Venim de la Decebal-Cuvntul introductiv al profesorului care o poate incheia cu cuvintele : i acum, mpreun cu D-tr, s inchinm cteva clipe leagnului nostru, s ne bucurm c el exist, trecnd prin attea incercri grele, s ne bucurm, c i noi sntem alturi, Vorba poetului G. Vod :-Elevii recit (2-3) poezia :Leagn ntre muni i mareLeagn ntre nuci i braziLuminat de lun i de soarei de fruni nalte de brbai

Leagn ntre flori i poameLeagn ntre ape dulciLeagn la piept de mamei vegeheat la cretet de bunici.

Leagn ntre ploi i ariiLeagn ntre vnturi tari,Leagn de mldioase ramurii duios cntat de cntri.

Leagn ntre foc i parntre iatagane....mii.Tu iubita mea MoldovDe cnd era s nu mai fii

Tu frumoasa mea- MoldovCte viei te-au ocrotitCte mici mbtrnir tinereCi bunici de tineri au pierit.

Leagn scump m uit la tinei de bucurie cnti o lacrim fierbinte vrs Fiindc eti i snt. Un elev : Cu inima deschis mrturisim astzi, c la leciile de istorie, ne-am nvat i n primul rnd ce este lstoria unui neam i cum se nva ea.-Un elev: Ion Dru ne nva c istoria este o tiin, o tiin care vine s ne spun prin cte a avut de trecut viaa de la nceputurile sale i pn n ziua de azi. Ca tiin istoria a aprut atunci, cnd Omul i-a dat seama, c are nevoie de a ti, ce s-a ntmplat cu lumea de pn la el, pentru a ncerca s prevad, ce-l ateapt n viitor.-Elevul 2 : Fr istorie nu este patrie i fr dragoste ctre istorie, nu poate fi dragostea ctre patrie Dimitrie Cantemir-Elevul 3 : Poi s nu cunoti multe tiine, dara nu cunoate istoria neamului tu, nseamn a fi analfabet M. Gorchi-Elevul 4 : Istoria takaia, cito v nei ne vseachii, daj vzrosli ne razberiotsea. Prejde eio nado, Duoi poneati. Cinghis Aitmatov Elevul 5 : S fim ca rul, rul ine multe izvoare din care s-a nscut. Cci viitorul nu deschide ua acelora ce vin fr trecut. -Elevul 6: ntr-adevr suntem ca rul i inem minte bine izvoarele din care ne-am nscut. Ele pornesc de la srbunii notri Tracii i Geto-geii.

La 80 de ani dup naterea lui Hristos, veni n fruntea Dacilor un rege ager, harnic, osta nentrecut la rzboi.Era Decebal (arat pe peretele din scen portretul mpodobit a lui Decebal).Om hotrt i detept, parc-anume fcute pentru a crmui un popor mare. El a unit toi Geii, i-a fcut oaste mare cu care putea sta in cale Romanilor cotropitori ce-i aintase hotarele pn la Dunre. Traian mpratul Romei jur c nu va lsa spada din mn pn nu l va rpune pe Decebal dumanul lui neadormit. Chiar i la 10 porni un rzboi mpotriva Dacilor. Mare lupt a mai fost la Jape. Se spune c au fost att de muli omori i rnii, c chiar i mpratul i-a dat hainele spre a face scame i fei de legat rnile. Hotrise Traian s prefac Dacia ntr-o provincie roman iar pe neastmpratul Decebal s-l prind viu.-Elevul 7 : Decebal i adun oastea i le cuvnt atunci recit poezia lui George Cosbuc : Decebal catre popor Ce lupta a mai fost si ea a.106 ?Albit complet Decebal, pasind fraotic printre trupurile daco-getilor, incerca sa descopere macar o suflare vie, dar totu-i inzadar. Atunci striga : Noi vom pieri si vom renaste din NeamtVor inalta spre ceruri sufletele noastreApoi se vor lasa din nou pe aceste plaiuriSintem bolnavi de vecinicie, noi Dacii !

Si se strapunge cu palosul. Traian se mltami. Porunceste sa i se taie capul si mana dreapta. Capul e pus pe tava de aur spre a fi dus la Roma ca sa arate sfirsitul dusmanului imparatiei sale. Intorcindu-se la Roma, Traian a sarbatorit 132 de zile.Pentru ca sa se pomeneasca de-a lungul veacurilor , ridica un stilp de marmura in anul 113 cu o inaltime de 42 m care se vede si astazi la Roma si se numeste Columna lui Traian. Daca popositi vreodata la Roma, opritiva si cugetati citeva clipe Elevul 9 : 165 de ani trecuse in sir sub stapinirea romana Dacia fusese prefacuta intr-o provincie a imperiului roman si totalmente romanizata . Tocmai la anul 271 , din ordinul imparatului Aurelian , romanii se retrag din Dacia . Plecase aproape toata populatia .O parte mica a ramas , ca nu-I lasa inima sa paraseaca pamintul strabun . Acesti oameni , care au putut razbi toate grozaviile navalirilor barbare si sint stramosii nostrii cei mai indepartati . Ei ne-au pastrat si ne-au daruit tot ce au avut mai bun , mai de pret , mai scump . De la Romani avem limba cea frumoasa si sonora , dragostea de invatatura si de tara , vitejia si increderea in puterile noastre , scrisul, obiceiurile de anul nou : Plugusorul , Sorcova sunt tot de la Romani . Iar portul cel frumos , mindria si iubirea de libertate sunt comori , ramase de la Daci, pe unele si pe altele le iubim si le pretuim , precum ne iubim si istoria care arata ispravile vrednicilor nostril stramosi . Elevul10: Stim noi de ce tara noastra ne poarta numele de Moldova . De la denumirea unui soi de brad ce creste in muntii Tarii de Sus si cuvintul tracic dava , ce inseamna localitate urbana ( cetate ) ; deci Molisolava , iar mai apoi Moldova . Ei , vedeti , de unde venim! Elevul Interpreteaza cintecul lui G. Topa Vin din muntii latinei deci si graiul mi-e latin .Elevul 11: Ne-am adunat astazi pentru a reinvia in memoria noastra si numele celora , care se numesc Marii barbati, vredneci feciori ai pamintului Mioritic. DragosCoborind din Maramures la o vinatoare de zimbre, primul a observant bogatiile si frumusetea acestui pamint, hotarind sa intemeieze Tara Moldovei. Bogdan Musat fiul frumoasei Musatala 1359 pune temelia statului Moldovenesc feudal timpuriu.Elevul 12 : Si asa, in galleria de domnitor, pe care i-a avut de-a lungul istoriei zbuciumata Moldova, poporul i-a preamarit cu diferite pe voievozii sai zicindu-le : Unuia Cel mare, altuia-cel viteaz, cel cumplit, sau cel batrin, cel orb sau cel rau. Numai unuia dintre ei i-a zis pe buna dreptate cel bun-fiul lui Roman I si doamnei Anastasia care se urca la tronul Moldovei in a 14.00. Marele principe in ochii lumei ! El intruchipa cele 5 temelii ale neamului nostru : Bunatatea, Puterea, Vitejia, Religia si Dreptatea- Alexandru cel Bun !!!Elevul 13 : (Alexandru cel Bun seprezinta in scena in haina Imparateasca) Da, mi-am asezat frumos tara, adirmindu-I independenta si tiha mai intii infiintase mitropolia Moldovei cu resedinta la suceava. Din Constantinopol poftise pe Tr,Famblac, un carturar foarte invatat care a si organizat o scoala pe langa mitropolie, unde invatau preotii carte. Am batut moneda, am impartit tara in judete sa fiu usor de dominat, am pus si vami la hotare si am deschis drum de tirguiala cu tari straine.Am stiut sa imi largesc hotarele tarii, am construit biserici si manastiri, cetati . Mi-am facut si prieteni la hotar casatorindu-ma cu sora regelui polan Ringala. Am tinut mult la imbogatirea tarii si poprului in cei 32ani de domnie. Am infiintat si cea din-tii scoala Moldovenesca, dindu-mi seama cu un popor nu poate merge inainte daca nu-si lumineaza mintea.Elevul 11 : Stefan cel Mare si sfint pe care pana la papa de la Roma Sinx al IX-a l-a numit Sabia lui Hristos.Viteaz, frumos, istet, priceput la toate si numai la o varsta de 21 ani devein domn al Moldovei : Stefan cel Mare !!! ce prezintaElevul 15 : Stefan cel mare: La multi ani de la Dumnezeu sa domnesti, ne-a strigat poporul pe canpia de langa suceava si mi-am urcat pe tron la 12 aprilie in joia mare a anului 1457.Care mi-a fost soarta si Domnia. De multe ori ma gindeam la moarte. Dar ma chema Tara. Numai de 2 ori am genunchiat in fata dusmanului: la Chilia si la Valea Alba, doar stiti ca am trecut prin aproape 50 de razboaie!? Acum sint batrin si simpt ca nu mi-a mai ramas mult. Va las o tara, pe care mi-au dorit-o. Tie, Bogdanita,(se adreseaza feciorului Sau, care sta alaturi de tata) vreau sa-ti pun pe frunte coroana pe care am purtat-o 47 de ani cu cinste si cu dreptate. S-o porti sit u cu cinste, sa nu ostenesti de-a face bine si de a pazi hotarele tarii . As vrea sa dorm somn greu , dar linistit si impacat. Tineti minte, ca Moldova nu e a mea si nici a voastra, ci a urmasilor si a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!!Elevul 16 . Bogdan, fiul lui Stefan Tata, tu n-ai sa mori de 100 de ori, si o singura data, acoprit de glorie si de rani . Faptele tale savirsite cu atita intelepciune si vitejia, impotriva turcilor pagine, tatarilor , impotriva unguriilor si regatului litenean , stirneau mereu moartea imparatilor si a popoarelor.Avea dreptate cronicarul polon Ion Dugeos cind proclama:O barbat minunat , cu nimic mai prejos decint marii eroi ai antichitatii. Si eu jur in fata parintelui meu. S apar cu sfintenie tronul tarii , tronul parintelor si a bunicilor mei.Elevul 17. Dupa 47 de ani de domnie,fara odihna si de mare grija pentru Moldova, Stefan Cel Mare a inchis ochii la 2 iulie 1504.L-a plins toata tara ca pe un bun parinte si l-a asezat spre vecinica odihna la manastirea Putna.Elevul 18. Petru Rares feciorul nelegitim a lui Stefan cel mare, intruchipare a unei dragoste mari a lui Stefan si a piscaritei din Halau Maria Rares, Pentru Rares!!! Il prezinta.Elevul 19 . Petru Rares : Sint Petru Rares . Am luptat cu polonejii cu tatarii , cu ungurii, cu nemtii , cu muntenii , cu fruntenii si cu turcii , cu polonejii luptam pentru a intoarce. Pocutia, pierduta de parintele meu, cu ungurii pentru a readuce, cetatile Caceiul si care terminasera un razboi cu singe grecesc si Italian din care un Tinar , pe nume Gretti. Avea si 2 feciori : Antonie si Petru ,care tineau tronul Moldovei si al Tarii Romanesti, l-au mintit sub peretii cetatii Ardias, luindu-I bogatii care egalau cu 1 ml. 750 de mii de galbeniI-am omorit feciorii, petendenti la tronuri straine. Am construit si eu multe biserici si manastiri, intre care sint cele de la Probota si Hirleu, unde ma nascusem:Elevul 20 . Ioan Voda cel Cumplit. Eu sunt Ioan, se prezinta singur.Stranepotul lui Stefan Cel Mare. Cu poporul mi-am purtat blajin, iar eu boierii crunt, de aceea mi se zicecel cumlit = Pentru tronul Moldovei turcii mi-au cerut 80 de mii de galbeni, dar nu i-am platit m-am batut cu turcul si tatarii chiar in primul an de domnie 1572. Cind l-am prins insasi pe Agana, adica pe generalul turc, el in genunchi ma ruga sa-I daruesc viata,ca-mi va rasplati cu un cintar de diamante, cu 2 de aur si cu 3 de argint. Dar eu l-am decapitat,fiindca bogatie aveam, dar mai doream libertate si linistea tarii.In scurta mea domnie am reusit sa fac si unele reforme, am schimbat capital Suceava la Iasi, am batut moneda , am introdus legi stricte.Dar vine si anul fatal pentru mine- 1574. In batalia de la Cahul, de linga satul Riscani, am fost infrint de turci, fiind tradat de prietenul meu Ierimia Galia, care fusese rasplatit de turci cu 30 de pungi cu aur. Am gasit in mine tarie sa-I inaintez luii Ahmed pasa urmatoarele trei conditii.1. Mina dusmanului sa nu se atinga de ostasii moldoveni ramasi in viata. Sa fie liberi de a merge pe la casele lor.1. Cazacii, aliatii mei, sa fie lasati sa se intoarca la tara lor.1. Insasi principele(adica eu) sa fie trimis viu si nevatamat la Sultanul Selim

Ahmeg Pasa de 7 ori jurase cu mina pe coran, ca asa va fi. M-am despartit apoi de prietenii mei credinciosi. Cazacii plingeau, dar moldovenii-nu ; se seca de durere izvorul peinsului.Elevul 21. Ahmed Pasa incalca juramintul si comanda ca Ioan Voda sa fie decapitat. Din drama istorica a lui B.P.Hasdeu cu acelas titlu I.Voda cel cumplit am aflat cu totii despre moartea groaznica a lui Ioan Voda.S-au gasit citiva turci , care pe ascuns muiau virful sabiilor in single lui Ioan Voda, pentru a le darui Alah macar citusi de putina din puterea acestui Hercule moldovean.Cind B.D.Hasdeu era la finele acestui epizod s-a oprit, a rasuflat din greu s-apoi a scris: Ma cutremura bataia crimei, ma arde focul capului , ma furnica prin singe fluvii de forta, ma electrizeaza o soapta,ce vine nu stiu de unde.din mine.s-au din afara Mare e Romania!!!Elevul 22 . Mihai Viteazul Imi ajutase unchiul se prezinta.Mere ca la 1593 sa ma fac domn al Munteniei, si sa vedeti ca pe vremea ceea la Bucuresti erau o multime de camatori cu mari sume de bani, care imprumutasera pe domnii precedent datoriilor. I-am chemat la curte, adica sa le platesc. Si cind acestea venise nesatosi, pregatindu-si buzunarele pentru a inghiti averea tarii, eu facui semn celor 4 mii de osteni, care incepu sa tae la dreapta si la stinga.Si nici uinul din cei lupi nasatui nu scaparea. Sultanul a aflat de ispravile mele si fierbea de minie. Turcii pornira cu o armata de peste 100 de mii impotriva Munteniei. La Calugareni am dat batalia cea mare. Podul pe care treceau turcii la un moment se prabusi si in locul lui crescu un pod de lesuri turcesti, peste care, fugeau inapoi ostasii Sinau- Pasa. Patru ani de domnie mi-au fost rodnici. Auzisem, insa,ca Domnul Moldovei I.Movila si cu cea al Transilvaniei Sigizmund Batori vor sa ma omoare. I-am sarit pe amindoi si in anul 1600 am devenit domn al celor trei tari roimanesti numai pentru 8 luni!Ungurii iar pornesc impotriva mea. Atunci am cerut ajutor de la germane. La Goraslau ma astepta moartea.Asa, cum stam in cort de unul singur, in dimineata zilei de 9 ianuarie 1601, au navalit asupra mea o ceata de soldati. Cind ii vazui, mi-am dat seama ca am fost tradat de Basta-generalul.Atunci m-am gindit:Doamne, nu voi mai veni niciodata sa implinesc visul de aur al stramosilor. Unirea nu va fi acum.Elevul 23. Dusmanii l-au strapuns cu sabiile, i-au taiat mina stinga(el era stingaci) si capul, 3 zile a stat trupul lui Mihai neingropat.Prietenul sau credincios Radu Buzescu la inmormintat iar capul i-l duse la manastirea Dealul, 8 ani si 8 luni a domnit Mihail, dar a uimit intreaga lume cu fapta si moartea luiElevul 24 Vasile Lupu! Vesnic ii va fi pomenit numele caci el a fost cel dintii Domn al Moldovei, care a izgonit din biserici l.slavana sic ea greceasca, inlocuind-o cu limba strabuna. El a reinoit scoala,care exista si pina azi la Iasi, purtindu-u numele Vasile Lupu!!!(il prezinta)Elevul 25 . La 1634 m-am asezat in tronul Moldovei.Sint din neam de Macedonia.IMi sint specific astfel de trasaturi ca : intelepciunea, ambitia, dorinta de stralucire. Sint intelept , dar si inimos si neastimparat. Am luptat de-alungul vietii mele,cu vecinul meu domnul Munteniei Matei Basarab. Eu sunt acela care mi-am dorit intoarcerea graiului si scrisului moldovenesc, a culturii neamului nostrum impreuna cu mitropolitul Varleam.Am introdus si pravile, care intareau disciplina statului, am construit biserici si manastiri , nu chiar multe dar foarte bogate si frumoase. La Iasi manastirea 3 ierarhi cu atitea bogatii de aur. La Orhei biserica sf.Dumitru fiind scos din tron, dupa cum erau timpurile, am incercat la Constantinopol sa-mi reintorc tronul, dar am fost inchis in cea mai groaznica inchisoare 7 turnuri bucuria mi-a lovit inima si dovedisem sai spun Doamnei mele urmatoarele: De voi muri, in tara sa ma aduceti si la manastirea 3 Ierarhi sa ma ingropatisi ma prabusisem.Elevul 26 . Si asa, cel care fusese domn al Moldovei, falnic si mintru trecu hotarele celor doua lumi. Lau dus pe brate de la Dunare pina la Iasi. Minele-I tineau o faclioara, iar pe ochii lui frumosi si ageri- lucrau 2 galbeni: Asa a fost inmormintat la Iasi si cu El, o frintura din istoria neamului Moldovenesc.Un grup de eleviCinta cu cintec despre limba(de Mateevici, ori altul mai contemporar) .Elevul 27 .Sint D.Cantemir, feciorul lui Constantin Cantemir(Domn al Moldovei nestiitor de carte, era pe la 1710 cind m-am urcat la tronul Moldovei,fiind sustinut de turci in Moldova. Deatita, cind Petru 1 avea sa se bata cu turcii la Stanilesti, in compania de la Prut din 1711, m-am gindit sa trec de partea rusilor, cu gindul sami elibereze tara de turci. Adunasem toti boerii si le-am zis: Boier Dumita! V-am chemat ca sa punem la cale treburile tarii. Sintem la raspintie de drumuri si v-a trebui sa alegem, incotro sa ne plecam umarul . Hotaritam sa plec tara, imparatul Petru al Moscului care este crestin si cu mila catre noi toti Boierii m-au ascultat si m-au sustinut. Dar Petru cel mare a fost biruit. Am plecat cu intreaga, familie si cu inca 2000 de boieri moldoveni in Rusia.Am plecat pentru totdeaunaElevul 28. Cind am luat cunostinta de plecarea lui D.Cantemir in Rusia, ne-am indurereat, pentru ca era un oim mare de cultura, pentru ca luase multe bogatii ,insa l-am si iertat, pentru ca acolo,din Rusia era cu gindul mereu la Moldova.Prin cartile sale Descrierea Moldova, O istorie a romanelor el a anuntat lumii intregi, ca exista o tar ape nume Moldova!Eternizind-o!!!Poezia de V.Romanciuc Marii barbatiiElevul 29 :Dupa plecarea lui D.Cantemir la tronul Moldovei se urcau grecii fanariati. Ei veneau cu un singur scop de a se imbogati si de a satura lacomia nemasurata a turcilor. Pentru aceasta ei puneau 100 de biruri pe bietul popor. Poporul gemea de dureri si de asuprire. Ne-a fost greu!Ar fi pacat sa nu amentim astazi cuvintele de bluestem la adresa grecilor fanariati, scrise de Ion Neculce.Focul il stingi apa o ezasti si o abati pe alta parte, vintul, si se face iar luminca, iar la grecmila, sau omenie sau dreptate nici unele de acestea nu sint.Un elev recita poezia lui O.GobaLa noi-, ori , VoiElevul 30 Veni si anul 1812! Sa fim corecti in felul nostrum de cugetare.Poporul,timpul, istoria ne-o cere.Da, pacea de la Bucuresti din 16-28 mai 1812 a avut unele parti positive, dar sa nu uitam ca cazusem sub stapinirea Imperiului tarist care la tratativele de la Eufrat din 12 Octombrie 1806 insista sal convinga pe Napoleon Bonaparte sa nu protesteze in legatura cu programarea anexarii de catre Rusia a principatelor romanesti Moldova si Tara Romaneasca.Napoleon accepta dorinta lui Alex. 1.Elevul 38 Trebuie sa-I credem lui Lev Tolstoi cind face urmatoarea apreciere, a politicii altui tar. Nado biti duracom ili zlim celovecom citobi soversiti to , cito ubivaia I muceea liudei.Alexei M.Gorghi ii adduce un bluestem adevarat ultimului tar al dinastiei Romanov amenintind urmatoarele , . Si asa, istoria hotaraste destinul basarabiei.Elevul 39 recita poezia lui D.Matcovschi BasarabiaElevul 40 In toate calendarele lumii, inscris cu rosul singelui apare si anul 1917. Chiar in decem. 1917, Basarabia este proclamata Rep. Democratica Moldoveneasca rod al actiunii Statului Tarii, orgam supreme de stat al Basarabiei. Nu inteleg de ce ma aproprie de istorie a RSSM ponegreste Sfatul tarii doar in declaratia lui din 2 decembrie 1917 , exprima cu fermitate,vointa popoarelor traitoare pe pamintul moldovean. Ajungind in 27 martie(9 aprilie) 1918, Romania la Strabunul pamint romanesc. Sub noul regim nu ne-a fost usor. Regatul roman avea legile lui aspre , iar taranii, oamenii munciau si traiau in lipsuri mari,despre ce si ne vorbeste G.Cosbuc in poezia sa.Elevul 41 . Noi vrem pamint (Poate fi luat un fragment din cartea lui Barbus )Elevul 34 Recita poezia Noi vrem pamintElevul 33 Asa a fost si auzi in Basarabia iar pe celalat mare a Nistrului in BSASM formatia in 12.10.1924 se considera o ala viata. faceti cunostinta priministrul al ocrotirii sanatatii sin RSASM Ecaterina Arbore fiica revolutionarului narodnic moldovean Zamfir -Ralli-Arbore Ecaterina Arbora! elev 36 Stat medic am de stat pedagog sint poeta Scriu si semnez sub psendonismul Activ particip la reinoirea socialiste.Sint si victima a culturii personalitatii Statin alaturi de cele 4 mii 500 de modoveni represati . Numai dupa moartea mea vor spune noile generatii La 2 decembrie 1937 pe cind era condusa la inkisoare chiar pe coridorul inchisorii cu catusele pe miini a fast inpuscata din spate sub securea salinista cazu nemilos inka un univers de umanitate .Sa popasim doar cu cugetul la asemenile Ecaterinei Arbore ...cinte...si sa rastatuim desi cu grava intirziere bob sub bob renumele ai pentru ca viata ei si ai tuturor victimilor culturiiElevul 37. Povestea despre tratatul Moldov-Ribentrop din 1939 incepind'' Am ajuns si la 1940 cind se formase RSASM despre documente Strict secreteeditate de catre Stlin-Hitler Moldov-Robentrop Aceste documente hotarau destinul Basarabiei si BucovineiElevul 38. 22iunie 1941 se incepe cel mai graznic razboi M.R.Pa.P. coroana stelelor erau U.R.S.S a unit si 18 moldoveni care au aratat minuni de vitejie pe toate liniile frontale 64 de mii de moldoveni au cazut morti pentru patrie sa-i pomeneasca cit va trai neamul nostru

Elevul 39 :Se sfirsi si razboiul.Veni mult asteptata zi de 9 mai 1945 Inaepusem lecuirea ranilor, dar ne lovi foamea din 1946-47!Elev 40. Inscenarea poemului Ingerii rosii.(mama,tata si copilul ,lor flaminzi!) O Doamne, iesim dintr-un dezastru si nimerisem in altul. Departarile din anii 1949 ne-au instrainat prin Sibiri, zeci de mii de moldoveni Elevul arata o carte o formata din documente, adunate de elevii scolii de medicina, de la cei care au avut de suferit de pe urmele departarilor. Documentele au fost adunate din aproape toate raioanele republicii noastre. Propunea salii sore a rasfoi, cind vor dispune de timp Cartea are denumirea: Lacrimile anilor 1946-1947 Elevul 41. Au venit si anii 70-80. Moldoveanul munceste alaturi de toate popoarele taii, dar se simpte pindit de o Boaiulista cu aparatul ei, ce folosea metode administrative de comanda, a mistificarii, escagerarilor si mituirii, neglijindu-se truda omului muncitor.Elevul 42 . Apreciati si Dmv.-Recita poezia Noi si ei Ei in vii isi faceau case Noi de cu zori munceam in vii Noi cu minele crapate Ei in chefuri si betii. Noi tixiti in troilebuze Ei cu negre limuzine Ei cu 3 apartamente Noi traim pe la camineSensul graiului cel sfintDe strabuni blogoslovit! Cine-a pus otrava-n pai? Daca spui ca dusmani n-ai Cine-ncurca linga cine Daca spui ca totu-i bineCum, Moldova, s-a-intimplat Cum se-ntimpla si cum vine? Ca aperi ce-ti apartine Munte, riu , cetati liman.De la Stefan si Traian ?Elevul 43 : In sfirsit retraim cu totii perioada restructurarii. Sa le dorim lui Mircea Snegur lui Mircea Druc sa fie demni de acest popor, de legaturile curate, vin din adincimile istoriei cu toate popoarele romane, sa aleaga calea cea mai corecta de conducere pentru eternizarea faptelor buna ale neamului nostru, pentru eternizarea Patriei noaste cu inceputurile sale, pornite de la DecebalToti canta Balada Cat traim pe acest pamint!-Cuvintul de inchinare a profesoruluiEi-cu marginea aparteNoi-in rind dupa nimicEi-mintind zi si noapteNoi-speriati cu un mistific

Noi-cu adevarul in fata Ei-cu dictatura cruntaNoi-cu fete de dusmaniEi-cu chip de masa slutaEi- cu infulente neamuriEi-adica-s crai aiciNoi-ai vechiului ne-am ramuriNoi- o Doamne, Venitici ?

Elev 44 Vreau s ava spun si cu cteva intrebari in legatura cu perioada stagnarii.Recita poezia : Cum, Moldova, s-a intimplat,Vintul ca ne-a spulberatMulte Frunze-n codru dragAdunate veac cu veac ?Cum, Moldova, sa intimplat,Nistru ca sa tulburat,Pestele vreu sa intoateDar se-neaca si nu poate ?

Cum de limba ne aleasaO vorbim numai acasa ?In strada de in intilnimS-o vorbim ne rusinam?Cum se-ntimpla si ce legeNe incurca a-intelege ?