vechi.uaic.rovechi.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Sport/Educatiefizicasi... · 3 CUPRINS...

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

GHID DE STUDII

SERIA

2009 - 2012

2

Ghid de studii Realizator: SAVA FETESCU

3

CUPRINS

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport……………………………………………. 4

Scurt istoric……………………………………………………………………………... 4 Misiunea facultăţii……………………………………………………………. 6 Structura facultăţii……………………………………………………………. 7 Coordonate…………………………………………………………………… 8 Conducerea facultăţii………………………………………………………… 8 Consiliul facultăţii……………………………………………………………. 8 Administrativ…………………………………………………………………. 8

Structura anului universitar…………………………………………………………….. 9 Condiţii de aplicare a Procesului Bologna în Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi………….. 10 Specializarea educaţie fizică şi sportivă………………………………………………... 11

Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 12 Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 15 Plan de învăţământ formare psihopedagogică-modul I……………………………. 112 Fişele disciplinelor pentru modulul I de formare psihopedagogică………………... 113 Specializare complementară „kinetoterapie şi motricitate specială”……………..... 120

Specializarea kinetoterapie şi motricitate specială…………………………………….. 122 Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 123 Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 126 Specializare complementară „educaţie fizică şi sportivă”..........…………………... 167

Informaţii generale pentru studenţi…………………………………………………….. 169 I Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi – prezentare generală……………………. 169 II Drepturile şi obligaţiile studentului………………………………………. 172 III Sistemul de cerdite transferabile…………………………………………. 174 IV Structura studiilor universitare…………………………………………… 175 V Admiterea în învăţământul superior……………………………………… 176 VI Înmatricularea candidaţilor……………………………………………….. 177 VII Retragerea de la studii……………………………………………………. 177 VIII Exmatricularea……………………………………………………………. 177 IX Reînmatricularea………………………………………………………….. 178 X Întreruperea studiilor……………………………………………………... 178 XI Transferul studenţilor…………………………………………………….. 178 XII Tutorele…………………………………………………………………… 179 XIII Înmatricularea studenţilor veniţi prin programul Socrates……………….. 179 XIV Finalizarea studiilor………………………………………………………. 180 XV Pregătirea psihopedagogică a studenţilor………………………………… 181 XVI Evaluarea studenţilor, promovarea examenelor şi a anilor de studiu…….. 182 XVII Recompense şi sancţiuni………………………………………………….. 184 XVIII Tipuri şi cereri de acordare a burselor studenţeşti………………………... 185 XIX Tabere studenţeşti………………………………………………………… 192 XX Timpul liber………………………………………………………………. 193 XXI Balul bobocilor…………………………………………………………… 195 XXII Adrese şi telefoane utile………………………………………………….. 195 Vizualizarea notelor on-line……………………………………………………………. 197

4

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Tradiţie

Iaşul, cel mai vechi centru universitar din ţară, precursor al multor acţiuni de

cultură, încă din secolul trecut a pregătit specialişti şi în domeniul nostru de activitate.

Astfel, în anul 1884, Vasile Negruzzi înfiinţează o „Şcoală” pentru pregătirea

„maeştrilor de gimnastică” care va funcţiona până în anul 1924.

Şcoala dura doi ani şi a fiinţat la început ca o iniţiativă particulară care, odată cu

crearea „Societăţii de Gimnastică şi Muzică” din Iaşi în anul 1902, trece pe lângă

aceasta şi apoi avea să fie recunoscută şi de Ministerul Instrucţiunii în 1904. În

activitatea sa, Vasile Negruzzi a fost ajutat în special de Theodor Berescu.

Necesitate

Dezvoltarea şi diversificarea învăţământului de toate gradele, în România

deceniului şase, impunea accelerarea pregătirii de cadre didactice. Universităţilor li se

măresc cifrele de şcolarizare, apar facultăţi şi secţii noi, apar Institutele Pedagogice de

trei ani în centrele universitare mari şi se dezvoltă învăţământul fără frecvenţă.

Înfiinţare şi organizare

După o lungă perioadă de întrerupere, tradiţia pregătirii profesorilor în Iaşi se reia

în anul universitar 1960/1961, când în cadrul Institutului Pedagogic s-a înfiinţat

Facultatea de Educaţie Fizică, care avea ca obiectiv principal pregătirea profesorilor

pentru gimnaziu, dar trebuia să răspundă, în acelaşi timp, necesităţii de impulsionare a

sportului de masă şi de dezvoltare a sportului de performanţă în satele şi respectiv,

oraşele Moldovei.

Facultatea de Educaţie Fizică face primii paşi prin încadrarea a trei profesori din

învăţământul liceal, deschizându-şi cursurile la începutul lunii noiembrie 1960 pentru

47 de studenţi la secţia de zi (durata de trei ani) şi 13 studenţi la secţia fără frecvenţă

(durata de trei ani şi apoi de patru ani).

În anii următori, conducerea Institutului Pedagogic are preocupări permanente

pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi încadrarea celor mai valoroase cadre didactice

din Iaşi, a căror competenţă profesională să asigure o reuşită deplină a procesului

educativ.

SCURT ISTORIC

5

Activitatea cadrelor didactice din facultate a fost organizată în două catedre, prima

luând fiinţă în 1960, cuprinzând discipline teoretice şi jocuri sportive, iar cea de a doua

în anul următor, profilată pe atletism şi gimnastică.

Disciplinele generale cu profil pedagogic – psihologic şi medical au fost predate de

cadrele didactice din catedrele Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi ale Institutului de

Medicină şi Farmacie.

Facultatea îşi întregeşte personalitatea în 1965 când activitatea începe să fie

condusă printr-un decanat propriu.

Din anul 1967, catedra de educaţie fizică şi sport a Universităţii a trecut în cadrul

facultăţii de profil ca a treia catedră, ocupându-se în continuare de activitatea didactică

şi sportivă a tuturor studenţilor Universităţii.

În acelaşi an, 1967, facultăţile Institutului Pedagogic sunt transferate la

Universitatea „Al. I. Cuza”, unde exigenţele pentru activităţile didactice, ştiinţifice şi de

ocuparea funcţiilor didactice au fost în continuă creştere.

Începând cu anul universitar 1971/1972, perfecţionarea profesorilor de specialitate

şi acordarea gradelor didactice din 8 judeţe ale Moldovei se face în cadrul FEFS Iaşi.

Facultatea de Educaţie Fizică cu durata de 3 ani a funcţionat până în anul 1983.

Condiţiile materiale s-au îmbunătăţit în mod continuu datorită interesului şi

activităţilor practice ale cadrelor didactice şi studenţilor facultăţii, precum şi datorită

sprijinului permanent al Institutului Pedagogic şi apoi al Universităţii.

Reluarea activităţii

Momentul reluării activităţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport are loc în

octombrie 1990, la început ca secţie pe lângă Facultatea de Istorie (doi ani) şi apoi pe

lângă Facultatea de Filosofie (următorii doi ani).

Din 1994, se realizează o separare, justificată atât administrativ, cât şi

epistemologic, de Facultatea de Filosofie.

Actualmente, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este parte componentă a

Universităţii „Al. I. Cuza”, alături de alte 14 facultăţi.

6

„Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este o facultate care vizează crearea unui

climat pozitiv de relaţionare între actorii implicaţi în procesul educaţional (studenţi,

profesori, comunitate, familie), prin:

evidenţierea iniţiativei şi a spiritului creator;

realizarea armoniei la nivelul personalităţii;

îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică,

prin respectarea unor principii specifice:

- să fim noi înşine;

- să manifestăm deschidere şi entuziasm în faţa noului;

- să comunicăm tot ceea ce dorim;

- să manifestăm umor şi bună dispoziţie;

- să fim maeştri într-o lume care ne aparţine.”

Ce vă oferim?

un traseu educaţional diferenţiat;

programe educaţionale variate;

noi metode de lucru (bazate pe tehnici ce vizează gândirea critică,

comunicare eficientă, managementul calităţii, creativitate);

un cadru relaţional pozitiv;

prestarea serviciilor educaţionale prin raportare la standarde europene;

cadre didactice competente;

dotare materială modernă;

oportunităţi de studiu în străinătate prin burse în cadrul programului Erasmus

– Socrates (durata 3 luni), la următoarele universităţi partenere:

- Paris X Nanterre, Franţa;

- „Sophia Antipolis” Nice, Franţa;

- Lille 2, Franţa;

- ISLA Bragança, Portugalia;

- „Albert Ludwigs” Freiburg, Germania;

- Braunschweig, Germania;

serviciile fundaţiei „Altius Academy”;

revista „Sport şi Societate” (semestrial);

sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti şi ale cadrelor didactice,

manifestări sportive şi cultural-artistice.

MISIUNEA FACULTĂŢII

7

Cele 29 de cadre didactice ale facultăţii şi cei aproximativ 2000 de studenţi îşi

desfăşoară activitatea în structurile ce urmează:

CADRE DIDACTICE TITULARE

Prof. univ. dr. Ioan Iacob (volei)

Prof. univ. dr. Veronica Bălteanu (kinetoterapie)

Prof. univ. dr. Paula Drosescu (anatomie şi

biomecanică, igienă şi control medical)

Conf. univ. dr. Marin Chirazi (judo,

metodologia cercetării în E.F.S., fitness-

culturism)

Conf. univ. dr. Hagiu Bogdan (fiziologie gen.,

fiziologie patologică, farmacologie)

Lect. univ. dr. Ursanu Grigore (atletism, TMAS,

specializare)

Lect. univ. dr. Lucian Popescu (fotbal, istoria

E.F.S.)

Lect. univ. dr. Ileana Popovici (handbal)

Lect. univ. dr. Veronica Popescu (atletism)

Lect. univ. dr. Cătălin Ştirbu (volei)

Lect. univ. dr. Adrian Cojocariu (tenis, TEFS)

Lect. univ. dr. Beatrice Abălaşei (handbal)

Lect. univ. dr. Cezar Honceriu (fotbal)

Lect. univ. dr. Bogdan Ungurean (volei)

Lect. univ. drd. Cristina Moraru (gimnastică)

Lect. univ. drd. Liliana Radu (atletism)

Lect. univ. drd. Florin Nechifor (fotbal)

Lect. univ. drd. Oana Rusu (volei)

Lect. univ. drd. Iulian Dumitru (gimnastică)

Asist. univ. drd. Emanuel Mihai (rugby)

Asist. univ. Sava Fetescu (nataţie, didactică)

Asist. univ. drd. Remus Pop (atletism)

Asist. univ. drd. Nucu Antohi (fotbal)

Asist. univ. drd. Cristian Rus (gimnastică)

Asist. univ. drd. Radu Iacob (baschet)

Prep. univ. Petrea Renato (fitness, haltere-

culturism)

Prep. univ. Zaharia Cristina (kinetoterapie)

Prep. univ. Alexandru Oprean (fitnees)

Prep. univ. Marius Neculăeş (kinetoterapie)

SPECIALIZĂRI:

Domeniul fundamental este denumit: Cultură Fizică şi Sport

Domeniul de licenţă este denumit: Educaţie Fizică şi Sport

Ciclul I: este denumit „studii universitare de licenţă”, durata de 3 ani (6

semestre) cu următoarele specializări:

Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ de zi;

Kinetoterapie şi motricitate specială - învăţământ de zi;

Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ cu frecvenţă redusă; are aceeaşi durată ca

forma de învăţământ de zi: 3 ani (6 semestre) şi aceleaşi planuri de învăţământ.

Ciclul II: este denumit „studii universitare de masterat” cu durata de 2 ani (4

semestre). În prezent sunt acreditate următoarele specializări:

Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Management şi marketing în sport;

Master (4 semestre) - învăţământ la distanţă, Management şi marketing în sport;

Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Kinetoterapia în traumatologia sportivă;

Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Fitness şi estetică corporală;

Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Activităţi sportive de timp liber şi sporturi

extreme.

Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Antrenament şi performanţă sportivă (la

nivel de intenţie).

STRUCTURA FACULTĂŢII

8

Str. Toma Cozma nr.3, cod 700554 - IAŞI

Tel. : 0232-201026 (Secretariat); 0232-201027 (Decanat)

Fax : 0232-201126

Email : [email protected], [email protected]

Site web http://www.sport.uaic.ro

DECAN: Prof. dr. Ioan Iacob

PRODECAN: Prof. dr. Veronica Bălteanu

Responsabil cu activitatea ştiinţifică: Asist. univ. Sava Fetescu

Conf. dr. Marin Chirazi – decan

Prof. dr. Veronica Bălteanu – prodecan

Prof. dr. Ioan Iacob – director departament

Lect. dr. Cojocariu Adrian – cancelar

Lect. dr. Ungurean Bogdan

Lect. drd. Nichifor Florin

Asist. Sava Fetescu

Ing. Livia Ghiga – administrator şef facultate

Studenţi: urmează să fie aleşi de către colectivele de

studenţi din fiecare an de studiu

Elena Paraschiv – secretar şef facultate

Livia Ghiga - administrator şef facultate

Simona Airinei – secretar

Romeo Humă – laborant

Petru Oancă – magazioner – magazie sportivă

Programul de lucru în secretariat este 730

- 1600

Programul de lucru cu publicul

Luni-Joi 1100

-1300

Telefon secretariat: 0232-201026

Fax: 0232-201126

COORDONATE

CONDUCEREA FACULTĂŢII

CONSILIUL FACULTĂŢII

ADMINISTRATIV

mailto:[email protected]


http://www.sport.uaic.ro/

9

A

NU

L

SEMESTRUL I SEMESTRUL II A

CT

IVIT

AT

E

DID

AC

TIC

Ă

VA

CA

NŢ

Ă

SE

SIU

NE

DE

EX

AM

EN

E

VA

CA

NŢ

Ă /

RE

ST

AN

ŢE

AC

TIV

ITA

TE

DID

AC

TIC

Ă

SE

SIU

NE

DE

EX

AM

EN

E

RESTANŢE /

LICENŢĂ / ACTIVITĂŢI DE

PRACTICĂ

VA

CA

NŢ

Ă

I 12+2 2 2 2 14 2 1 restanţe +

2 activităţi de practică 13

II 12+2 2 2 2 14 2 1 restanţe +

2 activităţi de practică 13

III 12+2 2 2 2 14 2

2 pentru definitivarea

lucrării de licenţă şi

restanţe +

1 examen de licenţă

??

Notă: cifrele din tabelul de mai sus reprezintă numărul de săptămâni ale fiecărei

perioade din cadrul structurii anului universitar.

SEMESTRUL I

Primul semestru al fiecărui an universitar începe, în mod obişnuit, la data de 1

octombrie. De la această dată, timp de 14 săptămâni se derulează activităţi didactice

specifice cu studenţii. Acest interval de 14 săptămâni, este întrerupt după 12 săptămâni

de o vacanţă de iarnă de 2 săptămâni (cu ocazia sărbătorilor de iarnă), după care se

continuă activitatea didactică încă 2 săptămâni. Urmează o sesiune de examene cu

durata de 2 săptămâni şi apoi o vacanţă intersemestrială de alte 2 săptămâni. În această

vacanţă se organizează, pe durata unei săptămâni, o sesiune de restanţe, reexaminări

pentru completarea punctajului, reexaminări pentru mărirea notei. Tot în acest interval,

se organizează o sesiune de restanţă pentru examenele de finalizare a studiilor pentru

serii mai vechi de absolvenţi.

SEMESTRUL II

Cel de-al doilea semestru are o primă perioadă de 14 săptămâni de activitate

didactică, urmată de o sesiune de examene de 2 săptămâni. În continuare, urmează o

perioadă de 3 săptămâni în care se programează o sesiune de restanţe pe durata unei

săptămâni. Tot în această perioadă, se derulează alte activităţi, precum perioadele de

practică la unele discipline sau alte activităţi specifice fiecărui an de studiu (vezi tabelul).

Zilele de Paşte vor fi libere (se hotărăşte anual de către Senat). Orele didactice din

ziua a treia se vor recupera. Facultăţile vor transmite la Rectorat modul de recuperare a

orelor la începutul semestrului II. Orarul recuperărilor va fi adus la cunoştinţa studenţilor.

Structura anului universitar se aprobă anual de către Senatul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi se afişează la începutul fiecărui an universitar la avizierul facultăţii. Structura anului universitar pentru studenţii care urmează cursurile la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă este aproape identică cu cea pentru forma de zi cu unele mici nuanţări : semestrul I – 1 octombrie-20 ianuarie = activităţi tutoriale, în continuare, structura este la fel cu cea de la forma de zi. La începutul fiecărui an universitar structura acestuia se afişează la avizierul special destinat formei de învăţământ cu frecvenţă redusă.

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR-ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI/IFR

10

Începând cu anul universitar 2005-2006, în învăţământul românesc s-au produs o serie

de modificări conforme cu „Procesul Bologna”, astfel :

Modificarea duratei şi structurii studiilor:

o Reducerea duratei învăţământului la nivelul licenţei;

o Mărirea duratei şi importanţei învăţământului la nivelul masteratului;

o Transformarea învăţământului de scurtă durată (colegiu) în învăţământ de

licenţă;

o Restructurarea sistemului doctoral.

Modificarea structurii specializărilor;

Promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;

Recunoaşterea diplomelor la nivel european.

La baza mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important

îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Aceasta înseamnă

că, fiecare disciplină care va fi studiată de un student, este evaluată cu un număr de

credite (mai exact, 5 credite). Un credit presupune aproximativ 30 de ore de muncă ale

studentului, fie asistată (cursuri, seminarii, laboratoare), fie individuală (timpul alocat

studiului în biblioteci, activitatea de învăţare din timpul sesiunilor, activităţi practice).

Începând cu acest an universitar structura învăţământului academic va cuprinde trei

cicluri de studii, după cum urmează :

Ciclul I, de studii universitare de licenţă, cu durata de trei ani (toate facultăţile).

Excepţii, patru ani : Facultatea de Drept şi pentru domeniile Inginerie Fizică (din

cadrul Facultăţii de Fizică), Geologie Tehnică (din cadrul Facultăţii de Geografie şi

Geologie) ;

Ciclul II, de studii universitare de masterat, cu durată de doi ani ;

Ciclul III, doctoral, cu durata de trei ani.

CONDIŢIILE DE APLICARE A PROCESULUI BOLOGNA LA

UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IASI

11

PRECIZĂRI: Planurile de învăţământ pentru ciclul I studii universitare de licenţă şi fişele

disciplinelor pentru ciclul I prezentate în continuare în acest ghid de studii pentru

specializarea „educaţie fizică şi sportivă”, sunt valabile atât pentru forma de zi cât şi

pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR). Singura deosebire constă în

faptul că în planurile de învăţământ de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, orele

de curs nu se derulează cu studenţii prin întâlniri faţă în faţă, parcurgerea conţinuturilor

disciplinelor facându-se de către studenţi prin studiu individual. Seminariile,

laboratoarele şi lucrările practice se derulează identic ca cele de la forma de zi, atât în

ceea ce priveşte conţinuturile disciplinelor cât şi volumul de ore alocat şi formele de

organizare a activităţii didactice.

SPECIALIZAREA

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

PPllaannuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt ppeennttrruu cciicclluull II:: ssttuuddiiii

uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă

FFiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr ppeennttrruu cciicclluull II -- ssttuuddiiii

uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă

PPllaannuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt şşii ffiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr

ppeennttrruu mmoodduulluull II ddee ffoorrmmaarree ppssiihhooppeeddaaggooggiiccăă

Specializare complementară: plan de

învăţământ cu oferta de 60 de credite de la

specializarea „Kinetoterapie şi motricitate

specială”

12

UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI

FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ

Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)

Forma de învăţământ: ZI

Anul universitar: 2009/2010

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul de studiu: I An comun pentru domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializările: Educaţie fizică şi sportivă şi

Kinetoterapie şi motricitate specială

Nr.

crt. Denumirea disciplinei

Co

du

l

dis

cip

li

nei

Semestrul: I Semestrul: II

Nr. ore/săpt. Cr. FV


C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)

I. Discipline fundamentale

1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -

2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -

3. Limbi străine

LF 11..

LF 12..

LE 11..

LE 12..

- 2 - 5 C - 2 - 5 E

II. Discipline domeniu de licenţă

1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -

2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E

3.

Discipline de bază individuale:

Tehnica şi metodica exerciţiilor de

atletism: alergări şi sărituri

Gimnastica de bază şi acrobatică

SP 1101 - - 2 3 5 Vp

- - - - -

SP 1104 - - 2 2 - - - - -

4.

Discipline de bază colective:

Handbal: bazele tehnicii şi tacticii

Volei: bazele tehnicii şi tacticii

SP 1109 - - 2 3 5 Vp

- - - - -

ST 1109 - - 2 2 - - - - -

5.



atletism: alergări şi aruncări

Gimnastică acrobatică şi sărituri

SP 1201 - - - - - - - 1 2 5 Vp

SP 1204 - - - - - - - 1 3

6.


Handbalul în şcoală

Voleiul în şcoală

SP 1209 - - - - - 2 - 2 2 5 E

ST 1209 - - - - - 2 - 2 3

7.

Discipline practico-aplicative:

Înot: iniţiere în tehnica procedeelor

Practică turism – orientare

ST 1211 - - - - - - - 2 3 5 Vp

ST 1212 - - - - - 1 - 30 ore

2

DO

Discipline opţionale

1.

Opţional

I

Estetică corporală: Fitness Haltere-culturism Gimnastică aerobică

de întreţinere

SP 1236

SP 1229

ST 1207

- - - - - - - 1 2,5 5 C

Opţional

II - - - - - - - 1 2,5

DF

Discipline facultative

1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 30

ore 5 Vp - - - - -

TOTAL

ore fizice 5 4 10

30

3E

1C

2Vp

7 4 10

30

3E

1C

2Vp ore conven-

ţionale 10 4 10 14 4 10

Total ore fizice obligatorii pe săptămână 19 21

Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 24 28

13




Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ



Forma de învăţământ: ZI Anul universitar: 2010/2011


Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă

Nr.


Co

du

l

dis

cip

li

nei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - -

2. Limbi străine LF 23/24.. LE 23/24..

- 2 - 5 C - 2 - 5 C


1.

Biomecanică şi elemente de profilaxie medicală în ed. fizică şi sport: Biomecanica Igienă, prim ajutor şi control medical

ST 2402 - - - - - 1 1 - 2 5 E

ST 2405 - - - - - 2 1 - 3

2. Discipline de bază individuale: Atletismul în şcoală Gimnastica în şcoală

SP 2303 2 - 2 3 5 E

- - - - - SP 2305 2 - 2 2 - - - - -

3. Discipline de bază colective: Baschet: bazele tehnicii şi tacticii Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii

ST 2310 - - 2 3

5 Vp - - - - -

SP 2310 - - 2 2 - - - - -

4. Pregătire specializată într-o ramură de sport: nivel începători I

ST 2314-19 SP 2313-17

1 - 2 5 E - - - - -

5.

Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: Pregătire specializată într-o ramură

de sport: nivel începători II Practică de antrenorat nivel I

începători

ST 2414-19 SP 2413-17

- - - - - - - 2 3 5

Vp C

SP 2421 - - - - - - - 1 2 C

6.

Discipline de bază colective: Baschetul în şcoală Fotbalul în şcoală

ST 2410 - - - - - 2 - 2 2

5 E SP 2410 - - - - - 2 - 2 3

7.

Discipline nautice: Înot: metodica învăţării Practică înot-vâslit

ST 2411 - - - - - 2 - 2 3

5 E ST 2413 - - - - - - -

30 ore

2

DO


1.

Opţional I

Expresie corporală (1-2): Dans sportiv Dans folcloric Sporturi de luptă (1-2): Judo Instruire în arte marţiale

SP 2322 SP 2325

ST 2327 ST 2335

- - 1 2,5

5 C

- - - - -

Opţional II

- - 1 2,5 - - - - -

2.

Opţional III

Sporturi adaptate: Fotbal-tenis Streetball Volley-beach Rugby-redus

SP 2444 ST 2438 ST 2438 ST 2437

- - - - - - - 1 2,5 5 C

Opţional IV

- - - - - - - 1 2,5

DF


1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 30 ore

5 Vp - - - - -

2. Capoeira - tehnici de luptă afro-braziliene SP 2445 - - - - - - - 2 5 Vp

TOTAL ore fizice 7 3 12

30 3E 2C

1Vp

9 4 11 30

3E 3C ore conven-

ţionale 14 3 12 18 4 11



14




Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ






Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Co

du

l d

isci

pli

n

ei Semestrul: I Semestrul: II



C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


1. Sociologia şi psihologia E.F.S.: Sociologia educaţiei fizice şi sportului Psihologia educaţiei fizice şi sportului

FS 35.. 1 1 - 2

5 E - - - - -

EP 35.. 1 1 - 3 - - - - - II. Discipline domeniu de licenţă

1. Metodologia cercetării ştiinţifice şi elemente de statistică în E.F.S.

ST 3508 2 2 - 5 E - - - - -

2. Gimnastica ritmică SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -

3.

Elemente de terapie şi masaj: Terapia deficienţelor fizice în

şcoală Masaj şi automasaj

ST 3623 - - - - - 1 - 1 3 5 E

ST 3651 - - - - - - - 1 2

4.

Teoria şi practica antrenamentului sportiv: Teoria şi metodica antrenamentului

sportiv (T.M.A.S.) Pregătire specializată într-o ramură

de sport: nivel avansaţi I

SP 3512 2 1 - 4 5

E E

- - - - -

ST 3514-19 SP 3513-17

- - 1 1 Vp - - - - -

5. Etică, deontologie profesională şi integrare comunitară

ST 3639 - - - - - 1 1 - 5 E

6.

Organizarea şi coregrafia spectacolului şcolar: Organizarea de competiţii sportive

şcolare Elemente de coregrafie a

spectacolului şcolar

SP 3619 - - - - - 1 1 - 3 5 C

SP 3672 - - - - - 1 - 1 2

7. Organizarea timpului liber şi a activităţilor sportiv-recreative:

SP 3674 - - - - - 1 1 5 C

8.

Management în E.F.S.: Management şi marketing în efs Amenajarea şi administrarea

bazelor sportive

ST 3534 1 1 - 3 5 C

- - - - -

SP 3520 1 - 1 2 - - - - -

9.

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: Pregătire specializată într-o ramură

de sport: nivel avansaţi II Practică de antrenorat nivel II avansaţi

ST 3614-19 SP 3613-17

- - - - - 2 - 2 4 5

E E

SP 3621 - - - - - - - 1 1 C

DO


1.

Opţional I

Loisir şi olimpism: Sportul pentru toţi Activităţi ludice Olimpism

ST 3531 ST 3533 SP 3529

1 - 1 2,5 5 C

- - - - -

Opţional II

- - 1 2,5 - - - - -

2.

Op

ţio

nal

III Sporturi cu racheta şi paleta: Tenis de câmp Tenis de masă Badminton

SP 3623 ST 3630 ST 3628

- - - - - - - 1 2,5 5 C

IV - - - - - - - 1 2,5


30 4E 2C

7 2 9 30

3E 3C ore conven-

ţionale 20 6 6 14 2 9



15

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ANATOMIE COD: ST 1102

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 - - 42 108 5 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Realizarea unei baze teoretice pentru noţiunile predate la celelalte discipline medicale cât şi

pentru cele specifice profilului.

Familiarizarea cu structurile anatomice din care sunt alcătuite aparatele şi sistemele

organismului pentru o mai bună înţelegere a efectelor efortului sportiv asupra celui care-l

practică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul anatomiei descriptive şi funcţionale. Biologia locomoţiei umane.

Embriogeneza aparatului locomotor. Caracteristicile morfofuncţionale ale osul, muşchiului

striat şi articulaţiilor. Principalele grupe musculare ale corpului.

Anatomia descriptivă a aparatului cardiovascular, respirator, urogenital şi digestiv.

Anatomia glandelor cu secreţie internă şi a analizatorilor.

Noţiuni de anatomia sistemului nervos central.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Însuşirea detaliilor anatomice ale organismului uman.

Morfologia şi tipurile de oase. Anatomia descriptivă a centurii scapulare si a membrului superior.

Anatomia descriptivă a centurii pelvine şi a membrului inferior liber.

Anatomia coloanei vertebrale, peretelui abdominal anterior şi a cutiei toracice.

Descrierea structurilor anatomice din care este format organismul uman.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea

notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,

invatarea prin cooperare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977

2. Drosescu Paula, Anatomia aparatului locomotor, Ed. Pim, 2004 (ediţia a-IIa)

3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All 1992

4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993

EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar

Criterii participarea activa la seminarii, realizarea unui proiect la alegere

Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la

alegere + evaluarea finala scrisa

Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat

50% nota de la examinarea finala

* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente

pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

16

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ COD: IA 11..


NUMĂRUL ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

TITULARUL DISCIPLNEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

Lect. univ. dr. GABRIELA APREUTESEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE Cunoaşterea principalelor mijloace de formatare a unui text utilizând programul Word 2003 Utilizarea programului PowerPoint 2003 în realizarea unei prezentări electronice

TEMATICĂ

GENERALĂ

Prezentarea ferestrei din programul Word 2003 şi a principalelor meniuri Crearea şi salvarea unui nou document Word Fonturi, utilizarea diacriticelor, identări şi spaţiere, introducerea de casete text Marcatori şi numerotare, folosirea chenarelor şi bordurilor Inserarea de antet şi subsol, a datei, orei şi a numărului paginii, a notelor explicative Formatarea unui text în coloane cu ajutorul programului Word Crearea tabelelor şi realizarea diferitelor operaţii în tabele Inserarea de imagini într-un document Word şi formatarea lor Realizarea desenelor cu ajutorul instrumentelor specifice Word Crearea unei prezentări PowerPoint utilizând expertul autoconţinut, şabloanele sau pornind de la

zero Elementele construirii unui diapozitiv nou Introducerea animaţiei şi tranziţiei în cadrul unei prezentări PowerPoint

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs Pregăteşte realizarea a 2 proiecte Word care conţin:

1. O scrisoare de intenţie (o pagină) şi un CV (o pagină) 2. Un tabel ce foloseşte comanda Formula din meniul Tabel şi o imagine cu text într-un

document word Pregăteşte realizarea unei prezentări PowerPoint pentru colocviu (al 3-lea proiect)

METODE DE PREDARE

Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. M. Clocotici – Curs de birotică, pagină web personală, 2006

2. S. Johnson - Office-WORD 2003, Intuitext, 2004

3. Manual Microsoft Word 2003, LIBRARY & INFORMATION SERVICES IT TRAINING

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar. Realizarea a celor 2 proiecte Word

Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator

Forme verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite prin intermediul proiectelor Formula

notei finale 25% evaluare pe parcurs + 3x25% (din cele 3 proiecte)



17

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ I+II COD: LF11../12..

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E FRANCEZĂ



DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


OBIECTIVE

Să degajeze mesajul dintr-un document scris; Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard; Să participe la o conversaţie pe teme sportive; Să urmeze indicaţii scrise; Să completeze formulare standard cu date personale; Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză); Să manifeste interes pentu lumea francofonă.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni; Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători, Habitat: forme geografiec, sat, oraş; Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic; Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze; Activităţi sportive. Elemente de construcţie a comunicării Femininul şi pluralul substantivelor; Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor. Adverbul de mod; Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,

prezent şi trecut; Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,

adverbiale. Si conditionnel; Folosirea subjonctivului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane; A localiza în spaţiu; A descrie obiecte; A exprima preferinţe; A-şi exprima opinia; A situa în timp, a relata acţiuni; A exprima condiţia; A-şi exprima interesul / indiferenţa; A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.

METODE DE PREDARE

expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993.

2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2.

4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.

EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii

Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul

semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune

Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune

Formula notei finale

(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la

examenul oral din sesiune) : 4



18

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ I+II COD: LE11../12..

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E ENGLEZĂ



BARGAN OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


OBIECTIVE

Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat; Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale; Să recunoască mesajul global al unui text; Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text; Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale; Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Familia – membrii familiei Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal; Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie; Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente; Alimentaţie şi sănătate; Casa: încăperi, mobilier; Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată; Călătorii: obţinerea de informaţii specifice; Oraşul: orientare în spaţiu; Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe; Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie; Elemente de construcţie a comunicării Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;

afirmaţia, interogaţia, negaţia. Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,

altele. Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia. Adjectivul: gradele de comparaţie; Substantivul: numărul, cazul.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;

A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri, alimente etc.;

A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor); A descrie persoane, locuri, evenimente; A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni; A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva; A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii; A folosi stilul formal / informal.

METODE DE PREDARE

expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.

2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.


Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune



(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la examenul oral din sesiune) : 4



19

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: SP1111


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 1 - - 42 108 5 M ROMANA



Lect. univ. dr. LUCIAN POPESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


OBIECTIVE Studierea apariţiei şi evoluţiei modului de practicare a exerciţiilor fizice în diferite epoci istorice. Formele şi nivelul de practicare a exerciţiilor fizice legate de nivelul economic şi social, ţinându-

se cont de particularităţile spirituale ale societăţii.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Izvoarele domeniului educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiile fizice în diferitele perioade istorice:

o comuna primitivă, o antichitate, o evul mediu, o perioada modernă, o perioada contemporană.

Educaţia fizică în perioada Renaşterii. Formarea principalelor sisteme pedagogice de educaţie fizică. Şcoala filantropistă: Basedow, Salszmann, Guts Muths, Pestalozzi. Metode naturale de educaţie fizică „metoda austriacă”, „metoda franceză”. Forme asociative de educaţie fizică: cercetăşia, străjeria, socolismul, Asociaţia Creştină Pentru

Tineret. Renaşterea olimpismului modern. Evoluţia şi modernizarea educaţiei fizice în România

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Sisteme de educaţie fizică: francez, suedez, german, englez, american, danez, rusesc.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, explicaţia, tehnici de dezbateri

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cercel P., Popescu L., Istoria educaţiei fizice şi sportului, Ed.Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1998

2. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia I, Editura „Casa Şcoalelor”, Bucureşti, 1943

3. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia a II-a, Ed. U.C.F.S., Bucureşti, 1964

4. Kiriţescu, C., Istoria educaţiei fizice, Tipografia Cartea Românească, Bucureşti, 1936

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 100% prezenţă la seminar. Minim nota 5 la examinarea orală

Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor de curs şi seminar

Forme evaluare pe parcurs (referat) + verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite Formula

notei finale

50% evaluare pe parcurs + 50% nota la examenul oral



20

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM:

ALERGĂRI ŞI SĂRITURI COD: SP 1101


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lector dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE

Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări

şi sărituri;

Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;

Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;

Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală.

TEMATICĂ GENERALĂ

Tehnica şi metodica predării probelor de alergări

Tehnica şi metodica predării probelor de sărituri

Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare

Noţiuni de regulament

TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR

Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de alergări

Tehnica şi metodica predării alergării de semifond

Tehnica şi metodica predării alergării de viteză

Tehnica metodica predării alergării de ştafetă

Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de sărituri

Tehnica metodica predării săriturii în înălţime cu păşire

Tehnica metodica predării săriturii în lungime, procedeul cu 1 şi ½ paşi

METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,

vizionare, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura

Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993

3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983

EVALUARE Condiţii - prezenţa la lucrări practice 100%; minim nota 5 la probele practice

Criterii

- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice,

elaborat în ordine metodică

- participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea

metodică a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice

abordate în lecţie.

Forme

- evaluare pe parcurs + evaluare prin test / lucrare scrisă

- evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de

a verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student

Formula notei finale - rezultatul la probele şi normele de control 40%

- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 60%

* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru

3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

21

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ COD: SP1104


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii de Bază;

Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii de Bază;

Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea

accidentelor.

TEMATICĂ GENERALĂ

Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii de Bază;

Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii de bază în lecţie;

o Exerciţii de front şi formaţii;

o Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;

o Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi

parcursuri aplicative.


Exerciţii de front şi formaţii;

Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;

Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi parcursuri

aplicative; Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;

Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice;

Conducerea unor exerciţii simple (pe segmente corporale).

METODE DE PREDARE

Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Băiaşu, N. şi colaboratorii – Gimnastica, Editura Stadion, Bucureşti, 1972.

2. Fidler, P. şi colaboratori -Caiet metodic de gimnastică. Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi, 1976.

3. Luca, A. – Gimnastica în şcoală. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1998.

4. Podlaha, R. - Terminologia gimnasticii. Editura Stadion, Bucureşti, 1974.

şi Stroescu A.

5. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica. Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.

EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;

Criterii Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament

adecvat; Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.

Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.

Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale



22

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 1109


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE

- însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice utilizabile în jocul de handbal;

- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului; - asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe practice şi metodice de specialitate, referitoare la

predarea handbalului în şcoală.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni generale şi reguli fundamentale pentru desfăşurarea jocului de handbal; Tehnica atacantului; Tehnica apărătorului; Tehnica şi tactica portarului; Noţiuni de bază ale tacticii jocului de handbal; Sisteme de joc în atac şi în apărare.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente specifice jocului de handbal; Iniţiere în ţinerea, prinderea şi pasarea mingii de pe loc şi din deplasare; Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului; Învăţarea driblingului simplu şi multiplu; Învăţarea aruncărilor la poartă (de pe loc, din alergare, cu pas adăugat şi cu pas încrucişat); Sistemul de atac cu un pivot şi sistemul de apărare 6:0; Aplicarea practică a cunoştinţelor asimilate şi a regulamentului de joc.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, problematizarea, modelarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura Media, Bacău

2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea 3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-

Turism, Bucureşti 4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi 5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,

Éditions MILAN 6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi 7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la cursurile practice minimum nota 5 la fiecare probă practică şi la test

Criterii participare activă la lucrările practice

Forme evaluare pe parcurs (probe practice) evaluare finală prin probe de control şi test

Formula notei finale 50% nota de la probele practice 50% nota de la test



23

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEI - BAZELE

TEHNICII ŞI TACTICII COD: ST1109


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. drd. UNGUREAN BOGDAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, ATLETISM

OBIECTIVE

Ridicarea nivelului tehnico-tactic

Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice

Însuşirea regulamentului de joc şi a terminologiei specifice

TEMATICĂ

GENERALĂ

Şcoala mingii

Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă,

serviciul de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)

Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj

individual, plonjon lateral)

Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare

Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6).

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri

de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.

2. XXX – Programa şcolară, 1999.

3. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii

„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.

4. XXX – Regulamentul jocului de volei

5. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul

semestrului

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice

Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală

Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului



24

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 1124

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLINEI


Lect. univ. drd. BOGDAN UNGUREAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ATLETISM, GIMNASTICĂ

OBIECTIVE

Învăţarea tehnicii de bază a schiului Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile 1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă 1.2 Mersul pe schiuri 1.3 Alunecarea prin împingere simultană 1.4 Mersul cu un pas şi împingere simultană 1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat 1.6 Întoarcerile 1.7 Urcarea pantei: directă, oblică şi în trepte

2 Coborârile 2.1 Coborârea directă 2.2 Coborârea oblică

3 Frânările 3.1 Frânarea în plug 3.2 Frânarea în jumătate de plug

4 Ocolirile 4.1 Procedeele de intrare în ocoliri 4.2 Ocolirile prin păşire 4.3 Ocolire prin plug

METODE DE

PREDARE

Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005.

2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţa la lucrările practice

Minimum nota 5 la examinări

Criterii Participare activă

Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului

Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală

Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs

50% nota la verificarea practică finală



25

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: ST 1201


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, PSIHOLOGIA EDUCATIEI, ISTORIA EFS

OBIECTIVE

Cunoaşterea noţiunilor de bază ale ştiinţei educaţiei fizice şi sportului

Insuşirea cunoştinţelor teoretice privind formarea, evoluţia şi dezvoltarea ştiinţei domeniului

Dobândirea capacităţii de a opera cu noţiunile specifice disciplinei, precum şi a capacităţii de

aplicare a lor în activităţile practice specifice domeniului

TEMATICĂ GENERALĂ

Teoria Educaţiei Fizice şi Sportului ca disciplină ştiinţifică

Noţiunile (categoriile) principale ale TEFS

Componentele proceselor instructiv-educative de educaţie fizică şi antrenament sportiv

Educaţia fizică şi sportul ca fenomene sociale

Sistemul mijloacelor în educaţie fizică şi sport

Sistemul de EFS din România

Principalele forme de organizare a exerciţiilor fizice


Dezbateri pe temele prezentate la orele de curs

Exerciţiul fizic

Calităţile motrice

Deprinderile şi priceperile motrice

Prezentarea unor referate, de către studenţi, cu teme conexe noţiunilor din curs.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, studiu de caz, învăţare prin cooperare etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cârstea, G. – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Ed. Universul, Bucureşti,1993.

2. Cojocariu, A. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, curs pentru studenţii IFR, Iaşi, 2008.

3. Dragnea, A.; Mate-Teodorescu, S. – Teoria sportului, Ed. Fest, Bucureşti, 2002.

4. Şiclovan, I. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979.

EVALUARE Condiţii

- 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar

- minimum nota 5 la evaluările de pe parcursul semestrului precum şi la

examenul final

Criterii

Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de

curs şi seminar; realizarea originală şi completă, precum şi prezentarea

adecvată a unui referat

Forme Evaluări de parcurs + evaluare finală


25% nota la prima evaluare de pe parcursul semestrului

25% nota la a doua evaluare de pe parcursul semestrului

50% nota la examenul final



26

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM: ALERGĂRI ŞI ARUNCĂRI

COD: SP1201


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 46 2 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lector univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE

Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări şi

aruncări;

Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;

Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;

Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală;

TEMATICĂ

GENERALĂ

Tehnica metodica predării probelor de alergări

Tehnica metodica predării probelor de aruncări

Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare


TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de aruncări

Tehnica metodica predării alergării de garduri

Tehnica metodica predării aruncării mingii de oină

Tehnica metodica predării aruncării greutăţii

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,

vizionare, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura

Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993

3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983

EVALUARE

Condiţii

- prezenţa la lucrări practice 100%

- minim nota 5 la probele practice

- prezentarea caietului de lucru care va conţine jocuri, exerciţii şi ştafete creative

desfăşurate în cadrul lecţiei, având rolul de a contribui la asimilarea şi

conştientizarea cunoştinţelor transmise.

Criterii

- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice, elaborat

în ordine metodică

- participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea metodică

a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice abordate în lecţie.

Forme

- evaluare pe parcurs + caietul de lucru + evaluare prin test / lucrare scrisă

- evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de a

verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student


- participare activă la lecţiile practice (se apreciază gândirea creativă) 20%

- rezultatul la probele şi normele de control 30%

- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 50%



27

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI COD: SP1204

ANUL DE STUDIU 1 SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 76 3 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii Acrobatice şi

Săriturilor;

Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii

Acrobatice şi Săriturilor;

Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea

accidentelor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor;

Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor în lecţie;

Adaptarea şi selectarea mijloacelor Gimnasticii Acrobatice si Săriturilor pe grupe de vârstă.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din semestrul I;

Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;

Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara;

sfoara;

Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de

pe ceafă;

Exerciţii de pentru învăţarea elanului şi a bătăii pe trambulină. Săritură cu elan oblic

Săritură cu rostogolire pe ladă. Săritură ghemuită printre braţe; Săritură lungă cu rostogolire

peste obiecte diferite. Săritură cu sprijin plutitor.

Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive;

Conducerea unor jocuri de mişcare.

METODE DE

PREDARE

Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Băiaşu, N. si colaboratorii – Sărituri în gimnastică. Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.

2. Băiaşu, N. si Bârlea, A. – Ggimnastica de bază şi acrobatică în şcoală, Editura CNEFS,

Bucurest,i 1969.

3. Coler. D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică. Editura Stadion, Bucuresti, 1971.

4. Dungaciu, P. şi Magdam S. –Eexerciţii pregătitoare pentru gimnastica sportivă. Editura

CNEFS, Bucuresti, 1970.

5. Luca, A. – Gimnastica în ciclul gimnazial. Editura Dosoftei, Iasi,1997.

6. Rus C.M .- Îndrumar metodic gimnastică. Analele FEFS, 1999.


Criterii

Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament

adecvat;

Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.

Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.

Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale


3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară)

28

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: HANDBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 1209


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 4 2 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII

OBIECTIVE

- însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice

utilizabile în jocul de handbal;

- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului;

- asigurarea unui volum minimal de abilităţi practice şi metodice de specialitate, referitoare la

predarea handbalului în şcoală;

- formarea unor capacităţi de evaluare şi autoevaluare a nivelului de însuşire a cunoştinţelor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Regulamentul jocului de handbal şi caracteristicile acestuia;

Tehnica atacantului şi a apărătorului;

Tehnica şi tactica portarului;

Tactica individuală în atac şi în apărare;

Tactica colectivă în atac şi în apărare;

Sisteme de joc în atac şi în apărare (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Repetarea şi consolidarea prinderii şi pasării mingii din deplasare, în diferite formaţii;

Repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului;

Consolidarea aruncărilor la poartă însuşite anterior şi învăţarea aruncării din săritură

Învăţarea contraatacului direct şi a replierii;

Învăţarea şi repetarea unor acţiuni individuale şi a unor combinaţii tactice;

Consolidarea sistemelor de joc învăţate (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, modelarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura Media, Bacău

2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea 3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-

Turism, Bucureşti 4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi 5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,

Éditions MILAN 6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi 7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la cursurile practice

minimum nota 5 la fiecare probă practică şi realizarea caietului metodic

Criterii participare activă la lucrările practice

Forme evaluare pe parcurs (probe practice)

evaluare finală prin probe de control şi examen scris

Formula notei finale 50% nota de la probele practice

50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)



29

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEIUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST1209


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM

OBIECTIVE

Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice voleiului

Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de volei


Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice

Însuşirea regulamentului de joc

Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei

Metodologia tacticii colective în atac şi apărare

Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei

Voleiul la echipa reprezentativă

Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul

de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)


colectiv, plonjon pe spate)

Acţiuni tactice folosite în atac si apărare

Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de

mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)


2. XXX – Programa şcolară, 1999.





6. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.

7. Iacob, I., Păcuraru , A. – Volei – Curs de bază,

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate

verificările de pe parcursul semestrului

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme

stabilite de comun acord cu cadrul didactic





30

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ÎNOT: INIŢIERE ÎN TEHNICA PROCEDEELOR COD:ST1211


NUMĂRUL ORELOR

PE SĂPTĂMÂNĂ TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. FETESCU SAVA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

SPORTULUI

OBIECTIVE

Activităţile desfăşurate la lucrările practice din ramura sportivă înot urmăresc ca studenţii să fie capabili:

să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi bras, iar în procedeul fluture – facultativ;

să parcurgă prin înot, într-un procedeu la alegere, distanţa de 50 m. contracronometru; să descrie corect tehnica celor patru procedee sportive de înot; să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat; să utilizeze în situaţii aplicative diverse, procedeul de înot cel mai potrivit; să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare;

TEMATICĂ

GENERALĂ

influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului; probleme generale privind nataţia (ramurile nataţiei şi particularitaţile de practicare); bazele tehnice ale înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot; influenţa particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotatorilor); tehnica procedeelor sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture); noţiuni de regulament; metodica învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări

metodologice moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Tehnica procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă;

Tehnica mişcărilor de picioare şi braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral; Startul şi întoarcerile pentru procedeele de înot învăţate; Susţinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot; Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).

METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, problematizarea, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973. 2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996. 3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000. 4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990. 5. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974. 6. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de fiecare student în parte comparativ cu nivelul de la care s-a plecat performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs prin aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot + evaluare finală prin susţinerea probelor practice programate


50% participare activă la lucrările practice; progresul realizat privind însuşirea tehnicii procedeelor de înot; 50% din media notelor obţinute la probele practice ce se vor susţine în finalul modulului de lucrări practice.

* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

31

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICĂ TURISM-ORIENTARE COD: ST1212


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 30h 42 18 2 M ROMANA



Asist. univ. MIHAI EMANOIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ATLETISM, GIMNASTICA

OBIECTIVE Cunoaşterea regulilor elementare de comportament în cadrul grupului.

Obişnuirea organismului în condiţii de climă specifice zonei de desfăşurare a cursului, într-un

mediu dur şi stări atmosferice variabile.

Învăţarea metodelor şi mijloacelor de orientare specifice zonei de desfăşurare geografice.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Forme de practicare a turismului;

Reguli de bază privind comportamentul în cadrul grupului;

Tehnici de lucru efectiv: Amplasarea taberei ( montarea cortului, a taberelor intermediare şi a

bivuacurilor );

Staţionarea pe durata deplasării sau la baza traseului;

Deplasarea în teren;

Tehnici de orientare cu ajutorul instrumente clasice şi moderne ( busola, marcaj turistic, GPS)

sau cu ajutorul semnelor naturale.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Aranjarea rucsacului

Montarea corturilor

Orientarea in teren pe timp de zi

Orientarea in teren pe timp de noapte

Întreţinerea echipamentului pe durata deplasării

Construirea unui adăpost improvizat

Aprinderea şi întreţinerea focului METODE DE PREDARE

Prelegerea, explicaţia, demonstraţia, prezentarea de filme documentare, exersarea, exerciţiul cu

diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Demeter, A., – Antrenamentul şi refacerea la altitudine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986

2. Derlogea, Ş., Manual de supravieţuire, Editura Amaltea, 2003

3. Dumbravă, Bucura – Cartea munţilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1996

4. Frazzei, F., - Pledoarie pentru munte – manualul pentru turismul de munte, Editura medicală,

1998

5. Heintz, D., – Orientarea – Sportul Pădurilor, Editura Sport Turism, 1982

EVALUARE

Condiţii

50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;

obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile practice

susţinute

Criterii

Demonstrarea cunoştinţelor teoretice acumulate

Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate

practică;

Forme Examen prin probă orală sau scrisă pentru activitatea de curs

Verificare practică pentru activitarea practică


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;

50% examen scris sau oral.



32

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ - FITNESS COD: SP 1236

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ

TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; ANATOMIE

OBIECTIVE

- Invăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;

- Cunoaşterea principiilor fiziologiei şi ergofiziologiei umane;

- Insuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a tonusului muscular, de scădere a greutăţii

corporale, de menţinere a condiţiei fizice optime;

- Cunoaşterea criteriilor de bază în determinarea activităţilor motrice optime pentru fiecare

persoană în funcţie de particularităţi.

TEMATICĂ

GENERALĂ

- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare;

- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura trunchiului;

- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare;

- Principiile antrenamentului în fitness;

- Programe de antrenament la domiciliu

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE

LABORATOR

- Prezentarea aparaturii şi materialelor de specialitate – 1 lecţie

- Prezentarea elementelor de streaching şi a particularităţilor acestora – 1 lecţie,

- Alcatuirea unui program de exerciţii pe aparate – l lecţie,

- Alcatuirea unui program de exerciţii cu greutăţi – 1 lecţie,

- Alcatuirea unui program de exerciţii cu partener – 1 lecţie,

- Alcătuirea unui program de alergări -1 lecţie,

- Organizarea unor activităţi cu jocuri sportive – 1 lecţie.

METODE DE

PREDARE

Demonstraţia, explicaţia, observaţia

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,

2. Chirazi, M., - Culturism, Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,

3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,

4. Dumitru, Gh. – Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Federaţia Româna Sportul pentru Toti,

Bucureşti, 1997.

EVALUARE Condiţii Participarea 100% la lucrări practice

Criterii Participare activă la lucrări practice

Forme Verificare practică

Formula notei

finale

50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale


2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

33

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ – HALTERE -CULTURISM COD: ST 1229


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, ANATOMIE

OBIECTIVE

învăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;

însuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a musculaturii şi a tonusului muscular;

cunoaşterea criteriilor de realizare a programelor pentru începători şi avansaţi.

TEMATICĂ

GENERALĂ

exerciţii şi programe de exerciţii pentru principalele grupe musculare;

principii de lucru cu greutăţi;

principii de realizare a programelor de antrenament pentru diferite categorii de practicanţi.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

perzentarea aparaturii şi materialelor specifice culturismului – 1 lecţie;

prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrului superior – 1 lecţie;

prezentarea exerciţiilor pentru musculatura anterioară a trunchiului – 1 lecţie;

prezentarea exerciţiilor pentru musculatura posterioară a corpului – 1 lecţie;

prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrelor inferioare – 1 lecţie;

prezentarea procedeelor şi principiilor specifice halterelor – 2 lectii.

METODE DE

PREDARE

Demonstraţia, explicaţia, observaţia

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,

2. Chirazi, M., - Culturism Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,

3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,

4. Syekely, L., - Culturism, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981


Criterii Participare activă la lucrări practice


Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale



34

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ - GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ÎNTREŢINERE COD: ST1207


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ

OBIECTIVE

Optimizarea capacităţii de mişcare a aparatului locomotor şi îmbunătăţirea condiţiei fizice;

Dezv. funcţionalităţii marilor sisteme: antrenarea capacităţilor cardio-vasculare şi respiratorii;

Dezvoltarea capacităţilor motrice în condiţii de efort aerob;

dezvoltarea componentelor de coordonare şi control motor;

Educare şi/sau corectarea atitudinii corporale corecte; prelucrarea specială a unor grupe

musculare

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi ale efortului în gimnastica aerobică de întreţinere;

Principii metodice necesare realizării obiectivelor gimnasticii aerobice de întreţinere;

Structura şi conţinutul unei lecţii; acompaniament muzical;

Utilizarea metodei stretching: recomandări metodice.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Paşi de bază şi specifici gimnasticii aerobice de întreţinere;

Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;

combinaţii cu mişcări dinamice

Structuri cu caracter de prelucrare selectivă a zonelor corporale executate la sol; exerciţii pentru

dezvoltarea supleţei – stretching;

Programe de gimnastică aerobică de întreţinere pentru începători şi avansaţi.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu diverse variante,

vizionare casete metodice, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Kulcsar Ştefana – Gimnastica Aerobică, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2000;

2. Luca Alice – Fitness şi Aerobică, Edit. Fundaţiei Altius Academia, Iaşi, 2001.

3. Macovei Sabina – Gimnastică Aerobică de Întreţinere, Edit. Afir, Bucureşti, 2003;

4. Stoenescu Gineta – 200 de exerciţii de Gimnastică Aerobică de Întreţinere pentru femei şi

bărbaţi. Paşi aerobici şi de dans, Bucureşti, 2000;

5. Stoenescu Gineta – Gimnastica şi sportul aerobic, Edit. I.S.P.E., Bucureşti, 2000;

6. Stoica Alina – Gimnastica Aerobică, Edit. BREN, Bucureşti, 2004;

EVALUARE Condiţii

100% prezenţa la lucrările practice;

Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.

Criterii Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în

cadrul cursurilor practice;

Forme

Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;

Evaluarea pe parcurs va cuprinde: conducerea unei părţi a lecţiei de

gimnastică aerobică de întreţinere.

Examenul practic va consta în: susţinerea unei lecţii de gimnastică

aerobică de întreţinere (colectivul se va împărţi pe grupe de 6, 8 sau 10)

Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.



35

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC COD: ST2303

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 1 - - 56 94 5 E ROMANA



Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIA

OBIECTIVE Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază în domeniul fiziologiei, necesitate pentru înţelegerea desfăşurării normale a proceselor vitale.

Studiul performanţei umane din punct de vedere biologic, pe bază de înţelegere a naturii procesului de adaptare în timpul efortului fizic acut (unic) şi cronic (repetat).

TEMATICĂ

GENERALĂ

Conceptul de adaptare. Adaptologie. Elemente de fiziologie a sângelui; modificări imediate şi tardive la efort. Elemente de fiziologie cardiacă; modificări imediate şi tardive ale cordului la efort;

cardiomegalia adaptativă. Elemente de fiziologie vasculară; modificări imediate şi tardive vasculare la efort. Elemente de fiziologie generală respiratorie; modificări imediate şi tardive la efort. Hipo şi

hiperbarism. Antrenamentul la altitudine. Adaptarea termală (termoreglarea). Natura activităţii musculare: proprietăţile fiziologice ale muşchilor striaţi. Forţa, puterea, travaliul şi

randamentul muscular. Surse de energie pentru activitatea musculară. Utilizarea substanţelor energogene în efort; metabolism energetic. Calorimetrie. Forţa, puterea, travaliul şi randamentul muscular.

Echilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic în repaus şi efort. Adaptarea neuro-endocrină la efort. Bazele fiziologice ale calităţilor biometrice (ale performanţei motrice şi organice). Ereditatea şi

performanţa umană. Elemente de cronobiologie. Bazele fiziologice ale creşterii şi dezvoltării. Limitele adaptabilităţii fiziologice; oboseala (natura, tipuri, diagnostic, importanţă în

performanţă). Bazele fiziologice ale refacerii organismului după efort. Mijloace şi importanţă.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Modificări adaptative ale marilor funcţii în efortul fizic. Evaluarea calităţilor biomotrice. Testarea funcţiei respiratorii. Lanţul respirator Testarea funcţiei cardio-vasculare; capacitatea de efort aerobă şi anaerobă. Testarea funcţiei neuro-musculare. Testarea oboselii musculare.

METODE DE PREDARE

Expunere liberă, imagistică adecvată.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. I. Apostol – Ergofiziologie – curs, Editura Univ.”Al.I.Cuza” Iaşi, 1998. 2. I. Apostol – Fiziologie clinică şi performanţă umană – curs, Editura U.M.F.”Gr.T.Popa” Iaşi,

2003. 3. I. Hăulică - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2007. 4. * * * - Testarea fiziologică a sportivilor de înaltă performanţă, Centrul de cercetări pentru

probleme de sport, Vol II, Bucureşti, 1997.

EVALUARE Condiţii 30% prezenţă la curs şi 100% la seminar Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune

Formula notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris



36

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ III ŞI IV COD: LF23/24..

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C FRANCEZĂ



DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


LIMBA FRANCEZĂ I ŞI II

OBIECTIVE

Să degajeze mesajul dintr-un document scris; Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard; Să participe la o conversaţie pe teme sportive; Să urmeze indicaţii scrise; Să completeze formulare standard cu date personale; Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză); Să manifeste interes pentu lumea francofonă.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni; Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători, Habitat: forme geografiec, sat, oraş; Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic; Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze; Activităţi sportive. Elemente de construcţie a comunicării Femininul şi pluralul substantivelor; Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor. Adverbul de mod; Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,

prezent şi trecut; Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,

adverbiale. Si conditionnel; Folosirea subjonctivului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane; A localiza în spaţiu; A descrie obiecte; A exprima preferinţe; A-şi exprima opinia; A situa în timp, a relata acţiuni; A exprima condiţia; A-şi exprima interesul / indiferenţa; A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.

METODE DE PREDARE

Expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993. 2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2. 4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.








37

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ III ŞI IV COD: LE23/24..

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C ENGLEZĂ



TONER M. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


LIMBA ENGLEZĂ I ŞI II

OBIECTIVE

Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat; Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale; Să recunoască mesajul global al unui text; Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text; Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale; Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Familia – membrii familiei Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal; Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie; Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente; Alimentaţie şi sănătate; Casa: încăperi, mobilier; Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată; Călătorii: obţinerea de informaţii specifice; Oraşul: orientare în spaţiu; Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe; Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie; Elemente de construcţie a comunicării Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;

afirmaţia, interogaţia, negaţia. Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,

altele. Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia. Adjectivul: gradele de comparaţie; Substantivul: numărul, cazul.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;

A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri, alimente etc.;

A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor); A descrie persoane, locuri, evenimente; A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni; A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva; A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii; A folosi stilul formal / informal.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.

2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.








38

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ATLETISMUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2303


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 34 3 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. POP REMUS - CORNELIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEHNICA SI METODICA EXERCITIILOR DE ATLETISM, TEORIA EFS,

ANATOMIE

OBIECTIVE

Formarea sistemului de deprinderi pedagogice necesare în predarea atletismului în şcoală.

Abilitarea şi utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice atletismului şi în

proiectarea activităţilor specifice în învăţământul primar, gimnazial, liceal.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi specifice predării activităţii de atletism.

Principiile şi metodele didactice aplicate în predarea conţinuturilor.

Sistemul mijloacelor pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea exerciţiilor de atletism

specifice învăţământului şcolar şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice specifice.

Proiectarea unităţilor de învăţare pe nivele de clase şi creativitatea demersului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Alcătuirea sistemelor de acţionare specifice. Căi şi mijloace pentru perfecţionarea capacităţii

motrice specifice.

Posibilităţi de adaptare a conţinuturilor specifice la condiţiile şcolii.

Proiectarea activităţii, a unităţilor de predare, a exerciţiilor de atletism pe nivel de clase, pe

cicluri de învăţământ.

Tehnici de adaptare a conţinuturilor.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, dezbateri, conduceri de teme de lecţie, simularea jocului de rol, activităţi pe

grupuri.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Merică, Al. şi col. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Editura Universităţii ″Al. I.

Cuza”. Iaşi.

2. M.E.C. – Ghid metodologic pentru aria curriculară – educaţie fizică pentru învăţământul

primar, gimnazial, liceal, Bucureşti, 1994.

3. Scarlat, E. – Educaţia fizică în şcoală

4. Scarlat, E. – Educaţia fizică în liceu

5. Pop, Remus – note de curs

EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice, realizarea portofoliului.

Criterii Participare activă şi argumentată la lecţiile practice, realizarea completă a

portofoliului.

Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare prin examen scris

Formula notei finale 50% participarea activă, susţinerea argumentată a portofoliului; 50% nota

examen scris.



39

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA ÎN ŞCOALĂ COD: SP2305


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 94 2 P;E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI




GIMNASTICA DE BAZĂ;GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a activităţilor

ce folosesc mijloacele Gimnasticii;

Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii Acrobatice şi

artistice;

Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea accidentelor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Evoluţia domeniului; Gimnastica între celelalte ramuri sportive; Locul Gimnasticii în Curriculum

Educaţiei Fizice;

Scop; Sarcini; Caracteristici; Mijloace; Ramuri; Terminologie;

Gimnastica artistică ca ramură a gimnasticii, ca mijloc al educaţiei fizice, ca sport.

Gimnastica în alte domenii şi ramuri sportive.

Asigurarea şi ajutorul în Gimnastica acrobatică şi artistică, mijloace de prevenire a accidentelor.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din anul I;

Elemente acrobatice si artistice legate in linii acrobatice ; in exercitii integrale; Sărituri prin

îndreptare de pe cap la ladă;

Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara; sfoara;

Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de pe

ceafă;

Răsturnări lente înainte –înapoi; rondă; flik flac înainte.iniţiere la aparatele de concurs din

gimnastica artistică;

Sărituri prin îndreptare de pe cap la ladă; prin stând pe mâini.

Conducerea integrală a verigilor lecţiei; jocuri de mişcare; parcursuri aplicative;. exerciţii de

dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive în diferite variante(lucru frontal; pe ateliere)

METODE DE

PREDARE

Prelegere; Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cristea, E.- Exerciţiu de gimnastică recuperatorie la handicapaţi, Ed. Medicală, 1984. 2. Dungaciu, P. şi Vieru, N.-Gimnasticasportivă pentru copii şi juniori, Bucureşti, Ed. Stadion, 1971. 3. Fidler, P. - Metodica educaţiei fiziceşi sportive, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003. 4. Tudusciuc, I. – Gimnastica acrobatică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 5. Coler, D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică, Editura Stadion, Bucuresti, 1971. 6. Popiţan, D- Gimnastica,atletismul şi jocurile în şcoală, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1975. 7. Rus ,C., M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica, Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.


Criterii


adecvat;

Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.obţinerea minim a nota 5

la ver. pe parcurs

Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Examen oral;

Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%examen



40

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHET – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: ST2310


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI


Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet

TEMATICĂ

GENERALĂ

Şcoala mingii Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de baschet (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia

mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu mingea)

Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de baschet (poziţia fundamentală, deplasările, joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare)

Mijloace de acţionare privind tactica jocului de baschet: apărarea şi atacul (tactica individuală şi colectivă), sistemele de joc folosite în atac şi apărare

Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, cu efectiv complet – 5x5)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Instruire tehnico-tacticăindividuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului Instruire tactică individuală şi colectivă Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul programei de educaţie fizică

ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 5x5.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,

Chişinău, 1993 3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.

Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,

1998 5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,

Buc., 2000 6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet

Forme Evaluare continuă + evaluare finală




41

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBAL – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 2310


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 M ROMANA



Lect. univ. drd. CEZAR HONCERIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.

OBIECTIVE

Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul- bezele tehnicii şi tacticii sunt următoarele :

Învăţarea diferitelor forme de încălzire specifice jocului de fotbal

Învăţărea şi/sau consolidarea biomecanicii corecte de realizarea a elementelor şi procedeelor

tehnice de bază din jocul de fotbal.

Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă specifice jocului de

fotbal.

Învăţarea regulamentului jocului de fotbal.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.

Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.

Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.

Rolul jocurilor cu temă şi corelarea acestora cu obiectivele lecţiei de educaţie fizică.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal

(exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).

Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.

Lecţii metodice privind selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.

Susţinerea probelor de control (traseu tehnico-tactic, joc bilateral).

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,

exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.

2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.

3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.

4. Popescu, L. – Formarea şi pregătirea reprezentativelor şcolare de fotbal. Curs IDD, FEFS Iaşi,

2000.

5. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis

Mundi, Bucureşti.

6. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;

Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate

practică;

Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal

Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.



50% evaluare pe parcurs ;

50% evaluare la probele practice şi activităţile metodice programate;



42

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I - ATLETISM

COD: ST2314-19 SP2313 -17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMANA



Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC,

IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască elementele incluse în şcoala atletismului (şcoala mersului, şcoala alergării, şcoala

săriturii, şcoala aruncării); să deţină cunoştinţe de biomecanica mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de semifond, fond, mare fond şi

alergările de sprint-100m, 200m, 400m); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în lungime-procedeul cu 1şi1/2

paşi în aer, cu extensie, cu paşi în aer,); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea suliţei); să conceapă structuri metodice de exerciţii, necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării

probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii

adecvate; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Originea şi evoluţia atletismului ca ramură de sport; Structurile de conducere şi organizare ale activităţii în atletism; Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism, sistemul de clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica probelor de alergări; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Metodica predării alergărilor de semifond-fond şi mare fond: învăţare, consolidare şi perfecţionare.

Metodica predării alergărilor de sprint-100m, 200m, 400m: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării probelor de sărituri (lungime): învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării aruncării suliţei: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei. Conducerea asistată a primei părţi a lecţiei de antrenament sportiv Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996. 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi,

1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea

„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.

EVALUARE Condiţii

50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu

baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.



43

FISA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- NIVEL ÎNCEPĂTORI I: GIMNASTICĂ

COD: ST2314-19 SP2313 -17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMANA



Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ;

ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să răspundă la comenzi cu acţiuni motice adecvate; Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice; Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare; Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din

gimnastică; Să adapteze mijloacele verigii aIIa şi aIIIa a lecţiei în funcţie de particularităţile de vârsta ale

executanţilor; Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice; Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Evolutia gimnasticii sportive. Terminologia gimnasticii. Lecţia de gimnastică. Reguli generale cu preivire la efectuarea exerciţiilor din gimnastica sportivă. Pregatirea fizică pentru practicarea gimnasticii sportive. Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate. Tehnica şi metodica elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică pentru incepători. Tehnica şi metodica elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere,paralele inegale, bârnă şi sărituri. Antrenamentul în gimnastică. Principii fiziologice ale antrenamentului. Documentele de planificare şi evidenţă.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.

Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.

2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1967.

3. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport. Gimnastica. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2005.

4. Rus C.M. – PFormnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.

5. Şlemin, A. M. – Pregătirea tinerilor gimnaşti. Ed. Sport-Turism, Craiova, 1976.

6. Ukran, M.L. – Gimnastica sportivă. . Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1965.

7. /www.romgym.ro/index.php?option=com_vfm&Itemid=136&do=view&file=Documente+FRG|Cod+Punctaj|

8. Cod+de+Punctaj+GAM+2009.pdf

EVALUARE Condiţii

50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă orală.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen oral.



44

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM

COD: ST2314-19 SP2313 -17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMANA



Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ

OBIECTIVE

- Formarea terminologiei de specialitate

- Insuşirea noţiunilor generale de topografie musculară

- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării fitnessului

- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării culturismului

- Insuşirea exerciţiilor specifice grupelor musculare programate

- Formarea deprinderii de practicare independentă a culturismului

TEMATICĂ

GENERALĂ

- Apariţia şi evoluţia culturismului, apariţia şi evoluţia fitnessului, sisteme competiţionale

- Noţiuni generale despre anatomia, fiziologia muşchilor sheletici, tipologia somatică în

practicarea culturismului,

- Specificul antrenamentului în culturism şi fitness

- Principiile antrenamentului în culturism şi fitness

- Manifestarea calităţilor motrice în culturism

- Antrenament pentru dezvoltarea forţei musculare

- Antrenament pentru dezvoltarea musculaturii

- Antrenament pentr scăderea greutăţii

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exerciţii pentru musculatura membrelor superioare (antrebaţ, bicepşi, tricepşi)

Exerciţii pentru musculatura umărului şi a spatelui superior (trapez)

Exerciţii pentru musculatura pieptului

Exerciţii pentru musculatura abdomenului

Exerciţii pentru musculatura spatelui inferior (dorsali, lombari)

Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii coapselor

Exerciţii pentru dezvoltarea musculturii gambelor

METODE DE PREDARE

Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi

2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti

3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi

4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi

5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi

6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;

Criterii Realizarea referatelor şi temelor

Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate

Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în

execuţia tehnică a exerciţiilor



50% examen oral.



45

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL

ÎNCEPĂTORI I - BASCHET

COD: ST2314-19

SP2313 -17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.

OBIECTIVE

Consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind învăţarea jocului de baschet Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet

TEMATICĂ

GENERALĂ

Caracteristicile actuale ale jocului de baschet. Pregătirea echipelor de juniori Metodologia predării jocului (tactica individuală, tactica colectivă) Acţiuni tactice fundamentale de atac Combinaţiile tactice în atac şi în apărare Metodica învăţării atacului şi apărării.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Instruire tehnico-tactică individuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului Instruire tactică colectivă Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul antrenamentului sportiv

METODE DE

PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,

Bucureşti, 1994 3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,


Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 5. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.



EVALUARE Condiţii







46

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL

ÎNCEPĂTORI I - FOTBAL

COD: ST 2314-19

SP 2313-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA

ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de varste(copii,juniori

C,juniori B,juniori A) Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor ,juniorilor C,B şi A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi metodice în pregătirea copiilor şi juniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala

franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor Mijloace de învăţare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc adaptate la nivelul juniorilor

METODE DE

PREDARE

Prelegerea,prezentarea video,explicaţia,demonstraţia, exersarea ,feedbackul după exersare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan. // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.

2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei “Chemarea”,1998, 230 p.

3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto, Bucureşti, 2002, 444 p.

4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.

5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 12-15.

6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 6-7.

7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P. 51-53.

8. Rădulescu M., Cojocaru V. si colab.//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii si juniori,Editura FRF,Bucure;ti,2003

EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice,proiect metodic de antrenament,

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări,participare activă,

Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen

Formula notei finale 30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs,30% examen,10% participare



47

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT:

NIVEL ÎNCEPĂTORI I - HANDBAL

COD: ST2314-19

SP2313 -17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM

OBIECTIVE

Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice handbalului de performanţă

Noţiuni privind procesul de instuire în antrenamentul jocului de handbal



Însuşirea noţiunilor noi din regulamentul de joc


TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul teoriei şi metodicii antrenamentului în jocul de handbal


Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal

Handbalul la echipa reprezentativă

Handbalul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice folosite în atac (aruncările la poartă de pe semicerc, fentele de depăşire)

Procedee tehnice folosite în apărare (blocarea mingilor aruncate d ela 9m, plonjonul

rostogolit)


Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 7x67

METODE DE

PREDARE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1983

2. Gogâlan, V.Instruirea copiilor şi juniorilor în handbal, Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.

3. Gogâltan Valeriu - Handbal - curs opţional, Editura M.E.I. şi I.E.F.S., Bucureşti, 1981

4. Harre, D. - Teoria antrenamentului, Editura Stadion, Bucureşti, 1973

5. Jianu, E. şi Bota, I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,

1977

6. Mitra, Gh, Mogoş, A - Metodica educaţiei fizice, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate verificările

de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs




Formula notei

finale





48

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT:

NIVEL ÎNCEPĂTORI I - VOLEI

COD: ST2314-19

SP2313-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,

M-mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, ANATOMIE

OBIECTIVE

Orientări generale în metodica predării jocului de volei

Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători




TEMATICĂ

GENERALĂ


Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de începători

Stabilirea şi prezentarea modelelor de joc

Selecţia: generalităţi, etape, criterii, sistemul probelor de selecţie

Voleiul la echipa reprezentativă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele V-X)

Conţinutul şi metodica elaborării principalelor documente de evidenţă şi planificare

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de sus din faţă, pasa

peste cap, lovitura de atac)





METODE DE

PREDARE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)







6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei

„România de mâine”, Bucureşti, 1998

EVALUARE Condiţii


verificările




Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute la examenul teoretic şi notele obţinute

la verificările practice pe parcursul semestrului



49

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DANS SPORTIV COD: SP 2322

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. drd. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ÎNTREŢINERE.

OBIECTIVE

Dezvoltare fizică armonioasă, menţinerea şi întărirea sănătăţii prin optimizarea calităţilor fizice;

Educarea esteticii corporale şi motrice;

Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;

Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;

Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a anumitor paşi de bază din dansul sportiv.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni fundamentale; aspecte privind influenţele şi efectele practicării dansului sportiv;

Noţiuni teoretice privind acompaniamentul muzical: măsura muzicală, fraza muzicală, agogica

şi dinamica muzicală, linia melodică, caracterul muzicii;

Descrierea tehnicii paşilor de dans – secţiile standard şi latino-americane;

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Tehnica în dansurile standard: vals lent, vals vienez, tango – măsura muzicală, tempoul,

deplasarea, ridicarea şi coborârea, pasul, întoarcerile, contramişcarea;

Tehnica în dansurile latino-americame: cha-cha-cha, samba, jive - ritmul, deplasarea, acţiunea

piciorului, acţiunea corpului;


combinaţii de paşi şi mişcări dinamice;

Exerciţii la bara de perete pentru formarea ţinutei artistice.

METODE DE

PREDARE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile standard, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;

2. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile latino-americane, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;

3. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995;

4. Vişan Alice – Îndrumar dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997;

EVALUARE Condiţii

100% prezenţa la lucrările practice;

Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.

Criterii Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în cadrul

cursurilor practice;

Forme

Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;

Evaluarea pe parcurs va cuprinde: executarea paşilor de dans predaţi;

Examenul practic va consta în: alcătuirea unui ansamblu de dans sportiv

( 8 studenţi).

Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.



50

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DANS FOLCLORIC COD: SP 2325


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA



Lect .univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

EFORTULUI FIZIC, GIMNASTICĂ RITMICĂ,

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de dans folcloric se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să cunoască dansurile populare româneşti; Să cunoască portul popular romnesc din diferite zone ale ţării; Să cunoască regiunile şi subzonele folclorice din România; Să cunoască tradiţiile şi obiceiurile româneşti; Să-şi însuşească paşii de bază specific dansului popular din diferite regiuni folclorice; Să alcătuiască un ansamblu de dans popular pentru serbările şcolare;

TEMATICĂ

GENERALĂ Istoricul dansului şi portului popular românesc, Caracteristici generale ale dansului şi portului popular românesc, Regiunile folclorice din România, Tradiţii şi obiceiuri româneşti, Metodica predării dansului popular românesc (hora, sârba, geamparalele, caluşul, etc), Dansul popular – mijloc de socializare, Locul dansului popular în cadrul disciplinelor opţionale din educaţia fizică şcolară.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Particularităţi practico-metodice ale elementelor de dans popular: exerciţii pregătitoare pentru însuşirea dansului popular românesc.

Metodica predării elementelor de dans popular şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului uman;

Metodica predării dansurilor specifice fiecărei zone folclorice, utilizând structuri specifice de exerciţii;

Lecţii metodice care vizează predarea de către studenţi a unor lecţii de dans popular; Metodologia alcătuirii unui ansamblu de dans popular.

METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular, Ed. Emia, Deva, 2002.

2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006. 3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ.”Al.I.Cuza”,

Iaşi, 2008. 4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995. 5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997. 6. Vasilescu, Th. – Folclor coregrafic românesc, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a

Mişcării Artistice de Masă , Bucureşti, 1972.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile

metodice susţinute.

Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare; examen prin probă practică.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen practic.



51

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: JUDO COD: ST 2327


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢI FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI

SĂRITURI.

OBIECTIVE

formarea unor deprinderi specifice judoului;

familiarizarea cu mişcări specifice de auto-protecţie (căderi), deplasare, exerciţii specifice de

încălzire şi dezvoltare a unor calităţi specifice judoului;

însuşirea procedeelor de atac şi apărare specifice principalelor tehnici;

acumularea unor cunoştinţe minime de regulament.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Metodicii de învăţare a căderilor;

Metodica învăţării procedeelor tehnice cuprinse de sistemul Go-kiu până la Kiul 5 (grupa 1-5)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

deplasare specifică, dezechilibrare, prize, caderi – 2 lecţii;

tehnici de atac din lupta din picioare – 3 lecţii;

tehnici de contratac şi combinaţii – 1 lecţie;

tehnici de luptă la sol- 1 lecţie;

METODE DE

PREDARE Demonstraţia, explicaţia, observaţia

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Hantău, I., - Judo, curs opţional – I.N.E.F.S. Bucureşti, 1989

2. Hazincop, A. - Judo - Îndrumar metodic – curs de bază, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993,

3. Ştefănuţ, S. – Antrenamentul sportiv în judo, Edit. Scrisul Românesc, Craiova, 1986,


Criterii Demonstrarea tehnicilor de autoprotecţie şi a minim cinci tehnici de

aruncare.





52

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - KARATE COD: SP2335


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARATMENT

Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Iniţierea în bazele tehnicii Karate-ului ; Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea Karate-ului la nivelul începătorilor ; Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice Karate-ului.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Scurt istoric al karate+ului;

Filosofia karate-ului;

Armele naturale; Poziţiile corpului în karate ;

Kata, Kumite,Kihon

Shiai,arbitrajul în competiţiile de karate.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Uke Waza blocaje;gedan barai; uchi uke; age uke; morote uke Soto uke, uchi komi; otoshi uke; shuto uke; haisho uke,

Keri waza tehnici de picior , de atac sau contra atac; Ughi waza tehnici de lovire indirectă cu mâna ; Kata : taikyoku shodan; te no kata, Heian shodan, Kumite:gohon;sambon; jiyu ippon;jiyu kumite .

METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Anghel I. – Karate pentru competiţii, Ed. Stadion Bucureşti 1998

2. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti, 1992.

3. Enache, I. – Autoapărarea fizică, Ed. Fundaţiei „România de mâine” Bucureşti 1999.

4. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

5. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice.





53

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - QWAN KI DO COD: ST 2335


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICA, GIMNASTICA DE BAZA SI ACROBATICA

OBIECTIVE

Iniţierea în bazele tehnicii artelor marţiale

Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea artelor marţiale la nivelul începătorilor

Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice artelor marţiale TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

- Salutul în artele marţiale (tipuri, semnificaţii)

- Poziţii de bază şi deplasări

- Lovituri de bază cu braţele

- Tehnici elementare de picioare

- Blocaje şi contraatacuri

- Imobilizări

- Elemente de autoapărare împotriva unor prize

- Exerciţii de relaxare METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea frontală, pe grupuri şi individuală

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti,

1992.

2. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

3. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994.

*** - Qwan Ki Do Magazin, nr.1-20, Editată de Federaţia Română de Arte Marţiale, Departamentul

Qwan Ki Do.

EVALUARE Condiţii




Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea artelor marţiale

Forme Evaluare pe parcurs + colocviu


50% nota la colocviu



54

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 2324

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE SCHI (MODUL 1), TEORIA EFS, ATLETISM, GIMNASTICĂ

OBIECTIVE

Consolidarea şi perfecţionarea tehnicii de bază a schiului

Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor

Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi

Formarea capacităţii de organizare a unor competiţii de schi de nivel local

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile

1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă

1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat

1.6 Întoarcerile

1.7 Urcarea pantei în foarfecă

2 Coborârile

2.1 Coborârea directă

2.2 Trecerea denivelărilor de teren

3 Frânările

3.1 Frânarea prin derapaj

4 Ocolirile

4.1 Ocoliri cu schiurile paralele

METODE DE

PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress,

Iaşi, 2005.

2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.

EVALUARE Condiţii




Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului

Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală


50% nota la verificarea practică finală



55

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST2402


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIA, INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI

A EFORTULUI FIZIC

OBIECTIVE

dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;

posibilitatea analizei şi sintezei unor cazuri date de probleme de biomecanica;

formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii;

integrarea disciplinelor conexe studiate.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Principii fundamentale ale biomecanicii: structura cinematică şi bazele funcţionării articulaţiilor;

muşchii, generatori de forţă; principii de bază ale biomecanicii; mişcări musculo-scheletale.

Biomecanica membrului superior: complexul musculo-scheletal acromioclavicular; mişcări

segmentare ale membrului superior; mişcările articulare ale articulaţiilor humero-cubito-radiale

şi ale mâinii; mişcările articulare ale degetelor.

Biomecanica membrului inferior: mişcările articulare şi segmentare ale membrului inferior;

biomecanica mersului uman; biomecanica unor mişcări particulare: alergare, mers pe scară etc.

Biomecanica sistemului osteo-muscular: osteologie şi artrologie; muşchii şi interacţiunile

articulare.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Analiza structurală a unui lanţ cinematic osteo-muscular.

Mărimi segmentare antropometrice.

Determinarea centrelor de masă segmentare ale sistemului musculo-scheletal.

Mărimi inerţiale ale corpului uman.

Analiza mersului uman.

Modele matematice şi măsurători experimentale.

METODE DE

PREDARE

Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele

moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Budescu,E., Iacob, I., Bazele biomecanicii în sport, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”

Iaşi, 2005.

2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,

Canada, 2002.

3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.

EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs

Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări

Forme examen scris

Formula notei finale 60 % evaluare examen +40 % nota finală lucrări



56

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTORL MEDICAL COD: ST2405


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 - - 42 48 3 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA

OBIECTIVE

Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.

Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.

Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.

Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei. Igiena alimentaţiei.

Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.

Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului. Igiena bazelor sportive deschise şi

închise.

Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului. Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare.

Igiena sportului la juniori şi seniori.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific.

Familiarizarea cu manevrele care se impun în situaţiile specialie.

Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe, prevenire.

Resuscitarea cardiovasculară.

Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile.

Hemostaza.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea

notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,

invatarea prin cooperare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982

2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002

3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical în EFS, Ed. Tehnopress 2005

EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar








57

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI

Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - ATLETISM

COD: ST2414 -19 SP 2413-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA





TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de marş sportiv; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire

şi răsturnare dorsală, triplusalt) să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea greutăţii); să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării


adecvate ; să fie capabil să organizeze o competiţie atletică (categoria copii); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism, sistemul de clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica şi metodica probelor de alergări; Tehnica şi metodica marşului sportiv; Tehnica şi metodica probelor de sărituri, Tehnica şi metodica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Metodica predării marşului sportiv: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea marşului sportiv. Metodica predării probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole): învăţare, consolidare şi

perfecţionare. Metodica predării probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire şi răsturnare

dorsală, triplusalt): învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor. Metodica predării probelor de aruncări (aruncarea greutăţii): învăţarea, consolidarea şi

perfecţionarea probelor. Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv, specific probei abordate. Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive

METODE DE PREDARE

Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996. 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea


EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de

notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală.

examen prin probă orală sau scrisă.





58

FIŞA DISCIPLINEI


Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - GIMNASTICĂ

COD: ST2414 -19 SP 2413-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA



Asist. univ. dr. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ ; PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –I; ANATOMIA.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului lucrărilor practice şi al practicii la specializare gimnastică se urmăreştei: Familiarizarea studenţilor cu organizarea cluburilor de gimnastică; Familiarizarea studenţilor cu documentele ce reglementează desfăşurarea activităţilor didactice în

învăţământul cu specific sportiv; Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a observa şi analiza activităţile didactice intr-un

antrenament de gimnastică; Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a se rapotr critic la propriu proces de formare

profesională.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Aplicarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul cursurilor de specializare.

Aplicarea cunoştiinţelor dobîndite în cadrul modului psiho pedagogic şi a lecţiilor practive anterioare.

Participarea conştientă şi activă la propria formare profesională.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Analiza orarului, planificării calendaristice, proiectelor didactice de la grupele sau clasele la care se merge în asistenţă;

Participarea săptămânală la activităţile de practică observativă şi completarea unei fişe de observaţie pentru fiecare activitate la care se asistă;participarea săptămânală la analiza activităţilor didactice la care s-a realizat asistenţa, prin descrieri, comentarii, reflecţii, întrebări;

Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să includă: aspecte noi clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate;

Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică;

Participarea la un colocviu pentru susţinerea portofoliului de practică elaborat. METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993.

2. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996.

3. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002.

4. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.

EVALUARE Condiţii


Criterii

Evaluarea activităţii de Practică de specialitate se va realiza pe baza unui portofoliu, compus din următoarele piese, cu o pondere diferită în cadrul punctajului final:

- orar, planificare calendaristică - 1 punct; - fişe de observaţie la activităţile la care se asistă săptămânal (2 fişe pe săptămână) – 5

puncte; - raport de practică – 2 punct; - realizarea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului – 2

puncte.

Forme Susţinerea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea portofoliului.



59

FIŞA DISCIPLINEI


Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT-NIVEL ÎNCEPĂTORI II: FITNESS-CULTURISM

COD: ST2414 -19 SP 2413-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA





PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ

OBIECTIVE

- Conştientizarea dinamicii efortului în antrenamentul de fitness şi culturism

- Formarea deprinderilor de organizare şi programare a exerciţiilor în cadrul antrenamentului de

fitness şi culturism

- Insuşirea criteriilor care stau la baza stabilirii exerciţiilor de bază, a exerciţiilor analitice,

generale pentru diferite obiective.

TEMATICĂ

GENERALĂ Alcătuirea programelor de lucru – principii generale

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare

Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare

Exersarea programelor de exerciţii pentru trunchi

Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare

METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)




EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;

Criterii Realizarea referatelor şi temelor

Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate


execuţia tehnică a programelor prezentate



50% verificare practică



60

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ

ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - BASCHET

COD: ST2414 -19

SP 2413-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPILNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet

TEMATICĂ

GENERALĂ

Acţiuni fundamentale şi acţiuni specifice posturilor. Combinaţiile tactice în atac şi în apărare. Sistemele de atac şi apărare. Organizarea competiţiilor de baschet

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Aruncarea la coş din săritură. Închiderea pătrunderii, atacul în semicerc. Pregătirea fizică în antrenamentul baschetbaliştilor Individualizarea şi antrenamentul individual Recuperarea la panou, voleibolarea, blocajul defensiv, triunghiul de săritură. Sistemul de atac cu jucător pivot.

METODE DE

PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,

Bucureşti,1994 3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,


Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 5. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.



EVALUARE Condiţii







61

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI


ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - FOTBAL

COD: ST 2414-19

SP 2413-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

SPECIALIZARE NIVEL ÎNCEPĂTORI I-FOTBAL; CURS DE BAZA FOTBAL;

FOTBAL ÎN ŞCOALĂ ; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI

SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI; PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Particularităţi pregătire a juniorilor A în jocul de fotbal Consolidarea metodelor de pregătire pe grupe de varstă Deprinderea periodizării factorilor de antrenament în antrenamntul juniorilor A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor A, la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor A, la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala

franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor A. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A Mijloace de consolidare şi perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc la nivelul juniorilor A.

METODE DE

PREDARE

prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea , feedbackul după exersare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)


2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei „Chemarea”,1998, 230 p.







9. www.uefa.com ; www.fifa.com

EVALUARE Condiţii Participare la lucrări practice,proiect metodic de antrenament,

Criterii Evidenţiere în participarea la lucări,participare activă,testare pe parcurs

Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen

Formula notei finale 30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen, 10% participare



http://www.uefa.com/

http://www.fifa.com/

62

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Practică şi aplicaţii în pregătirea specilaizată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ

ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - HANDBAL

COD: ST 2414-19

SP 2413-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

SPORTULUI

OBIECTIVE


Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice specificer handbalului de performanţă


TEMATICĂ

GENERALĂ Metodologia tacticii colective în atac şi apărare

Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice utilizate în atac

Mijloacele tacticii colective în apărare (alunecarea, numărătoarea, dublarea)

Fazele atacului

Perfecţionarea aruncărilor la poartă de pe semicerc

Joc bilateral (utilizarea sistemului de atac 4-2, atacul în inferioritate numerică)

METODE DE


mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 7x7.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Popescu, C. - Handbal - jocul portarului, Ed. CNEFS, Bucureşti, 1972

2. Popescu, D.C. - Aşa am antrenat, Ed. Stadion, 1972

3. Sotiriu, Romeo - Handbal, antrenament, teorie ~ metodică, Bucureşti, 1998, Sport-turism,

Bucureşti, 1983.

4. Trofin, E., Grigorovoci, S.,-Handbal la copii şi juniori, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti, 1967.

5. XXX - M.E.N. - Consiliul Naţional pentru Curriculum: „Curriculum pentru unităţile şcolare

cu program sportiv", Ramura de sport handbal, Bucureşti, 2000.

EVALUARE Condiţii





Forme Evaluare pe parcurs + evaluare practică finală




63

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI


ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - VOLEI

COD: ST 2414-19

SP 2413-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEARTAMENT


DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, BIOMECANICĂ

OBIECTIVE





TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei


Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei

Voleiul la echipa reprezentativă

Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din faţă planat, lovitura de atac din pasă

întinsă, lovitură de atac din pasă în urcare)


individual şi colectiv, preluare din atac cu plonjon)


Joc bilateral – 6X6

METODE DE

PREDARE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)









EVALUARE Condiţii








64

FIŞA DISCIPLINEI


Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -ATLETISM

COD: SP 2421


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 46 2 C ROMANA






EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA SPORTULUI.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi

aruncări); să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament; să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului; să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv; să cunoască sistemul de clasificare sportivă ; să cunoască dinamica parametrilor efortului în cadrul lecţiei de antrenament sportiv; să realizeze densitate în lecţia de antrenament; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării

probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament; să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi; Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători a unor lecţii de antrenament, în urma

conceperii planurilor de lecţie de antrenament; Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta

sportivului; Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv ; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârstă (categoria copii);

METODE DE PREDARE

Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002.

2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004

3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti,

2006.

4. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea


5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului

sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice

susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate

practică; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de


Forme evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii

probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.



65

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:

PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI - FOTBAL COD: SP 2421


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

SPECIALIZARE FOTBAL I, II; FOTBAL CURS DE BAZĂ; TEORIA ŞI

METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI;

PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Formarea profesională în ocupaţia de antrenor

Completarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil

Dezvoltarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obsevarea lecţiilor de antrenament

Discuţii şi analiza a procesului de pregatire

Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică

Înregistrarea lecţiilor model

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, prezentare media, demonstraţia, exersării, feed back.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.

2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis

Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.

3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis

Mundi, Bucureşti, 2002,

4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1996, 192 p.

5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com

EVALUARE Condiţii

- 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar

- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la proiectul diactic

Criterii Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de

curs şi seminar; cunoştinţe şi capacităţi demasuraresi evaluare motrică

Forme Evaluări de parcurs + examen

Formula notei finale 50% nota la evaluarea de pe parcursul semestrului

50% nota la examen



66

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:

PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -VOLEI COD: SP 2421


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


M-mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA


DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM

OBIECTIVE

Etapizarea în metodica instruirii Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de începători Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de

începători (minivolei şi cadeţi)

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul metodicii predării jocului de volei Metodologia tacticii colective în atac şi apărare Voleiul la echipele de începători

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Participarea activă la antrenamente şi competiţii Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea

mentorului Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului

METODE DE

PREDARE

Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării pe baza observaţiilor membrilor grupei

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993








EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului

Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate

Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu

Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu



67

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHETUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2410


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 4 2 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL, VOLEI, BASCHET, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.

OBIECTIVE

Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice.

Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind prezentarea jocului de baschet, evoluţia,

caracteristicile, componentele, mijloacele şi metodele pentru învăţarea jocului., regulamentul

de joc, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de baschet.

Cunoaşterea elementelor componente ale minibaschetului şi streetball-lui.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Introducere în problematica baschetului.

Consolidarea tacticii individuale şi colective (în atac şi apărare).

Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de baschet.

Organizarea şi stadiul de dezvoltare a jocului de baschet pe plan naţional şi internaţional.

Baschetul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive).

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Bazele generale ale teoriei şi metodicii baschetului.

Ramurile teoriei şi metodicii jocului de baschet.

Metodica învăţării şi perfecţionării jocului de baschet.

Conţinutul tacticii în atac şi apărare: principii generale, faze, forme, sisteme.

Joc bilateral (cu efectiv redus 2x2, 3x3 şi cu efectiv complet – 5x5).

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, folosirea unor mijloace audio-vizuale, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante,

activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive,

tehnici de dezbatere.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000. 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,

Chişinău, 1993. 3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.

Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005. 4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.

1998. 5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,

Buc., 2000. 6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006.

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs



Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale



68

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 2410


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 34 3 E ROMANA


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DDEPARTAMENT



FOTBAL – BAZELE TEHNICII SI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.

OBIECTIVE

Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul în şcoală sunt următoarele :

Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice de bază referitoare la tehnica jocului de fotbal;

Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice referitoare la tactica jocului de fotbal;

Insuşirea bagajului minim de cunoştinţe asupra selecţiei şi antrenării reprezentativei şcolare de

fotbal.

Cunoaşterea programei şcolare, pentru fiecare ciclu de studiu, referitoare la practicarea fotbalului

în şcoală.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Istoricul jocului de fotbal, influenţa practicării jocului de fotbal asupra organismului, organizarea

activităţii fotbalistice la nivel naţional şi internaţional.

Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.

Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.

Selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal pe categorii de vârstă.

Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal

(exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).

Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.

Susţinerea unor părţi de lecţie cu teme din predarea fotbalului la elevii din ciclul gimnazial sau

liceal.

Lecţii metodice privind pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.

Susţinerea probelor de control / predarea referatului. METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,

exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.

2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.

3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.

4. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis

Mundi, Bucureşti.

5. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal. Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.






69

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: ÎNOT- METODICA ÎNVĂŢĂRII COD: ST2411


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNA





TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ÎNOT (modulul din anul I), FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de înot se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să conştientizeze influenţele benefice pe care le are practicarea înotului asupra corpului şi să

cunoască regulile de igienă care trebuie respectate în practicarea înotului ; să poată opera cu termeni din fizică, anatomie, fiziologie, biomecanică etc. în explicarea legilor

plutirii şi înaintării corpului în apă ; să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi

bras, iar în procedeul fluture (facultativ) şi să descrie corect tehnica procedeelor sportive de înot; să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat; să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare; să conceapă exerciţii şi jocuri necesare predării înotului ; să posede capacitatea de a depista greşelile în învăţarea înotului şi de a le înlătura ; să poată realiza un proiect de organizare a unui concurs de înot.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Istoricul înotului, influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului, probleme generale privind Nataţia (ramurile Nataţiei şi particularităţile de practicare), bazele tehnice ale înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot, influenţa particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotătorilor), tehnica procedeelor sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture), noţiuni de regulament, metodica învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări metodologice moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot, pregătire sportivă a înotătorilor de nivel III şi II, aspecte generale privind practicarea altor ramuri ale Nataţiei (sărituri în apă, polo pe apă, înot sincron, înot aplicativ).

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exerciţii pentru consolidarea tehnicii procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă, tehnica mişcărilor de picioare şi braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral. Startul şi întoarcerile pentru procedeele de înot învăţate.

Lecţii metodice ce vizează predarea înotului la grupele de începători Sustinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot. Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973.

2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996.

3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000.

4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990.

5. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.

6. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.

EVALUARE Condiţii


Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă




70

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: PRACTICĂ ÎNOT-VÂSLIT COD: ST2413


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 30 ore 30 30 2 M ROMANA





ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA ED. FIZ. ŞI SPORTULUI, ÎNOT, FIZIOLOGIA GEN. ŞI A EFORT. FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.

OBIECTIVE

Activităţile desfăşurate la lucrările practice în cadrul Practicii de înot-vâslit urmăresc ca studenţii să fie capabili:

- să aplice tehnica de înot sportiv adaptând-o la condiţiile concrete de mediu natural; - să folosească, în funcţie de situaţie, şi celelalte procedee de înot aplicativ; - să adapteze tehnicile de înot cunoscute în acţiuni concrete de traversarea unor lacuri, cursuri de

ape curgătoare, în transportul diferitelor obiecte sau de persoane prin remorcarea acestora; - să înoate îmbrăcat şi să cunoască manevrele pentru dezbrăcatul în apă; - să folosească procedurile de salvare de la înec: alegerea traseului dus-întors, apropierea de

victimă, priza aplicată victimei, eliberarea de prizele incomode ale victimei, transportul victimei, reanimarea cardio-respiratorie etc.;

- să alcătuiască un traseu şi să organizeze o expediţie pe o apă curgătoare (simulare); - să simuleze organizarea de diferite activităţi pe marginea unei ape cu o grupă de sportivi aflaţi în

cantonament sau o grupă de elevi aflaţi în vacanţă; - să recunoască particularităţile de practicare a diferitelor sporturi nautice.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Toate activităţile practice care se vor programa vor avea ca orientare generală preocuparea pentru înarmarea studenţilor cu cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pentru a fi capabili să-şi adapteze motricitatea la diferite situaţii aplicative pe care le impune mediul natural, în cazul nostru – apa.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Consolidarea tehnicii de înot sportiv în condiţiile practicării în ape naturale. Exersarea tehnicilor de înot aplicativ. Fiziologia înecului. Proceduri de acordare a primului ajutor în caz de înec. Prezentarea ambarcaţiunilor sportive şi de agrement. Tehnica manevrării diferitelor tipuri de ambarcaţiuni. Diferite alte variante de practicare a mişcării în apă. Modalităţi de organizare pentru petrecerea timpului liber în preajma unei ape. Alcătuirea unui traseu şi organizarea unei expediţii pe o apă curgătoare.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Degeratu, M., Petru, A., Ioniţă, S. – Manualul scafandrului. Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 1999. 2. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973. 3. Florescu, C., Mociani, V. – Canotaj. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985. 4. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974. 5. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982. 6. Popescu, A., Samur, R. – Planşa cu velă. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1990. 7. U.C.F.S. – Sporturi nautice. Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1953.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la activităţile practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile practico-metodice susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică în parte; capacitatea de orientare rapidă în rezolvarea diferitelor situaţii create; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului, a progresului înregistrat în folosirea tehnicii procedeelor de înot în diferite situaţii aplicative (traversări ape, înot îmbrăcat, scufundări şi căutări de obiecte, transport de obiecte, salvare de la înec), precum şi capacitatea de a folosi diferite tipuri de ambarcaţiuni de agrement

Formula notei

finale

100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile practico-metodice

programate



71

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: FOTBAL – TENIS COD: SP2444


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE,

NUMELE DEPARTAMENT

Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE FOTBAL, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI, TEORIA EDUCAŢIEI

FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE Crearea unui bagaj teoretic precum şi a capacităţi de a practica jocul de fotbal-tenis la diferite

nivele de performanţă;

Capacitate de a organiza şi desfăşura competiţii de fotbal-tenis la diferite nivele de pregătire.

TEMATICĂ

GENERALĂ Influenţa jocului de fotbal –tenis practicat în cadru organizat (nivel de performanţă) şi ca

activitate de loisir, în viaţa individului;

Formarea capacităţii de a realiza legături strânse între jocul de fotbal-tenis şi alte discipline

sportive: jocul de fotbal-tenis ca mijloc de realizare a unor sarcini şi obiective pentru: sporturi

de contact, atletism, fotbal, rugby, baschet, handbal, tenis de câmp etc.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Jocul de fotbal-tenis, suport al dezvoltării fizice, psihice, a calităţilor morale şi de voinţă

Jocul de fotbal-tenis - căi şi mijloace de perfecţionare a capacităţii motrice

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia: planşe, foto, video, interactivitate.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Buletin informativ - Federaţia Română de Fotbal-Tenis

2. Miu Ştefan, Velea Florin – Fotbal / specializare, Editura Fundaţia România de Mîine,

Bucureşti 2002

3. www. IFTA.com

EVALUARE Condiţii 100 % prezenţă la lucrările practice; minim nota 5 la proba de control

Criterii participare activă; interes deosebit pentru practicarea jocului de fotbal-tenis

Forme evaluare pe parcurs + evaluare finală prin realizarea unor procedee tehnice

specifice şi prin jocul de fotbal-tenis

Formula notei

finale

50 % participare activă la lucrările practice;

50 % nota la proba de control



72

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: STREETBALL COD: ST2438


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPILNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE BASCHET, VOLEI, HANDBAL

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică. Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii. Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice şi organizatorice. Cunoaşterea apariţiei şi evoluţiei jocului de streetball. Cunoaşterea regulamentului de streetball.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de streetball (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu mingea).

Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de streetball (poziţia fundamentală, deplasările, joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare).

Mijloace de acţionare privind tactica jocului destreetball: apărarea şi atacul (tactica individuală şi colectivă).

Joc bilateral 3x3 ( cu efectiv redus 2x2).

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, joc cu efectiv redus, joc bilateral 3x3.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit. Univ. „Al. I. Cuza„ Iaşi, 2005.

2. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc. 1998.

3. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc. 2000.

4. Ştirbu C., Radu, A. – Streetball simplu, eficient şi distractiv. 5. Iacob, M.R. – Streetball- curs; I.D. Tipografia F.E.F.S., Iaşi, 2004. 6. www. adidas.com 7. www. hoopitup.com

EVALUARE Condiţii


Criterii Participare activă, organizarea de competiţii, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de streetball





73

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: VOLLEY BEACH COD: ST2438


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI- BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII

OBIECTIVE


Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice


TEMATICĂ

GENERALĂ

Şcoala mingii

Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul

de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)


individual, plonjon lateral)

Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare

Joc bilateral.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

METODE DE

PREDARE


mişcare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)



2. XXX – Regulamentul jocului de volei.


4. Ungurean B – Curs de beach volei, IFR, semestrul VIII.

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul

semestrului





2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

74

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: RUGBY-REDUS COD: ST 2437


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, GIMNASTICA DE BAZĂ, ATLETISM

OBIECTIVE

Informare asupra evolutiei jocului de rugby şi dezvoltarea sa pe plan mondial.

Formarea şi însuşirea deprinderilor tehnice de bază din jocul de Rugby.

Educarea calităţilor motrice de bază prin mijloace specifice jocului de Rugby.

Expliacarea valenţelor educative ale jocului de rugby.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Mijloace pentru educarea simţului mingii;

Deprinderea mijloacelor de pregatire fizică specifică;

Mijloace de acţionare privind tactica jocului de rugby: apărarea şi atacul (tactica individuală şi

colectivă), sistemele de joc;

Noţiuni de regulament şi arbitraj.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Învăţarea şi deprinderea pasei cu o mână şi doua mâini, a şutului şi a culegerii balonului de la sol;

Învăţarea procedeelor tehnice utilizate în rugby-ul modern;

Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de apărare;

Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de atac;

Prezentarea fazei fixe „grămada” şi explicarea rolurilor jucătorilor;

Prezentarea fazei fixe „marginea” şi explicarea rolurilor jucătorilor;

Deprinderea elementelor tactice de bază în diferite sitaţii de joc

METODE DE

PREDARE

Demonstratie, explicaţie, folosirea aparaturii audio-video moderne, vizionare de meciuri din

competitii reprezentative.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Chiriac, Rene – Mini-rugby, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1972.

2. Chiriac, Rene – Rugby la cpoii, ANEFS, 1992.

3. Pădureanu, N. – Rugby. Noţiuni de bază în tehnica şi tactica jocului, Editura Sport Turism,

1977.

4. Manoileanu, D. – Rugby modern, Editura Sport Turism, 1989.

5. Greenwood, Think Rugby, Publisher A&C Black, London, 1988.

6. Stăncescu, Ioan – Metereologie şi drumeţie, Editura Sport Turism, 1976.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la cursurile practice.

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice.

Forme Evaluare în cadrul cursurilor practice.

Formula notei finale 50 % nota evaluare pe parcurs + 50 % nota finală.


2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

75

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI CAPOEIRA-TEHNICI DE LUPTǍ AFRO-BAZILIENE COD: SP 2445


NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ

TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


M-mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 122 5 M ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICĂ DE BAZǍ; GIMNASTICĂ ACROBATICǍ ŞI SǍRITURI;

INSTRUIRE ÎN ARTE MARŢIALE

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia specificǎ disciplinei; Asimilarea conceptelor fundamentale şi a problematicii generale; Dobândirea abilitǎţilor de practicare şi formare a capacitǎţii de predare a conţinutului tehnic

specific.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Formele de practicare a Capoeirei; Modul de organizare şi metodele de desfǎşurare specifice practicǎrii capoeirei; Sistemul de mijloace folosite în capoeira; Lecţia de capoeira – structurǎ, mijloace, metode de organizare a colectivului şi a exersǎrii,

ajutorul etc.; Complexe de exerciţii pentru pregǎtirea fizicǎ specificǎ.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Însuşirea tehnicilor de bazǎ: o În apǎrare: eschive, fente, blocaje, secerǎri etc.; o În atac: tehnici de lovire cu piciorul de pe loc, din deplasare, cu/fǎrǎ întoarcere, din

sǎriturǎ etc.; Diverse forme de deplasare în suprafaţa de luptǎ, elemente acrobatice specifice etc. Modul de organizare şi desfǎşurare a luptei: roda, comprare au jogo. Formarea abilităţilor de interpretare a muzicii specifice (vocal şi instrumental). Asimilarea ritualurilor specifice: batizados, troca de cordas. Forme complementare: samba de roda, maculele, puxada de rede, frevo, forro.

METODE DE

PREDARE

Observarea (asistatǎ, organizatǎ şi liberǎ); explicaţia şi demonstraţia; exerciţii cu temǎ; lucru în grup, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Amălinei, Neculai – Expresia mişcării în artele marţiale, Ed. A 92, Iaşi, 2002 2. Nestor C. - The Little Capoeira Book, Blue Snake Books, Berkeley, California, 2003. 3. XXX - Capoeira – texts from Brazil, Ministry of External Relations, Gráfica Brasil Printing. 4. www.capoeiraarts.com 5. www.capoeira4all.com 6. www.capoeirabrasil.com 7. www.aobrasil.com

EVALUARE Condiţii

Prezenţa 100% Minim nota 5 la referat; minim nota 5 la verificarea practicǎ

Criterii Participarea activǎ, conştientǎ şi creativǎ la lecţiile practice; gradul de însuşire a tehnicii de execuţie şi a cunoştinţelor generale despre modul de practicare; realizarea originalǎ, ilustratǎ şi documentatǎ a referatului.

Forme Realizarea referatului; Demonstrarea nivelului de stǎpânire a tehnicii specifice de luptă în cerc (roda).

Formula notei finale 50% nota la referat 50% nota la verificarea practicǎ



76

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A SPORTULUI COD: FS 35..

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 E ROMANA



Lect. univ. drd. RUSU OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ISTORIA EFS, OLIMPISM.

OBIECTIVE

Prezentarea, explicarea şi însuşirea noţiunilor fundamentale de sociologie a educaţiei fizice şi sportului.

Descrierea, analiza şi interpretarea sportului ca fenomen social. Evaluarea tipurilor de relaţii existente între grupurile de sportivi, între acestea şi liderii lor

formali sau informali. Studierea relevanţei sociale a fenomenului sportiv şi a rolului său în educaţia tinerelor generaţii,

precum şi în procesul mai amplu de schimbare a mentalităţilor şi de oferire a unui model nou.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Constituirea sociologiei sportului ca disciplină. Obiectul sociologiei sportului Funcţiile socio-politice ale sportului Sportul ca strategie de socializare a individului. Corelaţia dintre politica grupului şi individului

în sport. Grupul social şi socializarea individului. Liderul grupului sportiv. Strategia socio-culturală a sportului. Spectacolul sportiv ca formă de atragere în particarea sportului Sportul şi sănătatea din pesrpectiva sociologică. Activităţile fizice şi sportive la persoanele cu

dizabilităţi Violenţa şi sportul ca fenomene sociale Sportul şi stratificarea socială

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Influenţele globalizării şi ale mass media asupra sportului. Dopajul în sport – comportament deviant. Implicaţii sociale, culturale, economice şi politice Impactul social, politic şi cultural al sporturilor extreme. Forme ale discriminării în sport (rasism, etnicitate, gen). Educaţia fizică şi sportul – instituţie socială. Politici şi strategii ale sportului la nivelul

autorităţilor locale şi centrale în România. Alte sisteme politice din Europa sau din lume. Exemple concrete.

Violenţa în sport. Studii de caz (în diferite ţări din Europa, în America Latină, în România). Jocurile Olimpice – fenomen social.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea, dezbaterea etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. MTS, INCS – Medicamente, sport şi politica, B.I. nr. 551-554, Bucuresti, 2001

2. Andrews, P. – Jurnalismul sportiv. O introducere, Editura Polirom, Iasi, 2006

3. Rushton, J.P. – Rasa, evoluţie şi comportament. O perspectivă a istoriei de viaţă, Transation Publishers, 2000

4. M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului, – Impactul sportului asupra socializării.

Semnificaţia sportului pentru societate, C.C.P.S., Bucureşti, 1996.

5. de Visscher, P.; Neculau, A. (coord.) – (2001) – Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iaşi

6. Maxim, S.T., Dascalu, D.I., Popoveniuc, B., Ionescu, E. – Violenţa în sport, editura Universitatii, Suceava,

2006

7. Rusu, O. – Sociologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008

8. Rusu, O. ; Rusu, D. – CIO ca miză politcă în relaţiile internaţionale, Editura PIM, Iaşi, 2008

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la seminarii; Obţinerea minimum a notei 5 la lucrarea scrisă la examen;

Criterii Participarea activă la activităţile din cadrul seminariilor şi a cursurilor; Îndeplinirea cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme Evaluarea portofoliului şi aprecierea activităţii din cadrul seminariilor şi a cursurilor. Evaluare finală: examen prin probă scrisă


50% evaluarea portofoliului şi a activităţii la seminarii şi cursuri; 50% examen scris.



77

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: EP 35..


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI; FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI

METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

OBIECTIVE

- familiarizarea cu noţiunile fundamentale ale psihologiei educaţiei fizice şi sportului;

- cunoaşterea proceselor psihice implicate în procesul de învăţare motrică şi inteligentă;

- dobândirea unor competenţe necesare rezolvării conflictelor şi a eficientizării procesului de

comunicare în lecţia de educaţie fizică sau de antrenament sportiv;

- cunoaşterea unor strategii de înlăturare a factorilor stresanţi şi a anxietăţii, în vederea obţinerii

de către sportivi a unor performanţe de excepţie.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Delimitarea obiectului de studiu al psihologiei educaţiei fizice şi sportului;

Comunicarea şi relaţiile interpersonale în activitatea de educaţie fizică şi sport;

Conceptul de învăţare în educaţie fizică; forme şi tipuri de învăţare;

Motivaţia: definirea conceptului, tipuri de motivaţie, teorii ale motivaţiei;

Stresul şi anxietatea: delimitări conceptuale, surse ale stresului şi ale anxietăţii, strategii de

coping în combaterea stresului şi a anxietăţii;

Agresivitatea în sport: definirea agresivităţii, teorii psihologice asupra agresivităţii.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Profilul psihocomportamental al sportivului de elită;

Tehnici de eficientizare a procesului de comunicare;

Instruirea prin joc. Modalităţi de eficientizare a instruirii;

Strategii de reglare motivaţională;

Evidenţierea unor situaţii generatoare de stres şi anxietate, desprinse din experienţa studenţilor

– sportivi de performanţă şi de înaltă performanţă;

Agresivitatea în arenele sportive. Implicaţii pentru sportivi, antrenori şi spectatori.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, brain-stormingul.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Crăciun, M. (2008). Psihologia sportului, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca 2. Dobson, J. (1981). Sport Psychology, Prentice-Hall, New Jersey 3. Epuran, M. (1990). Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism, Bucureşti 4. Epuran,M., Holdevici, I., Toniţa, F. (2001). Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi

practică, Editura FEST, Bucureşti 5. Moran, A., P. (2004). Sport and Exercise Psychology, Editura Routledge, New York 6. Niculescu, M. (1999). Elemente de psihologia sportului de performanţă şi mare performanţă,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 7. Weinberg, R. S., Gould, D. (1997) Psychologie du sport et de l’activité physique, Edisem Inc.,

Canada

EVALUARE Condiţii

80% prezenţă la seminarii

prezentarea referatului individual în cadrul seminarului

Criterii participare activă la seminarii

Forme evaluare pe parcurs (prezentarea referatului)

evaluare finală prin examen scris

Formula notei finale 50% nota de la realizarea şi prezentarea referatului

50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)



78

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI ELEMENTE DE

STATISTICĂ ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT COD: ST3508


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EFS, DIDACTICA EFS.

OBIECTIVE

familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul

educaţiei fizice şi sportului;

introducere în problematica cercetării în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;

formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare).

TEMATICĂ

GENERALĂ

încadrarea educaţiei fizice şi sportului în cadrul celorlalte ştiinţe;

prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul

educaţiei fizice şi sportului;

prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;

- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;

- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;

- metoda experimentală;

- metoda statistico-matematică;

conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;

condiţii de redactare şi prezentare a unei lucrări de cercetare.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Prezentarea disciplinei; Definirea noţiunii de ştiinţă şi încadrarea domeniului EFS în

contextul general al ştiinţelor; Cercetare, tipuri , obiective, metodologie, metode;

Parametri tendinţei centrale, dispersiei şi semnificaţie;

Categorii de testări, măsurători şi evaluări întâlnite în efs;

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, Braistorming-ul.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,

1977.

2. Epuran, M., - Îndrumar pentru elaborarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică în domeniul

educaţiei fizice şi sportului, I. N. E. F. S., Bucureşti, 1970.

3. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,

1998.

EVALUARE Condiţii Participarea 100% la seminarii

Criterii Realizarea referatului specific

Forme Examinare orală

Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul obţinut la referat



79

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ RITMICĂ COD: ST 3508


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ; GIMNASTICA ACROBATICĂ; DANS SPORTIV

OBIECTIVE

- Realizarea componentelor esteticii corporale şi motrice – ţinută şi execuţie artistică, dezvoltare armonioasă, ritmicitate şi muzicalitate motrică.

- Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a elementelor corporale şi de acţionare a obiectelor portative.

- Dezvoltarea formelor specifice de manifestare a calităţilor motrice în Gimnastica Ritmică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Formarea şi evoluţia gimnasticii ritmice; terminologia gimnasticii ritmice; acompaniamentul muzical;

Conţinutul motric specific gimnasticii ritmice; tehnice corporală şi de acţionare a obiectelor portative;

Metodica alcătuirii exerciţiilor liber alese şi de ansamblu; Organizarea şi desfăşurarea concursurilor; arbitraj.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Educarea ritmicităţii; modele operaţionale pentru ţinută şi execuţie artistică; Tehnică corporală: paşi de mers şi alergare specifici g.r., paşi de dans, valuri şi balansuri,

întorceri şi piruete, echilibru, sărituri Tehnica şi metodica învăţării exerciţiilor la bara de perete; Tehnica de acţionare a obiectelor portative: balansuri, înfăşurări, desprinderi şi reapucări,

ricoşări, săltări şi sărituri, rulări, retrorulări, şerpuiri, spirale, lansări şi preluări.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, prelegeri interactive, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu

diverse variante, vizionare casete metodice, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983;

2. Luca Alice – Gimnastică ritmică, Edit. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2000;

3. Macovei Sabina – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. A.N.E.F.S., Edit. A.N.E.F.S., 1996;

4. Sima Ileana – Gimnastica ritmică (curs de bază), I.E.F.S., Bucureşti, 1980;

5. Stoenescu Gineta – Gimnastica ritmică modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978;

6. Târnoveanu Manos Mihaela – Gimnastica ritmică sportivă, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1996.

EVALUARE Condiţii

50% prezenţa la curs şi 100% la lucrările practice

Minimum nota 5 la verif. practica, minimum nota 5 la examinarea orală.

Criterii Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea

exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;

Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen scris

Evaluarea pe parcurs va cuprinde: exerciţiul cu obiect, ansamblu

Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral



80

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV COD: ST3512


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 1 - - 42 78 4 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. dr. URSANU GRIGORE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EFS, DIDACTICA EFS, FIZIOLOGIE, ANATOMIE, BIOMECANICA

OBIECTIVE

asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe de specialitate referitoare la metodologia

specifică antrenamentului sportiv;

delimitarea şi precizarea modelului final al absolventului privind conţinutul disciplinei,

prevăzută în planul de învăţământ şi în programa de studii:

stabilirea structurilor operaţionale cele mai eficiente pentru însuşirea elementelor programate.

TEMATICĂ

GENERALĂ

T.M.A.S. – stiinţă a sportului, probleme generale, terminologie, caracteristici:

conceptul de antrenament sportiv;

principiile antrenamentului sportiv:

efortul de antrenament şi solicitarea de antrenament;

mijloacele antrenamentului sportiv;

componenetele (factorii) antrenamentului sportiv;

selecţia şi pregătirea stadială în antrenamentul sportiv.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

odihna, oboseala şi restabilirea; orientarea efortului şi adaptarea la efort;

fenomenul de supracompensare şi utilizarea lui practică în creşterea capacităţii de

performanţă;

aplicarea practică a teoriei modelelor în antrenamentul sportiv modern;

planificarea, programarea şi evidenţa în antrenamentul sportiv ;

forma sportivă

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, Braistorming-ul.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti, 1993;

2. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;

3. Dragan, I. – Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989;

4. Manno, R. – Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Sportul de performanţă, CCPS,

Bucureşti, 1996.


Criterii Realizarea referatelor şi a proiectelor propuse

Forme Examinare orală

Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul activităţii de la seminarii



81

FIŞA DISCIPLINEI


Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - ATLETISM

COD: ST3514 -19 SP 3513-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 Vp ROMANA





TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA

ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă; să demonstreze şi să explice tehnica săriturii cu prăjina; să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea discului; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării

probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Bazele pregătirii sportive, principiile didactice privind pregătirea sportivă, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă, Periodizarea antrenamentului sportiv, Tehnica probelor de alergări; Tehnica marşului sportiv; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Metodica predării alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă: învăţare, consolidare şi perfecţionare.

Metodica predării săriturii cu prăjina: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării probelor de aruncarea discului: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv. Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004 2. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea

„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004. 6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V., - Modelarea şi algoritmizarea managerială a

antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile

metodice susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu

baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:

examen prin probă orală sau scrisă Formula

notei finale



1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

82

FIŞA DISCIPLINEI


Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- NIVEL AVANSAŢI I: GIMNASTICĂ

COD: ST3514 -19 SP 3513-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 M ROMANA





TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului lecţiilor practice de specializare se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice; Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare, să combine elemente

tehnice; Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din

gimnastică; Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice; Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate. Tehnica şi metodica elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică . Tehnica şi metodica elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere, paralele inegale, bârnă şi sărituri. Antrenamentul în gimnastică.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : o Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. o Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.

Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportivei; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993. 2. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972. 3. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996. 4. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002. 5. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.

EVALUARE Condiţii

100% prezenţă la lucrările practice; Obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; Progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă


100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate.



83

FIŞA DISCIPLINEI


Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I: FITNES-CULTURISM

COD: ST3514 -19 SP 3513-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. - - - 1 14 16 1 Vp ROMANA





PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II : FITNESS – CULTURISM; GIMNASTICĂ LA APARATE, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, PRACTICĂ DE ANTRENORAT

OBIECTIVE

Formarea terminologiei specifice arbitrajului în fitness

Formarea terminologiei specifice arbitrajului în culturism

Formarea cunoştinţelor de demonstrare a poziţiilor obligatorii şi opţionale din concursurile de

culturism şi de fitness de performanţă.

Formarea cunoştinţelor de apreciere şi evaluare a poziţiilor din concursurile de culturism şi de

fitness

TEMATICĂ

GENERALĂ

Prezentarea poziţiilor de bază şi obligatorii din concursurile de culturism şi de fitness

Criterii care stau la baza realizării unui pragram de prezentare în competiţiile de culturism

Criterii care stau la baza realizării unui program de prezentare în competiţiile de fitness

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exersarea poziţiilor de bază din competiţiile de culturism

Exersarea poziţiilor optionale din competiţiile de fitness

Realizarea unui program competiţional pentru culturism

Realizarea unui program competiţional pentru fitness METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)




EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;

Criterii Demonstrarea unui program de prezentare în competiţie


prezentarea poziţiilor



50% verificare practică



84

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ

ÎNTR-O RAMURĂ SPORTIVĂ: NIVEL AVANSAŢI I - BASCHET

COD: ST3514 -19

SP 3513-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ATLETISM, HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BASCHET II, T.E.F.S.,

BIOMECANICA

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a acţiunilor fundamentale şi acţiunilor pe posturi Cunoaşterea combinaţiilor tactice în atac şi apărare. Însuşirea de cunostinţe privind sistemele de atac şi apărare Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Colectivul de specialişti implicaţi în jocul de baschet Conceptul de antrenament sportiv. Aspecte ale modelării în baschet. Programarea şi planificării echipelor de baschet.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Concepţia de joc. Încrucişarea dublă, blocajul la jucătorul aflat în posesia mingii. Alunecarea şi închiderea pătrunderilor. Marcajul jucătorului pivot, contraatacul cu pasă la vârf. Apărarea agresivă, apărarea în zonă 2-1-2. Atacul apărarii agresive, atacul 1-3-1 împotriva apărării zonă.

METODE DE

PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul III – Edit.

A.N.E.F.S., Bucureşti,1994 3. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul IV – Edit.

A.N.E.F.S., Bucureşti,1998 4. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,


Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 6. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,



EVALUARE Condiţii







85

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O

RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSATI I - FOTBAL

COD: ST3514-19

SP3513-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ,TEORIA ŞI METODICA

ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de vârste (juniori A) Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor B şi A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial juvenil (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala

franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A. Mijloace de perfectionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc practicate in fotbalul national.

METODE DE

PREDARE

Prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după exersare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)


2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei “Chemarea”,1998, 230 p.







EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament.

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă.

Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen.

Formula notei finale 30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs, 30% verificare

practică finală,10% participare.



86

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI


ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - HANDBAL

COD: ST3514-19

SP3513-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - 1 14 16 1 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL : BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM

OBIECTIVE Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de handbal



Însuşirea modificărilor din regulamentul de joc


TEMATICĂ

GENERALĂ Metodologia predării handbalului la nivel de avansaţi

Aspecte organizatorice


TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice individuale specifice atacului (depăşirea cu trecerea braţului peste adversar,

depăşirea prin piruetă, aruncarea la poartă de la nivelul şoldului)

Consolidarea procedeelor tehnice colective specifice atacului şi apărării

Fazele apărării (replierea, apărarea în zona temporară, dispunerea în sistem, apărarea în

sistem)

Apărarea în inferioritate numerică

Combinaţii tactice specifice atacului ăn inferioritate numerică

METODE DE


mişcare, joc cu temă, tehnici de dezbatere.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Csüdor, G. - Handbal - instruirea echipelor şcolare, Ed. Sport-turism, Bucureşti, 1973

2. Dragnea, A. - Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1996.

3. Ghermănescu, K.I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,

1977

4. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1983

EVALUARE Condiţii


verificările de pe parcursul semestrului,

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice,ore metodice cu

tematică prestabilită.





87

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI


ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - VOLEI

COD: ST 3514-19

SP 3513-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - 1 14 16 1 Vp ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, FIZIOLOGIE, TMAS

OBIECTIVE

Orientări generale în metodica predării jocului de volei

Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi



TEMATICĂ

GENERALĂ


Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi


Voleiul la grupe de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)


TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR



Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din săritură, combinaţii cu atac simultan,

blocaj individual la corespondent la atac combinativ )



METODE DE

PREDARE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)









EVALUARE Condiţii





Forme Evaluare pe parcurs




88

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT COD: SP 3534


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 C ROMANA



Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


-

OBIECTIVE

Prin studierea continutului cursului de management şi marketing în sport, se urmareşte ca studenţii să fie

capabili:

- să cunoască noţiunile de bază în managementul general şi în sport, a cunoştinţelor teoretice

privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea managementului în educaţie fizică şi sport;

- să cunoască problemele cu care se confruntă managerul sportiv în realizarea obiectivelor

propuse;

- să dezvolte capacităţii de organizare şi conducere;

- să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind marketingul şi sportul (marketing prin

sport, marketing pentru sport).

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni generale despre management: management, funcţiile managementului, resursele

managementului, manageri. Organizaţii sportive. Managementul organizaţiilor sportive.

Managementul resurselor umane în sport. Managementul activităţilor sportive. Organizare de

manifestări sportive. Studii de caz. Sponsorizarea in sport. Etica si deontologie în sport. Definirea şi

tipologia marketingului sportiv. Marketingul şi organizaţiile sportive, planificarea strategica de

marketing.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Elementele culturii organizaţionale – studiu de caz

Managementul unei competiţii sportive şcolare. Managementul sportului pentru toţi

Managementul conflictelor în sport

Managementul timpului

Voluntariatul în sport

Marketingul prin eveniment: etapele planificării şi realizării activităţilor de marketing prin

eveniment METODE DE PREDARE

Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Lăzărescu, Al. – Management în sport, Editura Fundaţiei « România de mâine », Bucureşti, 1999

2. Voicu, A.V. – Managementul organizaţiilor şi activităţii sportive, Ed. Risoprint, Cluj Napoca,

1998

3. Voicu, S.F. – Management în educaţie fizică şi sport şcolar, Ed. Mirton, Timişoara, 2002

4. Voicu, F.S. Managementul sportului, Ed. Mirton, Timişoara, 2002

5. Ruben, Acosta Hernandez – Managing Sport Organizations, Human Kinetics, 2002

6. Oprişan, Virginia – Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002

EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar

Criterii Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,

creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate

Forme evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate; evaluare finală: examen scris


15% primul referat

15% al doilea referat

70% examen scris



89

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE COD: SP3520


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE Cursul îşi propune o abordare practică a aspectelor legate de amenajarea şi administrarea

bazelor sportive şcolare, astfel încât să crească gradul de utilitate al acestora, eficienţa lor dar şi

posibilităţile existente de a le rentabiliza.

TEMATICĂ

GENERALĂ Etapele amenajării şi administrării bazelor sportive şcolare

Clasificarea bazelor sportive

Responsabilităţile administratorului (managerului) bazei sportive

Întreţinerea bazei sportive şcolare şi a suprafeţelor destinate activităţilor sportive

Modalităţi de creştere a eficientei managementului bazei sportive şcolare

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Direcţii principale în amenajarea şi administrarea bazelor sportive şcolare

Modalităţi de gestionare

Caracteristici tipologice: terenuri în aer liber; piste atletice şi terenuri complexe

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cristea, I.- Management sportiv, compendiu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000;

2. Cristea, S.- Managementul organizaţiei şcolare, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura

Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 2005;

3. Toca, I. Management educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2002.

EVALUARE Condiţii

- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final

- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar








90

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD: ST3531

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie,

cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie fizică şi

sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Sportul pentru Toţi în România.

Timpul liber.

Sport şi recreere.

Strategii organizatorice în Sportul pentru Toţi.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Conceptul de Sportul pentru Toţi.

Conceptul de serviciu.

Conceptul de program. Oferta.

Servicii şi programe oferite de o catedră de educaţie fizică şi sport.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.

2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.

3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.

4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.

5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.

Politică, Bucureşti, 1989.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lecţiile practice

Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar

Forme Evaluare pe parcurs + referat final.

Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.



91

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: ACTIVITĂŢI LUDICE COD: ST3533


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 M ROMANA





ISTORIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, HANDBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL, DIDACTICA EFS.

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;

Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;

Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru

însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică,

antrenament sportiv, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;

Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul

activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Conceptul de joc şi

clasificarea jocului; Jocurile de mişcare şi principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea

jocurilor de mişcare;Mmetodica învăţării jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de

mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie fizică; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare;

Influenţa jocurilor de mişcare asupra modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului;

Contribuţia activităţilor ludice în procesul de socializare; Importanţa cunoaşterii particularităţilor

morfo-funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de

mişcare asupra acestora.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi;

Însuşirea unor jocuri de mişcare care cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi

motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare pregătitoare pentru diferite ramuri de sport;

Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse

variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Chiriţă, G., 1983 – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.

2. Fiedler, P., 2003 – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea Iaşi.

3. Honceriu, C., Massiera, B., Achiţei, C., 2005 – 60 de situaţii sportive şi recreative pentru

optimizarea echipelor. Editura Universităţii Sophia Antipolis, Nice, Franţa.

4. Rugină, E., 1998 – Activităţi ludice, curs ID.

5. Ţicaliuc, E., 1979 – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti.

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice

Criterii Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi completă a

portofoliului metodic

Forme Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.


50%participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic; 50% nota la proba de

control.



92

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP 3529


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA





ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază

ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică; - să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc

olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi; - să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,

antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna olimpică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; miracolul grec şi Jocurile din Olympia; istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici. Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpică; Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică; Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor; România la Jocurile Olimpice.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Mituri şi eroi în Grecia antică, declinul şi uitarea JO; Pentatlonul olimpic antic; Simboluri şi ceremonii la Jocurile Olimpice; Programe de educaţie olimpică; Proiecte olimpice : Ziua olimpică în şcoală; Armistiţiul olimpic în şcoală; Cercul olimpic şcolar; Probleme cu care s-a confruntat Mişcarea olimpică: femeia şi sportul, comercializarea, politica

etc. METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985

2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980

3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985

4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003

5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004

6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003

7. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001

8. www.olympic.org

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice

Criterii

- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate; - participarea activă la organizarea concursului Triatlon Olimpic pentru elevii Şcolii

„Vasile Pavelcu” în colaborare cu Cercul Olimpic „Maricica Puică” - realizarea unui proiect de studiu

Forme

evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea concursului „Triatlon olimpic”; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor


40% susţinerea proiectului de studiu; 20% implicarea în organizarea concursului « Triatlon olimpic » 40% testul de evaluare a cunoştinţelor.



93

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI Elemente de terapie şi masaj: TERAPIA DEFICIENŢELOR FIZICE ÎN ŞCOALĂ COD: ST3623


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 62 3 M ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICA, TEORIA EDUCAŢIEI-FIZICE, FIZIOLOGIE

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor privind investigaţia aparatului locomotor

Însuşirea noţiunilor teoretice despre deficienţele fizice şi metodica corectării acestora

Formarea priceperilor şi deprinderilor de aplicare a exerciţiului fizic adaptat fiecărui tip de

deficienţă fizică

Formarea cunoştinţelor metodico-practice de concepere a programelor corective

TEMATICĂ

GENERALĂ

Principiile activităţii de kinetoterapie (corectare)

Deficienţele fizice generale ale aparatului locomotor

Deficienţele fizice de creştere şi dezvoltare ale organismului

Deficienţele fizice segmentare ale aparatului locomotor

Metodica corectării deficienţeleor fizice

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifozei

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea lordozei

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifo-lordozei

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea scoliozei

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor superioare

Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor inferioare

METODE DE

PREDARE

Prelegere, vizionare (casete, cd), lecţii practico-metodice cu accent pe exerciţii corective

segmentare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu V. – Introducere în kinetologie, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2004.

2. Dumitru D. – Ghid de reeducare funcţională, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.

3. Obraşcu C. şi colab. – Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.

4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed.

Medicală, Bucureşti, 1987.

EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%

Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe corective

pentru deficeinţe fizice

Forme Colocviu

Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice – 60 %

Teste pe parcursul semestrului – 40 %



94

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Elemente de terapie şi masaj: MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST3651


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 46 2 M ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE; FIZIOLOGIE; GIMNASTICA

OBIECTIVE

Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicare masajului

Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv

Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului

Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj

TEMATICĂ

GENERALĂ

Descrierea manevrelor principale de masaj

Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj

Efectele masajului asupra organismului

Automasajul

Alte procedee si tehnici de masaj

Reguli de practicare a masajului

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază

Învăţarea procedeelor auxiliare

Învăţarea automasajului

Învăţarea altor procedee complementare

METODE DE

PREDARE

Prelegere, vizionare casete, CD

Lecţii practico-metodice de practicare a masajului

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu V. – Curs de masaj, , Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.

2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.

3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.

4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,

Bucureşti, 1992.

5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.

6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.


Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe

recuperatorii pentru diferite traumatisme

Forme Colocviu

Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice – 60 %




95

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ, DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ ŞI INTEGRARE COMUNITARĂ

COD: ST3639


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 122 5 E ROMANA





TEORIA EFS, , ISTORIE, LEGISLAŢIE ŞI ORGANIZARE ÎN EFS, SOCIOLOGIA EFS, PEDAGOIE, PSIHOLOGIE.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie profesională şi integrare comunitară, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al profesorului; să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea

personalităţii copilului. să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională şi integrare

comunitară; să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere

profesional şi personal ; să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie; cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre profesor şi elev.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi rolul ei în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Rolul conştientizării în pregătirea profesională, Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în orientarea personalităţii, Elemente legislative în activităţile sportive pe plan naţional şi internaţional.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ; Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane; Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională; Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor; Importanţa valorilor morale în activitatea profesională; Drepturile şi obligaţiile profesorului de educaţie fizică; Elemente legislative în educaţie fizică şi sport la nivel naţional şi internaţional.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997. 3. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. 4. Popescu,V – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Editura Didactică şi Pedagogică,

R.A, Bucureşti, 2006. 5. Râmbu, N. – Tirania valorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 2006

EVALUARE Condiţii


Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul seminariilor;



50% evaluare pe parcurs la seminarii; 50% examen scris sau oral.



96

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ORGANIZAREA DE COMPETIŢII SPORTIVE ŞCOLARE COD: SP3619


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; DIDACTICA EFS; MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT; AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE; SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM

OBIECTIVE

Prin parcurgerea conţinutului teoretic al acestui curs se urmăreşte ca studenţii să fie capabili: să stăpânească noţiunile de bază privind competiţiile sportive şcolare; să-şi însuşească conceptele teoretice privind organizarea şi desfăşurarea unui eveniment sportiv şcolar; să cunoască aspectele legislative şi să posede noţiuni de ordin financiar; să posede un volum de tehnici şi instrumente de promovare a evenimentului; să cunoască problematica sponsorizării sportive; să fie capabil să facă o evaluare şi un control al rezultatelor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni conceptuale, tipologia competiţiilor şcolare; profilul participanţilor. problematica organizării şi desfăşurării: fazele competiţiei; condiţii de participare şi calificare; sistematizarea

probelor; titluri şi premii. repere legislativ-financiare: aspecte legislative; finanţare; bugetarea. promovarea evenimentului sportiv: tehnici şi instrumente; promovare cu costuri reduse. sponsorizare sportivă: aspecte teoretice; parteneriat. evaluare şi control. orizonturi şi direcţii de dezvoltare.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

competiţie sportivă – eveniment; identificarea tipurile de evenimente; conceperea unui calendar competiţional pe discipline sportive cu respectarea prevederilor metodologice. identificarea surselor de finanţare; metodologia construirii bugetului. selectarea şi utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de promovare; strategii de promovare cu costuri reduse. construirea unui parteneriat. cuantificarea rezultatelor şi analiza acestora. identificarea direcţiilor de dezvoltare.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Datculescu, P. - Cercetarea de marketing, Brand Builders Group, Bucureşti, 2006. 2. Mihăilescu, N. - Management, marketing, legislaţie în activitatea sportivă, Editura Universităţii din Piteşti,

Piteşti, 2006. 3. Mullin, B. J., Hardy, S., şi Sutton, W. - Sport Marketing, Human Kinetics Publisher, Champaign, USA, 1993. 4. Oprişan, Virginia - Marketing şi comunicare în sport, Editura Uranus, Bucureşti, 2001. 5. Prutianu, Ş, Munteanu, C., Caluschi, C. - Inteligenţa marketing plus, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 6. Schäfer-Mehdi, St. - Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucureşti, 2008. 7. Prutianu, Ş. – Tratat de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2008. 8. XXX - LEGEA nr. 69 / 2000 - educaţiei fizice şi sportului. 9. XXX – Regulamentul de organizare şi desfăşurare a campionatelor sportive şcolare şi interşcolare, Anexă la

Ordinul M.E.C., nr. 5625 / 2005. 10. XXX - Calendar competiţional naţional, nr. 49523/ 2005. 11. XXX - Prevederi metodologice la disciplinele sportive nominalizate în calendarul competiţional naţional al

O.N.S.Ş., nr. 49524 / 2005. 12. XXX - Protocol ANS-MEC-COSR, 2007.

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la seminar; Realizarea unui kit de presă eveniment.

Criterii

Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; Cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor metodologice, a noţiunilor

legislative, a condiţiilor financiare şi a problematicii sponsorizării privind organizarea evenimentelor sportive;

Forme evaluare pe parcurs (aprecierea participării argumentate în susţinerea unei probleme) + evaluare finală sub forma prezentării, comentării şi argumentării dosarului de presă eveniment.


50% evaluare pe parcurs: participare activă la seminar şi calitatea intervenţiilor; 50% examen final sub formă de colocviu: prezentarea proiectului.



97

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE COREGRAFIE A SPECTACOLULUI ŞCOLAR COD: SP3672


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 32 2 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ÎNTREŢINERE, DANS SPORTIV.

OBIECTIVE

Dezvoltarea coordonării neuromusculare şi orientării spaţio-temporale;

Perceperea concordanţei dintre ritmul muzicii şi ritmul mişcărilor;

Educarea esteticii corporale şi motrice;

Stimularea creativităţii şi a unor calităţi moral-volitive.

Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;

Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;

Însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi privind spectacolul sportiv.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Alcătuirea ansamblurilor cu obiecte sau cu temă - fundamente teoretice şi practico-metodice;

Aspecte teoretice privind compoziţia pentru dansurile moderne;

Acompaniament muzical; noţiuni de bază din baletul clasic;

Alcătuirea formaţiilor şi tranziţia acestora;

Reguli privind alegerea piesei muzicale şi a costumelor.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Însuşirea unor paşi de dans: modern, sportiv, popular; paşi specifici gimnasticii ritmice, paşi

din dansul clasic;


combinaţii cu mişcări dinamice;

Elemente de bază din gimnastica ritmică, artistică sau aerobică;

Exerciţii cu obiecte portative; legări de elemente şi structuri;

Exerciţii la bara de perete; elemente din dansul clasic; mijloace de expresivitate prin gest şi

atitudine; improvizaţii.

METODE DE

PREDARE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.

2. Caroli Mariana, ş.a. – Gimnastică ritmică modernă. Dans tematic. Dans popular, Edit. EMIA,

Deva, 2002. 3. Magyar E., Gonda S.– Curs de dans clasic, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Bucureşti, 1965

4. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995.

5. Stoenescu Gineta – Gimnastica Ritmică Modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978.

6. Vişan Alice – Îndrumar Dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997.

EVALUARE Condiţii

50% prezenţa la curs şi 100% la cursurile practice;

Minimum nota 5 la verif. practică, minimum nota 5 la examinarea orală.

Criterii Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea

exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;

Forme

Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen oral.

Evaluarea pe parcurs va cuprinde: alcătuirea unui ansamblu sau dans şi

participare la un spectacol sportiv.

Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral.



98

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ORGANIZAREA TIMPULUI LIBER ŞI A ACTIVITĂŢILOR

RECREATIVE COD: SP3674


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE, MANAGEMENT ŞI

MARKETING ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

OBIECTIVE cursul îşi propune să ofere cunoştinţe, abilităţi, de practicare individuală sau în grup a

activităţilor recreative, de timp liber. El se adresează tuturor indivizilor (copii, adolescenţi,

tineri, maturi dar şi persoanelor în vîrstă) dar în special publicului care nu desfăşoară activităţi

sportive de masă sau de performanţă; toate acestea vizând condiţiile mentale, comportamentale

şi atitudinale ale practicanţilor..

TEMATICĂ

GENERALĂ Ce este sportul ca loisir?

Sportul ca loisir şi viaţa

Managementul activităţilor de loisir şi a celor recreative.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

activităţi sportive de loisir

capacitatea de organizarea a unor evenimente de acest gen

realizarea unui proiect privind timpul liber / activităţi recreative pentru diferite categorii

sociale

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Iacob, I. Iacob, M.R. „Sportul ca loisir”, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2005.

2. Prutianu, S. „Manual de comunicare şi negociere în afaceri”, Editura Polirom, Bucureşti,

2000.

3. www.erudit.org./revue/Is/2001/v24/n1

EVALUARE Condiţii

- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final

- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar

Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere

Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la

alegere + evaluarea finală scrisă


50% nota de la examinarea finalş



99

FIŞA DISCIPLINEI


Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - ATLETISM

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 E ROMANA







OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor combinate din atletism

(tetratlon, pentatlon, heptatlon, decatlon) şi dozarea efortului în cadrul pregătirii; să demonstreze şi să explice tehnica probelor combinate şi să programeze pregătirea probelor pe

zile de antrenament; să cunoască sistemul de punctaj în probele combinate şi repartiţia probelor pe zile de concurs; să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea ciocanului; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării


adecvate; să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori - seniori); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Selecţia în atletism (primară, secundară, finală); Sistemul probelor combinate în atletism pe nivele de vârstă (tetratlon, pentatlon, heptatlon,

decatlon); Metodica predării probelor combinate: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor; Metodica predării aaruncării ciocanului: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice de probe combinate;

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002.

2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004

3. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996.

4. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 2006.

5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”,

Iaşi, 2004.

6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului sportiv

la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute

Criterii

participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate

practică; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de


Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:






100

FIŞA DISCIPLINEI


Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - GIMNASTICĂ

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 E ROMANA





TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ;

ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; AVANSAŢI –I; GIMNASTICĂ.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareştei: dezvoltarea capacităţilor de a observa şi analiza activităţi didactice din antrenamentul sportiv in

gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de a proiecta activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de a susţine activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de auto-observare şi auto-analiză a activităţilor didactice susţinute în

antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de raportare critică la propriul proces de formare profesională.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Antrenamentul sportiv la copii: Copilul – dezvoltare motrică; Procesul dezvoltării motrice; Maturaţia; Învăţarea; Jocul; Socializarea; Individualizarea; Antrenamentul; Principiile antrenamentului; Dezvoltarea performanţelor sportive:Etapele antrenamentului; Model general privind dezvoltarea performanţei; Formarea psiho-motrică de bază. Planificarea antrenamentului: exemplul – ameliorarea rezistenţei; Periodizarea antrenamentelor la copii. Principiu adaptării la nivelul de dezvoltare; Principiul creşterii progresive a încărcăturii în antrenamentul de gimnastică;

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.

Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.

2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport

Bucureşti, 1967.

3. Dragnea A.C. Teoria educaţiei fizice şi sportului(ediţia aIIa) Editura Fest Bucureşti 2002

4. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii Edition Vigot Imprime en France 1987

5. Manno Renato Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv Editura Revue E.P.S. 1992

EVALUARE Condiţii

50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să includă: aspecte noi clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate; Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă orală.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi evaluarea la final al portofoliului de practică; 50% examen oral.



101

FIŞA DISCIPLINEI


Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FITNESS-CULTURISM

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 M ROMANA





PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I: FITNES – CULTURISM; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV; PRACTICĂ DE ANTRENORAT, GIMNASTICA RITMICĂ

OBIECTIVE

Insuşirea posibilităţilor de dezvoltare a calităţilor motrice în culturism Acumularea unor cunoştinţe legate de alimentaţie în perioada precompetiţională şi

postcompetiţională Familiarizarea cu terminologia specifică programării şi periodizării în antrenamentul din

culturism şi din fitness

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni generale despre repetări, serii şi exerciţii Raportul dintre masa musculară şi forţă în culturism Culturismul pentru diferite vârste şi sexe şi neveluri de practicanţi Tipuri de antrenament în culturism Repartizarea antrenamentelor într-un ciclu de pregătire Echipamentul specific culturismului Tipuri de accidente întâlnite în culturism şi fitness Desfăşurarea competiţiilor de culturism Desfăţurarea competiţiilor de fitness Alimentaţia pentru creşterea, menţinerea sau scăderea freutăţii corporale.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Realizarea şi exersarea programelor de culturism după tipologia somatică Realizarea şi exersarea programelor de fitness după tipologia somatică Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în culturism Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în fitness Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada precompetiţională Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada de tranziţie

METODE DE PREDARE

Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi 2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti 3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi 4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi 5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi 6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 7. Dumitrescu, C. (1987) – Alimentaţia şi efortul fizic. Tradiţie şi actualitate, Editura Sport –

Turism, Bucureşti

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice

Criterii Realizarea referatelor şi temelor; Demonstrarea tehnică a exerciţiilor din programele specifice grupelor musculare studiate şi prezentate.

Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în execuţia tehnică .


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen oral.



102

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – BASCHET

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 42 78 4 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE BASCHET I, BASCHET II, BASCHET III, DIDACTICA E.F.S, T.M.A.S.

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică

Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii

Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice

Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor.

Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet

TEMATICĂ

GENERALĂ

Planificarea şi programarea antrenametului sportiv.

Lecţia de antrenament.

Conducerea echipei în jocurile oficiale.

Metodica observării şi înregistrării jocului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Metodica iniţierii şi fixării elementelor tehnice.

Sistematizarea principalelor mijloace pentru învăţarea elementelor tehnice în cadrul lecţiei.

Metodica învăţării contraatacului şi a apărării.

Metodica învăţării tacticii colectiv.

Metodica învăţării sistemului de atac cu jucător pivot.

Metodica învăţării sistemului de apărare om la om.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu

efectiv redus, joc bilateral 5x5.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000

2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,

Bucureşti, 1994

3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.

Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005

4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,

1998

5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,

Buc., 2000

6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul

semestrului.

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice

specifice jocului de baschet





103

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FOTBAL

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

SPECIALIZARE I, SPECIALIZARE II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN

ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV,

FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Particularităţi de pregătire la seniori în jocul de fotbal Perfecţionarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, la grupele de juniori A şi

seniori. Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea juniorilor A şi seniorilor. Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Particularităţi metodice în pregătirea seniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea seniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala

franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul seniorilor Mijloace de perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc în fotbalul intern si internaţional.

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, dezbaterea prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după exersare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)


2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei „Chemarea”, 1998, 230 p.






8. Rădulescu M., Cojocaru V. şi colab..//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii şi juniori, Editura FRF, Bucureşti,2003

EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă

Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs, examen

Formula notei finale 30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen,

10% participare



104

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – HANDBAL

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA

DE

PREDARE C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, PSIHOLOGIA

EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Abilităţi metodologice specifice predării handbalului de performanţă.

Însuşirea strategiilor de cunoaştere a colectivului.

Însuşirea tehnicilor de realizarea a documentelor de palnificare a activităţii.

Abilităţi de mediere a conflictelor.

Formarea echipelor de performanţă.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Aspecte privind componentele antrenamentului în jocul de handbal.

Principile antrenamentului sportiv în jocul de handbal.

Noţiuni despre locul şoi rolul antrenorului în interiorul unui grup sportiv.

Liderul echipei în jocurile sportive.

Tehnici de mediere a conflictelor în handbalul de performanţă (la nivel de grup).

Noţiuni despre metodologia realizării documentele de planiifcare a activităţii în handbalul de

performanţă.

Metodologia formării echipelor pentru marea performanţă.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Consolidarea procedeelor tehnice specifice atacului.

Consolidarea sistemelor de atac, adaptate sistemelor de apărare utilizate în marea performanţă.

Apărarea în situaţii specifice.

Noţiuni de arbitraj.

Joc cu temă (joc fără dribling, educarea ambidextriei).

METODE DE



BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N. - Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei „România de

mâine”, Bucureşti, 1999.

2. Bota, M., Macovei, B. Handbal - modele de joc şi pregătire, Ed.

3. Cercel, P. - Pregătirea echipelor masculine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.

4. Cercel, P. - Curs de handbal, ed. a II-a, Centrul de litografiere a universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,

1973.

EVALUARE Condiţii


verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs




Formula notei finale 50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;




105

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – VOLEI

COD: ST3614-19 SP3613-17


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA

DE

PREDARE C S L Pr.

2 - - 2 56 64 4 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, TMAS

OBIECTIVE

Orientări generale în metodica predării jocului de volei la echipele de performanţă



Însuşirea de cunostinţe, priceperi şi deprinderi metodice şi organizatorice

TEMATICĂ

GENERALĂ


Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi


Voleiul la grupele de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)


TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Procedee tehnice folosite în atac (lovitură de atac din pase speciale, din linia a II- a serviciul

din săritură)

Procedee tehnice folosite în apărare (plonjon înainte cu pârghie dură, plonjon cu rostogolire,

blocaj colectiv în trei jucători)


Joc bilateral - 6x6

METODE DE

PREDARE


mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)








„România de mâine”, Bucureşti, 1998.

EVALUARE Condiţii


verificările







106

FIŞA DISCIPLINEI


Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - ATLETISM

COD: SP3621


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 C ROMANA







OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi

aruncări); să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament şi pe cicluri de

antrenament; să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului; să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv şi dinamica parametrilor

efortului; să cunoască sistemul de clasificare sportivă ; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării

probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament; să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism. Documente de planificare, programare şi evidenţă a antrenamentului sportiv.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi; Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători şi avansaţi a unor lecţii de antrenament, în

urma conceperii planurilor de lecţie de antrenament; Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta

sportivului; Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârsă (începători şi avansaţi);

METODE DE PREDARE

Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002. 2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004 3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006. 4. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea

„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004. 5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a

antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.

Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţil practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în conducerea unor lecţii de antrenament; examen prin probă orală sau scrisă.


50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.

* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

107

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - FOTBAL

COD: SP3621


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

SPECIALIZARE FOTBAL I ŞI II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, TEORIA ŞI

METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI,

PSIHOLOGIA EFS

OBIECTIVE

Formarea profesionala în ocupaţia de antrenor

Pefecţionarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil

Perfecţionarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obsevarea lecţiilor de antrenament la seniori Discuţii şi analiza a procesului de pregătire al seniorilor Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică la nivelul seniorilor Înregistrarea lecţiilor model

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, prezentare media, demonstraţiei, exersarii, feed back.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.

2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis

Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.

3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis

Mundi, Bucureşti, 2002,

4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1996, 192p.

5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com

EVALUARE Condiţii Prezenta la lectiile practice,caiet de practica

Criterii Participarea activă

Forme Evaluări de parcurs ,caiet de practica

Formula notei finale 50% participarea activa

50% proiect final (caiet +inregistrare media)



108

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - VOLEI

COD: SP3621


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM

OBIECTIVE

Etapizarea în metodica instruirii

Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de avansaţi

Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de

avansaţi

TEMATICĂ

GENERALĂ

Obiectul metodicii predării jocului de volei


Voleiul la echipele de avansaţi

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Participarea activă la antrenamente şi competiţii

Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea

mentorului

Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului

METODE DE

PREDARE

Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării

pe baza observaţiilor membrilor grupei

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993








EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului

Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate

Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu

Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu



109

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS

OBIECTIVE

Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului Însuşirea noţiunilor de regulament Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul

începătorilor Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

I. Aspecte generale ale jocului de tenis: - suprafeţe de joc, materiale de joc.

II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică III. Tehnica jocului de tenis:

- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii; lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe partea stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele mâini; serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare; smeciul.

IV. Tactica jocului de tenis tactica jocului de simplu:

- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor; situaţii tactice speciale

tactica jocului de dublu.

METODE DE

PREDARE

Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.

2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.

3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.

4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.

EVALUARE Condiţii




Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp






110

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu racheta şi paleta: TENIS DE MASĂ COD: ST3630


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR


OBIECTIVE

Ridicarea nivelului tehnico-tactic.

Însuşirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice.

Însuşirea regulamentului de joc şi a priceperilor şi deprinderilor specifice tenisului de masă.

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Noţiuni de regulament.

Noţiuni de terminologie.

Priza paletei.

Poziţia de bază.

Jocul de mijloc, apărarea, atacul, contraatacul.

Serviciul, preluarea serviciului, stopul.

Joc bilateral.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia.

Demonstraţia.

Exerciţii pe grupe.

Exerciţii cu diverse variante.

Joc bilateral.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Angelescu, N.-Tenis de masă, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.

2. Agopoff, A.- Tenis de table, Ed. Amphora, Paris, 1978.

3. Reiter, T., -Tenis de masă, Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1955.


Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi, însuşirea procedeelor tehnice.


Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcurs (minim nota 5 la fiecare).



111

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: SP3628


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA





ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a

activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;

Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;

Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;

Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Scurt istoric al jocului de Badminton;

Noţiuni de regulament;

Tehnica în jocului de badminton;

Tactica în jocul de Badminton;

Antrenamentul în Badminton;

Realizarea tablourilor de concurs.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală; pentru

deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul); Lovitura

de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de învăţare a

loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi procedeelor

tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători; Jocul de simplu;

Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt; METODE DE PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin

cooperare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.

2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.

3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.

4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.

5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.

6. Rus C.M., - Pentru profesorul de educatie fizică şi sport. Badmintonul, Ed. „Univ.Al.I.Cuza” Iaşi

2008.

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.

Criterii

Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice.





112




Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei


Nr. ore/săpt.

Cr. FV

Nr. ore/săpt.

Cr. FV C S L C S L

1. Psihologia educaţiei RR 1102 2 2 - 5 E - - - - -

2.

PEDAGOGIE I

(Fundamentele pedagogiei + Teoria şi

metodologia curriculumului)

RR 1201 - - - - - 2 2 - 5 E

TOTAL ore fizice 2 2 -

5 1E 2 2 -

5 1E ore conven-ţionale 4 2 - 4 2 -

Total ore fizice pe săptămână 4 4

Total ore convenţionale pe săptămână 6 6

Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială


Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei




C S L C S L

1.

PEDAGOGIE II

(Teoria şi metodologia instruirii +

Teoria şi metodologia evaluării)

RR 2301 2 2 - 5 E - - - - -

2. Didactica educaţiei fizice şi sportive ST 2420 - - - - - 2 2 - 5 E

TOTAL ore fizice 2 2 -

5 1E 2 2 -

5 1E ore conven-ţionale 4 2 - 4 2 -



Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială


Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei




C S L C S L

1. Instruire asistată de calculator 1 - 1 2 C - - - - -

2. Practică pedagogică ST 3521

ST 3621 - - 3 3 C - - 3 2 C

3. Managementul clasei de elevi - - - - - 1 1 - 3 E

4. Examen de absolvire: nivelul I

(portofoliu didactic) RR 36.. - - - - - - - - 5 E

TOTAL ore fizice 1 - 4

5 2C 1 1 3

5 1E

1C ore conven-

ţionale 2 - 4 2 1 3




FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE A DPPD - MODULUL I (facultativ)

113

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI COD:RR1102


NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ

TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 28C+28S 94 5 M ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Conf. univ. dr. CEOBANU CIPRIAN D.P.P.D.

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE -

OBIECTIVE

La sfârşitul parcurgerii disciplinei studenţii: (1) vor cunoaşte noţiuni de bază referitoare la procesele psihice implicate în procesul de învăţare; (2) vor cunoaşte strategii de prevenire şi de înlăturare a comportamentelor şcolare dezadaptative; (3) vor dobândi competenţele necesare pentru aplicarea cunoştinţelor teoretice în situaţiile practice din clasă; (4) îşi vor dezvolta abilităţi practice privind cunoaşterea individuală a elevilor şi managementul eficient al clasei de elevi.

TEMATICĂ

GENERALĂ

I. Obiectul Psihologiei Şcolare. II. Învăţarea şi teoriile învăţării: Definiţii ale învăţării; Teorii ale învăţării: Asociaţionismul (Pavlov, Thorndike, Watson), Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale (Piaget), Teoria genetic-cognitivă (Brunner); Tipuri de învăţare; Specificul învăţării umane. III. Procese psihice fundamentale implicate în actul învăţării: Atenţia; Percepţia; Memoria;Gândirea; Limbajul. IV. Comunicarea de tip didactic: Forme ale comunicării; Comunicarea de tip didactic şi specificul acesteia. V. Creativitatea şi dezvoltarea acesteia în şcoală: Factorii creativităţii; Procese fundamentale ale imaginaţiei; Etapele procesului de creaţie; Dezvoltarea creativităţii. VI. Motivaţia şcolară: Caracterizarea motivaţiei; Specificul motivaţiei şcolare; Nivelul de aspiraţie. VII. Afectivitatea şi formele acesteia: Dezvoltarea afectivităţii şi formarea sentimentelor superioare în context şcolar. VIII. Cunoaşterea elevilor: Personalitate,temperament, caracter, aptitudini (inteligenţa ca aptitudine generală); Metode de cunoaştere a elevilor. IX. Repere psihogenetice şi caracterizarea vârstelor şcolare: Factorii dezvoltării ontogenetice (Ereditate, Mediu, Educaţie); Stadialitatea (cognitivă, morală, psihosocială); Caracterizarea psihologică a vârstelor şcolare. X. Perspective psihosociale în educaţie : Dimensiunea psihosocială a activităţii profesorului; Controlul clasei; Inadaptarea şcolară ; Delincventa juvenilă.


a. Tehnici de munca intelectuală ; b. Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului; c. Factorii dezvoltării psihice: ereditatea, mediul şi educaţia; d. Psihologia personalităţii. Tipologii temperamentale; e. Criza identitară la preadolescenţi şi adolescenţi; f. Inteligenţă, deficienţă mentală, copii superior dotaţi; g.. Învăţarea şcolară; h. Creativitate şi empatie; i. Comunicarea educaţională.

METODE DE PREDARE

Expunere magistrală, dezbatere, studiu de caz, învăţarea în perechi şi în grup.


1. Ausubel D., Robinson F., Învăţarea în şcoală - O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1981.

2. Cosmovici A.,.Iacob L., (coord.)Psihologie Şcolară, Editura Polirom Iaşi, 1998. 3. Davitz J., Ball S., Psihologia procesului educaţional, E.D.P., Bucureşti, 1978. 4. Sălăvăstru Dorina, Psihologia Educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

EVALUARE Condiţii

a. obţinerea notei minime 5 la examinarea finală; b. realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin pregătire individuală; c. prezenţa la minim 75% dintre seminarii.

Criterii

Criterii seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacităţi de colaborare şi de învăţare în grup. Criterii examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe şi informaţii specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.

Forme 1.Evaluare pe parcurs a activităţii prin: lucrări semestriale, documentări, examinări parţiale. 2. Examinare finală prin examen scris.

Formula notei finale (Nota de la evaluarea pe parcurs + Nota de la examinarea finală) : 2



114

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA

CURRICULUM-ULUI COD: RR1201


NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ



D.P.P.D.


PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

OBIECTIVE

1. Familiarizarea cu limbajul pedagogic şi accesarea corectă a aparatului conceptual specific

teoriei şi practicii educative; 2. Construirea unui sistem de reprezentări ştiinţifice asupra fenomenului educativ;

3. Asimilarea unor elemente esenţiale de teoria educaţiei;

4. Utilizarea corectă a terminologiei asociate conceptului de curriculum;

5. Înţelegerea problematicii obiectivelor educaţionale din perspectivă curriculară.

6. Aprofundarea problematicii conţinuturilor educaţiei din perspectivă curriculară.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Pedagogia ca ştiinţă a educaţiei;

2. Educaţia – concept fundamental al pedagogiei;

3. Componentele educaţiei ca proiecţie a finalităţilor;

4. Finalităţile educaţiei din perspectivă curriculară;

5. Conţinuturile educaţiei - selecţie, organizare şi didacticizare ;

6. Proiectarea curriculară şi produsele curriculare.


I.1.Forme şi factori ai educaţiei; 2. Educaţia şi PLC. Noile educaţii; 3. Noţiuni introductive de

cercetarea pedagogică; 4. Componente tradiţionale ale educaţiei; 5. Componente nonstandard ale

educaţiei;

II.1. Ipostaze ale finalităţilor educaţiei; 2. Clasificarea şi operaţionalizarea obiectivelor; 3. Noi

ipostaze ale curriculum-ului; 4. Particularităţi ale reformei curriculare în România.

METODE DE PREDARE

Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere.

Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.


1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 2. Cucoş C. (coord.), , Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.

Polirom, Iaşi, 1998; 3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; 4. Moise C., Reconstrucţie pedagogică, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996; 5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996; 6. Păun E., Potolea, D., Pedagogie – fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom,

Iaşi, 2002.

EVALUARE Condiţii

a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală; b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual; c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.

Criterii

Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacitate de colaborare şi învăţare în grup. Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.

Forme 1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi calităţii participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale – referate; 2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.


Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).



115

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII

COD:RR2301


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA D.P.P.D.


FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI; PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

OBIECTIVE 1. Înţelegerea fenomenelor subiacente procesului de învăţământ şi a normativităţii activităţii didactice 2. Asimilarea şi exersarea simulată a unor metode clasice şi moderne de predare-învăţare; 3. Formarea capacităţii de a elabora proiecte de lecţie, ţinând cont de tipologia lecţiei; 4. Familiarizarea cu elementele specifice relaţionării şi comunicării didactice; 5. Însuşirea principalelor metode şi forme de evaluare; 6. Cunoaşterea principalelor sisteme de notare şi a implicaţiilor acestora.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Procesul de învăţământ ca activitate de predare, învăţare, evaluare; 2. Metodologia şi tehnologia instruirii; 3. Proiectarea activităţii didactice; tipologia lecţiei; 4. Comunicarea didactică şi specificul relaţiei profesor - elev; 5. Normativitatea activităţii didactice; 6. Probleme de docimologie didactică. 7. Metode clasice şi complementare de evaluare; 8. Sisteme de notare a rezultatelor şcolare.


II.1 Relaţia predare – învăţare - evaluare; 2. Metode de predare tradiţionale. Metode de predare moderne; 3 Etapele proiectării didactice. Caracteristicile tipurilor de lecţie; 4. Relaţia profesor – elev. Comunicarea didactică. Discursul educaţional între informare şi comunicare; 5. Principiile procesului de învăţământ; II.1. Probleme actuale privind evaluarea. Strategii de evaluare. Tehnici şi sisteme de notare; 2.Testul docimologic. Alcătuirea de teste; 3.Factori perturbatori în evaluare. Căi de optimizare a evaluării.

METODE DE PREDARE

Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere. Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.


1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 2. Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.

Polirom, Iaşi, 1998; 3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; 4. Moise C., Concepte didactice fundamentale, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996; 5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996.

EVALUARE Condiţii

a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală; b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual; c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.

Criterii

Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacitate de colaborare şi învăţare în grup. Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.

Forme

1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi calităţii participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale – referate; 2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.


Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).



116

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE COD: ST 2420


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 M ROMANA



Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


TEORIA ED. FIZ. SI SPORT., METODICA PREDĂRII RAMURILOR SPORTIVE, PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE, BIOMECANICA.

OBIECTIVE

Formarea unui sistem de cunoştinţe privind conceptele fundamentale ale domeniului educaţiei fizice şcolare.

Edificarea sistemului de abilităţi (competenţe) de predare a curriculumului naţional în ciclul primar şi gimnazial în concordanţă cu particularităţile complexe morfo-funcţionale, psihice şi opţionale ale elevilor.

Formarea competenţelor de proiectare a conţinutului ariei curriculare educaţie fizică şi sport.

TEMATICĂ GENERALĂ

Concepte didactice esenţiale în concordanţă cu cerinţele specifice domeniului. Formele de organizare ale activităţilor de educaţie fizică în şcoală. Bazele ştiinţifice ale formării deprinderilor motrice şi influenţării calităţilor motrice, repere

metodice şi organizatorice. Strategii didactice şi tehnologii specifice, eficiente, pentru îndeplinirea obiectivelor educaţiei

fizice şi sportive. Studiul conceptului şi conţinutului „curriculumului naţional’’ şi sistemului naţional şcolar de

evaluare. Conţinutul şi metodologia proiectării didactice.


Studiul conţinutului principiilor didactice şi metodelor didactice specifice. Lecţia de educaţie fizică, formă organizatorică de bază, structură, conţinut, tipologie. Organizarea activităţii în lecţie, metodologia dirijării efortului, variante eficiente şi atractive. Metodologia formării deprinderilor motrice, studiu interdisciplinar. Locul şi rolul exerciţiilor pentru influenţarea calităţilor motrice în concordanţă cu nivelul de

vârstă şi potenţialul elevilor din ciclul primar şi gimnazial. Structura şi conţinutul curriculumului naţional, cerinţele generale ale proiectării didactice. Metodologia alcătuirii documentelor de proiectare didactică şi de aplicare a sistemului naţional

şcolar de evaluare.

METODE DE PREDARE

Expunere interactivă, conversaţie, studiul modelelor, seminarizare, atelier, lucrări in grup, lucrări de control.


1. Cârstea Gh. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc.,1993. 2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Ffundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003. 3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003. 4. Fiedler Paul - Dezvoltare fiz ică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003. 5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional - programe de educaţie fizică. Buc., 1999. 6. M.E.N.-S.N.E.E. - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.

Buc., 1999. 7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,

(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.

EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la seminarii

Criterii Cunoştinţe teoretice, abilităţi practice, creativitate

Forme Examinare orală, lucrare control, lucrare practică, referate.

Formula notei finale Examinare orală 50%, referat 20,%, teste 10%, lucrări practice 20%



117

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR COD: RR3506

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 62 2 C ROMÂNĂ



Prep. univ. dr. HOLMAN ANDREI PSIHOLOGIE


INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ

OBIECTIVE

Cunoaşterea principiilor şi posibilităţilor integrării tehnologiilor de instruire asistată de calculator

în educaţie

Cunoaşterea beneficiilor şi metodelor formării cadrelor didactice în domeniul TIC

Elaborarea de prezentări în scop didactic cu ajutorul programului PowerPoint

TEMATICĂ

GENERALĂ

- Problematica relaţiei om-computer în educaţie

- Educaţia pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale

- Opţiunile teoretice contemporane privind integrarea TIC în educaţie

- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în vederea utilizării TIC în activitatea

educaţională

- Interactivitatea

- Sistemele tutoriale

- Creşterea eficienţei educaţionale a prezentărilor PowerPoint prin utilizarea mijloacelor de

navigare între planşe, a automatizării prezentării, etc.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs

Vizează înţelegerea şi formarea capacităţilor de aplicare a principiilor şi tehnicilor de includere a

tehnologiilor de istruire asistată de calculator în activitatea cadrelor didactice

Pregăteşte elaborarea de prezentări PowerPoint respectând principiile şi posibilităţile tehnice

prezentate METODE DE PREDARE

Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Creţu, C. (2000) Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, pp.

260-264

2. Laurie Ann Ulrich (2000), Utilizare Microsoft PowerPoint, Ed. Teora

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar

Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator

Forme verificarea parţială şi finală a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite, prin intermediul

colocviului final şi a realizării a două proiecte Formula

notei finale 50% evaluare finală prin colocviu + 2x25% (din cele 2 proiecte)


2credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

118

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA PEDAGOGICĂ COD: ST3521

ST3621

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5+6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 3+3 42+42 48+18 3+2 C+C ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, METODICA PREDĂRII

RAMURILOR SPORTIVE, PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE,

BIOMECANICA, DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE.

OBIECTIVE

Formarea capacităţii de aplicare în cadrul real al şcolii a cunoştinţelor şi abilităţilor de predare

a conţinutului curriculumului naţional şi sistemului naţional şcolar de evaluare (la clasele

primare şi gimnaziale).

TEMATICĂ

GENERALĂ

Tematica activităţilor de practică pedagogică este condiţionată de conţinutul proiectării

didactice realizate şi practicate în şcoală.

Activităţile de practică pedagogică din semestrul V se realizează în ciclul primar, activităţile

din semestrul VI se realizează în ciclul gimnazial.

Se desfăşoară activităţi informative în şcoli speciale şi clase de elevi cu nevoi speciale (cu

disabilităţi).

TEMATICA

LUCRĂRILOR

PRACTICE

Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de educaţie fizică sub îndrumarea

mentorului, susţinerea practică a proiectului didactic şi evaluarea complexă a realizărilor

conform ghidului de evaluare.

Tematica lecţiilor de educaţie fizică este conformă cu documentele de proiectare didactică ale

mentorului.

METODE DE

PREDARE Îndrumare practică, susţinerea lecţiei cu ajutorul mentorului sau al unui coleg, efectuarea

evaluării pe baza observaţiilor membrilor grupei etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Cârstea G. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc., 1993.

2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.

3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iasi, 2003.

4. Fiedler Paul - Dezvoltare fizică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003.

5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional. Programe de educaţie fizică. Buc., 1999.

6. M.E.N.-S.N.E.E - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.

Buc., 1999.

7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,

(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.

EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la activităţile de practică.

Criterii

Abilităţi practice, creativitate, atractivitate, nivel de însuşire a

conţinuturilor, nivel de realizare a obiectivelor, ţinuta şi comportamentul

practicantului.

Forme Evaluarea sumativă a prestaţiilor, evaluarea finală a acestora, evaluarea

portofoliului.

Formula notei finale Lecţii de probă 30%, lecţii finale 50%, caiet de practică 20%.



119

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI COD: RR3604

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ



Conf. univ. dr. ALOIS GHERGUŢ PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI


PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, PEDAGOGIE I ŞI II, DIDACTICA SPECIALITĂŢII.

OBIECTIVE

După ce vor studia această unitate, cursanţii vor putea să:

identifice principalele elemente specifice managementului din domeniul educaţional;

opereze cu principalele funcţii ale managementului dintr-o instituţie şcolară;

identifice principalele particularităţi ale managementului într-o clasă de elevi;

analizeze procesul managerial dintr-o clasă de elevi în condiţiile desfăşurării unor activităţi

educative;

descrie rolul şi responsabilităţile principalilor factori implicaţi în procesul managerial dintr-o

instituţie şcolară cu referire la clasa de elevi;

imagineze un posibil scenariu privind managementul operaţional al unei clase de elevi. TEMATICĂ

GENERALĂ

Introducere în problematica managementului.

Managementul clasei – perspectivă teoretică.

Componentele esenţiale ale managementului clasei.

Funcţiile managementului educaţional.

Interacţiuni si relaţii instrucţionale. Rolul şi importanţa lor în managementul clasei de elevi.

Personalitatea cadrului didactic în contextul managementului clasei de elevi.

Eficacitate şi eficienţă în activitatea cu grupul de elevi.

Repere manageriale ale strategiei unui proiect de dezvoltare a organizaţiei (clasei).

Comunicarea în managementul organizaţiilor şi serviciilor educaţionale. TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Funcţii, roluri şi stiluri manageriale ale profesorului; Factorii care influentează comportamentele din

clasa de elevi; Aspecte/dimensiuni ale managementului clasei; Limite, disfuncţionalităţi în

gestionarea situaţiilor educaţionale din clasa de elevi; Norme, reguli, standarde comportamentale în

clasa de elevi; Situaţia de criză educaţională; Strategii preventive şi de intervenţie în clasă.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, Conversatia euristica, Dezbaterea, Problematizarea, Studiul de caz

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

Gherguţ, A. (2007). Managementul general şi strategic în educaţie, Editura Polirom, Iaşi. Cole,

G.H. (1990). Management: Theory and Practice (3-rd Ed.), D.P. Publications Ltd., London. Collier, G.,

The Management of Peer-Group Learning, Society for Research into Higher Education, Surrey,

1983. Froyen, L. A., & Iverson, A. M. (1999). Schoolwide and classroom management: The

reflective educator-leader (3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall. Iucu, R.B. (2000),

Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi metodologice. Editura

Polirom, Iaşi.

EVALUARE Condiţii

Alcătuirea unui portofoliu la orele de seminar cu materiale solicitate pe parcursul

semestrului.

Criterii 1/2 notă la examen şi 1/2 notă pe parcursul semestrului.

Forme Colocviu la evaluarea activităţii de seminar şi examen scris la finalul semestrului


Suma dintre nota la seminar (maxim 10 puncte posibile) şi nota la examenul scris (maxim

10 de puncte posibile) se împarte la 2 şi se obţine, prin rotunjire, nota finală.



120

În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,

poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60

credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi

de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a

urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.

Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii

de la specializarea „educaţie fizică şi sport” care optează pentru specializarea

complementară „kinetoterapie şi motricitatea specială” sunt precizate în planul de

învăţământ de la pagina nr. 121.

Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în

cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va

face la sfârşitul anului II de studiu.

Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de

120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la

specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.

O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare

facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.

Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din

Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din

„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în acest

sens.

Fişele disciplinelor care sunt cuprinse în planurile de învăţământ valabile pentru

specializările complementare, pot fi consultate în acest ghid la prezentarea lor în cadrul

specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.

STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU

UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE

CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE

CAUZĂ!

DISCIPLINELE OFERITE PENTRU

TRASEUL COMPLEMENTAR

Specializare complementară: plan de învăţământ

cu oferta de 60 credite de la specializarea

„KKiinneettootteerraappiiee şşii mmoottrriicciittaattee ssppeecciiaallăă””

121

UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Specializarea complementară: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ Forma de învăţământ: ZI Se aplică în anul univ. 2011-2012

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE

TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN

KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ

Anul de studiu: III – specializare complementară

DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei Codul disciplinei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


1.

Etică, deontologie şi elemente de cercetare ştiinţifică:

Etică, deontologie şi el. de legislaţie în kinetoterapie SP 2441 - - - - - 1 1 - 2 5 E Metodologia cercetării şi elemente de

statistică ST 2408 - - - - - 1 1 - 3

II. Discipline domeniu de licenţă 2. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -

3.

Discipline de fundamentare teoretică şi practică a specialităţii:

Bazele metodico-practice ale kinetoterapiei ST 2448 - - - - - 1 - 2 2 5 E

Tehnici şi metode kinetologice ST 2459 - - - - - 2 - 2 3 4. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - - 5. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -

6. Fiziologie patologică şi psihomotricitate:

Fiziologie patologică ST 2456 - - - - - 1 1 - 3 5 E

Psihomotricitate/reeducare psihomotrică ST 2452 - - - - - 1 1 - 2

7. Biomecanică şi manevrarea bolnavului: Biomecanica ST 2328 1 1 - 3

5 E - - - - -

Tehnici de manevrare a bolnavului ST 2367 - - 2 2 C - - - - -

8. Activităţi de practică şi stagiu: Practică în instituţii de ocrotire ST 2463 - - - - - - - 2 3

5 C Stagiu clinic de observare ST 2464 - - - - - - - 2 2

DO


9.

Op

ţio

nal

I Loisir şi olimpism (1-2): Sportul pentru toţi Olimpism Mijloace terapeutice auxiliare (1-2): Tehnici complementare de masaj Elemente de terapie prin dans

ST 2331 SP 2329

ST 2385 ST 2389

1 - 1 2,5

5 C

- - - - -

II 1 - 1 2,5 - - - - -

10.

Op

ţio

nal

III Elemente de consiliere Sportul la persoanele cu handicap Management în kinetoterapie

ST 2460 ST 2484 ST 2466

- - - - - 1 - 1 5 C

TOTAL 10 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 8 3 7

25 4E 1C

8 4 9 25

3E 2C ore conv. 16 3 7 16 4 9

DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)

Dis

cip

lin

e im

pu

se

(DI)


11.

Recuperare neurologică:

Kinetoterapia în afecţiuni neurologice ST 3568 2 - 1 3 5 E

- - - - -

Stagiu clinic ST 3574 - - 2 2 - - - - -

12. Recuperare ortopedico-traumatică: Kineto. în afecţiuni ortopedico-traumatice ST 3662 - - - - - 2 - 1 3

5 E Stagiu clinic ST 3674 - - - - - - - 2 2

TOTAL 2 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 2 - 3

5 1E 2 - 3

5 1E ore conv. 4 - 3 4 - 3

TOTAL GENERAL

12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ore fizice 10 3 10 30

5E 1C

10 4 12 30

4E 2C ore conv. 20 3 10 20 4 12

122

PRECIZĂRI:

Planul de învăţământ al anului I este comun cu cel de la specializarea „educaţie

fizică şi sportivă”;

Programele analitice (fişele disciplinelor) pentru disciplinele anului I sunt

aceleaşi ca la specializarea „educaţie fizică şi sportivă” şi pot fi consultate la

paginile 15-34;

Fişele disciplinelor de la Limba franceză III+IV şi Limba engleză III+IV din anul

II de studiu sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi sportivă”

şi pot fi consultate la paginile 36-37;

Fişa disciplinei Schi, anul II, disciplină facultativă, este identică cu cea prezentată

la pagina nr. 54 pentru anul II, specializarea „educaţie fizică şi sportivă”;

Planul de învăţământ şi programele analitice (fişele disciplinelor) aparţinând

modulului de „Formarea psihopedagogică pentru obţinerea certificatului de

absolvire a DPPD” sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi

sportivă” şi pot fi consultate la paginile: 112-119.

SPECIALIZAREA

KKIINNEETTOOTTEERRAAPPIIEE ŞŞII

MMOOTTRRIICCIITTAATTEE SSPPEECCIIAALLĂĂ

PPllaannuurrii ddee îînnvvăăţţăămmâânntt ppeennttrruu cciicclluull II::

ssttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă

FFiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr ppeennttrruu cciicclluull II ddee

ssttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă

SSppeecciiaalliizzaarree ccoommpplleemmeennttaarrăă:: ppllaann ddee

îînnvvăăţţăămmâânntt ccuu ooffeerrttaa ddee 6600 ccrreeddiittee ddee llaa

ssppeecciiaalliizzaarreeaa „„EEdduuccaaţţiiee ffiizziiccăă şşii ssppoorrttiivvăă””

123




Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ








Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)

I. Discipline fundamentale 1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -

2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -

3. Limbi străine

LF 11..

LF 12..

LE 11..

LE 12..

- 2 - 5 C - 2 - 5 E


1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -

2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E

3.



atletism: alergări şi sărituri

Gimnastica de bază şi acrobatică

SP 1101 - - 2 3 5 Vp

- - - - -

SP 1104 - - 2 2 - - - - -

4.


Handbal: bazele tehnicii şi tacticii

Volei: bazele tehnicii şi tacticii

SP 1109 - - 2 3 5 Vp

- - - - -

ST 1109 - - 2 2 - - - - -

5.



atletism: alergări şi aruncări

Gimnastică acrobatică şi sărituri

SP 1201 - - - - - - - 1 2 5 Vp

SP 1204 - - - - - - - 1 3

6.


Handbalul în şcoală

Voleiul în şcoală

SP 1209 - - - - - 2 - 2 2 5 E

ST 1209 - - - - - 2 - 2 3

7.

Discipline practico-aplicative:

Înot: iniţiere în tehnica procedeelor

Practică turism – orientare

ST 1211 - - - - - - - 2 3 5 Vp

ST 1212 - - - - - 1 - 30 ore

2

DO


1.

Opţional

I

Estetică corporală: Fitness Haltere-culturism Gimnastică aerobică

de întreţinere

SP 1236

SP 1229

ST 1207

- - - - - - - 1 2,5 5 C

Opţional

II - - - - - - - 1 2,5

DF


1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 30

ore 5 Vp - - - - -

TOTAL

ore fizice 5 4 10

30

3E

1C

2Vp

7 4 10

30

3E

1C

2Vp ore conven-

ţionale 10 4 10 14 4 10



124




Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ






Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială

Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


1.

Etică, deontologie şi elemente de cercetare ştiinţifică: Etică, deontologie şi elemente de

legislaţie în kinetoterapie Metodologia cercetării şi elemente de

statistică

SP 2441 - - - - - 1 1 - 2 5 E

ST 2408 - - - - - 1 1 - 3

2. Limbi străine LF 23/24.. LE 23/24..

- 2 - 5 C - 2 - 5 C


1. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -

2.

Discipline de fundamentare teoretică şi practică a specialităţii: Bazele metodico-practice ale

kinetoterapiei Tehnici şi metode kinetologice

ST 2448 - - - - - 1 - 2 2 5 E

ST 2459 - - - - - 2 - 2 3

3. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - -

4. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -

5.

Fiziologia patologică şi psihomotricitate: Fiziologie patologică Psihomotricitate/reeducare

psihomotrică

ST 2456 - - - - - 1 1 - 3 5 E

ST 2452 - - - - - 1 1 - 2

6. Biomecanică şi manevrarea bolnavului: Biomecanica Tehnici de manevrare a bolnavului

ST 2328 1 1 - 3 5

E - - - - -

ST 2367 - - 2 2 C - - - - -

7. Activităţi de practică şi stagiu: Practică în instituţii de ocrotire Stagiu clinic de observare

ST 2463 - - - - - - - 2 3 5 C

ST 2464 - - - - - - - 2 2

DO


1.

Op

ţio

nal

I Loisir şi olimpism (1-2): Sortul pentru toţi Olimpism Mijloace terapeutice auxiliare (1-2): Tehnici complementare de masaj Elemente de terapie prin dans

ST 2331 SP 2329

ST 2385 ST 2389

1 - 1 2,5

5 C

- - - - -

II 1 - 1 2,5 - - - - -

2. Opţional

III

Elemente de consiliere Sportul la persoanele cu

handicap Management în kinetoterapie

ST 2460 ST 2484

ST 2466

- - - - - 1 - 1 5 C

DF


1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 30 ore

5 Vp - - - - -


30 3E 3C

8 6 9 30

3E 3C ore conven-

ţionale 16 5 7 16 6 9



125




Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ






Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială

Nr.


Co

du

l

dis

cip

lin

ei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


1. Recuperare neurologică: Kinetoterapia în afecţiuni neurologice Stagiu clinic

ST 3568 2 - 1 3 5 E

- - - - -

ST 3574 - - 2 2 - - - - -

2.

Recuperare ortopedico-traumatică: Kinetoterapia în afecţiuni ortopedico-

traumatice Stagiu clinic

ST 3662 - - - - - 2 - 1 3 5 E

ST 3674 - - - - - - - 2 2

3. Kinetoterapia în afecţiuni reumatologice ST 3569 2 - 2 5 E - - - - -

4. Balneologie şi electroterapie: Electroterapie Practica în staţiuni balneare

ST 3691 - - - - - 1 - 1 2 5 C

ST 3675 - - - - - - - 2 3

5. Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice ST 3678 - - - - - 1 - 1 5 E

6. Geriatrie şi terapie ocupaţională: Kinetoterapia în afecţiuni geriatrice Terapia ocupaţională

ST 3580 1 1 - 3 5 E

- - - - -

ST 3553 1 1 - 2 - - - - -

7. Farmacologie şi terapia durerii: Farmacologie Terapia durerii

ST 3576 1 1 - 2 5 E

- - - - -

ST 3583 1 1 - 3 - - - - -

8. Kinetoterapia în afecţiuni respiratorii ST 3570 1 - 1 5 C - - - - -

9. Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare ST 3671 - - - - - 2 - 1 5 E

10. Kinetoterapia în afecţiuni abdomino-ginecologice

ST 3679 - - - - - 1 1 - 5 C

DO


1.

Opţional

I

Terapie adaptată: Activităţi ludice pentru

copii cu disabilităţi Kinetoterapia în

învăţământul special Metodologia kinetoterapiei

la domiciliu

ST 3533

ST 3587

ST 3588

- - 1 2,5

5 C

- - - - -

Opţional

II - - 1 2,5 - - - - -

2.

Opţional

III

Profilaxie şi terapie specială (1-2): Ortezare-protezare Igienă şi prim ajutor Sporturi cu racheta (1-2):

Tenis de câmp Badminton

ST 3677 ST 3605

SP 3623 ST 3628

- - - - - 1 - 1 2,5

5 C

Opţional

IV - - - - - - - 1 2,5


30 4E

2C

8 1 10 30

3E

3C ore conven-ţionale

18 4 8 16 1 10



126

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI COD:ST2348

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 1 42 108 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI


Lect. univ. dr. TIBERIU-LEONARD VLAD EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE - ANATOMIA, BIOMECANICA

- FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „bazele teoretice ale

kinetoterapiei”

Prezentarea unui parcurs prin patologia umană, beneficiara a prestaţiilor maso-kneto-

fizioterapeutice.

Studierea relaţiilor aparaturii locomotor cu marile funcţiuni ale organismului în condiţiile normale

şi patologice.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Aprofundarea noţiunilor de lateralitate emisferică, cinematică, cinetică, postură, aliniament

corporal.

Clasificarea mişcărilor pe axe şi planuri funcţionale

Exerciţiul fizic mijloc de bază al terapiei moderne

Kinetoperatia primară şi secundară; posibilităţi şi limite

Principii de bază ce stau la baza alcătuirii planului de tratament kinetoperapeutic

Noţiunile de plan, program, lecţie şi şedinţă de tratament în practica kinetoterapeutică

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Evaluarea parametrilor funcţionali mio-neuro-artro-kinetici în condiţii de laborator

Demonstrarea practică a clasificării mişcărilor în planuri funcţionale; poziţia zero

Studiul mişcărilor concentrice şi excentrice, în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie

Noţiuni de bilanţ. Consideraţii generale. Bilanţul motor analitic şi global

Bilanţul psihic; sensitiv; social

Vizite în unităţi sanitare cu paturi şi ambulatorii

Incursiune prin tehnicile şi metodele de tratament kinetoterapic

METODE DE

PREDARE

- Prelegeri interactive, discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de cazuri clinice în unităţile

sanitare; seminarizare.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001

2. Apostol I., Vlad T. – Bazele Teoretico – metodice ale kinetoterapiei – Ed. Omnia, Iaşi 1992

3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001

4. Sbenghe T. – Kinetoterapie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1999

5. Sbenghe T. – Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei – Ed. Medicală Buc. 1999

6. Vald T., Pendefunda L. – Recuperarera bolnavului hemoplegic adult – Ed. Contact Internaţional,

Iaşi 1992

7. - Vlad T. – Fizioterapie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi 2003.

EVALUARE

Condiţii 20% prezenţă la curs şi 100% la seminar

Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs

şi seminar

Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris

Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.



127

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ COD: ST2355


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 - - 56 94 5 E ROMANA



Conf. univ. dr. BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIA, BIOMECANICA

OBIECTIVE Informarea studenţilor asupra fiziologiei mediului intern, sângelui, aparatelor cardio-vascular şi

respirator, metabolismului, digestiei, excreţiei, sistemelor nervos şi muscular, analizatorilor,

glandelor endocrine.

Prezentarea influenţei exerciţiilor fizice asupra activităţii cardiovasculare, respiraţiei şi

morfofiziologiei muşchilor striaţi.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Fiziologia sângelui.

Fiziologia aparatului cardio-vascular şi a respiraţiei.

Fiziologia metabolismelor.

Fiziologia digestiei şi excreţiei.

Fiziologia glandelor endocrine.

Fiziologia sistemului nervos şi a analizatorilor.

Fiziologia sistemului muscular.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Structurile funcţionale de bază ale organismului uman.

Plasma sangvină şi elementele figurate.

Modificările morfologice şi biochimice sangvine produse de efort.

Manifestările activităţii cardiace. Electrocardiograma.

Debitul cardiac şi presiunea arterială.

Adaptarea cardiovasculară la efort.

Volume şi debite respiratorii. Spirometria.

Calorimetria şi necesităţile energetice.

Termoreglarea.

Absorbţia substanţelor alimentare şi valoarea nutritivă a alimentelor.

Funcţia motorie a sistemului nervos.

Diferenţe morfofuncţionale între muşchiul neted, striat şi cardiac.

Influenţa exerciţiilor fizice asupra morfofiziologiei muşchilor striaţi .

Reflexele pupilare şi imaginile lui Purkinje. METODE DE PREDARE

Expunere, discuţia mecanismelor fiziologice.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Hagiu B.A., 2006, Fiziologie-metabolism şi motricitate, Ed. Pim, Iaşi.

2. Note de curs.

3. Hăulică Ion, Fiziologie, 2007, Ed Medicală, Bucureşti.

EVALUARE Condiţii 30% prezenţă la curs şi 100% la seminar

Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă

Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune Formula

notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris



128

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST2351


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 108 5 P + E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE

OBIECTIVE

Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicarea masajului.

Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv.

Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului.

Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Descrierea manevrelor principale de masaj.

Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj.

Efectele masajului asupra organismului.

Automasajul.

Alte procedee şi tehnici de masaj.

Reguli de practicare a masajului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază.

Învăţarea procedeelor auxiliare.

Învăţarea automasajului.

Învăţarea altor procedee complementare.

METODE DE

PREDARE

Prelegere, vizionare casete, CD

Lecţii practico-metodice de practicare a masajului

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu V. – Curs de masaj, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.

2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.

3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.

4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,

Bucureşti, 1992.

5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.

6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.

EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%.

Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe

recuperatorii pentru diferite traumatisme.

Forme Examen.

Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice şi Examen – 60 %.

Teste pe parcursul semestrului – 40 %.



129

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST 2328


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMANA





ANATOMIA, FIZIOLOGIE

OBIECTIVE

Explicarea elementelor de Biomecanică şi a modului în care se poate îmbunătăţi performanţa

sportivă prin optimizarea mişcărilor acestuia

Descrierea şi analiza principalelor tipuri de mişcări pe care le poate realiza omul

TEMATICĂ

GENERALĂ

Definirea şi enumerarea principiilor generale ale Biomecanicii

Identificarea pricipalelor grupe musculare ale corpului

Prezentarea factorilor externi şi interni de care depinde mişcarea umană

Descrierea elementelor de biomecanică articulară

Biomecanica mersului, alergării, sărituri, aruncări

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

La seminarii sunt reluate şi dezvoltate noţiunile prezentate la cursul teoretic

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse

variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977

2. Drosescu Paula, Biomecanica aparatului locomotor, Ed. Tehnopress, 2005

3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All, 1992

4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice

Criterii participarea activă la seminarii, prezentarea la timp a celor două referate

Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la alegere (facultativ) +

evaluarea finala scrisă


50% evaluare pe parcurs la probele practice + nota de la referate




130

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI COD: ST2367


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 M ROMANA



Prep. univ. drd. CRISTINA ZAHARIA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICĂ, BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

OBIECTIVE

Pregătirea pacientului pe plan psihic şi comportamental.

Adaptarea poziţiei corpului şi a segmentului la cerinţele planului terapeutic.

Asigurarea comunicării şi cooperării dintre kinetoterapeut şi pacient în timpul aplicării terapiei

prin mişcare

TEMATICĂ

GENERALĂ

Ce sunt şi ce valoare au manevrele.

Principalele modalităţi de aplicare a manevrelor: poziţionările şi posturările.

Poziţionările: mobilizarea corectă a segmentelor; combaterea poziţiilor vicioase; formarea

reprezentării corecte despre mişcare; urmărirea reacţiilor pacientului în timpul acţiunilor

kinetoterapeutice. Poziţiile sunt fundamentale şi derivate ale acestora: întoarcerile, ridicările şi

deplasările, transferul.

Posturările pot fi antalgice, corective si de facilitare.

Premizele posturării. Tehnica adoptării posturilor. Dispozitive si amenajări speciale. Evaluarea

restantului funcţional.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Însuşirea tehnicilor de aplicare a poziţiilor în funcţie de planul terapeutic.

Folosirea tehnicilor de întoarcere, de ridicare şi de deplasare a bolnavului cât şi transferul acestuia

de pe pat în fotoliul rulant.

Modalităţi de aplicare a posturilor în scop corectiv sau de facilitare în afecţiunile aparatului

respirator, neurologice si cele cardiovasculare. METODE DE PREDARE

Prezentare de imagini adaptate fiecărei structuri. Acţiuni practice efectuate de către studenţi prin care

să verifice capacitate de înţelegere a tehnicilor de manevrare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională,

Editura Polirom, Iaşi, 2002.

2. C., Albu, T.L. Vlad, Adrian Albu – Kinetoterapia pasivă, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lucrări practice

Criterii Întocmirea unui referat care să cuprindă tehnicile de acţionare în cadrul unei

afecţiuni. Promovarea probelor practice.

Forme Evaluare în cadrul lucrărilor practice şi a referatului.

Formula notei finale 50 % nota la lucrări practice + 50 % nota pentru referat.



131

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD:ST2331


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR


OBIECTIVE

Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie ;

Cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie

fizică şi sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Sportul pentru Toţi în România, timpul liber, sport şi recreere, strategii organizatorice în Sportul

pentru Toţi.

Femeia, recreerea şi sportul.

Mama-primul antrenor al copilului.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Conceptul de Sportul pentru Toţi.

Conceptul de serviciu.

Conceptul de program.

Oferta.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.

2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.

3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.

4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.

5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.

Politică, Bucureşti, 1989.


Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar

Forme Evaluare pe parcurs + referat final.

Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.



132

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP2329


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA





ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază

ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică; - să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc

olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi; - să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,

antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna olimpică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; Jocurile Paralimpice; miracolul grec şi Jocurile din Olympia; istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici. Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpica; Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică şi paralimpică ; Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor; România la Jocurile Olimpice

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Pentatlonul olimpic antic; Sporturi paralimpice, ceremonii; Programe de educaţie olimpică; Ziua olimpică în şcoală; Armistiţiul olimpic; Cercul olimpic şcolar.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985 2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980 3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985 4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003 5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004 6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003 7. Radu, L. – Olimpism, curs, Casa de Editură Demiurg, Iaşi, 2008 8. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001 9. www.paralympic.org

EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice

Criterii

- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate; - participarea activă la realizarea acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta” în colaborare cu Cercul Olimpic „Maricica Puică” şi Liceul „Ion Holban” - realizarea unui proiect de studiu

Forme

evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea întrecerilor sportive din cadrul acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta”; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor


40% susţinerea proiectului de studiu; 20% implicarea în organizarea concursului „Fii olimpic în şcoala ta” 40% testul de evaluare a cunoştinţelor.



133

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI COMPLEMENTARE DE MASAJ COD:ST 2385


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE, TEHNICI DE MASAJ

OBIECTIVE

Prezentarea unor noţiuni noi despre masaj (diferite de cele prezentate în cadrul disciplinei de

Masaj).

Familiarizarea studenţilor cu tehnicile complementare de masaj.

Prezentarea unor metode din medicina alternativă care se pot asocia cu masajul şi/sau care sunt

utile kinetoterapeutului în viitoarea sa practică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Influenţa masajului şi a automasajului asupra ţesuturilor şi organelor corpului uman în asociere

cu alte terapii naturiste.

Principiile presopuncturii. Principiile bipolarităţii yin – yang. Legea celor 5 elemente.

Masajul pe meridianele chinezeşti. Prezentarea celor 12 meridiane energetice principale.

Sistemul energetic uman.

Reflexodiagnosticul şi reflexoterapia.

Masajul prin Shiatsu şi streching.

Masajul psihic şi tehnici de relaxare psiho-somatice în asociere cu terapii naturiste. Ayurveda.

Masajul Do-In.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Discutarea modului în care are loc influenţa masajului şi automasajului asupra ţesuturilor şi

organelor corpului uman în asociere cu alte terapii naturiste.

Semnificaţia respiraţiei pentru kinetoterapeut.

Exersarea unor tehnici de respiraţie.

Noţiuni generale de igienă individuală şi de alimentaţie necesare unui bun kinetoterapeut.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discuţii pe teme în prealabil anunţate, prezentarea

noţiunilor pe scheletul uman şi pe mulajul din dotarea facultăţii, prezentarea pe planşe şi atlase,

învatarea prin cooperare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori Ed. Medicala, Bucuresti 1983

2. Tudor Sbenghe – Kinesiologie –Stiinta miscarii, Ed. Medicala, Bucuresti 2002

3. Denis Lamboley – Respira corect si vei fi sanatos, Ed. Teora, 2001

4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activa, Ed. Polirom 2001

5. – Medicina Ayurveda – Ed. Teora, 2004

EVALUARE Condiţii 50% prezenţa la curs, 100% prezenţa la seminar

Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere

Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la



50% nota de la examinarea finală



134

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE TERAPIE PRIN DANS COD: ST 2389


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA





TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PSIHOLOGIE, GIMNASTICĂ RITMICĂ, DANS. BAZELE

TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de terapie cu ajutorul dansului se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să conştientizeze influenţele benefice pe care le are dansul asupra psihicului şi fizicului uman; să poată opera cu termeni din anatomie, fiziologie, biomecanică, psihologie, pentru a explica

logica mişcărilor şi a acţiunilor efectuate cu persoanele sănătoase şi cu cele cu disabilităţi; să cunoască afecţiunile care pot fi tratate (ameliorate) utilizând elemente din dans; să cunoască aspecte privind comunicarea didactică, formele limbajului: verbal, nonverbal , să adapteze dansul la afecţiunile / deficienţele pacientului; să demonstreze bazele tehnice ale dansului şi să le adapteze persoanelor cu care lucrează ; să conceapă structuri adaptate cu elemente din dans specific afecţiunilor; să deţină mijloace de comunicare eficiente.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Scurt istoric al terapiei prin dans, Caracteristici generale ale dansului, Introducere în fenomenul terapeutic al dansului, Terapia prin dans – mijloc de recreiere si socializare a persoanelor cu dizabilităţi, Dansul ca mijloc profilactic şi terapeutic în educaţia fizică şcolară si in activitatile de loisir, Beneficiile terapiei prin dans, Realizarea comunicării cu ajutorul dansului la persoanele cu deficienţe, Clasificarea dansurilor în funcţie de efectele acestora asupra psihicului şi fizicului uman.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Aspecte teoretice şi practice privind metodica predării elementelor de dans şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului uman;

Metode de depistare a tipurilor de dans specific anumitor afecţiuni; Dansul ca metodă de prevenire şi de tratament; Stabilirea criteriilor de desfăşurare a unor lecţii de dans în funcţie de afecţiuni; Lecţii metodice care vizează predarea unor lecţii de dans la persoane cu deficienţe; Sustinerea probelor de control prin demonstarea unor paşi de dans.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular, Ed. Emia, Deva, 2002.

2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006. 3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”,

Iaşi, 2008. 4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995. 5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997.

EVALUARE Condiţii

50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile

metodice susţinute

Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare; examen prin probă orală sau scrisă.





135

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTERAPIE

COD: ST2441


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 E ROMANA





PEDAGOIE, PSIHOLOGIE, ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.

OBIECTIVE

Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie şi elemente de legislaţie în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al kinetoterapeutului; să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea

personalităţii umane a kinetoterapeutului. să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională; să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere

profesional şi personal ; să cunoască legislaţia în vigoare şi să fie la curent cu noile schimbări; să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie; cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre kinetoterapeut şi pacient.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi rolul ei în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Conştientizarea în pregătirea profesională, Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în orientarea personalităţii, Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ; Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane; Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională; Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor; Importanţa valorilor morale în activitatea profesională a kinetoterapeuţilor; Drepturile şi obligaţiile kinetoterapeutului; Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997. 3. Bunescu, Gheorghe – „Şcoala şi valorile morale. Teorii şi practici ale dezvoltării

psihosociomorale”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1998. 4. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. 5. Cotoraci, C. – Bioetica, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2007.

EVALUARE Condiţii


Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.

Forme

evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul seminariilor;



50% evaluare pe parcurs la seminarii; 50% examen scris sau oral.



136

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI ELEMENTE DE STATISTICĂ COD: ST2408


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EFS, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ÎN KINETOTERAPIE

OBIECTIVE

Familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul

kineterapiei;

Formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;

Formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare);

Introducere în problematica statisticii din domeniul educaţiei fizice şi sportului;

Formarea deprinderilor de utilizare a indicatorilor de prelucrare statistică datelor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul

kinetoterapiei;

Prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;

- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;

- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;

- metoda experimentală;

- metoda studiului de caz;

Conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;

Prezentarea celor mai utilizaţi indicatori statistici;

Forme de prezentare a rezultatelor.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Metoda observaţiei;

Metoda anchetei;

Metoda experimentului;

Metoda studiului de caz;

Prezentarea indicatorilor tendinţei centrale şi semnificaţia acestora;

Prezentarea indicatorilor dispersiei şi semnificaţia acestora;

Metode de prezentare a rezultatelor cercetării.

METODE DE

PREDARE Prelegerea, demonstraţia, explicaţia.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,

1977.

2. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,

1996.

3. Iacob, I., Gheorghiu, C.R., - Elemente de statistică aplicate în educaţie fizică şi sport, Edit.

Univ. “Al. I. Cuza “, Iaşi, 1996.


Criterii Participare activă la seminarii

Forme Examen scris




137

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI COD: ST2448


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 2 42 18 2 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA , FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE, BAZELE

TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI

OBIECTIVE

Însuşirea de către studenţi a unui bagaj mai larg de cunoştinţe, privind selecţia, combinarea şi

adaptarea mijloacelor şi metodelor de tratament, pe categorii de boală şi specific de bolnav.

Asigurarea capacităţii de cuprindere şi evaluare a restantului funcţional al bolnavilor, pe categorii

de boală, beneficiari ai kinetoterapiei.

Tehnica bilanţurilor mio-neuro-artro-kinetice şi psihice

Incursiune în posibilităţile şi limitele kinetoterapiei pe categorii de boală,în elaborarea

prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung.

Prezentarea situaţiilor de risc vital, în relaţie cu kinetoterapia.

Discuţii asupra alcătuirii planurilor, programelor, lecţiilor şi şedinţelor.

Vizite în unităţi sanitare cu prezentare de cazuri, în condiţii de spital şi ambulator.

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Acestea vor urmări lărgirea şi consolidarea bagajului de cunoştinţe predate la curs, cu prioritate

pentru aplicaţiile practice.

Reactualizarea perceptelor de etică şi deontologie profesională.

Se va pune un accent deosebit pe perfecţionarea studenţilor în domeniul testingului funcţional, al

aptitudinilor restante, în relaţie cu capacitatea de autoservire şi a autonomiei de deplasare.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare,

seminarizate.

BIBLIOGRAFIE

FACULTATIVĂ

1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapia Pasivă – Ed. Polirom Iaşi, 2004.

2. Apostol I., Vlad T. – Bazele teoretico-metodice ale kinetoterapiei, Ed. Omnia, Iaşi 1992.

3. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1987.

4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2003.

5. Vlad T., Pendefunda L. – Recuperarea bolnavului hemiplegic adult – Ed. Contact Internaţional,

Iaşi 1992.

6. Vlad T. – Fiziopatologie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2003.

EVALUARE


Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs

şi seminar


Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.



138

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI ŞI METODE KINETOLOGICE COD: ST2459


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 34 3 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

ANATOMIA, BIOMECANICA, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

KINETOTERAPIEI, KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, TEORIA

EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul tehnicilor exerciţiuli fizic şi metodelor folosite în

kinetoterapie

Cunoasşterea particularităţilor tehnice şi metodice ale exerciţiului fizic ca mijloc terapeutic

Formare priceperilor şi deprinderilor de utilizare a tehnicilor, exerciţiilor şi metodelor specifice

kinetoterapiei

TEMATICĂ

GENERALĂ Mişcare – bază a kinetoterapiei

Tehnici anakinetice

Tehnici kinetice

Manipulările

Exerciţii şi metode funcţionale speciale în kinetoterapie

Metode kinetologice

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Tehnici anakinetice: posturarea şi imobilizarea

Învăţarea mobilizărilor pasive

Tehnica manipulărilor diferitelor segmente ale corpului

Exerciţii pentru creşterea mobilităţii articulare

Exerciţii pentru creşterea forţei musculare

Învăţarea unor metode kinetologice

METODE DE

PREDARE

Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Grup Şcolar I. Holban), lecţii practico-metodice pentru

tehnicile şi metodele predate la curs (vizionare casete)

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu V. – Compendiu de Kinetoterapie – tehnici şi metode, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.

2. Flora D. – Tehnici de bază în kinetoterapie, Ed. Univ. Oradea, 2002.

3. Sbenghe T. – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare, ed. Medicală, Bucureşti,

1987-1994.

4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1982.

5. Encyclopédie Médico Chirurgicale (vol. 3), Editions Tehnques France, Paris


Criterii Participare activă la lecţiile practice şi seminarii

Forme Examen

Formula notei finale Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %




139

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ COD: ST2456


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNA



Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ

OBIECTIVE prezentarea principalelor mecanisme implicate în producerea şi evoluţia bolilor

pregatirea studenţilor in vederea abordarii teoretice a principalelor afecţiuni care pot duce la

disfuncţii ale lanţului neuro-mio-artrokinetic

TEMATICĂ

GENERALĂ

Constitutia si terenul. Boala

Şocul. Inflamatia

Fiziopatologia funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară

Fiziopatologia aparatului digestiv

Fiziopatologia sistemului endocrin

Fiziopatologia sistemului nervos

Fiziopatologia muşchiului striat

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Stadiile de evoluţie ale bolii

Sindromul general de adaptare

Clasificarea şi evoluţia stărilor de şoc

Sindroamele de neuron motor central şi periferic

Sindroamele medulare

Polimiozitele şi distrofiile musculare progresive

Miastenia METODE DE PREDARE

Expunere, discutia mecanismelor fiziopatologice

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Sbenghe T. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed Medicala, Bucuresti, 1987

2. Sbenghe T. Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed Medicala, Bucuresti, 1996

3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998

4. Kiss I. - Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Ed. Med., 1999

5. Vlad T.- Fiziopatologie, Ed. Univ Al I Cuza, Iaşi, 2003.


Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa

Forme referat in cadrul verificarii pe parcurs si examen scris in sesiune

Formula

notei finale

50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris



140

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOMOTRICITATE/REEDUCARE PSIHOMOTRICĂ COD: ST2452


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-

mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Conf. univ. dr. ADRIANA ALBU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, BAZELE

GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

OBIECTIVE

Cunoaşterea şi înţelegerea elementelor constitutive ale psihomotricităţii cât şi a instrumentelor

prin intermediul cărora se acţionează.

Cunoaşterea, înţelegerea şi stăpânirea componentelor de bază ale psihomotricităţii pentru a

obţine un comportament adecvat şi a realiza un dialog eficient cu copii.

Identificarea tulburărilor de psihomotricitate.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Bazele generale ale psihomotricităţii.

Componentele de baza ale motricităţii: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotrice,

conduitele şi structurile perceptiv-motrice; forme de exprimare motrică ale activităţilor corporale

Tulburările de psihomotricitate.

Bazele generale ale educării sau reeducării psihomotrice: structurile şi conduitele perceptiv-

motrice: schema corporala, lateralitate, structura spaţio-temporală.

Mijloace de acţionare: gestul motric sub diferitele lui forme de organizare; ludoterapia;

meloterapia; kineziterapia.

Organizarea procesului de reeducare psihomotrică pe următoarele direcţii: percepţia şi controlul

propriului corp; educarea posturală şi echilibrul; organizarea spaţiului; organizarea timpului;

coordonarea senzorio-motrică; educaţia diferenţiată.

Lecţia adaptată nevoilor copilului raportată la starea lui generală

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Însuşirea tehnicilor de aplicare a testelor Ozeretski, bilanţul psihomotor şi calitatea mişcării.

Însuşirea modalităţilor de calculare a vârstei motrice a copilului din învăţământul preşcolar, a

copilului deficient mintal şi a copilului deficient fizic.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, analiza unor cazuri particulare legate de tulburările de psihomotricitate şi a

modalităţilor de acţionare în cadrul procesului de reeducare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Adrian, Albu, C., Albu – Psihomotricitate, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1999.

2. M., Epuran – Psihologia educaţiei fizice, Editura Sport Turism, 1976.

3. C., Păunescu, I., Muşu – Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura

Medicală, Bucureşti, 1990.

4. Arcan – Ciumăgeanu – Copilul deficient mintal

5. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,


EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice

Criterii Participare activă, şi documentată la lucrările practice.

Forme Evaluare în cadrul lucrărilor şi lucrării scrise.




141

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN INSTITUŢII DE OCROTIRE COD: ST2463


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Kinetoterapeut ROXANA BAICAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

ANATOMIE; BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI; TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTERAPIE.

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „Practica în instituţii de ocrotire”;

Abilitarea în utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice practicii în institut de ocrotire şi în proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltatrea fizică armonioasă şi creşterea nivelului capacităţii motrice la nivel şcolar;

Formarea capacităţii de a argumenta legătura dintre dezvoltarea psiho-fizica a şcolarului şi nevoia de activităţi motrice specifice vârstei;

Dobândirea abilităţilor necesare în conceperea, organizarea şi derularea activităţii de recuperare.

TEMATICĂ

GENERALĂ A

PRACTICII IN

INSTITUT DE

OCROTIRE

Importanţa kinetoterapiei pentru dezvoltarea copilului şi funcţiile ei. Legătura cu celelalte ramuri;

Sarcinile şi modul de funcţionare al instituţiilor; Principiile şi metodele didactice în kinetoterapie la şcolari; Metode de diagnosticare şi alcătuirea programelor de tratament; Influenţa deficienţelor fizice asupra organismului la vârsta şcolară; Modalităţile de examinare: morfologică şi funcţională; Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice ale şcolarilor; Sistemul mijloacelor folosite în kinetoterapie: jocul ca formă de tratament şi importanţa acestuia

în kinetoterapie la vârsta şcolară; Mijoacele folosite în corectarea deficienţelor fizice. Exerciţii statice şi dinamice. Mijloace şi metode asociate cu gimnastica medicală ( masajul , călirea organismului); Ergoterapia. Mijloace auxiliare pentru activitatea de zi cu zi; Igiena şi îngrijirea medicală ( a copilului, instituţiei, personalului); Nutriţia şi importanta nutriţiei; Semnificaţia şi conţinutul fişei individuale de de evidenţă a rezultatelor în kinetoterapie.

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, explicaţia, tehnici de dezbatere, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de rol, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu, V., Curs de masaj, Edit. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.

2. Dumitru, D., Reeducarea funcţionala în afecţiunile coloanei vertebrale. Edit. Sport – Turism,

Bucureşti, 1984.

3. Dumitru, D., Ghid de reeducare funcţională, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1981.

4. Sbenghe, T., Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Edit. Medicală, Bucureşti, 1987.

5. Sdic, L., Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburarilor de statică vertebrală, Edit.

Medicală, Bucureşti, 1982

EVALUARE Condiţii 100 % prezenta la practică

Criterii Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de

practică; realizarea exerciţiilor aplicative propuse în cadrul practicii.


Formula notei finale 100% participare activă la practică;



142

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC DE OBSERVARE COD: ST2464


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-

mixt

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Kinetoterapeut CHELARIU LILIANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE

MANEVRARE A BOLNAVULUI, ELECTROTERAPIE.

OBIECTIVE

Cunoaşterea viitorului loc de muncă , cunoaşterea bazei de tratament, dotarea, legăturile

interdisciplinare, relaţiile dintre pacient- terapeut, terapeut alt personal din echipa unde

lucrează

Obişnuinţa cu pacientul, organizarea locului de muncă

TEMATICĂ

GENERALĂ

Învăţarea posturilor generale de lucru kinetic

Tehnicile generale kinetice şi akinetice

Metode de facilitare neuroproprioceptivă

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Vizitarea întregului spital de profil de recuperare, a tuturor bazelor de tratament

Observarea tehnicilor de lucru cu pacienţii

Cunoaşterea bazei de tratament obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii

Etapele de desfăşurare a unei şedinţe de kinetoterapie

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, exerciţiu cu diverse variante, activităţi pe grupe, studiu de caz, tehnicile – dezbatere,

pliante, afişe, postere

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

EVALUARE Condiţii

100% la seminar minimum nota 5 la examinarea orală, evaluare pe parcurs,

nivelul de interes, participarea ladezbateri

Criterii Participare activă la activităţile programate.

Capacitatea de redare argumentată prine xamen oral a cunoştinţelor dobândite.

Forme

Evaluarea de parcurs + portofoliu + evaluarea finală prin examen oral.

Portofoliu metodic (individual ): referat pe o temă care va fi stabilită de comun

acord cu cadrul didactic ; câte un exemplu din fiecare document de proiectare

didactică pentru ciclul.

Formula notei

finale

50% participare activă

50% examen oral



143

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTUL LA PERSOANELE CU HANDICAP COD: ST2484


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mix

LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 122 5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI, SPORTUL PENTRU

TOŢI, FIZIOLOGIE GENERALĂ.

OBIECTIVE

Trezirea interesului pentru activităţile sportive care implică persoanele cu nevoi speciale.

Reguli speciale în lucru direct cu persoanele cu dezabilităţi.

Tehnici şi metode speciale de mobilizare în activitatea sportivă.

Practicarea exerciţiilor fizice, mijloc de bază cu caracter formativ-educativ.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Delimitări conceptuale în pedagogia specială.

Integrarea deficientului în societate ca scop al educaţiei speciale.

Sportul la persoanele cu handicap.

Materiale ajutătoare pentru practicarea sportului de către persoanele cu nevoi speciale.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Impactul psihologic al practicării sportului la persoanele cu handicap.

Aspecte medicale şi sportive la persoanele cu nevoi speciale.

Sporturi adaptate şi regulamente specifice.

METODE DE

PREDARE

Prelegerea, folosirea mijloacelor audio-video.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Panomaliov, N.I. - Funcţiile sociale ale culturii fizice şi sportului, editura Sport Turism.

2. Păunescu, F., Badea Dincă, N., Stăicuţ, E. – Informatizarea societăţii, editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1985.

3. Cristina Namţu, Alois Gherguţ – Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

4. Adrian,. Albu, Constantin albu – Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient

fizic, Editura Polirom,2000.

5. Ministerul Tineretului şi Sportului , FR SH – Buletinul handicap sport, Nr.2, Bucureşti,1992.

EVALUARE Condiţii

Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul

semestrului.

Criterii Participare activă, interes pentru obiect, referate.





144

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ÎN KINETOTERAPIE COD: ST2466


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA





OBIECTIVE

Prin studierea continutului cursului de management în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să cunoască noţiunile de bază ale managementului general şi a managementului în kinetoterapie; - să posede cunoştinţe teoretice privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea

managementului în kinetoterapie; - să cunoască problemele cu care se confruntă managerul în realizarea obiectivelor propuse; - să dezvolte capacităţi de organizare şi conducere; - să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind managementul în kinetoterapie şi sistemul

de sănătate.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Noţiuni generale despre management: conceptul de management, funcţiile managementului, resursele managementului, manageri. Organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii). Managementul organizaţiilor neguvernamentale. Managementul activităţilor de kinetoterapie. Managementul resurselor umane şi a relaţiilor interumane în kinetoterapie. Etica afacerilor vis-a-vis de etica profesională. Sistemul de asigurare, sistemul de plata şi servicii oferite în cadrul asigurărilor medicale de sănătate.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Resursele managementului în kinetorerapie, piramida managerilor, structura organizaţională Elementele culturii organizaţionale – studii de caz Managementul lecţiei de kinetoterapie. Organizarea cabinetului de kinetoterapie Managementul resurselor umane în kinetoterapie Voluntariatul Codul de etică profesională a kinetoterapeutului Acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local în cadrul managementului

strategic

METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Nica, P. – Managementul firmei, Ed. Condor, Chişinău, 1994

2. Duma, Odetta – Sănătate publică şi management sanitar, Ed. MATRIX ROM, Bucureşti, 2003

3. Zanoschi, Georgeta - Sănătate publică şi management sanitar,, Ed. DAN, Iaşi, 2003

4. Mitrache, G., Predescu, C. – Managementul stresului în profilaxia bolilor degenerative, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar

Criterii Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,

creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate

Forme evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor


60% proiectele de studiu;

40% activitatea la seminar;

20% test de evaluare a cunoştinţelor



145

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE COD: ST3568

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLINEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE

ALE KINETOTERAPIEI

OBIECTIVE

Aprofundarea terminologiei şi tematicii specifică disciplinei „Kinetoterapia în afecţiuni

neurologice”;

Aprofundarea cunoştinţelor studenţilor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor;

Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză,

precum şi a limitelor de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii.

Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în cazuistica

neurologică;

Iimplicaţiile lateralităţii emisferice în recuperarea handicapaţilor neouromotori

TEMATICĂ

GENERALĂ

Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice;

Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neorologice generatoare de handicap motor (neuron

motor central, neuron motor periferic, muşchi);

Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult;

Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult;

Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neorologice degenerative.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE

LABORATOR

Aprofundarea cunoştinţelor predate la curs, prin prezentare de cazuri clinice şi urmărirea

secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi de apartenenţă neurologică:

Stagii în secţia clinică de recuperare neuromotorie a Spit. Clinic de Recuperare, cu prezentare de

cazuri;

Însuşirea cunoştinţelor necesare pt. efectuarea bilanţurilor funcţionale, în relaţiile disfuncţiile

neuromotorii (mio-neuro-artro-kinetice).

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare;

seminarizare.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bădescu, Magda – Fiziopatologie generală, vol. II – Ed. Cantes, Iaşi, 2000.

2. Pendefunda, Gh. – Semiologie Neurologică – Edit. Contact Internaţional, Iaşi 1992.

3. Popa, C. – Neurologie Practică – Ed. Contact Naţional, Buc. 1997.

4. Vlad, T., Pendefunda L. - Recuperarea bolnavului hemioplegic adult – Ed. Contact Internaţional,

Iaşi, 1992

5. Zbenghe, T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare – Ed. Medicală, Buc. 1987.

EVALUARE


Criterii Participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar


Formula notei

finale Formula notei finale: 50% participare activă la seminar; 50% examen scris.



146

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI NEUROLOGICE) COD: ST3574


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 38 2 C+E ROMANA



Kinetoterapeut BLAGA DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK

OBIECTIVE

Prezentarea cadrului nosologic general care defineşte boala neurologică, generatoare de handicap fizic;

Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză, precum şi limitele de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii;

Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în cazuistica nosologică.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Disciplina îşi propune să aprofundeze cunoştinţele studenţilor în domeniul afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor, pe întreg parcursul acestora (spitalizare, ambulator, domiciliu), pentru a cunoaşte şi interpreta corect indicaţiile corect indicaţiile şi contraindicaţiile masofizioterapiei în aceste situaţii.

Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor; Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult; Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult; Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neurologice degenerative

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Aprofundarea cunoştinşelor predate la curs, prin prezentarea de cazuri clinice şi urmărirea secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi

Lucrările practice au drept scop punerea în contact direct a studenţilor cu întreaga gamă a patologiei neurologice, generatoare de handicap motor, începând cu perioada de spitalizare din perioada post acută, continuând cu cea de tratament ambulator, cât şi de întreţinere a beneficiilor neuromotorii redobândite.

Studenţii vor fi antrenaţi în toate activităţile de recuperare neuromotorie: examen clinic, testing neuromuscular, alcătuirea programelor de recuperare, asistare nemijlocită a bolnavului neuromotor.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, etc.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bădescu, M. – „Fiziopatologie generală”, ediţia II, Editura Cantes, Iaşi, 2000; 2. Cezar, I. – „Ghid de neurologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1976; 3. Pendefunda, Ghe., colaboratori – „Semiologie neurologică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi,

1992; 4. Pendefunda, L. – „Neurologie practică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi, 1993; 5. Popa, C. – „Neurologie”, Editura Naţional, Bucureşti, 1997; 6. Vlad, T., Pendefunda, L. – „Recuperarea hemiplegicului adult”, Editura Contact 7. Internaţional, Iaşi, 1992; 8. Sbenghe, T. – „Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală,

Bucureşti, 1987.

EVALUARE Condiţii


Criterii participare activă şi argumentată la discuţiile privind terminologia medicală folosită în kinetoterapie



evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;



147

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI REUMATOLOGICE COD: ST3569


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 2 56 94 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU- MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, FIZIOTERAPIE, BTMK, REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE

OBIECTIVE

Prezentarea patologiei reumatismale pe grupe de boli Modalităţi de intervenţii terapeutice în bolile reumatismale Rolul kinetoterapiei în trtamentul patologiei reumatice Noţiuni generale privind indicaţiile şi contraindicaţiile în Kinetoterapie Insuşirea tehnicilor din Kinetoterapie în afecţiunile reumatice reumatice pe segmente anatomice

TEMATICĂ

GENERALĂ

Elementele de baza ale Kinetoterapiei în recuperarea afecţiunilor reumatismale Mişcările articulare. Bilanţul articular şi muscular. Principiile culturii fizice medicale.

Hidrokinetoterapia. Exerciţii fizice medicale. Kinetoterapia şi recuperarea mâinii reumatoide. Programe de recuperare Kinetoterapia şi recuperarea cotului. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile umărului reumatic. Programe de recuperare functională. Kinetoterapia în afecţiunile şoldului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile funcţionale ale piciorului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale cervicale inferioare C3-C7.

Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale dorsale. Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale lombo-sacrate L4-L5-S1.

Programe de recuperare Gimnastica respiratorieîin diferite afecţiuni reumatismale. Kinetoterapia în deviaţiile de coloană: cifoză, scolioză, lordoză. Programe de recuperare. Kinetoterapia şi exerciţiul fizic cu caracter de profilaxie şi jocuri sportive în recuperarea unor

afecţiuni reumatismale . Programe de recuperare. TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR

Testarea studenţilor privind înţelegerea perceperea şi interpretarea subiectelor expuse la cursul teoretic

METODE DE PREDARE

Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, radiografii


1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie 2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie 3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie 4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu 5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare 6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie

EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă

Criterii Participare activă la dezbateri

Forme Evaluare pe parcurs şi evaluare finală

Formula notei finale 50% participare activă + 50% notare



148

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI GERIATRICE COD: ST3580


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

KINETOTERAPIEI, K.T. ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, REUMATOLOGICE,

ORTOPEDICO-TRAUMATICE, CARDIOVASCULARE ŞI RESPIRATORII;

TEHNICI ŞI METODE KINETOTERAPEUTICE

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind aspectele genrale ale organismului uman la vârste

înaintate

Cunoaşterea patologiei specifice vârstnicilor

Însuşirea cunoştinţelor necesare adaptării programelor kinetice (specifice diferitelor tipuri de

acţiuni) la persoanele în vârstă

TEMATICĂ

GENERALĂ

Fenomenul îmbătrânirii, teorii şi aspecte ale cercetărilor medicale

Factori de risc pentru sănătate

Supraponderalitatea şi sănătatea

Kinetoterapia profilactică a fenomenului de îmbătrânire

Principiile generale ale kinetoterapiei la vârsta a III-a

Kinetoterapia în afecţiunile neurologice, reumatologice, ortopedico-traumatice, cardiovasculare

şi respiratorii la persoanele în vârstă

Aapecte legate de recuperearea medicală la domiciliul pacientului

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Aspecte demografice cu privire la îmbătrânirea populaţiei în ţară şi în lume

Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor reumatismale (artroze, artrite, osteoporoză

etc.)

Exerciţii şi programe pentru recuperarea posttraumatică la persoanele în vârstă

Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor respiratorii şi cardiovasculare

METODE DE

PREDARE

Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Căminul de bătrâni „Sf. Constantin şi Elena” Iaşi), lecţii

practico-metodice pentru persoane de vârsta a III-a , cu patologia specifică vârstei

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălăceanu Stolnici C. – Geriatrie practică, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998.

2. Hensrud Donald D.–Clinica Mayo, Despre menţinerea unei greutăţi sănătoase, Ed. All,

Bucureşti, 2002.

3. Lozinca I.– Elemente de patologie a aparatului respirator şi recuperarea prin kinetoterapie, Ed.

Univ. Oradea, 2002.

4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

5. Sbenghe T.– Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996.

6. Sheldon Shelp G.- Clinica Mayo, Despre hipertensiunea arteriala, Editura All, Bucuresti, 2000.



Forme Examen

Formula notei finale Răspusuri la seminarii şi examen– 60 %




149

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ COD: ST3553


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 P + E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

KINETOTERAPIEI, PSIHOLOGIE GENERALĂ ŞI PATOLOGICĂ, ELEMENTE

DE CONSILIERE

OBIECTIVE

Pregătirea studenţilor sub aspect teoretic şi practic privind activităţile ce pot fi prestate de către

persoanele cu handicap

Cunoaşterea posibilităţilor de executare a unor activităţi de către persoanele cu incapacitate de

muncă temporară sau definitivă, în scop terapeutic şi pentru reintegrare familială, socială şi

profesională

TEMATICĂ

GENERALĂ

Terapia ocupaţională şi ergoterapia - metode kinetoterapeutice

Obiective şi efecte ale terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei

Terapia ocupaţională şi ergoterapia în afecţiunile psihice

Munca şi ergoterapia

Terapia ocupaţională şi ergoterapia în recuperarea vârstnicilor

Rolul, locul şi atribuţiile ergoterapeutului în activitatea de terapie ocupaţională şi ergoterapie

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Elemente practice de terapie ocupaţională şi ergoterapie

Organizarea atelierelor de terapie ocupaţională şi ergoterapie (vizite în instituţii de ocrotire,

medicale şi şcolare)

Condiţii ergonomice pentru diferite activităţi

Opţiuni privind activităţile

Reantrenarea la efort a persoanelor cu diferite handicapuri

METODE DE

PREDARE

Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire, medicale şi şcolare, lecţii practico-metodice pentru

persoane cu handicap, cu diferite afecţiuni

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bălteanu V. – Terapie ocupaţională şi ergoterapie, Ed. Technopress, Iaşi , 2004.

2. Mârza D. – Ergoterepie – note de curs, Ed. Univ. Bacău , 2000.

3. Grandjean E. – Principii de ergonomie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.

4. Popescu Al. Alexandru – Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Ed. Medicală, Bucurelti, 1986.

5. Journal D’Ergothérapie, Ed. Masson, Paris, 1994.



Forme Examen

Formula notei finale Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %




150

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI FARMACOLOGIE COD: ST3576


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 32 2 E ROMANA





FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

OBIECTIVE Însuşirea de către studenţi a legilor generale de acţiune a agenţilor farmacologici cu relaţiile

structură-acţiune şi cauză-efect ;

Pregătirea studenţilor pentru a aprecia efectele terapiei medicamentoase în corelaţie cu

procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;

TEMATICĂ

GENERALĂ Definiţia şi obiectul farmacologiei

Medicaţia generală, antiseptice şi dezinfectante, antibiotice şi chimioterapice, medicaţia

metabolică

Medicaţia cardiovasculară, a aparatului respirator, reumatologică

Medicatia neurologică şi psihotropă

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Protocolul terapeutic (doze, căi de administrare, durată);

Factorii care influenţează acţiunea medicamentelor în organism;

Importanţa medicaţiei energizante şi a vitaminoterapiei;

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni neurologice;

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare;

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni respiratorii;

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni reumatologice; METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. .Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,

2001.

2. Hagiu Bogdan-Alexandru – Farmacologie, Editura universitatii « Alexandru Ioan Cuza » Iasi

3. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.

4. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.


Criterii Prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate

Forme Notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, examen scris Formula

notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris



151

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIA DURERII COD: ST3583


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 62 3 E ROMANA





FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

OBIECTIVE însuşirea de către studenţi a cunostintelor privind acţiunea agenţilor farmacologici folositi pentru

tratarea durerii acute si cronice;

formarea studenţilor in scopul aprecierii efectelor acestei terapii medicamentoase în corelaţie cu

procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;

TEMATICĂ

GENERALĂ

Medicatia in durerea acuta si in durerea cronica

Durerea viscerala

Durerea de tip neuronal (anestezice generale şi locale, hipnotice, sedative şi tranchilizante,

antidepresive)

Durerea de tip vascular

Durerea din cancer

Durerea in bolile reumatismale (analgezice, antipiretice, antiinflamatoarele nesteroidiene)

Durerea postoperatorie

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antiinflamatoarelor nesteroidiene

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii opiaceelor

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anestezicelor locale si generale

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anxioliticelor

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii miorelaxantelor

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antispasticelor

Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii vasodilatatoarelor METODE DE PREDARE

Expunere, prezentarea de referate cu discutarea lor

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,

2001.

2. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.

3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998.

4. Proca E., Litarczec G. -Terapia pre- si postoperatorie a bolnavului chirurgical, Tratatul de

patologie chirurgicalã, Ed. Med., Buc., 1999.

5. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.


Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa

Forme referat in cadrul verificarii pe parcursul semestrului si examen scris in sesiune Formula notei

finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris



152

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII COD: ST3570


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 122 5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE

OBIECTIVE

Prezentarea noţiunilor de bază pe care trebuie să le cunoască un kinetoterapeut care lucrează cu

un bolnav respirator.

Prezentarea principalelor tipuri de boli respiratorii.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Corelaţii între poziţia corectă a corpului şi funcţionalitatea aparatului respirator.

Principalele mecanisme de apărare bronhopulmonare.

Simpome şi tulburări funcţionale.

Modalităţi de testare a pacienţilor respiratori.

Recuperarea medicală a bolnavilor cu disfuncţii ventilatorii obstructive sau restrictive precum şi

din cadrul celor mixte.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Tehnici de respiraţie corectă.

Posturi de relaxare şi facilitare a respiraţiei.

Drenajul bronşic asistat.

Reeducarea respiraţiei costale, diafragmatice, hemidiafragmatice

Procesul de recuperare al bolnavului respirator.

METODE DE

PREDARE



învăţarea prin cooperare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori Ed. Medicală, Bucureşti 1983.

2. Denis Lamboley – Respiră corect şi vei fi sănătos, Ed. Teora, 2001.

3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom 2001.


Criterii Participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere

Forme Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la






153

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ACTIVITĂŢI LUDICE PENTRU COPII CU DISABILITĂŢI COD: ST3533


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lect. univ. EMILIA RUGINĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ,

HANDBAL, FOTBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL, DIDACTICA EFS,

GIMNASTICA AEROBICĂ

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;

Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;

Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru

însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică a

copiilor cu disabilităţi, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;

Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul

activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Jocurile de mişcare şi

principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea jocurilor de mişcare; Metodica învăţării

jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie

fizică - adaptat; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare; Influenţa jocurilor de mişcare asupra

modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului; Contribuţia activităţilor ludice în

procesul de socializare a elevilor cu disabilităţi; Importanţa cunoaşterii particularităţilor morfo-

funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de

mişcare asupra acestora.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi; Însuşirea unor jocuri de mişcare care

cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare

pregătitoare pentru diferite ramuri de sport; Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie –

adaptate la elevii cu disabilităţi.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, activităţi pe grupuri, învăţare prin cooperare, jocul

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Chiriţă, Georgeta – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.

2. Gârleanu, I., Forţu, E. – Exerciţii şi jocuri pentru însuşirea elementelor atletice de către copiii de

vârstă şcolară, Rev. EFS, nr. 12/1969.

3. Ţicaliuc, Eugenia – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1979.

4. Fiedler, P. – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.

5. Rugină, Emilia – Activităţi ludice, curs editat în tehnologia ID, 1998.

EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice

Criterii Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi

completă a portofoliului metodic.

Forme

Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.

Portofoliul metodic (individual): caietul de lucrări practice + 1 proiect de

lecţie care să cuprindă doar jocurile specifice fiecărei verigi de lecţie.

Formula notei finale 50% participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic;

50%nota la proba de control.



154

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL COD: ST3587

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB- obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT Kinetoterapeut CRĂCIUN CAROLINA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


BAZALE TERETICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM; ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTEEAPIE; BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL LA PERSOANELE CU HANDICAP; KINETOTERAPIA ÎN DIFERITE AFECŢIUNI.

OBIECTIVE

La sfârşitul cursului practic absolvenţii vor fi capabili: Să utilizeze corect vocabularul tehnico-medical de bază şi specific profesiei de kinetoterapeut; Să deţină cunoştinţe şi deprinderi necesare alcătuirii programelor de recuperare în diverse afecţiuni; Aprofundarea cunoştinţelor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor; Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a indicatorilor de prognoză, precum şi a limitelor

de recuperare posibilă, în raport cu vârsta, sexul şi stadiul de evoluţie a bolii; Să cunoască modul de folosire a dispozitivelor, instalaţiilor şi a aparaturii specifice profesiei şi să

le utilizeze în mod corect; Să deţină noţiuni teoretice şi practice referitoare la materialele cu caracter medical utilizate în

această profesie; Să cunoască normele de tehnica securităţii muncii, precum şi prevenirea şi stingerea incendiilor.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice prin mijloacele kinetoterapiei; Corectarea deficienţelor fizice pe segmente (capului şi gâtului, umerilor, omoplaţilor şi ale

membrelor superioare şi inferioare); Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare, respiratorii, reumatologice, ortopedico-traumatice,

neurologice.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Examenul somatoscopic, examenul antropometric, depistarea şi corectarea atitudinilor deficitare globale ale corpului;

Corectarea deficienţelor coloanei vertebrale, deficienţele coloanei vertebrale în plan sagital: cifoze, lordoze, cifo-lordoze, spate cifotic, spate plan;

Deficienţele coloanei vertebrale în plan frontal: scoliozele în „C”, scolioza în „S”, scolioza profesională (congenitală, rahiitică, idiopatică, paralitică);

Capul şi gâtul înclinate înainte, capul şi gâtul înclinate lateral, capul şi gâtul înclinate într-o parte (torticolis);

Umeri deficienţi: ridicaţi sau căzuţi, duşi înainte sau înapoi, asimetria. Omoplaţi în „aripioare”; La nivelul genunchilor: genunchi „în varus”, „în valgum”(X), în flexie, în extensie; Tulburări funcţionale cardiovasculare. Reumatism poliarticular. Artroze. Paralizie. Pareze, atrofii

progresive, hemiplegii.

METODE DE

PREDARE

Explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, studiul de caz, expunerea.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Baciu, C. – Aparatul locomotor. Editura Medicală, Bucureşti, 1981.

2. Dumitru, D. – Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei vertebrale. Editura Sport-Turism,

Bucureşti, 1984.

3. Marcu, V. – Masaj şi kinetoterapie. Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1984.

4. Obraşcu, C. – Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciţii fizice. Editura Medicală,

Bucureşti, 1986.

EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la activităţile practice, cunoştinţe teoretice, abilităţi practice.

Criterii Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii, rezolvare de cazuri, să alcătuiască şi să aplice programe de exerciţii specifice diferitelor afecţiuni.

Forme Evaluare practică: studentul rezolvă problema practică + explicaţii teoretice. Formula notei

finale 50% evaluare curentă + 50% evaluare finală.



155

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU COD:ST 3588


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ



Prep. univ. drd. NECULĂEŞ MARIUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZOPATOLOGIE, KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI: NEUROLOGIE, ORTOPEDO-TRAUMATICE, RESPIRATORII, CARDIO-VASCULARE, GERIATRICE.

.

OBIECTIVE Pregătirea studenţilor în vederea aplicaţiilor kinetoterapeutice la domiciliul pacientului.

Efectuarea de activităţi voluntare în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale.


Aspecte genrale ale kinetoterapiei la domiciliu ăn ţara noastră şi în străinătate (aspecte

legislative şi organizatorice).

Planificarea activităţii de kinetoterapie (metodica alcătuirii planului general) şi a conceperii

programelor pentru diferite afecţiuni.

Metodica recuperării pacientului, evaluarea iniţială, intermediară, finală.

Noţiuni de igienă şi organizare a locului (spaţiului în care se desfăşoară activitatea) şi

realizarea cooperării cu pacientul şi familia acestuia

Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor cardiovasculare şi respiratorii la domiciliu.

Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor neurologice.

Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor reumatologice.

Aspecte metodice ale recuperării persoanelor în vârstă cu diferite afecţiuni asociate.

METODE DE PREDARE

Prelegeri, lecţii practico-metodice pentru tehnicile şi metodele predate (vizionare casete)


1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,


2. Fundaţia de îngrijiri comunitare – Serviciile de îngrijiri la domiciliu – Ghid de practică,

Editura Leal, Iaşi, 1998

3. Sbenghe Tudor – Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,

1996

4. Lozincă I, Heredes G – Kinetoterapia în afecţiunile cardiovasculare, Editura Universităţii din

Oradea, 1999

EVALUARE Condiţii Prezenţă la lucrări practice 100%

Criterii Participare activă la lecţiile practice

Forme Examen


Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %




156

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ORTOPEDO- TRAUMATICE COD: ST3662


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Kinetoterapeut GAŢU CARMEN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE

ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI, TEHNICI

ŞI METODE KINETOLOGICE

OBIECTIVE

Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei ortopedie şi traumatologie

Cunoaşterea tipurilor de boli şi tratarea lor prin kinetoterapie

Aplicarea metodelor specifice în recuperarea traumatismelor ortopedo-traumatice

Dobândirea de abilităţi în kinetoterapia specifică organizarea şi derularea activităţii în ortopedie

TEMATICĂ

GENERALĂ

Componente specializate ale sistemului osteo-articular

Procesul vindecării şi eşecul vindecării osoase

Consideraţii generale în chirurgia ortopedică

Elemente de patologie osoasă traumatică

Elemente de patologie osoasă netraumatic

Elemente de patologie articulară traumatică şi netraumatică

Principii de tratament în fracturi

Modalităţi de tratament conservator nechirurgical (ortopedic şi funcţional în fracturi)

Modalităţi de tratament chirurgical în fracturi

Sechelele fracturilor

Principii şi modalităţi de tratament chirurgical

Principii şi modalităţi moderne de tratament în ortopedie

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Tehnici de recuperare a mâinii

Recuperarea cotului pre şi post imobilizare

Recuperarea funcţională a umărului

Tehnici de recuperare a şoldului

Strategia de recuperare a genunchiului posttraumatic

Recuperarea funcţională a articulaţiilor şi musculaturii

Reeducarea mersului

Combaterea durerii

METODE DE

PREDARE

Prelegeri interactive, activităţi pe grupe, învăţarea prin cooperare, studiu de caz, explicaţia,

exerciţii cu diverse variante, simulare


1. Baciu, Cl.,- „ Aparatul locomotor”. 1981.

2. Botez, P.,- „Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor” ., 1986,

3. Botez, P.,- „Ortopedia”, 2001.

4. Floareş G., -„Traumatismele osteoarticulare”, 1979.

5. Ermeşan M., -„Actualităţi despre fracturi” , 1998.

EVALUARE Condiţii

50% prezenţă la cursuri

100% prezenţă la activităţile practice

Criterii Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii

Forme Evaluarea de parcurs , dezbateri

Formula notei finale 50% nota la seminar (colocviu) + 50% nota de la examenul final



157

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI ORTOPEDICO-TRAUMATICE) COD: ST3674


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 32 2 C+E ROMÂNĂ



Prof. univ. dr. GHIUARU RODICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANATOMIE, BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, ERGOFIZIOLOGIE

OBIECTIVE

Formarea deprinderilor şi tehnicilor specifice în practica kinetologică. Formarea priceperilor şi metode kinetoterapeutice în afecţiunile aparatului locomotor. Aplicarea şi alegerea metodelor specifice şi aplicarea lor în diferite afecţiuni din secţiile de ortopedie. Perfecţionarea cunoştinţelor de folosire a tehnicilor şi metodelor kinetoterapeutice. Aplicarea cunoştinţelor obţinute la cursurile teoretice.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Prezentare de caz – umărul posttraumatic. - recuperarea funcţională a umărului; particularităţi în recuperarea umărului.

Contuziile umărului – prezentare de caz, tehnici kinetice. Luxaţiile umărului–prezentare de caz, efecte fiziologice ale mobilizărilor asupra articulaţiei umărului. Fracturile umărului – prezentare de caz – tratament pre şi postoperator. Sindromul umăr-mână – principii şi obiective în recuperare. Paraliziile nervului circumflex – prezentare de caz – cause, tehnici specifice în recuperare. Paralizia nervului suprascapular – cause, riscuri în tratament, restantul funcţional. Cotul posttraumatic – recuperarea precoce funcţională – studio de caz. Recuperarea cotului după intervenţia chirurgicală şi suspendarea imobilizării. Recuperarea cotului după leziunile ţesuturilor moi. Entorsele cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament conservator şi kinetoterapia pentru

îndepărtarea redorii instalate. Luxaţiile cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament kinetic, asocierea cu fracturile cotului. Fracturile cotului – frecvenţa, tipuri de fracture, tehnici de recuperare pre şi postoperator. Paraliziile nervilor periferici – studiu de caz – metode de recuperare specifice. Mâna posttraumatică – prezentare de caz. Recuperarea leziunilor de tendon – cause, tehnici de recuperare. Recuperarea în redoarea.articulaţiilor mâinii (mâna rigidă). Recuperarea postoperatorie după retroctura Dupuytren. Prezentare de caz – sechele postfractură sau luxaţie. Şoldul posttraumatic – prezentare de cazuri. Igiena ortopedică a şoldului. Tehnici de recuperare în combaterea durerii, stabilitatea şoldului, mobilitatea şoldului. Luxaţii de şold – prezentare de caz – tehnici de recuperare. Fracturi de şold, prezentare de caz – tehnici de recuperare. Şoldul operat – tratament pre şi postoperator. Genunchiul posttraumatic–prezentarea celor mai frecvente leziuni (luxaţii, fracturi) genunchiul operat. Recuoerarea pe tipuri de leziuni. Piciorul posttraumatic – tipuri de leziuni (luxaţii, fracture, rupture ligamentare, paralizii,

algoneurodistrofie). METODE DE PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Bociu, Cl. – „Kinetoterapia pre şi postoperatorie”, Editura Sport – Turism, 1981

2. Cordun, M. – „Kinetologie medicală”, Bucureşti, 1999

3. Flora, D. „Tehnici de bază în kinetoterapie”, Oradea, 2002

4. Sghenghe, T. „Recuperarea medicală a sechelelor postraumatice ale membrelor”, Editura Medicală

5. Sghenghe, T. – „Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală, 1987

6. Kiss, I. – „Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală”, Editura Medicală, 1997.

EVALUARE Condiţii participarea activă la cel puţin jumătate dintre lucrarile practice

Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la lp., rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului

şi performanţa la examenul oral din sesiune



(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la

examenul oral din sesiune) : 4


158

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ELECTROTERAPIE COD: ST3691

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNĂ



Kinetoterapeut CULICEANU MARCEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


ANTOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK

OBIECTIVE

Disciplina îşi propune să lărgească sfera de cunoaştere a studenţilor în patologia beneficiară a electroterapiei, mijloacele şi metodele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile medicale.

Prezentarea schematică a formelor de curent electric, în ordine: galvanici, joasă, medie şi înaltă frecvenţă, terapia cu ultrasunete, fototerapia şi terapia prin impulsuri de joasă frecvenţă.

Efectuarea de stagii şi vizite în unităţi medicale, pentru demonstraţii practice cu aparatură de elctroterapie.

TEMATICĂ

GENERALĂ

1. Bazele fiziologice ale electroterapiei: 2. Curentul galvanic: 3. Curenţii de joasă frecvenţă: 4. Curenţi de medie frecvenţă: 5. Curenţi de înaltă frecvenţă: 6. Terapia cu ultrasunete: 7. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă:

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

acţiunile biologice ale curentului galvanic, efectele fiziologice ale curentului galvanic, ionoforeza şi disociaţia electrolitică, acţiunea biologică a curenţilor de joasă frecvenţă, efectele fiziologice ale curenţilor de joasă frecvenţă, tehnica aplicaţiilor curenţilor de joasă frecvebţă, terapia excitomotorie, acţiunea biologică a curenţilor de medie frecvenţă, efectele fiziologice ale curenţilor de medie frecvenţă, tehnica aplicării curenţilor de medie frecvenţă, acţiunea biologică a curenţilor de înaltă frecvenţă, efectele fiziologicce ale curenţilor de înaltă frecvenţă, tehnica aplicaţiilor curenţilor de înaltă frecvenţă, acţiunea biologica a ultrasunetelor, efectele fiziologice ale ultrasunetelor, tehnica aplicaţiilor ultrasonoterapiei, bazele fiziologice ale tratamentelor prescrise, modalităţi de aplicare a tratamentului, efectele calorice ale luminii, efectele terapeutice ale radiaţiilor infraroşii şi ultrasunete, efectele aplicaţiilor cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă (magnetodiaflux), indicaţii şi contraindicaţii.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare, seminarizate.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Rădulescu, A. – „Electroterapie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1993.

2. XXX – BTL „Ghid pentru electroterapie”, Bucureşti, 2000.


Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar

Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris Formula

notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.



159

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN STAŢIUNI BALNEARE COD: ST3675


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 2 28 62 3 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU-MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIE PENTRU BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE ŞI FIZIOTERAPIE,

BTMK, REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE

OBIECTIVE

Tratarea bolilor cu caracter acut şi ameliorarea lor

Crearea unui confort psihicsi anatomo-funcţional

Crearea unui ambient psihic între terapeut şi pacient

Conştientizarea actului terapeutic şi a igienei personale privind fiecare afecţiune diagnosticată

TEMATICĂ

GENERALĂ

Rolul trtamentului în staţiunile balneare

Prezentarea bazelor de tratament

Circuitul care se efectuează în cadrul unei cure balneare

Hidroterapia

Electroterapia

Masajul

Kinetoterapia

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Lucru practic în toate compartimentele descrise la cursuri

Testarea practică a studenţilor

Discuţii despre îmbunătăţirea procesului de recuperare şi reabilitatre în cadrul unei cure balneare

METODE DE PREDARE


1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie

2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie

3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie

4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu

5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare

6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie

EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă

Criterii Participare activă la dezbateri


Formula notei finale 50% participare activă 50% notare



160

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI PEDIATRICE COD: ST3678


NUMĂRUL

ORELOR PE

SĂPTĂMÂNĂ

TOTAL

ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 122 5 E ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Asist. kinetoterapeut pr. ROMAŞCU IOAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE B. T. M. K., FIZIOPATOLOGIE, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, KINETO ÎN

REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE ŞI NEUROLOGIE

OBIECTIVE

Familiarizarea cu tematica disciplinei

Însuşirea patologiei generale pediatrice

Întocmirea programelor de recuperare în patologia pediatrică

TEMATICĂ

GENERALĂ

Tratementul redorilor articulare posttraumatice

Kineto în leziunile traumatice obstretricale

Kinetoterapia în arsuri, torticolis, osteomielită

Kinetoterapia în boala perthes

Kinetoterapia în malformaţiile osteoarticulare la copil

Reeducarea neuromotorie infantilă

Kinetoterapia în bolile aparatului respirator 0-1 an

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Întocmirea programului de kinetoterapie în redorile articulare

Întocmirea programului de kinetoterapie în traumatismele obstretricale

Întocmirea programului recuperator în perthes

Program de kinetoterapie în piciorul strâmb congenital

Program de kinetoterapie în i.m.c.

Program de kinetoterapie în bolile respiratorii 0-1 an

METODE DE

PREDARE

Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, iconografii, radiografii

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Goţia, Dan, – Chirurgie şi ortopedie pediatrică, 1996.

2. Bratu, I. A.,- Gimnastică pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, Editura Ssport-

Turism, 1977.

3. Ionescu, A. N.,- Gimnastică medicală, Ed. All, 1994-reeditată.

4. Moţet, D., - Psihopedagogia recuperării handicapurilor motorii, Ed. Humanitas, 2001.

5. Baciu, Cl., - Anatomia funcţională a aparatului locomotor, Ed. Med., 1981.

6. Piaget, J., - Psihologia copilului, Ed. Bucureşti, 1975.

7. Zbenghie, T., - Kineziologie-ştiinţa mişcării, Ed. Med., 2002.

8. Mârza, D., - Metode speciale de masaj, Ed. Plumb, 1998.

EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă la lucrări practice

Criterii Participare activă în dezbateri pe marginea tematicii


Formula notei finale 50% participare activă; 50% nota de la examen



161

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI CARDIO-VASCULARE COD: ST3671


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

2 - - 1 42 108 5 M ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE FIZIOLOGIE GENERALĂ, ERGOFIZIOLOGIE, ANATOMIA OMULUI

OBIECTIVE Transmiterea de informaţii ştiinţifice actuale privind bazele morfofiziologice ale inimii şi vaselor sanguine

Evidenţierea substratului morfologic, biochimic, biofizic şi genetic al proceselor fiziologice normale şi patologice la nivelul cordului şi vaselor sanguine având în vedere că sistemul cardiovascular este o vastă biostructură moleculară în care materia, energia şi informaţia sunt suportul viabil al echilibrului între homeostazia morfologică şi cea funcţională;

Cunoaşterea mecanismelor de reglare neuro-umorală ale proceselor fiziologice şi importanţa acestora în asigurarea funcţionării normale a sistemului cardiovascular;

Evidenţierea modificărilor fiziologice la nivelul cordului şi al hemodinamicii în condiţii de efort, adaptarea organismului la efort

TEMATICĂ GENERALĂ

Importanţa studiului morfofiziologic al sistemului cardiovascular. Configuraţia inimii şi a sacului pericardic, Morfologia cavităţilor inimii şi compartimentele funcţionale ale acestora. Aparatul valvular. Macro şi microstructura miocardului. Fiziologia contracţiei miocardice. Sistemului excito-conductor al inimii. Proprietăţile morfo-funcţionale ale miocardului: excitabilitatea, ritmicitatea, conductibilitatea, contractilitatea, tonicitatea. Manifestări ale activităţii inimii şi înregistrarea potenţialelor de acţiune - electrocardiograma. Modificări ale potenţialului electric la efort şi în stări patologice. Structura arborelui vascular. Hemodinamica, viteza şi debitul sanguin, modificări ale acestora în timpul efortului fizic. Circulaţia în sistemul cu presiune ridicată. Circulaţia arterială, pulsul, presiunea arterială. Circulaţia în sistemul venos, presiunea venoasă. Circulaţia pulmonară.


Pregătirea bolnavului cardiopat în vederea adaptării la efortul fizic. Efortul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică; Metode de testare la efort a coronarienilor;recuperarea fizică a acestora; Recuperarea insuficienţei cardiace, a bolnavilor valvulari operaţi şi neoperaţi ; Recuperarea în arteriopatii sau în afecţiuni venoase precum şi recuperarea post transplant cardiac.

METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, explicaţia, activitate în grup,studiu de caz etc.


1. Lozincă.Izabela, Gina Heredea, 1999, Kinetoterapia în afecţiuni cardiovasculare 2. Bejan Leond, Făgărăşanu Dan, Emilia Bejan,1999, Bazele morfopatologice ale inimii în practica

medico-chirurgicală, Editura ALL, Bucureşti. 3. Chassignolle J.F., 2000, Infarctul în bolile cardiovasculare, prevenire şi tratament, Edit.

„Compania”, Bucureşti. 4. Ciofu E.,2002, Fiziologie generală, Edit. Univ. „Al.I.Cuza “ Iaşi.

EVALUARE Condiţii 50%prezenţa la curs 100% prezenţă la seminar -La examinarea orală – minim nota 5 la prezentarea referatului

Criterii Participarea activă şi argumentată la dezbateri şi discuţii pe tematica cursului şi a lucrărilor practice; realizarea originală şi completă a portofoliului.

Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu +evaluarea finală prin examen scris. -portofoliul metodic (individual): referat pe o temă care va fi stabilită de comun acord cu studentul

Formula notei finale 50% participarea la lucrările practice şi însuşirea tehnicilor de recuperare a bolnavilor + referat; 50% nota la examenul scris



162

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ABDOMINO-GINECOLOGICE COD: ST 3679


NUMĂRUL ORELOR PE



INDIVIDUALĂ*

NUMĂR DE

CREDITE


LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

1 1 - - 28 122 5 C ROMANA





ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

OBIECTIVE Informarea studenţilor cu privire la metodologiile kinetoterapeutice utilizate în timpul sarcinii şi

postpartum şi care au ca scop prevenirea sau tratarea unor complicaţii ale sarcinii şi ale naşterii ;

Prezentarea importanţei kinetoterapiei în tratamentul şi recuperarea în unele ginecopatii şi

afecţiuni abdominale;

TEMATICĂ

GENERALĂ

Kinetoterapia în timpul sarcinii;

Kinetoterapia postpartum ;

Kinetoterapia în sindromul algic pelvian şi incontinenţa urinară;

Kinetoterapia în tratarea constipaţiei, în cancere cu localizare abdomino-ginecologică şi în

prevenirea herniilor abdominale

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR

DE LABORATOR

Programe kinetice indicate în sarcină

Programe kinetice indicate în perioada lehuziei;

Programe kinetice indicate în sindromul algic pelvian,

Exerciţii indicate în incontinenţa urinară;

Exerciţii indicate în tratarea afecţiunilor produse prin slăbirea musculaturii abdominale;

Exerciţii pentru diafragm

Recuperarea în cancere abdomino-ginecologice; METODE DE PREDARE

Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora, studii de cazuri clinice

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Anna Selby - Gimnastica Pilates pentru gravide, 2003.

2. American College of Obstetricians and Gynecologists – Exercises during pregnancy and the

postpartum period, ACOG Tehnichal Bulletin, vol. 189, Febr 1994.

3. Grosse D., Sengler J., Jurascheak F. – Incontinence urinaire et kinésitherapie post-partum.

Kinésitherapie Scientifique, Paris, 1992.

4. Ionescu A. N. – Gimnastica medicală, ALL, Bucureşti, 1994.


Criterii prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate

Forme notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, lucrare scrisă finală

Formula

notei finale

50% media notelor obţinute la seminarii, 50% nota obţinută la lucrarea scrisă



163

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI ORTEZARE-PROTEZARE COD: ST3677


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

TITULARUL

DISCIPLNEI


Lector univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE

OBIECTIVE

dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;

abilitarea în utilizarea corectă a noţiunilor ştiinţifice specifice disciplinei; analiza cazurilor patologice care

necesită ortezare sau protezare, efectele terapeutice, modul de acţiune şi ortezele sau protezele ideale

necesare; aspecte constructiv – funcţionale ale ortezelor şi protezelor; compararea parametrilor biomecanici

funcţionali ai omului sănătos cu ai omului cu dizabilităţi temporare sau permanente ce foloseşte o orteză

sau proteză; gradul de reabilitare a deficienţelor neuro-motorii prin intermediul ortezelor şi protezelor;

formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Introducere în ortezare-protezare: obiectul de studiu ,terminologie.

Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale ortezelor: clasificarea ortezelor, principii

funcţionale, materiale folosite în construcţia ortezelor, deficienţe care necesită ortezare, orteze

ale membrului inferior, orteze ale membrului superior, orteze ale coloanei vertebrale.

Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale protezelor: clasificarea protezelor; aspecte

biomecanice ale amputaţiei; acţionare, control, reglare la protezele modulare; proteze ale

membrului inferior; proteze ale membrului superior; proteze speciale.

Aspecte ale biomecanicii mersului normal şi cu handicap: mersul normal, anomaliile mersului

cu proteză, mijloace de corecţie a mersului cu proteză.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Măsurători antropometrice.

Analiza constructiv-funcţională şi structurală a unor proteze.

Analiza pe calculator a contactului bont-manşon de proteză.

Realizarea negativului pentru mulajul de bont.

Analiza mersului uman.

Analiza tehnologiei de realizare a unei proteze.

METODE DE

PREDARE

Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele

moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Budescu,E., Protezarea membrului inferior, Editura Tehnopress, Iaşi, 2006.

2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,

Canada, 2002.

3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.

EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs

Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări

Forme colocviu

Formula notei finale 60 % evaluare colocviu +40 % nota finală lucrări



164

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ ŞI PRIM AJUTOR COD: ST3605


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

1 - - 1 28 47 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI


Prof. dr. univ. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA ŞI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA

OBIECTIVE

Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.

Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.

Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.

Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei.

Igiena alimentaţiei.

Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.

Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului.

Igiena bazelor sportive deschise şi închise. Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului.

Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare. Igiena sportului la juniori şi seniori.

Modalităţile de adaptare ale organismului la efortul fizic.

Oboseala musculara, fizică şi nervoasă.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific. Familiarizarea cu manevrele care se

impun în situaţiile specialie. Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe,

prevenire. Resuscitarea cardiovasculară. Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile. Hemostaza.

METODE DE

PREDARE



învăţarea prin cooperare

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982

2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002

3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical in EFS, Ed. Tehnopress 2005


Criterii Participarea activaăla seminarii, realizarea unui proiect la alegere

Forme Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la






165

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS

OBIECTIVE

Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului

Însuşirea noţiunilor de regulament

Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul începătorilor

Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului

TEMATICĂ

GENERALĂ

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

I. Aspecte generale ale jocului de tenis:

- suprafeţe de joc, materiale de joc.

II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică

III. Tehnica jocului de tenis:

- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii;

lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe partea

stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele mâini;

serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare; smeciul.

IV. Tactica jocului de tenis

tactica jocului de simplu:

- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor;

situaţii tactice speciale

tactica jocului de dublu.

METODE DE

PREDARE


BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.

2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.

3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.

4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.

EVALUARE Condiţii




Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp






166

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: ST3628


NUMĂRUL

ORELOR PE


SEMESTRU

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


LIMBA DE

PREDARE

C S L Pr.

- - - 1 14 61 2,5 P; C ROMÂNA

TITULARUL

DISCIPLNEI



DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE GIMNASTICĂ, ATLETISM, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI

SPORTIV

OBIECTIVE

Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a

activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;

Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;

Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;

Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.

TEMATICĂ

GENERALĂ

Scurt istoric al jocului de Badminton;

Noţiuni de regulament;

Tehnica în jocului de badminton;

Tactica în jocul de Badminton;

Antrenamentul în Badminton;

Realizarea tablourilor de concurs.

TEMATICA

SEMINARIILOR/

LUCRĂRILOR DE

LABORATOR

Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală;

pentru deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul);

Lovitura de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de

învăţare a loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi

procedeelor tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători;

Jocul de simplu; Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt;

METODE DE

PREDARE

Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.

BIBLIOGRAFIE

OBLIGATORIE

(SELECTIV)

1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.

2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.

3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.

4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.

5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.


Criterii


adecvat;

Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă. obţinerea minim a nota

5 la verificările pe parcurs

Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Colocviu;

Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs + 50%colocviu



167

În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,

poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60

credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi

de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a

urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.

Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii

de la specializarea „kinetoterapie şi motricitate specială” care optează pentru

specializarea complementară „educaţie fizică şi sportivă” sunt precizate în planul de

învăţământ de la pagina nr. 168.

Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în

cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va

face la sfârşitul anului II de studiu.

Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de

120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la

specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.

O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare

facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.

Programele analitice ale disciplinelor cuprinse în planurile de învăţământ valabile

pentru specializările complementare pot fi consultate la prezentarea lor în cadrul

specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.

Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din

Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din

„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în aceast

sens.

STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU

UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE

CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE

CAUZĂ!

DISCIPLINELE OFERITE PENTRU

TRASEUL COMPLEMENTAR

Specializare comlementară: plan de învăţământ

cu oferta de 60 credite de la specializarea

„EEdduuccaaţţiiee ffiizziiccăă şşii ssppoorrttiivvăă””

168

UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Specializarea complementară: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ Forma de învăţământ: ZI şi IFR Se aplică în anul univ. 2011-2012

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE

TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ Anul de studiu: III – specializare complementară

DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)

Nr. crt. Denumirea disciplinei

Codul disciplinei




C S L C S L

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)

I. Discipline fundamentale 1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - - II. Discipline domeniu de licenţă

2.

Biomecanică şi elemente de profilaxie medicală în educaţie fizică şi sport:

Biomecanica ST 2402 - - - - - 1 1 - 2 5 E

Igienă, prim ajutor şi control medical ST 2405 - - - - - 2 1 - 3

3. Discipline de bază individuale Atletismul în şcoală SP 2303 2 - 2 3

5 E - - - - -

Gimnastica în şcoală SP 2305 2 - 2 2 - - - - -

4. Discipline de bază colective: Baschet: bazele tehnicii şi tacticii ST 2310 - - 2 3

5 Vp - - - - -

Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii SP 2310 - - 2 2 - - - - -

5. Discipline de bază colective: Baschetul în şcoală ST 2410 - - - - - 2 - 2 2

5 E Fotbalul în şcoală SP 2410 - - - - - 2 - 2 3

6.

Discipline nautice: Înot: metodica învăţării ST 2411 - - - - - 2 - 2 3

5 E Practică înot-vâslit ST 2413 - - - - - - - 30

ore 2

Dis

cip

lin

e o

pţi

on

ale

(D

O)


7.

Opţional I

Expresie corporală (1-2): Dans sportiv Dans folcloric

Sporturi de luptă (1-2): Judo Instruire în arte marţiale

SP 2322 SP 2325

ST 2327 ST 2335

- - 1 2,5

5 C

- - - - -

Opţional II

- - 1 2,5 - - - - -

8.

Opţional III

Sporturi adaptate: Fotbal-tenis Streetball Volley-beach Rugby-redus

SP 2444 ST 2438 ST 2438 ST 2437

- - - - - - - 1 2,5 5 C

Opţional IV

- - - - - - - 1 2,5


20 2E 1C

1Vp

9 2 9 20

3E 1C ore conven-

ţionale 12 1 10 18 2 9

DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)

Dis

cip

lin

e im

pu

se (

DI)


9. Gimnastica ritmică SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -

10.

Org. şi coregrafia spectacolului şcolar:

Organizarea de competiţii sportive şcolare SP 3619 - - - - - 1 1 - 3 5 C

Elem. de coregrafie a spectacolului şcolar SP 3672 - - - - - 1 - 1 2

11. Organizarea timpului liber şi a activităţilor sportiv-recreative

SP 3674 - - - - - 1 - 1 5 C

12.

U.I. Management în E.F.S.

Management şi marketing în efs ST 3534 1 1 - 3 5 E

- - - - -

Amenajarea şi administrarea bazelor sportive şcolare SP 3520 1 - 1 2 - - - - -


10 2E 3 1 2

10 2C ore conv. 6 1 3 6 1 2

TOTAL GENERAL

12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ore fizice 9 2 13 30

4E 1C

1Vp

12 3 11 30

3E 3C ore conven-

ţionale 18 2 13 24 3 11

169

La baza elaborării acestui Ghid au stat următoarele documente:

1. Regulamentul privind activitatea didactică a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi;

2. Legea învăţământului nr. 84/ 1995 - republicată;

3. Hotărârea Senatului Universităţi „Al.I.Cuza”, nr. 4/ 28.09.1998 privind criteriile

specifice de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru

studenţii de la cursurile de zi;

4. Regulamentul de repartizare a biletelor de tabără în perioada vacanţelor de

vară;

5. Informaţiile furnizate de secretariatele facultăţilor din componenţa Universităţii

„Al. I. Cuza” Iaşi.

I. UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi este cea mai veche universitate din ţară. A fost

înfiinţată în anul 1860 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume cu

cinste îl poartă.

Prin facultăţile componente, în cadrul Universităţii sunt formaţi specialişti cu

pregătire superioară pentru diferite domenii de activitate.

Conducerea activităţii este asigurată de :

Rector: prof. dr. VASILE IŞAN

Prorector Programe Preuniversitare şi de Licenţă: prof. dr. Sălăvăstru Constantin

Prorector Programe Masterat şi Doctorat: prof. dr. Gheorghe Iacob

Prorector Relaţii Internaţionale: prof. dr. Luchian Henri

Prorector Cercetare Inovare: prof. dr. Popa Gheorghe

Prorector Dezvoltare Instituţională: prof. dr. pr. Popa Gheorghe

Prorector Servicii Studenţeşti şi Absolvenţi: prof. dr. Carmen Creţu

Cancelar: prof. dr. Cătălin Tănase

Director General Administrativ: ing. Bogdan-Eduard Pleşcan

Secretar şef: Ceică Oana

Informaţii universitate:

Adresă: Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi

Telefon: 0232-201010

Fax: 0232-201201

Site Web: http://www.uaic.ro

INFORMAŢII GENERALE PENTRU STUDENŢI

http://www.uaic.ro/

170

Cele mai importante aspecte şi hotărâri privind activitatea academică din

Universitate se analizează şi se decid în cadrul Senatului Universităţii, Biroului

Senatului şi Colegiului Academic.

Senatul

Senatul este format din cadre didactice şi studenţi; se constituie conform

metodologiei de alegere prevăzută de Carta Universitară. Reprezentanţii studenţilor în

Senatul Universităţii sunt aleşi de Consiliile facultăţilor, la propunerea studenţilor, în

concordanţă cu prevederile Legii Învăţământului.

Biroul Senatului

Biroul Senatului este format din rector, prorectori, cancelarul general, directorul

general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. Biroul Senatului este organismul

executiv al administraţiei academice care aplică hotărârile Senatului.

Colegiul Academic

Colegiul Academic este un organism format din membrii Biroului Senatului,

decanii facultăţilor, directorii de departamente şi colegii, directorul general

administrativ şi secretarul şef al universităţii.

Rectorul

Rectorul conduce întreaga activitate academică şi administrativă din universitate.

Este preşedintele Senatului, conduce activitatea Biroului Senatului şi a Colegiului

Academic. Reprezintă universitatea în toate relaţiile sale externe.

Prorectorii

Prorectorii îndeplinesc acele funcţii care le sunt delegate de către rector, prin

ordin scris sau care sunt decise de Senat.

Directorul General Administrativ

Directorul General Administrativ are responsabilitatea totală în ceea ce priveşte

eficienţa tuturor compartimentelor administrative. În calitate de membru al Biroului

Senatului Universităţii, el contribuie la managementul strategic şi cotidian al

universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea responsabililor compartimentelor

administrative.

Facultatea reprezintă unitatea funcţională, cuprinzând personal didactic, studenţi

şi personal de secretariat şi administrativ; este formată din specializări, departamente,

laboratoare şi unităţi de cercetare.

Este condusă de Consiliul facultăţii.

Consiliul Facultăţii

Consiliul Facultăţii defineşte strategia de dezvoltare a facultăţii, elaborează

planurile de învăţământ ale facultăţii, propune numărul de studenţi pe specializări şi

forme de învăţământ, aprobă disciplinele pentru licenţă, studii de masterat şi doctorat,

validează directorii de departament, fixează efectivul de burse pe specializări în limitele

fondurilor alocate. Este format din reprezentanţii Departamentelor şi studenţilor, aceştia

din urmă fiind aleşi de către colegii lor conform Legii Învăţământului.

171

Biroul Consiliului Facultăţii

Biroul Consiliului Facultăţii este organismul executiv al Consiliului facultăţii,

format din decan, prodecani, cancelarul facultăţii şi reprezentantul studenţilor şi

coordonează activităţile curente ale facultăţii.

Decanul

Decanul este ales de Consiliul facultăţii; coordonează activitatea Biroului

Consiliului pentru aplicarea hotărârilor luate şi este preşedinte al Consiliului facultăţii.

Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi cercetare din facultate.

Prodecanii

Prodecanii răspund de domeniile de activitate ale facultăţii, care le sunt

repartizate şi asigură conducerea curentă în diferite domenii, potrivit competenţelor

acordate de Consiliul facultăţii.

Administratorul Şef

Administratorul Şef are responsabilitatea funcţionării eficiente a administraţiei

facultăţii. În calitate de membru al Consiliului facultăţii, contribuie la managementul

cotidian al facultăţii, în deplină concordanţă cu planul strategic de dezvoltare a

universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea personalului administrativ de la

nivelul facultăţii.

Universitatea „Al. I.Cuza” Iaşi cuprinde 15 facultăţi:

FACULTATEA DE BIOLOGIE

Bulevardul Carol, nr. 20, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE CHIMIE

Bulevardul Carol I,nr.11, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE DREPT

Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Bulevardul Carol I, nr.20, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Str. Toma Cozma, nr. 3, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE FILOSOFIE

Bulevardul Carol I, Nr.11, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE FIZICĂ

Bulevardul Carol I, Nr. 11, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE

Bulevardul Carol I, nr. 20 A, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE INFORMATICĂ

Str. General Berthelot, nr. 16, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE ISTORIE

Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE LITERE


172

FACULTATEA DE MATEMATICĂ


FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Str. Toma Cozma, nr.3, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

Str. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 45, 6600, Iaşi

FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO CATOLICA


II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENTULUI

În perioada şcolarizării, studenţii au următoarele drepturi specifice:

1. să beneficieze de gratuitatea învăţământului, conform Legii învăţământului nr. 84/

1995, cu completările şi nuanţările ulterioare, pe durata studiilor universitare

prevăzute pentru specializarea dată, pentru toate activităţile din planul de

învăţământ, cu excepţia situaţiilor menţionate în art. 58 din Legea învăţământului

(„...depăşirea duratei de şcolarizare prevăzută de lege, admiteri, înmatriculări,

reînmatriculări, repetarea examenelor şi altor forme de verificare care depăşesc

planurile de învăţământ”);

2. să urmeze concomitent două specializări, din care doar una la Universitatea

„Al.I.Cuza” Iaşi, cealaltă la altă instituţie de învăţământ superior din centrul

universitar Iaşi, sau din ţară (deoarece în momentul întocmirii ghidului de studii

acest aspect nu era încă definitivat la nivelul conducerii Universităţii, studenţii

aflaţi în această situaţie sunt sfătuiţi să se informeze ulterior);

3. să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură,

bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către universitate pentru

pregătirea profesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive;

4. să opteze pentru o anumită serie de predare, în cazul în care organizarea

procesului didactic permite acest lucru;

5. să aleagă, conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline

opţionale şi facultative pe care să le studieze;

6. să solicite cadrelor didactice în cadrul orelor de curs, seminar, lucrări aplicative

sau consultaţii, clarificarea problemelor din cadrul programelor analitice ale

disciplinei;

7. să urmeze la cerere, în condiţiile art. 58 din Legea învăţământului şi alte cursuri

decât cele prevăzute în planul de învăţământ pentru specializarea respectivă;

8. să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor

literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară;

9. să primească burse de merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de

sprijin material în conformitate cu normele legale şi regulamentele Universităţii;

10. să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită;

11. să ia masa la cantina Universităţii şi să fie cazaţi la cămin, în limita locurilor

disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor;

12. să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările

practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii;

173

13. să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni

balneoclimaterice sau pentru odihnă, în taberele studenţeşti, în limita locurilor

disponibile (vezi cap. VII);

14. să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită de „Centrul de Informare Profesională,

Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO)” din cadrul Universităţii prin consilierii

de specialitate;

15. să aleagă şi să fie ales, ca reprezentant al studenţilor, în Consiliul facultăţii şi

Senatul Universităţii;

16. să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi

străinătate (vezi Regulamentul de activitate didactică);

17. să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de Senat,

la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate;

18. să folosească poşta electronică numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu

alte probleme ale procesului de învăţământ;

19. să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale Universităţii (de exemplu:

participarea la sesiunile ştiinţifice, proiecte de cercetare).

Pe lângă drepturile enumerate mai sus, în funcţie de reglementările stabilite între

ministerele de resort, studenţii de la cursurile de zi beneficiază de o reducere de 50%

pentru transportul CFR pe trenurile personale cât şi de o reducere de 50% pe trenurile

accelerat în limita unui număr de 12 călătorii dus-întors (se reglementează anual). De

asemenea, studenţii de la cursurile de zi mai beneficiază de o reducere de 50% pentru

transportul în comun sau cel auto extern (autobuz, microbuz) pe ruta Iaşi-localitatea de

domociliu, în valoare totală de 60 RON/lună (se reglementează anual). Din această

sumă totală se decontează studentului 50% (30 RON).

Pentru performanţe deosebite obţinute în activitatea profesională şi ştiinţifică, studenţii pot fi recompensaţi prin: diplome de merit, premii anuale sau ocazionale, burse

speciale şi prin alte forme. Acordarea recompenselor se hotărăşte de către Consiliile

facultăţilor, din fondurile proprii, realizate în regim de autofinanţare în conformitate cu

reglementările legale.

Studenţii au următoarele îndatoriri specifice:

1. să îndeplinească toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţământ şi

programelor analitice ale disciplinelor;

2. să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu

regulamentele proprii ale Universităţii;

3. să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ,

cămine, cantine etc., să le întreţină şi să le păstreze în bună stare. Prejudiciile

constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform

procedurii legale, de la cei care le-au produs (vezi Regulamentul de cazare în

cămin); 4. să achite taxele stabilite în baza art. 58 din Legea învăţământului nr. 84/ 1995, cu

modificările şi completările ulterioare, pentru: înmatriculări şi reînmatriculări; susţinerea unui examen neinclus în planul de învăţământ la anul de studiu respectiv; repetarea susţinerii examenului de licenţă sau de absolvire; activităţi didactice suplimentare; continuarea studiilor după durata stabilită prin planul de învăţământ pentru specializarea respectivă.

174

Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor prezentate mai sus atrage de la sine atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) ridicarea bursei pe o perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; d) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile minimale; e) cea care vizează exmatricularea din universitate. Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de Consiliul facultăţii, iar cea de la punctul e), de către Rector, la propunerea Consiliului facultăţii. Sancţiunea aplicată în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea abaterilor şi de condiţiile în care au fost săvârşite, poate fi contestată, în termenul legal de 30 zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.

În situaţiile litigioase (conflicte interpersonale, comportament indecent, agresare fizică şi verbală, hărţuire sexuală) privind relaţiile dintre cadre didactice, studenţi sau dintre studenţi şi cadre didactice, atât studenţii, cât şi cadrele didactice se pot adresa Colegiului de Onoare al Universităţii.

În apărarea drepturilor specifice, studenţii se pot adresa, prin petiţie, organelor de conducere ale facultăţii sau Universităţii, apelând pentru ajutor si la reprezentanţii lor. Pentru mai multe informaţii se pot adresa Biroului Informativ al Studenţilor, căminul Gaudeamus, complexul studenţesc Codrescu.

Studenţii Universităţii îşi pot alege reprezentanţi în forurile de conducere ale Facultăţilor şi Universităţii, reprezentanţi care au datoria de a le apăra drepturile şi de a-i informa, precum şi de a optimiza raporturile studenţilor cu celelalte structuri din Universitate.

În Consiliul fiecărei Facultăţi studenţii sunt reprezentaţi de un număr de studenţi, care este diferit de la o facultate la alta, proporţional cu numărul de studenţi. Dintre studenţii din Consiliu, unul (sau mai mulţi) dintre ei reprezintă studenţii Facultăţii în Senatul Universităţii.

În Senatul Universităţii sunt 19 studenţi , care au un reprezentant în Biroul Senat al Universităţii (studentul/a urmează a fi ales după începerea anului universitar).

De asemenea, există un Consiliu Administrativ pe probleme social-studenţeşti, format din reprezentanţi ai Direcţiei pentru Probleme Social-Studenteşti, şefii de complex, aleşi dintre studenţii şefi de cămin din fiecare complex, administratorii de complex, doi studenţi din Senat, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti legal constituite pe lângă Universitate şi Directorul General Administrativ.

III. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE

Principiile ECTS sunt următoarele: transparenţa informaţiilor privind programele

de studii, acordul mutual între universităţile partenere, recunoaşterea integrală a

perioadelor de studii efectuate în străinătate, flexibilitatea programelor de studii,

recunoaşterea diversităţii, recunoaşterea dreptului de opţiune, încrederea reciprocă,

stabilirea coordonatorilor sistemului, alocarea creditelor pe discipline, elaborarea

documentaţiei, realizarea acordurilor de cooperare în vederea asigurării mobilităţii

studenţilor.

Câteva reguli

Creditele măsoară volumul normal de muncă pretins studentului/ studentei, sub

toate formele (participarea la cursuri, seminarii şi laboratoare, studiul individual,

proiecte, examene, activităţi practice). Creditele nu măsoară munca profesorului

175

(instruirea) ci pe cea a studentului (învăţarea). Creditele sunt alocate disciplinelor de

studiu şi sunt câştigate integral de student prin promovarea disciplinelor respective.

Creditele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note şi de aceea ele nu au scopul de a

măsura calitatea învăţării.

Cât reprezintă un credit? Volumul de activitate cuantificat printr-un credit se

calculează astfel: un semestru cu 14 săptămâni de frecvenţă şi trei săptămâni de

examene are 816 ore de activitate, calculate cu 6 zile/ săptămână şi 8 ore/zi de muncă.

Din relaţia 816 ore × 30 credite, rezultă că un credit echivalează cu aproximativ 27 de

ore ale studentului (cursuri, seminarii şi laboratoare, studiu individual, proiecte,

examene, activităţi practice).

Studenţii din toţi anii de studiu se pot prezenta atât la examene/colocvii cât şi la

reexaminări la fiecare disciplină, de cel mult 2 ori gratuit, conform planului de

învăţământ.

Pot beneficia de reexaminări pentru acumularea punctelor numai studenţii care au

promovat toate examenele prevăzute în planul de învăţământ la momentul prezentării

cererii de reexaminare. Aceste reexaminări sunt gratuite, cu excepţia cazului în care

studentul s-a prezentat deja de două ori la examen. Numărul reexaminărilor pentru

mărirea notei, într-un an universitar, este de maxim două. Rezultatul reexaminării nu

poate conduce la scăderea notei obţinută anterior. În urma reexaminării pentru

mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota este mai mare decât

cea anterioară şi se concretizează în nota dată de comisia de examinare.

Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au obţinut

cel puţin nota 5 la toate disciplinele obligatorii şi au acumulat numărul de credite şi de

puncte prevăzute în planul de învăţământ.

IV. STRUCTURA STUDIILOR UNIVERSITARE

Art. 4. Activitatea didactică în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi este organizată pe

cicluri de studii universitare în conformitate cu Legea 288/2004:

a) studii universitare de licenţă (3 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor

inginereşti);

b) studii universitare de masterat (2 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor

inginereşti unde durata este de 1 -2 ani);

c) studii universitare de doctorat (3 ani).

Art. 5. Studiile universitare de licenţă corespund unui număr de 180 de credite

(licenţă 3 ani), respectiv 240 de credite (licenţă 4 ani), conform Sistemului European de

Credite de Studiu Transferabile ECTS (Legea 288, art.4, al.1).

Art. 6. Activitatea didactică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este

organizată pe domenii de studiu şi specializări. La Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Iaşi domeniul de studiu de licenţă este denumit „educaţie fizică şi sport” cu două

specializări: educaţie fizică şi sportivă şi kinetoterapie şi motricitate specială.

Art. 7. Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale,

însumând 60 de credite, şi cunoştinţe şi competenţe de specialitate, însumând 120 de

credite. Lor li se pot adăugă, la cerere, alte 30 de credite, obţinute în perioada studiilor

universitare de licenţă, pentru modulul I de pregătire psihopedagogică. Pentru studenţii în

176

drept şi inginerie se adaugă alte 60 de credite, fie pentru cunoştinţe şi competenţe

generale, fie de specialitate.

Art. 8. „Domeniul de studiu cuprinde una sau mai multe specializări universitare”

(OMEC nr. 3545/2005, art.1, al.3). La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” domeniul de

studiu al studentului cuprinde una sau două specializări universitare, învăţământul fiind

centrat pe student (OMEC 3235/2005, art.10).

Art. 9. „Specializările sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi

competenţele definitorii pentru un domeniu de studiu” (OMEC 3235/2005, art.1, al. 4).

La UAIC, modalităţile alternative constau în lăsarea la latitudinea studentului a celor

două posibilităţi ale alternativei: specializarea din domeniul de licenţă sau specializarea

complementară domeniului de licenţă.

Art. 10. Dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă aceasta va

avea 120 de credite, iar dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă şi

una complementară fiecare va avea câte 60 de credite.

Art. 11. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la sfârşitul semestrului al II- lea

din anul II, studentul poate să aleagă liber, printr-o cerere adresată decanului facultăţii la

care este înmatriculat, o a doua specializare, complementară celei principale. În acest

scop, facultăţile vor anunţa, înaintea sesiunii de admitere, cele 12 discipline (60 de

credite) care vor forma cea de a doua specializare (specializarea complementară). Ele se

regăsesc în totalitate printre disciplinele unei specializări principale de licenţă.

Art. 12. În cazul în care studentul nu optează pentru o specializare complementară,

acesta va acumula 120 de credite ale celor 24 de discipline ce definesc specializarea

domeniului de licenţă.

Art. 13. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” un student nu poate să urmeze

două specializări de licenţă în acelaşi timp. Studentul care doreşte să urmeze a doua

specializare de licenţă, poate să o facă după încheierea studiilor la prima specializare.

Art. 14. Studiile universitare de masterat şi doctorat la Universitatea „Alexandru

Ioan Cuza” sunt reglementate prin regulamente proprii.

V. ADMITEREA

Art. 21. Admiterea în învăţământul superior la Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi se organizează pe domenii sau grupe de domenii de studiu.

Art. 22. Admiterea candidaţilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se face

prin concurs, în limita cifrei de şcolarizare propusă de Senat şi aprobată prin hotărâre de

guvern, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 23. Locurile alocate pentru admitere sunt:

a) locuri finanţate de la bugetul de stat;

b) locuri finanţate din taxe şi alte surse extrabugetare.

Art. 24. Admiterea la studii universitare de licenţă (zi, ID, FR, seral), se

desfăşoară în conformitate cu metodologia elaborată în baza ordinului ministrului

privind organizarea admiterii în învăţământul superior.

Art. 25. Metodologia de admitere este elaborată şi aprobată de către Senatul

Universităţii în cel mult o lună calendaristică de la data apariţiei ordinului ministrului

privind admiterea în învăţământul superior.

177

Art. 26. Admiterea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se derulează numai

pentru specializările acreditate sau autorizate provizoriu care sunt cuprinse într-o

hotărâre de guvern anterioară începerii admiterii.

VI. ÎNMATRICULAREA CANDIDAŢILOR

Art. 27. Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de

admitere se face prin decizia Rectorului Universităţii.

Art. 28. Un candidat admis poate fi înmatriculat şi în anii 2, sau 3 dacă a

promovat anii anteriori, aplicându-se sistemul de credite transferabile.

Art. 29. Un student înmatriculat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este

obligat să se înscrie la cursuri înaintea începerii fiecărui semestru universitar. Cererea

de înscriere, anexă la contractul de studii, trebuie să cuprindă disciplinele pe care

studentul le va urma şi examenele la care se va prezenta în semestrul respectiv.

Art. 30. Taxele de studiu se achită astfel:

a) 50 % din taxă în primele 15 zile calendaristice ale semestrului;

b) 50% din taxă până cu 10 zile calendaristice înaintea începerii sesiunii.

VII. RETRAGEREA DE LA STUDII

Art. 31. Retragerea de la studii se face la cerere. În acest caz taxa achitată se

restituie astfel: a) dacă cererea de retragere a fost depusă înainte de începerea semestrului, taxa

se restituie integral; b) dacă cererea de retragere a fost depusă în primele 15 zile lucrătoare de la

începerea semestrului, studentului i se restituie 90% din taxă; c) dacă cererea de retragere a fost depusă în 30 de zile lucrătoare de la începerea

semestrului, studentului i se va reţine 50% din taxă. d) dacă cererea este depusă după 30 de zile de la începerea semestrului, taxa de

şcolarizare nu se mai restituie. Art. 32. Drepturile şi obligaţiile candidatului declarat admis şi înmatriculat la

Universitatea „Al.I.Cuza” sunt stabilite prin contractul de studii şi alte contracte semnate între părţi la începutul anului universitar.

VIII. EXMATRICULAREA

Art. 33. Exmatricularea are loc dacă studentul se află în una din următoarele

situaţii:

a) studentul nu a promovat o disciplină deşi s-a prezentat de două ori la evaluarea

finală, la reînmatriculare, studentul va achita taxa de reînmatriculare (200

RON), care acoperă evaluarea la disciplina/disciplinele pe care nu le-a

promovat;

b) studentul nu a promovat o disciplină în două semestre consecutive;

c) studentul nu a achitat taxele şcolare în termenele stabilite;

d) studentul a fost dovedit că a încercat să promoveze examenele prin fraudă;

e) studentul nu s-a înscris la cursuri înaintea începerii semestrului;

178

f) studentul a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară.

Procedura de exmatriculare se declanşează la propunerea biroului consiliului facultăţii şi

se finalizează prin decizia Biroului Senatului.

IX. REÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR

Art. 34. Reînmatricularea studenţilor se poate efectua numai la începutul

fiecărui semestru, într-o perioadă determinată, stabilită de Senatul Universităţii.

Art. 35. Reînmatricularea studenţilor se realizează astfel:

a) un student exmatriculat care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de

şcolarizare parcurşi, va fi reînmatriculat într-un an de studiu superior celui din

care a fost exmatriculat. El va achita taxa anului în care este reînmatriculat şi

taxa pentru disciplinele nepromovate anterior;

b) un student exmatriculat care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe

întreaga perioadă de şcolarizare parcursă va fi reînmatriculat în acelaşi an de

studiu din care a fost exmatriculat. Studentul aflat în situaţia de

reînmatriculare în acelaşi an de studii are obligaţia de a achita taxele pentru

disciplinele la care se înscrie în anul respectiv.

c) studenţii exmatriculaţi pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun

aceloraşi exigenţe de la punctele a) şi b) după parcurgerea procedurilor de

reînmatriculare.

d) studenţii exmatriculaţi pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la

disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculaţi la Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza”.

X. ÎNTRERUPEREA STUDIILOR

Art. 36. Întreruperea studiilor se poate realiza la cererea motivată a studentului,

fiind aprobată de către conducerea facultăţii pentru unu sau două semestre.

Art. 37. Întreruperea studiilor nu afectează statutul studentului (cu taxă, fără taxă)

pentru perioada câştigată prin îndeplinirea criteriilor stabilite de Senatul Universităţii, în

conformitate cu Legea 244/2005.

Art. 38. Studenţii care au întrerupt studiile au obligaţia, la reluarea acestora, să

îndeplinească cerinţele rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ,

aplicându-se Sistemul European de Credite Transferabile, în limita a cel mult 7 ani

calendaristici pentru fiecare examen promovat.

XI. TRANSFERUL STUDENŢILOR

Art. 39. Transferul studenţilor poate fi efectuat de la o formă de învăţământ la

alta, de la un domeniu de licenţă la altul, de la o facultate la alta, de la o instituţie de

învăţământ superior la alta, aplicând Sistemul European de Credite Transferabile,

ţinându-se cont de:

a) compatibilitatea specializărilor şi a planurilor de învăţământ;

179

b) criteriile de performanţă profesională stabilite de universitate şi de fiecare

facultate în parte;

c) situaţii sociale deosebite.

Art. 40. Aprobarea transferului este de competenţa:

a) decanului facultăţii (când se solicită transferul de la un domeniu de licenţă la

altul sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleaşi facultăţi);

b) Rectorului (când se solicită transferul de la o facultate la alta în cadrul

universităţii, cererile fiind avizate favorabil de către decanii ambelor facultăţi);

c) Biroului Senatului (când se solicită transferul de la o instituţie de învăţământ

superior la alta, cererile fiind avizate favorabil de decani şi rectorul celeilalte

universităţi).

Art. 41. Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţi transferaţi aplică

recunoaşterea creditelor şi stabileşte examenele de diferenţă, perioada de susţinere a

acestora şi alte activităţi obligatorii pe care studenţii transferaţi trebuie să le

îndeplinească la facultatea la care vin, conform planurilor de învăţământ şi programelor

analitice. Prin aceste proceduri studenţii se vor alinia planului de învăţământ al seriei în

care intră.

Art. 42. Toate activităţile de ordin tehnic şi administrativ privind admiterea,

înmatricularea, exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor şi transferul

studenţilor, aprobate de conducerile facultăţilor sau universităţii, se desfăşoară la nivelul

secretariatelor facultăţilor, care poartă întreaga răspundere pentru promptitudinea,

corectitudinea înscrierilor datelor şi informarea studenţilor privind situaţia lor şcolară.

Art. 43. Reînmatricularea şi transferul studenţilor la/de la altă instituţie se fac la

cerere. Cererile se depun la secretariatele facultăţilor, se avizează de biroul consiliul

facultăţii şi se aprobă de Biroul Senatului Universităţii.

Art. 44. La Universitatea „Al. I. Cuza” orice cetăţean român, neînmatriculat ca

student, cu diplomă de bacalaureat poate urma, în regim cu taxă, un curs, obţinând un

certificat prin îndeplinirea obligaţiilor didactice la disciplina respectivă. În total, o

persoană nu poate urma în acest regim mai mult de 50% din cursurile unui domeniu de

licenţă.

XII. TUTORELE

Art. 45. Fiecare facultate are obligaţia de a delega, pentru fiecare grupă de studiu,

un tutore dintre cadrele didactice titulare. Sarcina acestuia constă în îndrumarea

studenţilor privind opţiunile profesionale (specializare din domeniul de licenţă/

specializare complementară), organizarea activităţii lor, armonizarea preferinţelor

pentru disciplinele opţionale şi facultative etc.

XIII. ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR VENIŢI PRIN PROGRAMUL

SOCRATES

Art.46. Studenţii veniţi prin programul Socrates, ca şi cei sosiţi la Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza” în baza altor acorduri de colaborare cu universităţi din

străinătate, se înmatriculează temporar pe perioada în care desfăşoară activitate

didactică, pe baza contractului de studiu semnat între părţi.

180

Art.47. Biroul Programe Comunitare (BPC) trimite Biroului Senat lista

studenţilor Socrates propuşi de universităţile partenere. Pe baza aprobării de către Biroul

Senat, lista devine decizie de înmatriculare ce se trimite la facultăţi. Cazurile de

respingere se comunică de către BPC la universităţile partenere.

Art. 48. Includerea în lista trimisă Biroului Senat este condiţionată de existenţa la

dosarul fiecărui student a următoarelor acte: Learning Agreement (semnat de

coordonatorii ECTS), Student Application Form, certificatul din partea universităţii de

origine care atestă calitatea studentului de beneficiar al mobilităţii Socrates.

Art. 49. Fiecare facultate solicită studenţilor înmatriculaţi temporar:

a) copie după paşaport;

b) două fotografii tip buletin;

c) copie după Learning Agreement (semnată de coordonatorii ECTS de la

ambele universităţi);

d) conţinutul la zi al foii matricole.

Aceste acte sunt păstrate la facultate în dosarul personal al studentului. În cazul

neprezentării conţinutului foii matricole până la sfârşitul mobilităţii, studentul Socrates

îşi pierde toate drepturile rezultate din statutul său de student al Universităţii „Alexandru

Ioan Cuza” Iaşi şi despăgubeşte instituţia de cheltuielile angajate anterior pentru

calitatea nevalidată.

Art. 50. Studenţii înmatriculaţi temporar sunt înscrişi în registrul de înmatriculări

temporare al facultăţii (după un formular aprobat de Biroul Senatului).

Art. 51. Facultatea care a primit studenţi înmatriculaţi temporar eliberează

acestora carnetele de student, legitimaţiile de transport şi carnetele CFR, conform legii.

Art. 52. Studenţii Socrates sunt înmatriculaţi temporar numai la facultatea la care

au venit în baza acordului instituţional Socrates.

XIV. FINALIZAREA STUDIILOR

Art. 53. Studiile universitare de licenţă se încheie cu un examen de licenţă.

Art. 54. Examenul de licenţă, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, se

susţine pe baza unei metodologii aprobate anual de Senat şi elaborată în conformitate cu

ordinul ministrului privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a

studiilor în învăţământul superior. Lucrarea de licenţă se susţine în domeniul de licenţă

la care studentul a fost înmatriculat.

Art. 55. La examenul de licenţă, organizat de Universitatea „Al .I. Cuza” din Iaşi,

se poate prezenta orice absolvent, în condiţiile legii, al studiilor universitare de licenţă

din România dacă a acumulat cel puţin 50% din creditele domeniului în această

instituţie sau în alte instituţii acreditate cu care Universitatea are acorduri de parteneriat,

incluzând ECTS.

Art. 56. Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de

licenţiat în domeniul pe care l-au urmat, confirmat printr-o diplomă de studii

universitare de licenţă, însoţită de suplimentul la diplomă, în care se consemnează

specializarea sau specializările urmate, precum şi alte detalii privind activitatea

didactică depusă de student pe parcursul anilor de studiu, conform formatului european

standard.

181

Art. 57. Absolvenţii care nu promovează examenul de licenţă primesc, la cerere,

un certificat de studii universitare de licenţă şi o copie după foaia matricolă.

Art. 58. Absolvenţii care nu au promovat examenul de finalizare a studiilor îl pot

susţine în orice altă sesiune, în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea hotărârilor

Senatului Universităţii.

Art. 59. Studenţii Socrates primesc, la încheierea perioadei de studii la

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, următoarele documente:

a) un document referitor la situaţia şcolară, cuprinzând toate notele şi creditele

obţinute la Universitatea noastră, cu semnătura decanului, coordonatorului

Socrates şi a secretarului şef;

b) un document semnat de decanul facultăţii, în care se menţionează perioada de

studii urmată de student la facultatea respectivă, disciplinele parcurse şi o

scurtă descriere a nivelului atins în pregătire.

XV. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ

Art. 60. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de

Pregătire a Personalului Didactic coordonează, în conformitate cu prevederile legale,

programul de studii psihopedagogice privind certificarea pentru profesia didactică.

Programul de studii psihopedagogice are caracter facultativ, iar pentru parcurgerea

programului de nivel I, studenţii, la începutul studiilor universitare de licenţă, trebuie

să-şi exprime opţiunea.

Art. 61. Absolvenţii cu diplomă de finalizare a studiilor universitare de licenţă

pot ocupa posturi didactice în învăţământul primar şi gimnazial cu condiţia parcurgerii

primului modul de pregătire psihopedagogică (nivelul I) care corespunde unui număr de

30 de credite transferabile.

Art. 62. Conform OMEC 4136 din 03. 06. 2008, certificarea pentru profesia

didactică se poate face pe două niveluri:

a) nivelul I (iniţial) de certificare, 30 de credite transferabile din programul de

studii psihopedagogice, poate fi parcurs în mod eşalonat pe durata studiilor

universitare de licenţă. Absolvenţii nivelului I obţin Certificatul de absolvire

a DPPD, nivelul I, care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi

engleză, cu situaţia şcolară a absolventului. Aceşti absolvenţi au dreptul de a

ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu;

b) nivelul II (de aprofundare) de certificare poate fi urmat numai după absolvirea

nivelului I. Programul de studii psihopedagogice nivel II are un număr de 30

de credite transferabile şi poate fi parcurs (cu taxă) în aceeaşi perioadă cu

studiile universitare de masterat, sau, în situaţia celor care nu urmează studiile

universitare de masterat, acest program poate fi parcurs în afara perioadelor

de studii, în regim postuniversitar. Absolvenţii nivelului II de certificare

pentru profesia didactică obţin Certificatul de absolvire a DPPD, nivelul II,

care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi engleză, cu situaţia

şcolară a absolventului. Acest certificat, acordă dreptul absolvenţilor să ocupe

posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar dacă au

absolvit şi un program de master în domeniul diplomei de licenţă.

182

Fiecare nivel al programului de studii psihopedagogice se finalizează cu examen de

absolvire. Examenul constă în elaborarea şi susţinerea unui portofoliu didactic. Acesta este

un pachet de documente care reflectă sintetic nivelul şi calitatea competenţelor dobândite

de absolvenţi prin parcurgerea programului de studii psihopedagogice. Structura şi

conţinutul portofoliului didactic se stabileşte prin regulament de fiecare DPPD.

Art. 63. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul

de studii psihopedagogice pe parcursul studiilor universitare, pot să parcurgă programul

de studii psihopedagogice în regimul cursurilor postuniversitare. Departamentul de

Pregătire a Personalului Didactic, organizează periodic, numai în regim cu taxă, cursuri

postuniversitare pentru studii psihopedagogice pentru ambele niveluri de certificare

pentru profesia didactică.

Art. 64. Stabilirea disciplinelor ce trebuie parcurse în cadrul fiecărui modul de

pregătire psihopedagogică, fie că sunt obligatorii sau opţionale, se face de către

minister, la propunerea departamentelor de pregătire psihopedagogică de pe lângă

universităţi.

Art. 65. Organizarea pregătirii psihopedagogice (planuri de învăţământ,

programe didactice, modalităţi de evaluare, planificarea activităţii etc.) se realizează de

către Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic în baza regulamentelor

Universităţii şi în perioadele consemnate în structura anului universitar pentru acest

modul şi se aprobă de către Senatul Universităţii.

XVI. EVALUAREA STUDENŢILOR, PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A

ANILOR DE STUDIU

Art. 66. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţământ al unei

specializări se încheie cu o evaluare finală.

Art. 67. Evaluarea finală a studenţilor la fiecare activitate didactică se realizează:

a) la disciplinele obligatorii cuprinse în planul de învăţământ ale specializărilor

pe care studentul le urmează;

b) la disciplinele opţionale sau facultative cuprinse în planurile de învăţământ ale

specializărilor, discipline pentru care studentul şi-a exprimat opţiunea în scris;

c) la disciplinele modulului psihopegagogic, dacă a optat pentru o astfel de

pregătire.

Art. 68. Formele de evaluare, criteriile de acordare a notelor, acoperirea

creditelor, bibliografia necesară etc. sunt stabilite de către cadrul didactic titular,

aprobate în catedrele sau departamentele de specialitate şi aduse la cunoştinţa

studenţilor la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Ele se păstrează pe

întreaga durată a anului universitar.

Art. 69. Nota finală ce rezultă din evaluarea studenţilor la o disciplină se

determină astfel:

a) cel puţin 50% din notă constituie rezultatul evaluării pe parcursul semestrului

prin verificări succesive (HS nr. 6/2005);

b) cel mult 50% din notă se constituie din evaluarea prin examen final.

La oricare dintre cele două componente nota minimă de promovare este 5. Dacă

un student nu a promovat o disciplină pentru că nu a obţinut nota 5 la evaluarea pe

183

parcurs, el va putea fi evaluat în semestrul următor, achitând echivalentul a 1 credit

pentru fiecare disciplină nepromovată din această cauză. Dacă evaluarea pe parcurs a

fost promovată, ea va fi recunoscută ori de câte ori studentul se va prezenta la evaluarea

finală.

Art. 70. Evaluarea finală la o disciplină este condiţionată de îndeplinirea

anumitor cerinţe (prezenţa la activitatea didactică, elaborarea unor lucrări pe parcurs,

întocmirea unor portofolii didactice etc), care trebuie anunţate studenţilor la începutul

semestrului – vezi programele analitice. Fiecare semestru se încheie printr-o sesiune de

evaluare finală (2 săptămâni) şi, dacă este cazul, printr-o o sesiune specială pentru

reexaminări şi măriri de notă (1 săptămână).

Art. 71. Examenele se susţin în faţa unei comisii formate din cadrul didactic care

a predat disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile (lucrările

practice) sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de şeful de catedră.

Art. 72. Rezultatele evaluării se concretizează în note de la 1 la 10, exprimate în

numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. Disciplinele facultative şi activităţile

practice sunt evaluate prin calificative (admis/respins). Cataloagele cu note sunt

semnate de către titularii disciplinelor. La disciplinele facultative, trecerea

calificativului în catalog se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste

discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale.

Art. 73. Perioada de desfăşurare a sesiunilor de examene este stabilită, anual, de

Senat prin aprobarea structurii anului universitar. Datele examenelor, formele de

desfăşurare a acestora, locul de examinare, comisiile de examen sunt de competenţa

facultăţilor. La fiecare disciplină din planul de învăţământ încheiată cu examen final se

va organiza cel puţin o evaluare finală pe semestru.

Art. 74. Un student poate beneficia, într-un semestru universitar, de o singură

mărire de notă. În acest caz, rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei

obţinută anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică

numai atunci când nota este mai mare decât cea anterioară şi se concretizează în nota

dată de comisia de examinare.

Art. 75. Dacă studentul consideră că a fost apreciat incorect, el poate adresa o

cerere decanului facultăţii, prin care să solicite recorectarea lucrării de către o nouă

comisie. Decanul facultăţii poate aproba o astfel de cerere, comisia nou constituită

incluzând în mod obligatoriu şi titularul disciplinei. La probele orale nu se admit

contestaţii.

Art. 76. Studentul care a luat minimum nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la

o disciplină cuprinsă în planul de învăţământ a acumulat, în mod necesar, şi creditele

alocate disciplinei respective.

Art. 77. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul mediu de

muncă al studentului necesar pentru asimilarea cunoştinţelor în vederea promovării la o

disciplină din planul de învăţământ. El este echivalat cu 28 – 30 ore fizice. Punctele

obţinute la o disciplină se determină prin înmulţirea creditelor alocate disciplinei cu nota

obţinută de student. Punctajul unui student la finele semestrului se obţine prin

însumarea punctelor la disciplinele promovate.

Art. 78. Un an de studiu este considerat promovat dacă studentul a obţinut cel

puţin nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la toate disciplinele obligatorii şi la cele

184

opţionale pentru care s-a înscris şi a acumulat numărul de credite prevăzut în planul de

învăţământ.

Art. 79. Numărul de credite pentru un semestru la Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” este de 30. Fiecărei discipline sau unităţi de învăţare i se alocă 5 credite.

Art. 80. La începutul fiecărui semestru, cu excepţia primului semestru din anul I,

locurile finanţate de la bugetul de stat sunt redistribuite în ordinea descrescătoare a

punctajelor obţinute de fiecare student înmatriculat. Ceilalţi studenţi sunt trecuţi în

regim cu taxă.

Art. 81. Studenţii Socrates sunt evaluaţi în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi

ai universităţii. Rezultatele examenelor sunt trecute în cataloage speciale pentru fiecare

disciplină în parte (formular aprobat), cataloage care se păstrează la dosarul personal al

studentului.

Art. 82. Pe baza cataloagelor menţionate la articolul precedent, facultatea trimite

o adresă la Rectorat (Biroul Programe Comunitare) semnată de secretarul şef şi de

decan în care se specifică:

a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examenul;

b) notele obţinute în urma evaluării;

c) notele ECTS;

d) numărul de credite alocat disciplinelor în planul de învăţământ (model

aprobat).

Art. 83. Studenţii Socrates care vin la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au

obligaţia de a depune o cerere la secretariatul fiecărei facultăţi unde sunt înmatriculaţi

temporar pentru acumulare de credite cu menţionarea denumirii disciplinelor pe care le

vor urma, cerere care trebuie aprobată de către decan.

Art. 84. La facultăţile unde studentul Socrates nu este înmatriculat, dar susţine

examene, rezultatele fiecărui examen sunt trecute de către cadrul didactic în cataloage

speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat). Facultăţile la care

studentul Socrates nu este înmatriculat dar susţine examen trimit o adresă la Rectorat,

semnată de secretarul şef şi de decan, în care se specifică:

a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examen;

b) notele obţinute în urma evaluării;

c) notele ECTS;

d) numărul de credite alocat disciplinelor respective în planul de învăţământ

(model aprobat).

XVII. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Pentru performanţe deosebite în activitatea profesională, ştiinţifică studentul

poate fi recompensat prin:

o acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarităţii a obţinut

numai note de 9 şi 10, iar media de absolvire pe ani de studii şi examen de

licenţă este de minimum 9,50);

o burse speciale (de merit, de performanţă) în conformitate cu regulamentele

în vigoare privind atribuirea acestora.

185

Nerespectarea de către student a îndatoririlor ce decurg din prezentul regulament

precum şi a prevederilor cuprinse în Carta universitară adoptată de Senatul Universităţii

„Al. I. Cuza” Iaşi, atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile

minimale;

b) ridicarea bursei pe o perioada determinată;

c) suspendarea dreptului de a locui în cămin;

d) avertisment;

e) exmatriculare.

Studenţii care încearcă să promoveze examenul prin fraudă vor fi exmatriculaţi

din universitate. Ei pot fi reînmatriculaţi, începând cu anul universitar următor, în

acelaşi an de studiu, în regim de student cu taxă pe toată perioada de studii rămasă, fără

a li se recunoaşte rezultatele la examenele din anul în care au fost exmatriculaţi.

Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de către Consiliul facultăţii, iar

cea de la punctul e) de către rector, la propunerea Consiliului facultăţii. Sancţiunile se

aplică în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, de condiţiile în care au fost

săvârşite.

XVIII. TIPURI ŞI CRITERII DE ACORDARE A BURSELOR STUDENŢEŞTI

Criterii generale de acordare a burselor pentru studenţi

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi acordă burse şi ajutoare sociale

studenţilor săi de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi de master.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pot beneficia de burse şi ajutoare

sociale studenţii de la cursurile de zi, înmatriculaţi în calitate de cetăţeni români, cu

domiciliul stabil în România, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin regulament.

Criteriile generale de acordare a burselor, elaborate de Senatul Universităţii

„Al.I.Cuza” Iaşi ţin seama de sistemul de organizare a învăţământului (operează numai

sistemul ECTS), precum şi de venitul net al familiei studentului sau al susţinătorului

legal.

Criteriile specifice şi punctajele privind importanţa relativă a acestora se

elaborează, în acord cu criteriile generale, de către Consiliile facultăţilor.

În Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, se pot acorda 12 categorii de burse. Acestea

se acordă după cum urmează:

1) bursă de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică) - 12 luni

consecutive, inclusiv în perioada vacanţelor, începând cu data atribuirii;

2) bursă de performanţă „Meritul Olimpic” - lunar, pe durata unui an universitar,

inclusiv perioada vacanţelor;

3) bursă de merit - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în care

se desfăşoară activităţi didactice;

4) bursă „Cum laude”- o singură dată, la sfârşitul unui an universitar;

5) bursă de studiu (1/ integrală şi 2/ parţială) - lunar, pe durata unui semestru

universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice;

6) bursă de ajutor social - lunar, pe durata unui an universitar, pentru perioada în

care se desfăşoară activităţi didactice;

186

7) bursă de ajutor social ocazional - o singură dată pe semestru;

8) bursă de performanţă pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar, pe

durata unui an universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi

didactice;

9) bursă contractuală de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar,

pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice, contractată;

10) bursă pentru activităţi cultural-artistice - lunar, pentru perioada aprobată punctual

de către Biroul Senatului Universităţii;

11) bursă pentru activităţi sociale în campusurile studenţeşti - lunar, pentru perioada

aprobată punctual de către Biroul Senatului Universităţii;

12) bursă „Laudamus” - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în

care se desfăşoară activităţi didactice.

Sistemul de acordare a burselor

Bursa de merit Se poate acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict în ordinea

descrescătoare a punctajelor, începând cu semestrul al II-lea al fiecărui ciclu de studii

universitare.

În condiţiile în care facultăţile nu propun, iar Senatul nu aprobă, un alt punctaj

limită, nu pot fi acordate burse de merit studenţilor care nu au acumulat minim 288 de

puncte din evaluarea activităţilor didactice prevăzute în planul de învăţământ al

semestrului anterior.

Bursa de studiu (1/ integrală, 2/ parţială)

Bursele de studiu se pot acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict

în ordinea descrescătoare a punctajelor, în limita fondurilor alocate.

Bursele de studiu pot fi integrale (bursa de studiu 1) sau parţiale (bursa de studiu 2).

La începutul fiecărui an universitar, având în vedere propunerile Consiliilor

facultăţilor, Senatul Universităţii aprobă:

a) punctajul, respectiv media de la admitere limită sub care nu se poate acorda bursă

de studiu, pentru fiecare specializare;

b) ponderea burselor integrale şi a celor parţiale;

c) criteriile de acordare, prin concurs, a burselor studenţilor înmatriculaţi la ciclul de

studii universitare de master.

Bursele parţiale de studiu se atribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor,

acelor studenţi care au mai puţine puncte decât ultimul student căruia i s-a acordat bursă

integrală de studiu.

Punctajele minime aprobate nu garantează obţinerea bursei, aceasta fiind

condiţionată de mărimea fondurilor bugetare alocate şi de cuantumul bursei stabilite de

către Senatul Universităţii.

Bursele de merit şi bursele de studiu se acordă semestrial în funcţie de rezultatele

profesionale obţinute la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ pentru anul/

semestrul precedent şi cu condiţia îndeplinirii integrale a tuturor obligaţiilor didactice

anterioare până în prima zi a acelui semestru.

187

Bursa de ajutor social

Bursele de ajutor social se pot acorda anual, studenţilor înmatriculaţi în anul

universitar curent, în limita fondurilor alocate.

La începutul fiecărui an universitar, la propunerea Consiliilor facultăţilor, Senatul

Universităţii aprobă numărul minim de credite necesar pentru ca un student să poată

obţine şi să păstreze o bursă socială. Numărul de credite se calculează luând în

considerare doar disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior.

Semestrial, bursele sociale sunt revizuite doar în cazuri de excepţie (ex.

completarea numărului de burse acordate în primul semestru în cazul în care sunt

studenţi care obţin o altă categorie de bursă în urma rezultatelor obţinute).

Bursele de ajutor social se acordă, conform următoarelor priorităţi şi criterii:

a) studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de copii sau

plasament familial, care nu realizează venituri;

b) studenţilor bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, celor care

suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă

renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică,

glaucom, miopie gravă, boli imunologice, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi

de SIDA, spondilită anchilozantă sau reumatism articular acut;

c) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net

mediu pe membru de familie mai mare decât salariul minim brut pe economie.

Lunile care se iau în considerare la calcularea veniturilor unei familii sunt:

a) pentru primul semestru: iunie, iulie, august;

b) pentru al doilea semestru: octombrie, noiembrie decembrie.

Venitul lunar net mediu al studenţilor care au împlinit 26 de ani şi urmează

studiile ciclului de studii universitare de licenţă la prima specializare/facultate se

calculează luând în considerare doar veniturile personale ale acestora. (v. art. 66, alin. b

din Legea 19/ 17 martie 2000, coroborat cu prevederile Codului familiei).

Venitul lunar net mediu (pe ultimele trei luni), pe membru de familie, al familiilor

constituite din studenţi se calculează după următoarele algoritme:

a) pentru familiile de studenţi în care nici unul dintre soţi nu are venituri, venitul

lunar net mediu se calculează ca medie a veniturilor lunare nete medii ale celor

două familii din care provin cei doi studenţi;

b) pentru familiile de studenţi în care unul dintre soţi are venituri, iar celălalt nu,

venitul lunar net mediu se calculează ca medie între venitul membrului familiei şi

venitul mediu net al familiei din care provine membrul familiei care nu are

venituri salariale;

c) pentru familiile de studenţi în care ambii soţi au venituri, venitul lunar net mediu

se calculează ca medie între veniturile celor doi soţi;

Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social cuprind următoarele

documente:

a) pentru studenţii orfani:

1) cerere tip, conform anexei nr. 1 (vezi regulamentul pe www.uaic.ro );

2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;

3) copii după certificatele de deces ale părintelui/părinţilor sau adeverinţă din care să

rezulte că studentul provine din casa de copii sau din plasament familial;

http://www.uaic.ro/

188

4) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru

acordarea bursei sociale;

5) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din

exploatarea proprietăţilor personale ale studentului(ei) (venituri nete din activităţi

de exploatare a terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);

6) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete

obţinute din activităţi autorizate;

b) pentru studenţii care solicită bursă medicală:



3) certificat medical eliberat de un medic specialist, vizat de medicul de familie al

studentului şi de medicul dispensarului studenţesc în raza căruia sunt arondaţi

studenţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (Cabinetul medical din

căminul nr. 8);

c) pentru studenţii cu venituri lunare nete medii pe membru de familie mai mici decât

salariul minim brut pe economie:



3) copie după certificatul de căsătorie, dacă este cazul;

4) documente justificative privind veniturile nete realizate pe cele trei luni care se

iau in calcul, conform Art. 48. din regulament, ale părinţilor studentului, ale

ambilor studenţi, conform Art. 50, în cazul familiilor de studenţi sau Art. 49, în

cazul studenţilor care au împlinit 26 de ani.

5) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru

acordarea bursei sociale;

6) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din

exploatarea proprietăţilor familiei (venituri nete din activităţi de exploatare a

terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);

7) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete

obţinute din activităţi autorizate;

8) copii după documentele de identitate ale celorlalţi membri ai familiei/familiilor

aflaţi în întreţinere legală şi adeverinţe, pentru fiecare dintre aceştia, prin care se

atestă calitatea de întreţinuţi (ex. elevi, studenţi până la vârsta de 26 de ani,

descendenţi cu dizabilităţi).

Dosarele pentru bursele de ajutor social (inclusiv ocazional) se depun la

secretariatele facultăţilor, în perioada stabilită.

Bursă de ajutor social ocazional

Bursa de ajutor social ocazional este de trei categorii:

a) pentru îmbrăcăminte;

b) pentru maternitate;

c) în caz de deces.

a) Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda:

1) studenţilor orfani, celor proveniţi din casele de copii sau plasament familial, care

nu realizează venituri;

http://www.uaic.ro/

http://www.uaic.ro/

189

2) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net mediu

pe membru de familie mai mare de 75% din salariul minim brut pe economie.

Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda, la

solicitarea studentului, în cuantumul lunar al unei burse de ajutor social, de două ori în

decursul unui an universitar, indiferent dacă acesta mai beneficiază de altă categorie de

bursă.

Studenţii care solicită această categorie de bursă ataşează, la dosarul pentru bursa

de ajutor social, o cerere separată, analiza dosarului realizându-se o singură dată.

b) Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate:

Se poate acorda studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează alte venituri

decât bursele. Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate se poate acorda, în

cuantum echivalent cu două burse lunare de ajutor social, o singură dată, la naşterea

copilului.

Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru

maternitate cuprind următoarele documente:

1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );


3) copie după certificatul de naştere al copilului;

4) documente justificative privind veniturile familiei, similare cu cele prevăzute la

Art. 51, lit. c) din regulament.

c) Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces:

Se poate acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei) (soţ, soţie,

copil) sau în caz de deces al studentului(ei), necăsătorit(ă) sau căsătorit(ă), cu soţie/ soţ

care nu realizează venituri. Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces se poate

acorda, o singură dată, pentru fiecare caz, în cuantumul a 35% din suma stabilită la nivel

naţional în cazul salariaţilor.

Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru deces

cuprind următoarele documente:

1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );


3) copie după certificatul de căsătorie;

4) copie după certificatul de deces;

5) documente justificative privind veniturile familiei, similar cu cele prevăzute la

Art. 51, lit. c) din regulament, dacă este cazul.

Această bursă poate fi cumulată cu o bursă dintr-o altă categorie menţionată în

prezentul Regulament.

Bursa de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică) Bursele de performanţă se pot acorda, prin concurs, începând cu anul al II-lea de studiu,

în funcţie de rezultatele obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, sportivă sau

cultural-artistică. Acestea se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la orice domeniu/

specializare din cadrul Universităţii.

a) Bursele de performanţă stiinţifică:

Criteriile de acordare a bursei de performanţă stiinţifică sunt:

1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60

credite/an universitar);

http://www.uaic.ro/

http://www.uaic.ro/

190

2) studentul care solicită această categorie de bursă trebuie să se găsească în primii

5% studenţi din seria lui de specializare pentru licenţă sau master. (Articolul a

fost completat prin HS nr. 2/13.12.2007);

3) participarea la sesiuni stiinţifice, publicarea unor articole, brevetarea unor

invenţii.

Pentru evaluarea activităţii extracurriculare se punctează doar activităţile realizate

de către candidat de la ultima obţinere a unei burse de performanţă.

b) Bursele de performanţă sportivă:

Se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la domeniul Cultură fizică şi sport.

Criteriile de acordare a bursei de performanţă sportivă sunt:

1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60

credite/an universitar);

2) obţinerea de titluri europene, mondiale şi olimpice.

Pentru fiecare categorie de burse de performanţă, în vederea evaluării activităţii

candidaţilor, s-au stabilit criterii specifice (detalii în Regulament, www.uaic.ro ).

Dosarul de candidatură, întocmit de studenţii care solicită bursă de performanţă, va

cuprinde:

a) curriculum vitae;

b) lucrările ştiinţifice ale candidatului sau copii după documentele care atestă

rezultatele obţinute la concursurile sau manifestările ştiinţifice, sportive sau

cultural-artistice la care a participat;

c) situaţia şcolară;

d) recomandarea cadrului didactic sub îndrumarea căruia s-a desfăşurat activitatea

de cercetare ştiinţifică, sportivă sau artistică.

Celelalte categorii de burse nu au fost prezentate în acest ghid, deoarece ele se

acordă unor anumite categorii de studenţi, care reprezintă un procent redus din numărul

total de studenţi. Cei interesaţi pot găsi detalii pe siteul Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi.

Alte prevederi

Punctajul pentru acordarea unei burse se calculează luându-se în considerare

doar rezultatele obţinute la disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior,

pentru bursele semestriale şi al anului universitar anterior pentru cele care se acordă

anual.

Bursele se acordă studenţilor care s-au înscris în semestrul/anul de studii

respectiv şi au efectuat integral activităţile universitare, în conformitate cu planurile de

învăţământ, în baza criteriilor stabilite de Senatul Universităţii şi în limita fondurilor

disponibile.

Statutul financiar de student bugetar sau cu taxă, precum şi statutul de bursier

pentru studenţii Erasmus se stabilesc astfel:

1. Pentru primul semestru de mobilitate Erasmus, conform ierarhiei obţinute în urma

rezultatelor din semestrul anterior acestei mobilităţi.

2. Pentru semestrul următor încheierii mobilităţii Erasmus, conform ierarhiei

rezultate în urma recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute la universitatea

partener (conform Learning Agreement-ului semnat şi aprobat înainte de plecare).

http://www.uaic.ro/

191

3. În cazul unui al doilea semestru de mobilitate, conform ierarhiei rezultate în urma

recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute în primul semestru la universitatea

partener, conform Learning Agreement-ului.

În cazul nepromovării la universitatea partener a unor discipline prevăzute în

Learning Agreement, rezultatele eventualei promovări prin examinare după întoarcerea

la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” nu se iau în considerare la stabilirea ierarhiei

pentru buget-taxă, respectiv bursă.

Drepturile, respectiv datoriile financiare rezultate în urma acestor proceduri se

constituie din momentul validării recunoaşterii academice a creditelor şi a notelor, dar

acoperă perioada de la începutul semestrului respectiv.

Studenţilor care, în semestrul precedent, au urmat cursurile unei universităţi din

străinătate, prin programul Socrates, li se echivalează punctajul în conformitate cu

hotărârile Senatului Universităţii privind mobilităţile Socrates.

Studenţii care efectuează mobilităţi Socrates de un an academic, cu avizul

facultăţii şi aprobarea Biroului Senatului, îşi păstrează bursa şi în semestrul al II-lea al

anului universitar.

Cuantumul fiecărei categorii de burse este stabilit la începutul fiecărui an

universitar, prin Hotărâre a Senatului Universităţii.

Cuantumul bursei de studiu 2 (parţială) nu poate fi mai mic decât 50% din

cuantumul bursei de studiu 1 (integrală) şi trebuie să fie cel puţin egal cu cel al bursei ca

ajutor social.

Nu pot primi bursă studenţii care:

au depăşit durata de studii, prevăzută prin planul de învăţământ, pentru

specializarea respectivă, indiferent de rezultatele profesionale obţinute;

nu s-au înscris în acel semestru/an de studiu (fiecare student trebuie să depună

o cerere de înscriere la începutul fiecărui an universitar). Studenţii care

urmează concomitent două specializări în instituţii de învăţământ superior de

stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una din instituţii,

cu condiţia ca numărul total al semestrelor în care beneficiază de bursă să nu

depăşească numărul semestrelor de studiu prevăzut ca durată de şcolarizare la

specializarea de la care urmează să beneficieze de bursă. Aceeaşi prevedere se

aplică şi pentru absolvenţii cu diplomă de licenţă care urmează o a doua

specializare, precum şi pentru studenţii reînmatriculaţi.

Plata burselor

Plata burselor se realizează numai prin forma viramentelor pe carduri bancare.

Sancţiuni

Consiliul facultăţii poate decide retragerea bursei până la sfârşitul semestrului ori

a anului universitar sau suspendarea ei pe o perioadă determinată pentru abateri de la

Regulamentul privind activitatea didactică sau de la alte acte normative care

reglementează activitatea Universităţii.

Fondurile de burse astfel obţinute sunt utilizate, în acelaşi an calendaristic, pentru

atribuirea burselor la alţi studenţi, în acord cu criteriile specifice ale facultăţii şi în

cuantumurile prevăzute pentru media sau venitul studenţilor.

Obţinerea unor burse necuvenite, ca urmare a prezentării unor documente sau acte

false (certificate medicale, declaraţii de venit, situaţia susţinătorilor legali) atrage de la

192

sine restituirea sumelor încasate şi a penalizărilor legale precum şi exmatricularea din

facultate (vezi capitolul „Recompense şi sancţiuni”).

Deoarece pe parcursul anilor de studii pot apărea modificări în privinţa criteriilor

de acordare cât şi tipurile de burse ce se pot acorda studenţilor, vă recomandăm, pentru

a fi informaţi la zi, să apelaţi pe internet adresa Site Web: http://www.uaic.ro

XIX. TABERE STUDENŢEŞTI

Criterii generale

Pot beneficia de bilete gratuite în tabere studenţeşti, în limita locurilor repartizate,

studenţii de la învăţământul de stat, cursuri de zi, după cum urmează:

1) Studenţii care după anul precedent de studiu sunt integralişti, în funcţie de

rezultatele obţinute în activitatea profesională şi de cercetare, dar şi de activitatea

depusă în cadrul organizat la diverse manifestări culturale, artistice sau ştiinţifice.

2) Studenţii orfani de ambii părinţi, cei proveniţi din casele de copii sau din

plasament familial, au prioritate la obţinerea de bilete gratuite în taberele de

odihnă studenţeşti dacă sunt integralişti.

3) Pot beneficia de bilete de tabără studenţii care activează în cadrul Caselor de

Cultură ale Studenţilor şi care s-au evidenţiat prin activităţile cultural-artistice

desfăşurate.

4) Pot beneficia de bilete şi studenţii care activează în organizaţii studenţeşti şi care

au avut rezultate în activitatea de reprezentare a studenţilor.

5) Studenţii selectaţi pentru a participa la programele tip „şcoală de vară” organizate

de Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor

vor beneficia de locuri în tabără, conform rezervărilor operate.

Repartizarea locurilor de tabără pentru instituţiile de învăţământ superior

Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor repartizează locurile de tabără pe

universităţi, proporţional cu numărul de studenţi fizici existenţi în învăţământul de zi ce

sunt finanţaţi de la bugetul de stat. Repartizarea numărului de locuri de tabără în cadrul

instituţiei de învăţământ superior se face de către biroul senatului, pe facultăţi,

proporţional cu numărul studenţilor la cursuri de zi înmatriculaţi pe locurile finanţate de

la bugetul de stat al fiecărei facultăţi.

Stabilirea criteriilor specifice de atribuire a biletelor de tabără revine facultăţilor.

Eliberarea biletelor de tabără studenţilor

Instituţiile de învăţământ superior eliberează studenţilor biletele de tabără,

conform listelor nominale aprobate.

Pentru ridicarea biletelor de tabără este necesar ca studenţii beneficiari ai acestor

bilete să se prezinte cu: carnetul de student vizat la zi, B.I./C.I./paşaport şi suma

care constituie costul imprimatului.

Informaţii utile pentru studenţii care au primit bilet gratuit în tabără:

studenţii vor fi primiţi în tabără în max. 24 de ore de la începerea seriei de tabără;

neprezentarea în tabără în termenul stabilit atrage anularea biletului şi implicit

pierderea de către titularul biletului a dreptului de a participa în tabără, de a mai

beneficia de un alt bilet de tabără pe perioada de studiu, precum şi achitarea

contravalorii biletului neutilizat;

http://www.uaic.ro/

193

studenţii vor fi primiţi în tabără numai dacă au asupra lor B.I./C.I./paşaport, carnetul

de student/legitimaţia de transport vizate pe anul în curs şi biletul de tabără eliberat

de instituţia de învăţământ superior completat cu datele personale;

biletul de tabără este netransmisibil;

biletul de tabără completat cu alt nume decât al posesorului este valabil numai cu

foaie de însoţire semnată de rector;

biletele cu ştersături sau completări nu sunt valabile;

studenţii care sunt în imposibilitatea de a participa în tabără vor transmite biletul de

tabără, prin poştă, la sediul Agenţiei pentru Spijinirea Studenţilor, Calea Plevnei nr.

61, sector 1, Bucureşti.

Pentru alte detalii accesaţi www.agentiastudetilor.ro şi www.sport.uaic.ro

XX. UNDE ÎŞI POT PETRECE TIMPUL LIBER STUDENŢII UNIVERSITĂŢII

„AL. I. CUZA” IAŞI

STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ

RARĂU

Amplasată în nordul Carpaţilor Orientali în Masivul Rarău. Clădirea staţiei este

amplasată la altitudinea de cca. 1560 m. în apropierea vârfului Rarău. Capacitatea de

cazare a studenţilor este de 40 de locuri, clădirea beneficiind de baie, bucătărie,

sală de mese şi o sală de curs

STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ

TULNICI

Staţia Meteorologică Tulnici este situată la altitudinea absolută de 571 m., la

contactul dintre Munţii Vrancei şi depresiunea subcarpatică Vrancea. S-au amenajat 40

de locuri de cazare şi o sală de mese. Amplasarea acestei staţii la intersecţia

drumurilor dintre Depresiunea Braşov şi cea a Vrancei, oferă posibilitatea efectuării

unor variate trasee turistice. De asemenea, este facilitat accesul la Staţiunea Soveja, în

cimitirul căreia este înmormântat geograful Simion Mehedinţi, Cascada Putnei şi Cheile

Tişiţei. Cel mai facil acces este cu autobuzul, pe traseul Focşani - Tulnici.

OBSERVATORUL ASTRONOMIC

Observatorul Astronomic al Universităţii „Al. I. Cuza” a fost construit în anul

1913, pe Dealul Copoului, în acea vreme ultima clădire, mai jos, la circa 3 km era

clădirea Regimentului XIII.

Studenţii tuturor facultăţilor din centrul universitar Iaşi, care doresc să-şi

completeze cunoştinţele generale de astronomie şi structura universului, pot vizita

Planetariul în grupuri organizate (maxim 60 persoane într-o serie) în fiecare sâmbătă,

între orele 10-12.

Planetariul este situat în incinta corpului A al Universităţii, iar pentru contactare în vederea

vizitării, vă puteţi adresa decanatului Facultăţii de Matematică. (Telefon 0232-201060).

http://www.agentiastudetilor.ro/

http://www.sport.uaic.ro/

194

STAŢIUNEA BIOLOGICĂ POTOCI

Baza materială iniţială a constituit-o o clădire de pe platforma Potoci, preluată

prin transfer de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător. Ulterior,

clădirea a fost adaptată cerinţelor de practică studenţească şi cercetării ştiinţifice,

amenajându-se spaţii pentru 50 locuri de cazare, cantină, sală de mese, spaţii

sanitare, bibliotecă, cabinete de cercetare, laboratoare de lucrări practice pentru

studenţi, un amfiteatru cu 108 locuri şi dotări anexe de birotică (PC, imprimantă,

scanner, fax ş.a.).

MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ

În anul 1840 s-a cumpărat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de pe

uliţa Hagioaiei, azi Bulevardul Independenţei Nr. 16, clădire în care Muzeul, împreună

cu Societatea îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.

Muzeul păstrează în colecţiile sale piese donate la începutul secolului XIX de

către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecţie de oase de mamut şi rinocer păros,

găsite agăţate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râşca, ţinutul

Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba), Iacob Chiriac, aga

Alecu Balş, Gheorghe Asachi şi alţii. Tot din această perioadă datează primul herbar al

Muzeului, constituit dintr-o colecţie de 2844 de plante colectate în anul 1835 de

botanistul Iulius Edel şi farmacistul Iosef Szabo.

În prezent colecţiile Muzeului numără peste 300.000 de exemplare, cele mai

valoroase fiind colecţiile de Insecte, Moluşte, Amfibieni, Reptile, Păsări, Minerale şi

Plante. Colecţia de Moluşte cuprinde aproape toate speciile de Lamelibranchiate şi

Gasteropode din fauna României. Colecţia de Arahnidae (păianjeni) este una dintre cele

mai mari din ţară.

Un interes deosebit îl prezintă colecţiile de cuiburi şi ouă, unice în ţară.

Colecţia de paleontologie numără peste 10.000 de exemplare, iar cea de minerale

peste 2.900 eşantioane.

Plantele sunt aranjate în ierbarii cu specii din toată ţara, colectate de-a lungul a

150 ani, iar colecţia de licheni este una din cele mai mari din Europa.

Secţia Evoluţia Omului aflată în corpul B, cea mai nouă expoziţie a Muzeului,

prezintă apariţia şi transformarea biologică şi culturală a speciei Homo Sapiens.

GRĂDINA BOTANICĂ „ANASTASIE FĂTU” IAŞI Grădina Botanică, deschisă pentru vizitare tot timpul anului, este o instituţie de

educaţie pentru vizitatorii de toate vârstele, pentru publicul larg cât şi pentru specialişti. Grădina Botanică are o suprafaţă de circa 100 ha şi este situată în partea de nord-vest a oraşului Iaşi, pe versantul vestic al Dealului Copou.

Pentru ca informarea să fie cât mai completă la intrare se pot cumpăra: vederi cu aspecte din Grădină, literatură de specialitate publicată de personalul nostru şi „Ghidul Grădinii Botanice”.

De asemenea, în incinta Grădinii Botanice se organizează (în colaborare cu Asociaţia de Dendrologie Ornamentală, cu Facultatea de Geografie şi cu Agenţia de

195

Protecţia Mediului Iaşi) sărbătoriri însoţite de expoziţii temporare prilejuite de: „Ziua mondială a zonelor umede”, „Ziua Pământului”, „Ziua europeană a parcurilor” şi „Ziua mondială a mediului înconjurător”.

Anual, în luna octombrie, în cadrul „Sărbătorilor Iaşului” şi a „Zilelor Universităţii” se organizează expoziţia „Flori de toamnă”. Cu această ocazie sunt expuse crizanteme, plante decorative prin frunze şi prin fructe, bonsai (plante lemnoase în miniatură), plante folositoare, plante carnivore şi aranjamente florale.

STAŢIUNEA BIOLOGICĂ MARINĂ „PROF. DR. IOAN BORCEA” DE LA AGIGEA

Se găseşte la 10 km de municipiul Constanţa şi la 1 km de oraşul Eforie. Este situată pe malul Mării Negre în apropiere de deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră în mare şi lângă „zona liberă” din Portul Agigea (Constanţa Sud).

Staţiunea este deschisă în tot timpul anului pentru studenţii şi cercetătorii care urmăresc anumite aspecte ale ecosistemelor marine şi terestre, iar în timpul verii funcţionează şi o cantină care poate pregăti masa la peste 150 de persoane.

În timpul anului se pot organiza la Agigea tabere studenţeşti, cursuri de vară, tabere de creaţie şi alte activităţi, în funcţie de solicitări. MUZEE

1. Muzeul Naţional „Moldova”- Palatul Culturii, telefon: 0232/ 147402; 2. Muzeul de Chimie Iaşi - str. M.Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 118392; 3. Muzeul „Poni Cernătescu” - str. M. Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 110392; 4. Muzeul „Mihai Eminescu” - Grădina Copou, telefon: 0232/ 144759; 5. Muzeul „Mihail Kogăniceanu” – str. M. Kogălniceanu 11, telefon 0232/ 110393; 6. Muzeul Literaturii Române Iaşi: str. V. Pogor 4, telefon: 0232/ 112830; 7. Muzeu Literaturii Moldoveneşti Vechi - str. A. Panu 69, telefon: 0232/ 146321; 8. Muzeul de Istorie Naturală - Bulevardul Independenţei 5, telefon: 0232/ 201339,

0232/ 201109; 9. Muzeul Teatrului - str. V. Alecsandri 3, telefon: 0232/ 115760; 10. Muzeul Unirii - str. Alexandru Lăpuşneanu 14, telefon: 0232/ 114614.

XXI. BALUL BOBOCILOR

Balul bobocilor a devenit deja o tradiţie a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2009-2010, balul bobocilor va fi organizat în luna noiembrie şi se va desfăşura într-o locaţie care va fi stabilită şi anunţată de comitetul de organizare.

XXII. ADRESE ŞI TELEFOANE UTILE DIRECŢIA PENTRU PROBLEME SOCIAL STUDENŢEŞTI Compartiment burse – telefon 0232/ 201577; e-mail: [email protected] ; Complex studenţesc Codrescu, Cămin C11, camera 23. CENTRUL DE SCHIMBURI INTERNAŢIONALE „GAUDEAMUS” Cantina „Gaudeamus” Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (lângă Căminul C8 – Complexul „Titu Maiorescu”), tel: 0232/ 201701;


196

Căminul C17 (situat în complexul studenţesc „Codrescu”) - asigură cazarea studenţilor

străini din cadrul programului SOCRATES-ERASMUS. În regim hotelier, se asigură şi

cazarea studenţilor români ce urmează studiile la Universitatea „Al. I. Cuza” în regim

hotelier la un tarif lunar ce se stabileşte anual de către Senatul Universităţii „Al.I.Cuza”,

telefon: 0232/ 218589.

CABINETE MEDICALE:

Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (în Căminul C8);

Cabinet medical de prim ajutor specializat – Căminul C11, camera 13, demisol.

Cabinetul medical studenţesc

Acest cabinet vine în sprijinul studenţilor Universităţii „Al. I. Cuza”, astfel:

Cabinetul medical studenţesc nr. 7 asigură asistenţa medicală gratuită pentru toţi

studenţii universităţii (consultaţii, reţete, trimiteri la cabinetele de specialitate,

tratamente)

Cabinetul medical studenţesc nr. 7 se află în campusul studenţesc „Titu

Maiorescu”, cămin C8, parter;

Pentru a fi înscrişi în baza de date a cabinetului, studenţii se vor prezenta cu

carnetul de student (adeverinţă), carnet de asigurări de sănătate, buletin de

identitate;

Studenţii cu boli cronice se vor prezenta la cabinetul medical studenţesc cu

documentaţia medicală corespunzătoare pentru evidenţa specială.

Pentru aceste formalităţi, studenţii nu vor trebui să se retragă de la medicii de

familie în evidenţa cărora se află în localitatea de unde provin.

ORGANIZAŢII STUDENŢEŞTI

1. Asociaţia Studenţilor din Educaţie Fizică şi Sport Iaşi „Tinere talente”,

Corp D, parter, persoană contact-urmează a fi stabilită

2. Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management AIESEC Iaşi, Corp B, Etaj 3, telefon: 0232/ 212244

3. Asociaţia Studenţilor Europeni - AEGEE Iaşi Complex Studenţesc „Titu Maiorescu”, Cămin P6, Camera 2

Telefon: 0722/ 525411

4. Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA Iaşi,

Complex Studenţesc „Codrescu”, Cămin C11, Camera 39, Etaj 1

Telefon: 0723/ 253345

5. Asociaţia Studenţilor Informaticieni Ieşeni - ASII

Str. General Berthelot, nr.16, e-mail: [email protected]

6. Alianţa Studenţilor Români –A.S.R.

B-dul Carol I, nr. 11, Corpul B al Universităţii, sala L-138


197

7. Asociaţia Studenţilor Economişti, ASTEC

8. Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi Str. V. Conta, nr.30, telefon: 0232/ 147358, fax: 0232/ 212632,

e-mail: [email protected]

BIBLIOTECI:

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Str. Păcurari, nr. 4; telefon 0232/ 116281

Filiale:

Biblioteca Facultăţii de Biologie - Corp B, etaj 1, telefon: 0232/ 201473;

Biblioteca Facultăţii de Chimie - Corp A, parter, telefon: 0232/ 201151;

Biblioteca Facultăţii de Drept - Corp A, etaj 2, telefon: 0232/ 201159,

e-mail: [email protected];

Biblioteca Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor - Corp C, Etaj 3,

telefon: 0232/ 201452;

Biblioteca Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport - Corp D, parter,

telefon: 0232/ 201127;

Biblioteca Facultăţii de Filosofie - Str. Lăpuşneanu, nr. 36 (lângă Casa

Studenţilor), telefon: 0232/ 201155;

Biblioteca Facultăţii de Fizică-Corp A, parter, tel: 0232/201151,


Biblioteca Facultăţii de Geografie - Geologie - Corp B, Etaj 1,

telefon: 0232/ 201475;

Biblioteca Facultăţii de Informatică - Corp C, parter;

Biblioteca Facultăţii de Istorie - Corp A, Etaj 2, telefon: 0232/ 201157,


Biblioteca Facultăţii de Litere - Complex Studenţesc „Codrescu”,

telefon: 0232/ 116600;

Biblioteca Facultăţii de Matematică - Corp B, parter, telefon: 0232/ 201561;

Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - Corp D, parter;

Biblioteca Facultăţii de Teologie - Corp T, parter;

Biblioteca Academiei Române, Bulevardul Carol I, nr. 8, telefon: 0232/ 143073;

Biblioteca „Gh. Asachi”, Str. Palat, nr. 4, telefon: 0232/ 115159;

Biblioteca Britanică (British Council), Str. Păcurari, nr. 4, telefon 0232/ 116159;

Biblioteca Centrului Cultural Francez, Bulevardul Carol I, nr. 26,

Telefon: 0232/ 147900.

Vizualizarea notelor on-line

Îţi poţi vizualiza notele on-line pe noul site http://simsweb.uaic.ro .

Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să îţi creezi un cont. Dai click pe „Login”

în dreapta sus şi te duce într-o altă pagină unde apeşi pe „Create new user”. Acest cont

îl creezi singur folosind numărul matricol pe care îl găseşti în carnetul tău de student,





http://simsweb.uaic.ro/

198

username este numărul matricol, iar parola trebuie sa fie de minimum 7 caractere din

care cel puţin unul trebuie să fie caracter special gen: “,” “.” “;” etc.

La adresa de mail poţi trece orice adresă de e-mail: @yahoo.com, @gmail.com etc.

Răspunsul la întrebarea de securitate trebuie să îl ţii minte în cazul în care vei avea

probleme cu contul tău.

După ce completezi toate câmpurile apeşi pe „Create user”.

Trebuie să mergi mai departe în contul tău de e-mail pentru a confirma crearea contului

şi uploadul informaţiilor din baza de date.

Te vei loga mai apoi şi vei putea vedea notele tale, situaţia taxelor.

În cazul în care nu apar notele nu scrie administratorului aplicaţiei deoarece notele sunt

trecute de către secretare în baza de date la care se conectează acest site.

Găseşti un Help destul de drăguţ dacă dai click pe „here be dragons!” şi vrei să te

informezi.

Pe parcursul anilor de studiu conţinutul unor regulamente sau diferite informaţii

cuprinse în prezentul ghid de studii se pot modifica prin Hotărâri ale Biroului

Senat, Colegiului Academic sau a Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”

Iaşi la nivel de universitate; Hotărâri ale Biroului facultăţii sau ale Consiliului

facultăţii la nivel de facultate cît şi prin documente emise de forurile superioare la

nivel naţional, cu competenţe în învăţământul superior. Pentru a fi la curent cu

eventualele modificări vă recomandăm să consultaţi avizierul, secretariatul

facultăţii, cât şi site-ul Universităţii şi pe cel al facultăţii.

vechi.uaic.rovechi.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Sport/Educatiefizicasi... · 3 CUPRINS...

Documents

Transcript of vechi.uaic.rovechi.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Sport/Educatiefizicasi... · 3 CUPRINS...