Decebal si TraianRegele Decebal a avut mai multe razboaie cu romanii, care ii vor recunoaste abilitatile militare si politice. La inceputul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius facea regelui dac urmatorul portret elogios:

Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.

Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul "DECEBALVS PER SCORILO". Unele interpretari il considera in limba daca, posibilul sens fiind de Decebal fiul lui Scorilo, altele in latina, traducerea fiind Decebal prin Scorilo. Altii cred ca e vorba de o simpla marca de olar....

Regele Decebal

Ne place sa spunem, cu mandrie, ca noi, romanii, avem doi mari stramosi: Traian si Decebal. Daca despre imparatul roman se cunosc mult mai multe lucruri, Imperiul Roman atingand in timpul domniei sale cea mai mare intindere, viteazul rege dac Decebal nu a fost atat de glorificat in cronici, desi este una dintre marile personalitati istorice ale acestor meleaguri. Totusi, o exceptionala descriere i-a facut istoricul grec Dio Cassius: Decebal era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut.

Regele Decebal s-a nascut intre anii 55 si 60 (d.Hr.), ca fiu al regelui dac Scorilo, pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa existand o dovada scrisa: textul (in limba daca) DECEBALUS PER SCORILO. Talentul militar al tanarului dac l-a ridicat destul de repede pe Decebal in fruntea armatei, iar cand unchiul sau Duras - Diurpaneus a devenit prea batran pentru a mai fi rege, i-a cedat nepotului sau locul din fruntea poporului geto-dac. Era anul 87 (d.Hr.), imparatul roman Domitian pornise o ofensiva impotriva Daciei, iar getii aveau nevoie de un conducator tanar, neinfricat si inteligent. Iar acesta s-a dovedit a fi Decebal. De altfel, intreaga s-a domnie a fost la fel de zbuciumata, trebuind sa isi conduca de nenumarate ori armata in luptele cu legiunile romane atacatoare si murind in anul 106: a pierdut o batalie si si-a luat viata pentru a nu cadea in mainile dusmanilor.

Decebal nu a fost, ca rege, doar un bun comandant al armatei, chiar daca in domeniul militar a realizat cele mai multe: a antrenat oameni capabili sa conduca luptatorii, numindu-i responsabili cu oastea, a dotat armata sa cu cele mai noi arme de tip roman (prin aducerea unor mesteri latini), a primit chiar si dezertori din armata romana, de la care s-au aflat secretele dusmanilor etc. Pe plan social, a reusit sa formeze structurile neaparat necesare unui stat puternic: administratia, justitia si religia. Pe plan administrativ, Decebal a gandit si a construit un sistem executiv, in care fiecare ramura economica era condusa de un prefect. In justitie au fost instruiti si adusi oameni noi, pentru a putea sa faca dreptate; acelasi lucru s-a intamplat si in invatamant, despre care Decebal credea ca trebuie dezvoltat cat mai bine.

Sub conducerea lui Decebal, comertul a redevenit infloritor, chiar pe directia Dacia - Imperiul Roman, iar agricultura a continuat sa fie una dintre indeletnicirile de baza ale dacilor si principala sursa de venit pentru cei mai multi, prin productii foarte mari de cereale, ovine si produse apicole (in special miere). Nici industria nu a fost neglijata, extragerea si prelucrarea metalelor fiind, de asemenea, foarte dezvoltate. Dacii prelucrau atat metale feroase - pentru arme, in special, dar si metale pretioase - din care realizau superbe podoabe, multe dintre acestea ajungand - din vistieria regala daca - in tezaurele Imperiului Roman.

In politica sa externa, Decebal a imbinat cu inteligenta actiunile militare cu cele diplomatice. Dupa ce, in anul 87, l-a invins, la Turnu Rosu, pe generalul roman Fuscus, trimisul imparatului Domitian, Decebal a trebuit sa lupte din nou, anul urmator, cu ostile romane conduse de generalul Tettius Iulianus. Cea mai grea dintre batalii s-a dat la Tapae si s-a incheiat cu o victorie neclara a romanilor, care totusi nu au profitat de aceasta, incheind cu dacii, in anul 89, o pace considerata drept rusinoasa de Roma. Aici venise la putere un nou imparat: Marcus Ulpius Traianus. Adica, Traian.

Dupa trei ani de pregatiri, la 25 martie 101, Traian pleaca din Roma pentru a intra in Dacia, in fruntea unei armate formate din 14 legiuni, totalizand 150.000 de soldati (cea mai mare oaste la acea data). Confruntarea are loc, din nou, la Tapae, unde se da o noua batalie sangeroasa, cu multe victime in ambele tabere. Totusi, Traian cucereste teritoriul apropiat si se stabileste peste iarna in depresiunea Hategului. Pentru a izola acest nucleu, Decebal ataca garnizoanele romane de la sudul Dunarii, obligandu-l astfel pe Traian sa duca jumatate din armata dincolo de fluviu. Din pacate, gheata prea subtire care acoperea Dunarea cedeaza sub picioarele oamenilor lui Decebal si multi dintre daci se ineaca inainte de a-si fi incheiat misiunea. Planul este compromis. Primavara aduce inceperea unei noi ofensive romane, in timpul careia Maximus cucereste cetatea Costesti si o ia prizoniera pe sora lui Decebal, iar Lusius Quietus patrunde adanc in Dacia prin pasul Vulcan.

Era mult prea mult. Decebal merge atunci la Traian si ii propune pacea. Desi se afla la poalele capitalei dacice si ar fi putut continua atacurile decisive, Traian accepta pacea, in schimbul careia il obliga pe Decebal sa predea toti soldatii dezertori si mesterii romani (care lucrau pentru daci) si sa darame zidurile cetatilor. Apoi, Traian il angajeaza pe Apolodor din Damasc sa construiasca vestitul pod peste Dunare, de la Drobeta, si aduna - razboinic - armata. Decebal nu respecta nici el conditiile in care se incheiase pacea, fapt care il determina pe Traian sa plece din nou de la Roma, spre Dacia, in fruntea Legiunii I Minerva.

Era 4 iunie 105. In fata acestui pericol urias, Decebal este parasit de cateva dintre capeteniile geto-dace. Totusi, printr-o actiune abila era aproape sa reuseasca asasinarea lui Traian, obtinand in schimb capturarea lui Longinus. Desi aceste actiuni aveau drept scop sa-l faca pe Traian sa se retraga, imparatul roman trece la ofensiva. Romanii intra in Dacia pe trei cai: Tapae, pasul Vulcan si pasul Oituz. Dupa multe batalii prin munti, armata romana trece de trupele de luptatori daci, apoi de sistemul de cetati si ajunge la poalele capitalei dacice, Sarmizegetusa. Dacii rezista eroic, dar sunt tradati de unul dintre oamenii lor. Acesta le-a spus dusmanilor pe unde treceau conductele de apa ce alimentau orasul, romanii le-au taiat, iar cetatea nu mai avea sanse sa reziste. Decebal se retrage impreuna cu cateva capetenii spre nord-est, pentru a incerca sa reorganizeze apararea. Este tradat din nou si descoperit de romani.

Pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor, regele dac se sinucide. Cea mai mare parte a regatului dac este transformata in provincie romana.

In memoria luptelor dintre romani si daci, Apolodor din Damasc a realizat, in anul 113, un imens monument (inalt de aproape 30 de metri): Columna lui Traian. La loc de cinste, printre atatea scene de lupta, figura demna a lui Decebal dainuie in amintirea glorioasei sale domnii, in fruntea statului dac.

DecebalDe la Wikipedia, enciclopedia liberDiurpaneusDecebal

Rege al dacilor

=

Decebal

Domnie87 - 106

Nscut

Decedat106

PredecesorDuras

TatScorilo

Diurpaneus (supranumit Decebal, dek = a onora, balos = puternic[1]), a fost regele dacilor ntre anii 87-106.Statul dacArticol principal: Regatul lui Decebal.Statul centralizat dac s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Dei mai restrns ca arie geografic dect teritoriul stpnit de regele Burebista (82-44 .Hr.) - cuprinznd Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul i sudul Moldovei, noul stat era mai puternic i mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 .Hr.) au fost: n nord, Carpaii Pduroi; n est, Pontul Euxin; n sud, munii Haemus (Munii Balcani); n vest, Dunrea Mijlocie. Progresele nregistrate n acest timp de societatea dacic erau multiple i importante: o populaie numeroas i grupat n jurul multor davae n care pulsa o vie activitate economic, legturi comerciale cu lumea greco-roman, o cultur nfloritoare cu puternice elemente originale.Personalitate

Inscripia "Decebalus per Scorilo"(Muzeul Naional al Unirii Alba Iulia)Regele Decebal a avut mai multe rzboaie cu romanii, care i vor recunoate abilitile militare i politice. La nceputul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius fcea regelui dac urmtorul portret elogios:Era foarte priceput n ale rzboiului i iscusit la fapt, tiind s aleag prilejul pentru a-l ataca pe duman i a se retrage la timp. Abil n a ntinde curse, era viteaz n lupt, tiind a se folosi cu dibcie de o victorie i a scpa cu bine dintr-o nfrngere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul "DECEBALVS PER SCORILO". Unele interpretri l consider n limba dac, posibilul sens fiind de Decebal fiul lui Scorilo, altele n latin, traducerea fiind Decebal prin Scorilo. Alii cred c e vorba de o simpl marc de olar.nceputul domnieinc din primul an de domnie, din anul 87, Decebal este confruntat cu o situaie dificil. Roma organizeaz prima campanie n inima Daciei. mpratul Domiian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armat comandat de prefectul Grzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, s treac Dunrea. ntr-un defileu carpatic, Decebal atrage forele romane ntr-o curs. Comandantul roman cade n lupt, iar Decebal duce n Munii Ortiei prada de rzboi: prizonieri, trofee i stindardul legiunii a V-a. Marea btlie are loc la Tapae.La un an de la victorie, n 88, o armat roman condus de Tettius Iulianus atac din nou regatul lui Decebal, ptrunznd n Dacia prin Banat. Decebal ateapt n defilelul de la Tapae. Confruntarea se ncheie cu victoria roman. Dei nfrnt de romani, din cauza dificultilor ntmpinate de armatele imperiale n Pannonia n lupta cu quazii i marcomanii, care-l sprijiniser pe regele dac, Decebal ncheie o pace avantajoas cu mpratul Domiian n anul 89. Decebal era numit client al Romei, iar regatul su, regat clientelar, primea meteri constructori, instructori militari etc.Ani de pacen schimbul unor subvenii n bani i ingineri, Decebal se recunoate rege clientelar al Romei i continu, n urmtorii 12 ani de pace, s-i consolideze puterea i statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipat i instruit. Se iniiaz un vast program de construcii civile i militare, ndeosebi n regiunea Munilor Ortie. ncearc s stabileasc relaii cu popoare i state inamice Romei.Primul rzboi dacicConfruntrile dintre daci i romani au renceput n timpul mpratului Traian. La nceputul anului 101, armata roman, condus chiar de mprat, dup ambele pregtiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni i alte uniti auxiliare (n total c. 150.000 de soldai). La 25 martie 101 mpratul prsete Roma, traverseaz Dunrea pe poduri de vase la Lederata (Ramna) i Dierna (Orova) ptrunznd n Dacia prin Banat. Dio Cassius menioneaz episodul n care burii germanici cu aliaii lor i trimit lui Traian o ciuperc uria pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sftuii pentru binele lor s se ntoarc la Roma. Are loc btlia de la Tapae, n vara anului 101, iar Decebal ncearc s opreasc naintarea roman. Btlia se ncheie ns cu victoria roman.n iarna i primvara anului 102, Decebal este nfrnt la Nicopolis ad Istrum i n Dobrogea la Adamclissi. n toamna anului 102, Decebal este silit s ncheie o pace zdrobitoare pentru Dacia: regele dac trebuia s drme zidurile cetilor, s cedeze o serie de teritorii i s renune la orice independen n politica extern.Al doilea rzboi dacic

Sinuciderea lui Decebal, detaliu de pe Columna lui Traian, Roma.Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, nal, ntre Drobeta i Pontes, n anii 103-105, un pod peste Dunre, pe care legiunile romane l trec n vara anului 105, iniiind cel de-al doilea rzboi dacic.Abandonat de aliai, atacat prin Banat, Valea Oltului i Moldova, constrns continuu la defensiv, Decebal se retrage n citadela din Munii Ortiei. Dup cucerirea puternicelor ceti care pzeau accesul spre capital: Blidaru, Costeti, Piatra Roie, Bnia, Cplna, Tilica, legiunile romane ncep asediul Sarmizegetusei.n ciuda rezistenei, cetatea este cucerit i distrus din temelii. Decebal, mpreun cu cteva cpetenii, reuete s prseasc cetatea ncercnd s continue rezistena mpotriva romanilor n interiorul rii. Este urmrit de cavaleria roman i pentru a nu cdea viu n minile dumanului, Decebal s-a sinucis, ceea ce este atestat de stela funerar de la Grammeni a lui Tiberius Claudius Maximus, exploratorul care a adus mpratului Traian capul i mna dreapt a lui Decebal, la Ranisstorum.UrmriO mare parte a teritoriului statului dac (Transilvania, Banatul i Oltenia) a fost transformat n vara anului 106 n provincie roman numita Dacia Felix, cu capitala situat la 40 de km de vechea capital (incendiat n rzboiul dac din 105-106), purtnd numele de Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmisegetusa. Muntenia si sudul Moldovei au fost ncorporate n provincia Moesia Inferior. Dup nfrngerea dacilor, Traian a organizat la Roma o festivitate mare i costisitoare, de 123 de zile. Zeci de mii de daci au fost dui n sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia Roman pentru a evita sclavia. Detaliile celor dou conflicte, grele i sngeroase au fost relatate de istoricul roman Dio Cassius, dar cele mai bune comentarii sunt basoreliefurile de pe Columna lui Traian, construit n Roma de Apolodor din Damasc (n 113), precum i de pe monumentul triumfal de la Adamclissi, din Dobrogea.Cu ajutorul foarte bogatului tezaur al regatului dac i cu aurul extras din minele de aur de la Roia Montana, Imperiul Roman se va redresa financiar. Astfel, dei capitala provinciei romane (coloniei) era Ulpia Traiana Sarmisegetusa, cel mai important ora din teritoriu era Apullum (Alba Iulia), ora prin care trecea aproape ntreaga cantitate de aur ce lua drumul vestic. Tot Dacia va mai oferi Imperiului mai multe legiuni militare alctuite exclusiv din daci care vor lupta n multe coluri ale Europei.