1.TeodolitulTeodolitul este un instrument care serveste la masurarea directiilor orizontale intre doua sau mai multe puncte din teren, cat si inclinarea acestor directii. 1.1 Schema generala a teodolitului clasic.

Fig 1. Schema generala a teodolitului. Intregul aparat se compune din infrastructura si suprastructura. Infrastructura este cuprinsa ntre ambaza teodolitului si limb inclusiv, iar suprastructura este compusa din restul partilor componente, toate putndu-se misca n jurul axei verticale V-V). Partile componente, asa cum sunt prezentate in figura 1. sunt: 1 - luneta teodolitului; 2 - cercul vertical; 3 - axa de rotatie a lunetei; 4 - furcile lunetei; 5 cercul alidad; 6 - cercul gradat orizontal (limbul); 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulara a axului teodolitului; 9 - ambaza teodolitului; 10 - suruburi de calare; 11 - placa de tensiune a ambazei; 12 - placa ambazei; 13 - surub de prindere (surub pompa); 14 dispozitiv de prindere a firului cu plumb; 15 - nivela torica a cercului orizontal; 16 - nivela sferica a cercului orizontal; 17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal; 18 - surub de blocare a cercului alidad; 19 - surub de blocare a limbului; 20 - surub de blocare a miscarii lunetei; 21 - ambaza trepiedului; VV - axa principala a teodolitului (verticala); OO - axa secundara a lunetei; NN - directricea nivelei torice; VsVs - axa nivelei sferice; Cv - centrul de vizare al teodolitului.1

1.2 Axele teodolitului. Din punct de vedere constructiv teodolitul are trei axe i anume: a. axa V-V, numita i principala, care este axa de rotatie a suprastructurii aparatului. n timpul masuratorilor, aceasta trebuie sa fie verticala; b. axa O-O, numita i secundara, care este axa n jurul careia se roteste luneta mpreuna cu cercul vertical; c. axa r-O (reticul-obiectiv) numita i de vizare, care este linia materializnd directia spre care se efectueaza masuratoarea. Toate cele trei axe trebuie sa se ntlneasca n acelai punct, Cv, numit centrul de vizare al teodolitului. 1.3 Luneta topografica Lunetele instrumentelor topografice sunt constituite ca un dispozitiv optic ce serveste la vizarea, la distanta, a obiectelor numite i semnale topografice, a caror imagine obtinuta prin luneta este clara i marita, imposibil de obtinut cu ochiul liber. n afara de aceasta, luneta poate servi i la determinarea distantelor (masurare) pe cale optica, procedeul numindu-se determinarea stadimetrica a distantelor. Dupa modul de alcatuire, se disting lunete: cu focusare exterioara, la care planul imaginii este fix iar planul reticulului este mobil. Au fost folosite la aparatele vechi, iar acum nu se mai construiesc. cu focusare interioara, la care planul imaginii este mobil iar cel al reticulului este fix. Luneta cu focusare exterioara se compune din: 1- tub obiectiv; 2 - tub ocular; 3 - obiectiv; 4 - ocular; 5 - reticul; 6 - lentila divergenta de focusare; 7 - surub de focusare; 8 - surub cremaliera; 9 - suruburi de rectificare a firelor reticulare; 10 - locul de formare al imaginii n absenta lentilei de focusare; O1 - centrul optic al obiectivului; O2 - centrul optic al ocularului; r - centrul reticulului; xx - axa geometrica a lunetei; O1O2 - axa optica a lunetei; a - distanta variabila ntre lentila de focusare i obiectivul fix ; p' - distanta variabila ntre obiectiv i imagine.

2

3

1 7

9 8 5 2

x

r

O 2

x

a (variabil) 4 p' (constant) O 1 6 10 9

Fig. 2 Luneta topografica Spre deosebire de luneta cu focusare exterioara, la cea cu focusare interioara, planul firelor reticulare este fix, iar claritatea imaginii se realizeaza prin deplasarea unei lentile numita de focusare. Lungimea lunetelor este variabila la cele cu focusare exterioara i constanta la cele cu focusare interioara. Ca urmare a folosirii, transportului, manipulrii, piesele teodolitului se uzeaz, se degradeaz sau se deregleaz, din aceast cauz fiind necesar ca nainte de nceperea unei campanii de msurtori instrumentul s fie verificat i rectificat. Verificarea const n cercetarea strii pieselor componente ale instrumentului, a aspectului general, a ndeplinirii condiiilor constructive i geometrice. Rectificarea const n efectuarea de operaii care s elimine eventualele dereglri constatate i s restabileasc poziia reciproc corect a componentelor teodolitului.

2. Notiuni despre eroriMasuratorile topografice effectuate pe teren sunt afectate fie de greseli, fie de erori. 2.1 Greselile apar datorita neglijentei si lipsei de competentya a operatorului, greselilor de calcul sau de lectura a aparatelor topografice. In orice situatie insa , pentru a evita greselile, toate operatiile topografice necesita verificari, indiferent de dexteritatea operatorului, de gradul de precizie a aparatului utilizat si de procedeul ales. Verificarea masuratorilor se face in mod direct sau indirect:

3

Direct prin repetarea acelorasi operatii sau prin schimbarea procedeului si prin controlul efectuat de un al 2-lea operator asupra aceluiasi dimensiuni; Indirect prin compararea rezultatelor obtinute diferit si eventual verificate.

Greselile nu sunt admisibile nici la masuratori, nici la calculi sau reprezentari grafice. 2.2 Erorile sunt cantitatile inevitabile care apar in masuratorile topografice, care fac ca rezultatele obtinute sa difere de cele reale, adevarate. Ele sunt cauzate de imperfectiunea aparatelor topografice, a procedeelor utilizate sau imperfectiunii observatiilor effectuate datorita oboselii, lipsei de experienta sau datorita unor conditii inconjuratoare nefavorabile lipsa de vizibilitate, temperature ridicate, sol instabil, etc; In practica masuratorile topografice, verificarea necesita masurarea de mai multe ori a aceleiasi dimensiuni. Insa, ori de cate ori am masura aceeasi lungime, in aceleiasi conditii si cu aceleasi instrumente rezultate nu vor fi aceleasi, ci se vor obtine valori apropiate, care tind catre valoarea adevarata, ce nu poate fi cunoscuta cu exactitate. efectuarea lucrarilor topografice, deoarece ne intereseaza atat valoarea exacta, adevarata V, cat si o valoare cat mai apropiata de aceasta V cunoscut sub numele de valoare medie patratica. Teoria erorilor ne demonstreaza ca valoarea cea mai probabila este aceea care face ca suma patratelor erorilor sa fie minima. Daca intr-un sir de masuratori asupra unei dimensiuni se obtin valorile M1, M2, .. Mn, cand masuratorile se efecutueaza in conditii egale, valoarea cea mai apropiata de cea reala este media masuratorilor :

M = (M1 + M2)/2Cu cat valorile M1, M2, , Mn vor fi mai apropiate intre ele, cu atat probabilitatea ca aceasta sa se apropie de valoarea reala este mai mare. In acest caz spunem ca probabilitatea este mai mare cand ecartul este mai mic. Prin ecart se intelege dieferenta dintre doua valori consecutive din sirul de masuratori:

ec = Mn Mn-1Ecartul maxim este diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima din sirul de masuratori :

ec max = Mmax Mmin4

Limita superioara a marimii unei erori se numeste tolerant. In acest caz de depasire a acestei limite inseamna ca s-au produs greseli care nu se admit in masuratorile topografice. In general, erorile au valori mici, dar prin repetare ele se compun, putand sa afecteze masuratorile in mod considerabil. Erorile sunt de doua feluri : - sistematice - accidentale

2.2.1 Erorile sistematice Erorile sistematice apar datorita, mai ales, degefectelor de constructive ale aparatelor topografice, a metodei alese sau a unor influente permanente ale mediului ambient. Ele sunt provocate de aceleasi cause, deci se supun unor anumite legi mai mult sau mai putin permanente, care permit controlul, identificarea (principiul) si eliminarea lor. In operatiile topografice successive, erorile sistematice variaza ca marime si semn sau pot fi de acelasi semn. De exemplu, masurand o distant oarecare poate rezulta o eroare sistematica es, de n ori, eroarea finala sistematica Es, va fi Es = es * n. Cand numarul masuratorilor este mare, erorile sistematice finale ale rezultatului sunt importante, de aceea trebuie eliminate cauzele care le provoaca. Eliminarea erorilor sistematice din masuratori se face luand unele masuri inainte de inceperea lucrarilor, precum verificarea instrumentajului si punerea in evident a erorilor care se pot elimina prin corectii. Uneori, cand se executa operatiile, erorile care se produc intr-un lant de masuratori sunt cand negative, cand pozitive si astfel se anuleaza. In ultima instanta, pentru eliminarea producerii erorilor sistematice, se inlocuieste instrumental, metoda sau chiar operatorul. Corectiile care se aplica pentru eliminarea acestor erori vor fi, fata de acestea, egale si de semn contrar. 2.2.2 Erori accidentale Erorile accidentale se produc datorita unor cauze complexe, insesizabile, care nu se pot prevedea. Ele sunt cu atat mai mici, cu cat precizia aparatului e mai mare si cu cat procesul ales e mai adecvat. Erorile accidentale sau intamplatoare se manifesta la operatiile topografice atat la masurarea distantelor cat si la masurarea unghiurilor. 2.2.3 Toleranta - pentru a nu avea greseli tolerant limita superioara a eroriii admise nu trebuie sa depaseasca e (max):5

ec max < TIn operatiile geodezice si topografice, tolerantele se fixeaza in functie de precizia instrumentelor topografice, conditiile naturale in care se desfasoara lucrarea, procedeele alese pentru executarea lucrarilor si precizia ceruta. Elementele care intra in aprecierea tolerantelor sunt : - erori care nu trebuie sa depaseasca anumite valori stabilite prin calcul sau empiric, ecartul sa nu depaseasca marimea stabilita si precizia sa nu depaseasca limita fixate. 2.2.4 Compensarea erorilor Erorile accidentale nu se pot elimina ca erorile sistematice, deoarece cauzele lor ne scapa, iar valoarea pentru observatia izolata este necunoscuta. Totusi, tinand cont de legile de producer si compunere a erorilor accidentale, influenta lor asupra masuratorilor poate fi atenuata, in cazul observatiilor li s-au eliminate erorile sistematice si daca masuratorile s-au efectuat de un numar mare de ori. Operatia de corectare a erorilor se numeste compensatie. Considerand

Vj = valoarea justae = eroare

Ve = valoarea eronatac = corectia, vom avea :

Vj + V = Vee = Ve-Vj e+c=0

Ve + c = Vj

Aceste relatii ne ajuta la calcularea corelatiilor ce trebuie aplicate rezultatelor masuratorilor pentru compensarea lor.

6

3. Verificarea si rectificarea teodolituluiCu timpul, ca urmare a folosirii, transportului, manipularii bruste, etc. piesele teodolitelor se uzeaza, se degradeaza sau se deregleaza. Din aceasta cauza e necesar ca inainte de intrebuintare, teodolitele sa fie verificate si rectificate. Verificarea consta in cercetarea starii pieselor component ale aparatului, a aspectului lui general, a indeplinirii conditiilor constructive geometrice. Rectificarea consta in efectuarea de operatii care sa elimine eventualele dereglari constatate si sa restabileasca pozitia reciproca corecta a pieselor teodolitului. 3.1 Verificarea generala a teodolitului Aceasta verificare are ca scop sa constate daca : - piesele de sticla ale teodolitului nu sunt sparte; - punerea la punct a lunetei se poate face in bune conditiuni; - functionarea suruburilor de miscare generala, fina miscare si de calare este normala; - trepiedul este in stare buna (sabotii sa nu aiba joc, sa nu aiba defecte sau piese lipsa, dispozitivul de prindere a aparatului pe trepied sa functioneze normal) ; - nivelele functioneaza normal (inclinind incet suportul cu suruburile de calaj, bula de aer trebuie sa se miste lin). 3.2 Verificarea i recificarea nivelelor teodolitului a) Verificarea i rectificarea nivelei torice Pentru verificarea nivelei torice a teodolitului s-au efectuat urmtoarele operaiuni: - s-a orizontalizat aproximativ cercul orizontal al teodolitului (cu nivela sferic); - s-a rotit teodolitul n jurul axei principale (VV) i s-a adus nivela toric paralel cu linia care unete dou uruburi de calare S1 i S2; - s-a adus bula nivelei ntre repere, cu ajutorul uruburilor de calare S1 i S2, prin rotirea acestora n sens invers unul fa de cellalt. - s-a rotit instrumentul cu 200g i s-a obinut poziia nivelei cap la cap. Deoarece bula nivelei nu s-a deplasat dintre repere, centrul bulei (M) coincide cu centrul fiolei (M) i deci nivela toric nu trebuie rectificat.

7

7 N a 5 6 b 7

2

1

N 3 4

a - sectiune verticala b - vedere in plan 1 - montura metalica 2 - fiola de sticla 3 - surub de rectificare 4 - suportul nivelei 5 - articulatie 6 - reperele nivelei 7 - bula nivelei NN - directricea nivelei

N a m

M M' m R R

N

C

b) Verificarea i rectificarea nivelei sferice5 Pn 3 M 6 Vs M 1 Pn 2 5 3 5 Vedere in plan Vs Sectiune transversala 4 5 1 - Fiola de sticla 2 - Montura 3 - Suport 4 - Cercul alidad 5 - Suruburi de rectificare 6 - Cerc reper M - Punctul central al fiolei PnPn - Plan director tangent VsVs - Verticala cercului de curbura a nivelei

6

Pentru verificarea nivelei sferice a teodolitului s-au efectuat urmtoarele operaiuni: - s-a calat teodolitul cu nivela toric rectificat; - prin rotirea instrumentului n jurul axei principale (VV) s-a verificat dac n orice poziie bula nivelei sferice a rmas ntre repere; n urma efecturii acestor operaiuni s-a constatat c bula nivelei sferice nu a suferit nicio deplasare (d) fa de cerculeul reper, deci nivela sferic nu trebuie rectificat. Nivela sferic este rectificat atunci cnd planul ei director (PNPN) este paralel cu planul suportului (ss). 3.3 Verificarea indeplinirii conditiilor constructive Se refera la conditiile pe cctieare trebuie sa le indeplineasca axele si cercurile teodolitului prin construtie. Neindeplinirea conditiilor contructive produce erori la masurarea unghiurilor topografice. Aceste erori, numite erori de constructie ale teodolitului, nu se pot elimina ci pot fi doar micsorate prin adoptarea de metode de masurare corespunzatoare. Conditiile de constructie pe care trebuie sa le indeplineasca axele si cercurile teodolitelor sunt urmatoarele :

8

Cercurile gradate sa fie perpendiculare pe axele lor. Respectiv VV limb si OO cerc vertical. O abatere in limitele a circa 10 minute nu afecteaza masurarea unghiurilor. Aceasta conditie se realizeaza usor in stadiul actual al tehnicii constructiei de instrumente topografice. Axele de rotatie VV, respectiv OO, sa coincida cu centrele cercurilor gradate respective. Excentricitatea axului principal VV, fata de cercul gradat orizontal se numeste excentricitatea alidadei (centrul alidadei nu coincide cu centrul gradat ).

Constatarea erorii de excentricitate a alidadei. Se vizeaza cu teodolitul pus in statie un punct si se executa citirea pentru aceasta directie la cele doua dispozitive de citire. Daca citirile executate difera cu 200 2pc (unde pc este aproximatia dispozitivului de citire ) nu exista excentricitate. Operatia trebuie repetata pe diferite sectoare ale limbului, deoarece ea poate exista pe alta directie. Eliminarea erorii. Eroarea are un caracter sistematic si se elimina prin aplicarea unei metode adecvate la citirea directiilor. Rezulta ca eroarea de excentricitate se elimina citind la ambele dispozitive de citire si luand media lor. La teodolitele moderne, influenta excentricitatii se elimina automat, prin efectuarea coincidentei diviziunilor diametral opuse (deci media se face automat). In acelasi mod se elimina si eroarea de excentricitate a axei secundare OO, care influenteaza marimea unghiurilor verticale. Axa de vizare a lunetei sa treaca prin axa verticala de rotatie VV a teodolitului. In cazul neindeplinirii acestei conditii exista o eroare de excentricitate a lunetei, care produce erori sistematice la masurarea unghiurilor orizontale.

Din cauza excentricitatii lunetei, atunci cand se roteste teodolitul in jurul axei principale de rotatie VV, axa de vizare Or a lunetei (proiectata in plan orizontal) va descrie un cerc, la care este tot timpul tangenta. Cercul descris are o raza egala cu valoarea liniara e a excentricitatii. Daca se vizeaza aceleasi puncte A si B in pozitia I si in pozitia II a lunetei si se obtin unghiurile diferite intre ele, atunci axa de vizare a lunetei este excentrica. Valoarea unghiului just se poate deduce in functie de citirile in cele doua pozitii ale lunetei efectuate pe directiile A si B. Eroarea va fi mai mare cu cat punctul B va fi mai aproape si A mai departe (sau invers). Deci pentru eliminarea erorii de excentricitate a lunetei, care intervine la masurarea unghiurilor, se va masura unghiul in cele doua pozitii ale lunetei si se va lua media valorilor.

9

Pentru fiecare directie masurata se vor face citiri la cele doua dispozitive de citire diametral opuse, luand media lor. Marimile gradatiilor cercurilor sa fie riguros egale. La teodolit apar erori de divizare la cercurile gradata cat si la dispozitivele de citire. Erorile de divizare se pot constata daca se aduce in coincidenta zero al vernierului sau al scaritei cu o diviziune de pe cercul gradat si urmarind daca si ultima diviziune a dispozitivului de citire coincide cu una de pe limb.Aceste erori sunt inevitabile dar au valori foarte mici si sunt intamplatoare.

Influenta lor in masurarea unghiurilor este sistematica si poate fi redusa prin folosirea de origini diferite la masurarea unui unghi. 3.4 Verificarea indeplinirii conditiilor geometrice La teodolit luam in consideratie urmatoarele axe : axa verticala VV sau axa principala de rotatie a teodolitului; axa orizontala OO sau axa secundara de basculare a lunetei; axa de vizare Or a lunete; directricea nivelei torice NN si linia indexurilor de citire la cercul vertical; Aceste axe trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii geometrice a) NN VV (axa principala trebuie sa fie verticala)

b) Or OO (axa de vizare trebuie sa fie perpendiculara pe axa secundara) c) OO VV (axa secundara trebuie sa fie orizontala) d) Linia indecsilor de citire de la cercul vertical trebuie sa se afle intr-un plan orizontal hh sau intr-un plan vertical VV, care contine si axa OO de basculare a lunetei; Neindeplinirea conditiilor geometrice ale axelor teodolitului se datoreaza dereglarii pieselor teodolitului din pozitia lor justa, din diferite cauze (uzura, transport, loviri, manipulare bruta, etc.) si conduce la urmatoarele erori : Eroarea de inclinare a axei principale de rotatie (se datoreste neindeplinirii conditiei 1) Eroarea de colimatie orizontala c, produsa de neindeplinirea conditiei 2 Eroarea de inclinare i a axei secundare, produsa de neindeplinirea conditiei 310

Eroarea de index a cercului vertical ( eroarea de colimatie verticala), se produce datorita neindeplinirii conditiei 4 )

Aceste erori, numite erori de reglaj, pot fi constatate prin operatie de verificare a teodolitului, iar operatorul le poate reduce la minim prin operatie de rectificare a teodolitului. De asemenea, influenta lor se poate elimina prin folosirea unei metode de masurare corespunzatoare. a) Verificarea si rectificarea conditiei 1 ( NN VV ); VV=vertical. Indeplinirea acestei conditii se face in mod indirect, prin calarea teodolitului, presupunand ca nivelele teodolitului sunt riguros rectificate. Limbul fiind prin constructie perpendicular pe axa de rotatie VV a instrumentului, inseamna ca prin orizontalizarea sa se obtine automat verticalizarea axei principale. Existenta unei eventuale inclinari a axei principale se poate constata dupa calarea instrumentului. Daca rotind instrumentul in jurul axei VV bula nivelei nu ramane intre repere, desi verificarea nivelei si calarea au fost facute cu atentie, inseamna ca axa VV nu este perpendiculara pe cercul orizontal. Rectificarea acestei neperpendicularitati se face numai in uzina. In stadiul actual al tehnicii constructiei de instrumente, aceasta conditie este usor indeplinita. Eroarea de verticalitate a axei VV nu se poate elimina prin metode de lucru, ea avand o actiune sistematica. Din aceasta cauza operatia de calare trebuie realizata si verificata cu cea mai mare atentie. b) Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontale ( Or OO). Neperpendicularitatea axei de vizare Or pe axa rotatie OO a lunetei provine din cauza descentrarii centrului reticular (r) de pe axa optico-geometrica a lunetei. Atunci cand se roteste luneta in jurul axei OO, axa de vizare rO nu va mai descrie un plan perpendicular pe OO, ci va descrie un con producand eroarea de colimatie orizontala c. Axele rO, rO si OO, formeaza intre ele un unghi de 100 c. Influenta acestei erori in masurarea unghiurilor orizontale este grava, ea nefiind constanta, variind in functie de inclinarea lunetei. Constatarea erorii de colimatie. Cu luneta aproximativ orizontala se vizeaza, in pozitia I a lunetei, un punct P indepartat si bine vizibil. Se citeste pe limb valoarea a1. Dupa aceea se vizeaza acelasi punct P in pozitia II a lunetei, citind pe limb valoarea a2. Daca a2 = a1 200 rezulta ca eroarea de colimatie este nula, iar rO OO. Auntci cand a2 a1 200 conditia de perpendicularitate intre axe nu este indeplinita, iar diferenta reprezinta dublul erorii de colimatie.

11

Fig 3.1 Eroarea de colimatie orizontala

3.2 Constatarea erorii de colimatie orizontala

Din figura de mai sus se observa ca citirile obtinute in cele doua pozitii ale lunetei sunt : a1 = a c

Prin scaderea celor doua valori se obtine valoarea erorii de colimatie : a2 - a1 = 200 + 2c, deci c= Daca se face media celor doua valori, se elimina eroarea de colimatie si se obtine citirea justa : a= De exemplu, pentru a1 = 136 si a2 33 2 , rezulta c 3 si a ust 13.

Rectificarea erorii se face prin centrarea reticulului pe axa lunetei. Se introduce in aparat citirea justa, actionand din surubul micrometric al miscarii inregistratoare (a alidadei). Prin aceasta se observa ca imaginea punctului vizat P nu se mai afla pe firul vertical a. Firul reticular vertical s-a deplasat de pe imaginea punctului vizat cu o distanta care cores[unde erorii de colimatie.

12

Readucerea axei de vizare pe punctul P se face actionand asupra suruburilor de rectificare S1 si S2 ale reticulului, deplasand diafragma firelor reticulare pana ce firul vizor se afla din nou pe verticala punctului vizat. Operatia de verificare si rectificare se repeta pana cand c 0. Eroarea de colimatie reziduala se elimina prin metoda de masurare, daca se citeste in cele doua pozitii a lunetei si se ia media.

Fig. 3.3 Rectificarea erorii de colimatie c) Verificarea si rectificarea conditiei 3 ( OO VV ). Axa de rotatie OO a lunetei trebuie sa fie orizontala atunci cand axa principala VV este verticala. Eroarea de inclinare a axeii de basculare a lunetei afecteaza unghiurile orizontale. Constatarea erorii se face prin diverse procedee, numai dupa ce au fost indeplinite conditiile 1 si 2 astfel: Se vizeaza un punct situat la inaltime mare ( varful unui paratrasnet, etc. ) in pozitia I si II a lunetei. Efectuand citirile corespunzatoare la cercul orizontal c1 si c2. Diferenta intre cele doua valori micsorata cu 200 reprezinta dublul erorii de inclinare a axei de rotatie a lunetei;

Se vizeaza un fir cu plumb cu lungime mare. Oscilatiile firului se micsoreaza introducand greutatea firului intr-o galeata cu apa. Inclinand luneta, intersectie firelor reticulare trebuie sa ramana pe directia firului cu plumb.

13

Fig. 4 Eroarea de inclinare a axei secundare OO

Cu luneta mult inclinata se vizeaza in pozitia I un punct marcat pe un perete. Se blocheaza miscarea cercurilor orizontale si se plonjeaza luneta, proiectand punctul P in P1 se citeste pe o rigla orizontala asezata pe perete aproximativ la inaltimea instrumentului. Se repeta operatia si in pozitia II a lunetei, obtinand punctul P2. Daca cele doua citiri coincid inseamna ca axa de vizare se inclina intr-un plan vertical si conditia de perpendicularitate intre OO si VV este indeplinita; daca P1 difera de P2 conditia de perpendicularitate intre OO si VV nu este indeplinita. Rectificarea erorii de inclinare a axxei basculare OO a lunetei. Pozitia justa a punctului se afla in mijlocul intervalului P1P2 d. Se fixeaza pe rigla punctul P aflat la distanta d/2 de punctele P1 si P2. Actionand de suruburile Sr se ridica sau se coboara unul din capetele axei de basculare a lunetei pana cand intersectia firelor reticulare se deplaseaza din punctul P2 in punctul P. Verificarea rectificarii se face repetand operatia pana cand punctul P2 proiectat in pozitia II a lunetei este identic cu punctul P1 obtinut in pozitia I a lunetei. La teodolitele moderne aceasta conditie este realizata prin montaj cu o precizie ridicata in general i 2 O eventuala eroare de inclinare a axei OO se va rectifica numai in ateliere specializate. Influenta acestei erori la masurarea unghiurilor orizontale se elimina efectuand media lecturilor in cele doua pozitii ale lunetei. d) Verificarea si rectificarea pozitiei indexilor de citire de la cercul vertical. Neindeplinirea acestei conditii are urmatoarele cauze: e) Linia indexilor de citire nu este orizontala (sau verticala) si face cu directricea nivelei14

torice a cercului vertical (sau cu verticala) un unghi ; Axa de vizare a lunetei proiectata in planul cercului vertical nu coincide cu linia ce uneste gradatiile 0 si 200 (sau 100 si 300) de pe cercul vertical, formand cu aceasta unghiul ;

Fig. 5 Eroarea de indice in cazul teodolitului cu nivela torica zenitala Suma acestor doua erori da eroarea de zenit instrumental sau eroarea de index : = + Cazul teodolitelor cu nivela torica zenitala. Orizontalizarea liniei indexilor de citire de pe cercul vertical se face cu ajutorul nivelei torice de pe cercul vertical. Constatarea eorii: Se vizeaza un obiect ndepartat bine vizibil n ambele pozitii ale lunetei si se fac lecturiel c1 si c2 la cercul vertical. Suma celor doua citiri la cercul vertical trebuie sa fie egala cu = 400 23 ( fiind abaterea standard de masurare a unui unghi vertical). ncazul cnd suma unghiurilor zentitale nu satisface conditia de mai sus, se considera ca eroarea de index exista, iar diferenta citirilor efectuate n cele doua pozitii ale lunetei neconduce la realtia:

15

si ne exprima, ca diferenta la 400 a sumei celor dou a citiri c1 si c2 efectuate lacercul vertical, reprezinta dublul erorii de indice. Rectificarea erorii poate fi abordata n doua moduri diferite, n functie de modul ncare se face orizontalizarea sau verticalizarea indexilor de la cercul vertical - cu nivela torica zenitala sau cu un compensator.n cazul instrumentelor cu nivela torica zenitala, cu luneta n pozitia a doua (CD),se va introduce la cercul vertical valoarea corect 400 - z, din surubul de calare al nivelei torice zenitale. Se va constata, ca nivela torica zenitala s-a decalat. Se va cala nivela torica zentital integral din suruburile de rectificare al acestei nivele.

Fig.6 Rectificarea erorii de indice n cazul teodolitelor cu compensator la cercul vertical, valoarea corecta pentru unghiul zenital n pozitia a doua (CD), se va realiza prin actionarea asupra surubului micrometric de miscare a lunetei n plan vertical. Privind prin luneta, se va constata, ca firul reticular orizontal s-a deplasat de pe punctul vizat. Refacerea punctarii corecte, se va realiza din suruburile de rectificare al recticulului, dispuse n plan vertical S3 si S4. Operatia de verificare si eventual rectificare se va repeta prin vizarea altui semnal, pna cnd eroarea de indice .

Verificarea pozitiei juste a firelor reticulare Prin gravare este asigurataperpendicularitatea firelor reticulare. Din acest motiveste suficient, sa se verifice pozitia justa a unui singur fir reticular.Ele trebuie sa ocupe nsa o pozitie justa, n sensul ca firul reticular orizontal sa ocupe o pozitie orizontala, iar cel vertical o pozitie verticala.

16

Verificarea se va realizaconform schemelor din figura 7.

Fig.7 Verificarea si rectificarea a pozitiei juste a firelor reticulare Rectificarea acestei erori si aducerea reticulului n pozitie corecta, se realizeaza prin slabirea suruburilor coaxiale cu luneta Sc1+Sc2+Sc3+Sc4, care fixeaza reticulul cu diafragma de tubul obiectiv. Se va roti convenabil ntregului angrenaj reticul+diafragma pana cand firele reticulare ocupa o pozitie justa, dupa care se strang la loc suruburile coaxiale cu tubul lunetei.

17

Bibliografie1. Topografie 1980 N. Cristescu, M. Neamtu, M. Sebastian si V. Ursea 2. Instrumente topografice si geodezice 1982 I. Bocean, M. Atudorei, E. Ulea 3. www.google.ro

18