lungimea de intrare a sculei;

- este lungimea de iesire a sculei;

- este lngimea de prelucrare;

-mm;

mm;

-=(0,5...2) mm; Timpul de baza pentru faza 1, =(3,5+54+2,0)/(250 x 0.72)= 0,33 mm; Timpul de baza pentru faza 2, =(3,5+105+0.5)/(250 x 0.72)=0.66 min; Timpul de baza pentru faza 3, = (3,5+2.0) / (250 x 0.72) =0.03 min; Timpul de baza pentru faza 4, =(3,5+2.0) / (765 x 0.06) =0.11 min; Timpul de baza pentru faza 5,=(3,5+31+0.5) / (800 x 0.06)=0.72 min; Timpul de baza pentru faza 6,=(3,5+4+0.5) / (800 x 0.06)=0.16 min; Timpul de baza pentru faza 7, =(3,5+1+0.5) /(630 x 0.1)=0.079 min;

==0.34+0.6+0.02+0.1+0.51+0.14+0.065= 1.792 min;

= 2,48 min;

=0.6x =0.6 x 0.26=0.156 min;

=0.4 x =0.4 x 0.26=0.104 min;

se determina cu relatia:

=+=1.792+(0,26+6x2.48)= 16.932 min, unde = timpul efectiv

=(x ) /100 = ( 2 x 1.792) /100=0.0358 min;

=(x ) / 100 = ( 1 x 16.932) /100 = 0.16932 min;

=( x ) / 100 = (3.5 x 16.932) / 100 =0,59 min;

=+ + ++/n = 16.932+ 0.0358+ 0.16932+0,59+ 10/100 = 17.827 min.

Prin managementul produciei se nelege totalitatea activitilor legate de planificare, coordonare, comanda i controlul produciei.In cadrul funciei de planificare managerii trebuie s fac planificarea resurselor tehnice, de timp i umane pentru fiecare loc de munc. In procesul de planificare a produciei reperului care face obiectul prezentului proiect se pleac de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate n tabelul de mai jos:

Nr. operaieDenumirea operaieiTimpul unitar Tu[min]Timpul de pregtire ncheiereTp,i [min]Norma de timpNT [min]Retribuia[lei/or]Aria utilajului[m2]

1Strunjire de degroare18,911017.827385002,52

Nr. operaieDenumirea operaieiTimpul unitar Tu[min]Timpul de pregtire ncheiereTp,i [min]Norma de timpNT [min]Retribuia[lei/or]Aria utilajului[m2]

2Strunjire de degroare7,82108,19385002,52

3Frezare de degrosare5,46105,54385002,52

4Gaurire7,1897,23360002,52

5GaurireFiletare6,19106,32360002,52

6Strunjire de degrosare8,87108,92375002,52

7Gaurire Filetare6,1196,25350002,52

8Strunjire de degrosare7,87108,05400002,52

9Alezare2,19102,28480002,52

10Gaurire Filetare6,2796,38365002,52

11Honuire2,18102,26480002,52

4.4 Determinarea tipului de productie

Sistemul de producie este un ansamblu de factori productivi interdependeni, determinnd principalele proporii de desfurare ale procesului de producie n spaiu i n timp, permite crearea condiiilor materiale i tehnico-organizatorice necesare realizrii fabricaiei la parametrii optimi de eficien economic.Una dintre metodele de fundamentare tiinific, de estimare a sistemului de producie este metoda coeficientului sistemului de producie.Coeficientul sistemului de producie ksp se calculeaz cu relaia:

unde: este ritmul mediu de fabricaie al produsului[min/buc]; norma de timp.

Daca din calcule rezulta:

-< 1 -productia este considerata de masa (M);

-1