Suntfericiţişibinecuvântaţitoţiceicareîşiserbea-zăziuaonomastică,fiefemeisaubărbaţi,numeledebotezpecareîlpoartă:Maria,Mărioara,Mariana,Ana-Maria,Ma-rina,sauMarian,Marin,etc.regăsindu-seînfiecarefelicita-re.

Totaşaşieu,leadreseztuturorlocuitorilorcomuneiGiroccuaceastăocaziemultăsănătateşifericire,bucuriiînsufletşiîmplinireatuturordorinţelor.

Cu respect, Iosif - Ionel TOMA

George Lână, succes!Amafirmat,defiecaredată,căharuldeascriecrea-zăclimatedeneliniştişiîngrijorăripermanentepen-truuniioameni,maipuţindocţi,caresuspecteazăşiinvidiazăpetemiricemotiveputereadeconcentra-reşicreaţieaacestoroamenitalentaţi. Înmediilecugraddeculturăşicivismcobo-rât,personalităţileautenticesuntdefoartemulteoricriticateşichiaracuzate,defeldefeldeactecarenuconvinacestuisistem. Dacăuneorinesimţimcopleşiţideastfeldetalente,esteurmareafaptuluicăuitămdenecesita-teaautoeducării într-unspiritaccentuatde raţiona-lismşicivismsocial.Tot aşa,George Lână, privit la început ca un „mi-sionarmodest”,areuşitsăducăpânălasfârşitcuvinteputerniceşinobile,sfinteîndragostealuipentrupoeziafilosofică,cucareseidentificăînclipelecelemaiintensealevieţiisale.Adeptalideii„aparţiitotuluişitotulîţiaparţine”,apornitîntr-oîncleştaredurăînclipedetrăireîncarealţiis-aupierdutcufireaşiauuitatsămaitrăiască.ÎlstimezşiîlrespectpepoetulGeorgeLânădar,maiales,îlapreciezpentrucalităţilesaledereporter,înaparenţămolcomînfire,darexplozivînexprimareşiîntotceeaceacreatdupăRevoluţiadin1989.Întrecerealuiprintimp,afăcutdouăpopasuri importantepentrunoi,ceicarecitimpresalocală,laziarul„Dialogcucetăţenii”şiaînsufleţitfiecarepaginăcucelmaicaldşiadevăratentuziasm.L-amsimţitdemulteoricăesteneîmpăcatcufaptulcăceeacei-ampututoferiestepreapuţinpentrutalentul,capacitateaşiputereasadecreaţie,l-amsimţitcăfaceunsacrificiuşicăîşicalcădefoartemulteoripeanumiteprincipiialesubsidiarităţii.AmfostconştienttottimpulcăvaveniozicândtalentatulGeorgeLânăîşivaregăsicăra-reapecaredoreasămeargătotrestulvieţii,legatdeclipelecelemaiintenstrăitepeacestpământşideideilefilosoficepecareile-adăruit,cuatâtagenerozitate,viaţa.Deaceea,odatăcuapariţiarevistei„Forte”atrastotmairarcucoadaochiuluispremodestanoastrăpublicaţiecaretrebuiesătrăiascăşieaînaceastălumemiraculoasăşiplinădeizbucnirimaimultsaumaipuţincontrolate.Revista„Forte”,apărutăcumulttimpînurmă,tipărităîntr-osingurăculoare,seasea-mănăcuofaţăplinădeînţelepciuneşidesudoareacreaţieicesevaregăsi,cusigu-ranţă,inegalabilăînpresacontemporană.Aşadar,credcăaţi înţelescăGeorgeLânăs-adedicatîntotalitatepoezieipecareoiubeştecaşipeînsăşiviaţasa,precumşirevisteimaisusamintite.Suntconvinscăi-aurămasgânduriduioaseşipentruziarul„Dialogcucetăţenii”,„mărunt”,darcusuflet,şicăvaaveamereuîncredereînceicares-auluptatcurăutateaşilăcomia,„atribute”pecareelle-aurâtdintotdeauna.GeorgeLânătrebuiesăîmplineascăodorinţăasamaiveche,pemăsuraputeriisaledecreaţie,peplaculvremurilorpecareletrăim,iarprinfaptelepropriisăînvingătoateobstacolelece-istauîncaleafericiriisale.Îţidorimsătrăieştiaşacumsimţi,săcreziîntotceeaceestestrămoşescşivalorosşisărămâineclintitşidreptînfaţafurtunii!Îţimulţumimpentrutotceaifăcutlaacestziar,îţimulţumimpentrucăaigăsitcuvinteşiideidebiruinţă,îţimulţumimpentrucănoitoţi,împreunăcucititorii,ne-ambucuratdeoizbândăcolectivă. GeorgeLână,succes!

Drd.Iosif-IonelTOMA

Rugă la Chişoda Aşacumaproapetoatălumeaştie,fiecarebisericăareunhramalei.Terme-nuldehramprovinedinslavonesculhra-mucaresetraduceprinpatronsauocroti-tor.Hrampecareoricebisericăîlprimeşteînmomentul în care ia fiinţă ca şi loc încareseaducşisevoraducerugăciuniluiDumnezeu.Unastfel deocrotitor al unuilăcaşdecultpoatefiunSfânt, cumarfiSfântul Prooroc Ilie sau Sfântul MucenicDimitrie, sau poate fi un eveniment im-portantdinistoriaBisericii,spreexemplu:PogorâreaSfântuluiDuh,ÎnălţareaSfinteiCrucietc.Şipentrucatoatălumeasăpoa-tăcunoaştecareesteocrotitoruluneibise-ricii, o icoanăaacestuiaeste întotdeunaaşezatăînexteriordeasuprauşiilaintraresauînunelebisericimaivechi,icoanahra-muluiesteaşezatăîninterior,înpronaos,totaproapedeintrare. Şicamultealtebisericidin judeţulTimiş, şi Biserica ortodoxă din ChişodaarehramulAdormiriiMaiciiDomnuluisauSfântaMărieMare cummai este cunos-cutăaceastăsărbătoare.MomentîncareBiserica prăznuieşte trecerea în cerurialăturideFiulsăualMaiciiDomnului.Dintotdeaunamomentulprăznuiriihramuluiafostconsideratcaunevenimentîncaresecelebreazăziuadenaştereaacesteibise-rici.Moment care estemarcat prin rugă-ciunispeciale,potrivitepraznicului.ŞidacăoameniiveneausăseroageSfân-tuluicareocroteşteaceabisericăşiimplicitşipetoţiceidincomunitatearespectivă,ei

seîndemnauşiseinvitauchemându-selarugă(ciune).Şicumobucuriecaaceeaaprăznuiriihramuluiuneibisericiîntotdeunaserăsfrângeşiînsufletelecelorcaresunt legaţispiritualdeaceasta,oameniiau transpusaceastăbucurieşi în rugă-ciunealordelabisericăşideacasădarauaşezat-oşiîncântul,joculşiportullorpopular.Aşadar,estedefoloscaatuncicândneîndreptămpaşiisprerugadinloca-litatenoastră,sănuuitămcaînaintedeamergelajoculşilavoiabunăîntreţinutedelăutari,rugasăopetrecemlabiserică,pentrucădeacolotrebuiesăînceapăoricerugă(ciune).Peaceastăcaleinvitămlarugă(ciune)petoţiceicaredorescsăîmpărtăşeascăcuchişozenii,prăznuireahramuluiAdormiriiMaiciiDomnului.Momentcarevaîncepeîncădinsearazileide14augustlarugăciuniledeseară,continuăîndimineaţade15augustcuoficiereaLiturghiei,pentrucamaiapoiînspresearăbucuriaprazni-culuisăcontinueşiînjoculşicântulnostrupopular.Momentdebucuriepecareîntotdeaunabănăţanull-aştiutvalorificadinplin. Pr.TraianDEBUCEAN

Maica Domnului este cea mai înaltă “sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Sfânta Biserică”, iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile ei. Creştinii serbează, duminică, Adormirea Maicii

Domnului,cunoscutăcaSfântaMariaMare,ultimulpraz-nicîmpărătescdinanulbisericesc.

ŞtimcutotiicăacestaestecelebratînziuaîncareFecioaraMariaşi-adatobştesculsfârşit,iarpopularesteziuacaredespartelunilecălduroasedecelereci.

Multesuntlocalităţileîncaresfintelebisericiîşiauhramulacum,iarrugileorganizatecuacesteocaziidevinadevărateîntâlnirialefiilorsatului.

CONSILIULLOCALŞIPRIMĂRIACOMUNEIGIROCORGANIZEAZĂRUGACHIŞOZEANA15-16AUGUST2010

15AUGUST2010–ORA18,30deschidereajoculuideAnsamblulFolcloricGhiocelulurmatdejocParticipăsoliştii:-CarmenPopovici-Dumbravă;

DenisaSârboaica;DoruMoldovan.Ora24-bal

16august2010-ora17Joc-participăurmătoriisoliştii:

NicuNovac;CarmenPopovici-Dumbravă;

DoruMoldovan.Ora01,00–Discoteca„VIVA”,cuDJNAE

Anul XI | Numărul 9 (164) | 15 august 2010

Potrivit Legii nr.230/2007 privindînfiinţarea, organiza-rea şi funcţionareaasociaţiilor de pro-prietari şi HotărâriiGuvernului nr.1588/2007 pentruaprobarea Normel-or Metodologice deaplicare ale Legiinr. 230/2007, per-soanelefizicecareaucalitatea de adminis-tratordeimobilesuntatestatedeprimar.În şedinţa Consili-uluiLocalalComuneiGirocdindatade31august 2010 a fostadoptată Hotărâreanr. 95/30.07.2010ce reglementeazăsituaţia administra-torilor de imobile depe teritoriul comuneiGiroc.Astfel, pot fi atestateca administratoride imobile numaipersoanele fizicecare îndeplinesc

următoarelecondiţii:- au capacitatedeplinădeexerciţiu;-suntaptedinpunctdevederemedicalşipsihologic pentru aîndeplini funcţia deadministratordeimo-bile;- nu au sufer-it o condamnareprintr-o hotărârej u d e c ă t o r e a s c ă ,rămasă definitivă,pentru săvârşireauneiinfracţiuni;- au cel puţin studiimedii;- au cel puţin 18 ani

împliniţi;-auurmatuncursdepregătireprofesionalăpentru funcţiadead-ministratordeimobile,organizatîncondiţiilelegii. După efectu-area cursului în do-meniu, dosarul sedepune la PrimăriacomuneiGiroc, cam-era 14, în vedereaobţinerii atestatului,ceestevalabilpetotteritoriul Românieişi se elibereazăpentru o perioadănedeterminată.

PrinDispoziţianr.225/26.07.2010,afostconvocatCon-siliulLocalGiroc înşedinţăordinară îndatade30 iulie2010.Toatecele22depuncteînscrisepeordineadeziaufostaprobatefiindconsideratedeinterescomunşijustificate.Astfel,urmareproiectelordehotarâreîntocmitedeprima-rulcomuneis-aualocatsumeimportantepentruderula-reaunormanifestăriculturaleşisportive,atâtînloc.Chi-şoda,câtşiînloc.Giroc.Acestesumesunturmătoarele: -40.000 leipentruorganizareaşidesfăşurareaRugiiChişozene; -30.000leipentrususţinereaorganizăriiFestiva-lului„SilviuşiCosminGolban” -30.000leipentruorganizareaconcursurilorpro-fesionalealeserviciilorvoluntareşiprivatepentrusituaţiideurgenţă-fazanaţională.Toateacestesumeprovinde labugetul localşiau fostconsideratenecesarepentruscopurilemaisusamintite.Tot în aceeaşi şedinţă a fost supus spre aprobare, decătrePrimarulcomunei,Studiuldefezabilitate,Proiectultehnic şi Devizul Economico financiar pentru obiectivul„ExtinderereţelecanalizareînlocalităţileGirocşiChişo-da”,dupăcumurmează: 1.loc.Chişoda: -zonadelocuinţe„Moncea”cucirca50degos-podării; -zona„str.Oltului”cucirca15degospodării; -zona„str.Azur”cucirca55degospodării; 2.loc.Giroc: -zonaTotalco–Speranţa–Girotim,cutotceeaceesteconstruitînacestperimetru; -zonaCodalb; -zona„str.Rodnei”cucirca20degospodării; -zona„str.Apicultorilor”cucirca40degospodă-rii; -zona„str.BegaSud”cucirca15degospodării.Documentaţiastudiudefezabilitateaconţinutdouăvari-ante,unacolectareprinvacuumareşialta,princurgeregravitaţională,fiecareprezentândşivalorileinvestiţiilor.Prima variantă de colectare, prin vacuumare, se ridicala suma de 2.079.430 lei, iar la a doua variantă sumaajungela1.351.840lei,undesuntincluseşidouăgene-ratoaredecurentelectrictrifazatedemareputerecaresăproducăcurentatuncicândtensiuneacarealimentează

pompeledestaţiadepompareesteîntreruptădinanumi-temotive.Necesitatea achiziţionării acestor generatoare este evi-dentă,maiales însituaţiile încare întrerupereaenergieielectricelapompesefacepetimpdefurtună,iarnivelulapeloruzatedinbazineledecolectarecreştefoarterapid.AfostaprobatStudiuldeoportunitatepentruîntocmireaPlanuluiUrbanisticZonal „EurocentruGiroc”pe terenulfostelorunităţimilitaredepeCaleaTimişoarei.AcestterenafostpreluatprinH.G.1063/2008delaMi-

nisterulApărăriiNaţionalepentrudesfăşurareaunorac-tivităţisocial–culturaleşideînvăţământ.Înacestperi-metruaufostdelimitatezonelecudestinaţiastabilităprinHotărâreaConsiliuluiLocalnr.4/2008ceastat labazaîntocmiriinoteidefundamentarepentruemitereahotărâ-riideGuvern.Urmare derulării programului social propus şi aprobatprin această hotărâre deGuvern s-au delimitat aproxi-mativ90deparcelepentrupunerea înaplicareaLegiinr. 15/2003.După stabilirea priorităţilor de către plenulConsiliului Local şi după obţinerea cărţilor funciare peparcelelerezultate,acesteavorfiatribuitetinerilorpentruconstruireadelocuinţe.TotaiciseregăsescparcelelepropusepentruderulareaProgramului guvernamental „Renaşterea satului româ-nesc -10casepentruspecialişti”aprobatprinH.G.nr.151/2010.

Deasemenea,suntprevăzutespaţiipentruconstruirea,prindiferiteprograme,aurmătoarelorobiectivedeinterespublic:policlinicăcustaţionardezi,centruşcolar,centrudezi,azildebătrâni,cantinăsocială,centrudeformarepentrureconversiaprofesională,blocuridelocuinţesoci-ale,etc.Urmareproiectelordehotărâre iniţiatedecătredomnulprimaraufostatribuite7parceleînbazalegiinr.15/2003următorilorbeneficiari:VlaşinViorelşiVlaşinDorel–Va-sile(776mp.pentruconstruţieduplex),UrsuţaDina(305mp.), Godja Dănuţ-Ionel şi Godja Florin-Dumitru (507mp.pentruunduplex),SitarIoan(394mp.),MaximFlorin–Alexandru(304mp.),IoviţăRoxana–Alina(303mp.),RoşuLucia(337mp.).Aceste parcele se regăsesc în partea de sud a străziiBârzava(Boblea).DouăproiectedehotărâresupusedezbateriiConsiliuluiLocaldecătrePrimarulcomuneiaufostaprobateînuna-nimitate.Unproiect dehotărâre se referă la înfiinţareade pieţe agroalimentare în localităţileGiroc şi Chişodaînurmătoarele locaţii: înGiroc–pestradaTrandafirilorvis-a-visdeŞcoalacuclaseleI–VIIIîntreblocşilocuinţafamilieiDaia, iar în loc.Chişodadindouă locaţii a foststabilităpestr.IzlazlaintersecţiacuNicolaeFiru,întri-unghiulformatdeşoseauadelegăturăstr.Cooperatorilor–pasajuldecaleferată.Aldoileaproietulsereferălaînfiinţareaparcurilordejoa-că din care una de role şi două de biciclete, câte unaînfiecarelocalitate.AstfelînlocalitateaGirocs-aufăcuturmătoarelepropuneri:lacapătulstr.Bega,undeexistăoinsulăformatădecătredrumulasfaltatsevaamenajaopistăderole.Înspaţiulverdeaflatlacapătulstr.Dunăreacustr.BegasevaedificaunparcdejoacăpentrucopiişisevaridicaunmonumentînmemoriaeroilorcăzuţiîncelDe-aldoileaRăzboiMondialalecărortrupuriseregăsescîncimitirulGiroc.Un parc şi pistă de biciclete se va amenaja pe locaţiafosteibălţi„Cătana”.Acestavaficelmaimareparcdinlocalitate.ÎnlocalitateaChişodaaufostpropusetrei locaţiipentruparcuri:unulpestr.Primăveriidupăpunctultrafo,pestr.SomeşcolţcuOituzşiînspatelepieţeidepestr.Izlaz.Vomrevenicuamănunte.

ValentinaBERARIU

DIALOG CU CETĂŢENII DIALOG CU CETĂŢENII2 3PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

PRIN COLECTAREA SELECTIVA A DEŞEURILOR Fiecaredintrenoi,careprezentatalcomunităţii,areputereaşiobligaţiadeainfluen-ţaprocesuldeecologizareacomuneisauazoneiîncarelocuieşte.Soluţiaestelaîndemânanoastrăşiconstăîndepozitareaselectivăadeşeurilor.Maiprecis,trebuiesădepozitămdeşeurileînlocurispecialamenajateşipecâtposibil,peurmătoarelecategorii:• Hârtieşicartoane(ziare,reviste,tipărituri,cutiidedetergenţi,decerealeetc.)–depozitateîncontaineredeculoarealbastră;• AmbalajePETşialtematerialeplastice(pungi,folii,cutiideiaurt,buteliidelaprodusecosmeticeşidecurăţenie,etc.)–depozitateîncontaineredeculoaregalbe-nă;• Sticleşicioburi–depozitateîncontaineredeculoarealb/verde;• Deşeuriferoase(fier,tablă,etc)şidozemetalice-depozitateîncontaineredeculoaregalbenă;Reciclarea presupune separarea şi co-lectareamaterialelorînvedereatransfor-măriilorînproduseutilenoi.Omarepar-te din aluminiul, sticla, hârtia sau oţelulfolositeastăziînîntreagalumesuntdejaprovenitedinreciclare.Sticlaşioţelulpotfireciclatenudoarodată,cidenenumă-rateori.Reciclareaaluminiuluişioţeluluiutilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei şicartoanelor,asticlei,precumşiaanumi-tormase plastice constituie peste tot înţărileoccidentaleo industrie înfloritoare.Deasemenea, reciclareapermitecomu-nităţilorsăreducăcosturilededepozitareadeşeurilor.Consumuldeenergieesteşielinfluenţatpozitivdereciclare.Sepotreciclarecipientedinsticlătransparenta,recipientedinsticlăcolorată,hârtie,ziare/tipărituri,cutiidealuminiupentrubăuturi,plastic.Principalulavantajalreciclăriiestedatdereducereaconsumuluiresurselornaturale(petrol,apă,energie),precumşialniveluluiemisiilornociveînaer.Spreexemplu:Hârtia–materiefolosibilăMateriileprimeutilizatepentrufabricareahârtieisunt:lemnul,celuloza,hârtiaveche.Hârtiareciclatăpermiteeconomisireaaaproximativ25%dincantitateadeelectricitateşi90%dincantitateadeapă(300l)necesarepentruproducereaa1kgdehârtiealbă.Deasemenea, prin reciclareadeşeurilor dehârtie, seelimină clorul toxic, necesarproduceriihârtieialbe.Hârtiadeziarrecuperatăsefoloseşteînmoduzual laeditareadepublicaţii, izolaţiidediversetipurisauprodusedetipaşternutîncrescătoriiledeanimale.Reciclareahârtieisalveazăunspaţiuimportantînrampelededeşeuri.Sticla–materierefolosibilă.Sticlaseproducefolosindurmătoarelemateriiprime:nisipuldecuarţ,calacrul,soda(produspoluant)s.a.reciclareasticleimenajeazămediulşieconomiseşteîntimpbo-găţiilenaturale,apaşielectricitatea.Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resur-seenergetice.Fabricareasticleidincioburiconsumămultmaipuţinăenergiedecâtfabricareaeidinmateriileprimedebază.Sticla reciclatăse foloseşte la fabricarearecipientelorpentrubăuturisaupentruhrană,precumşicaizolatorînconstrucţii.Înmodnormal sticla clară (incoloră) recuperată serveşte la fabricareaproduselordinsticlăclară,întimpcesticlacoloratăsefoloseştelarealizareaproduselorcolorate.Dinacestmotivsecereseparareapeculoriasticlelorrecuperate.AluminiulEstecelmaivalorosdintreproduselecasnicereciclate.Dinrecipienteledebăuturidinaluminiuserealizeazănoiprodusecuaceeaşidestinaţieşicuunconsumenergeticincomparabilmaimic.Recipienteletrebuieclătite înainteastocăriipentruanucon-ducelaînmulţireainsectelor.Elepotfistrivitepentruaocupamaipuţinspaţiu.Alteprodusedinaluminiucaresepotreciclasuntfoliadealuminiucurată,tăvilecuratedeprăjituri,componenteledetaşabiledinechipamentulsaumobilieruldebucătărie.PlasticulDintremulteletipuridematerialplasticutilizateîndomeniulambalajelor,sereciclea-

ză înmod uzual: ambalajele de băuturirăcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet şi nunumai,confecţionatedinPET(tetraftalatdepolietilenă),fiindieftin,uşor,rezistentlaşocuri,reciclabil.AmbalajelePET, ca de altfel toatema-terialeleplastice,nusuntbiodegradabile.Creştereaconsumuluiacestora,aduslasporirea alarmantă a numărului de am-balaje aruncate iresponsabil în natură.Princolectareaşireciclareaacestora,sereduceimpactulnegativasupramediuluiînconjurător.Polietilenultereftalatreciclat

poatefifolositpentru:fibredepoliesterfolositelarândullorcamaterieprimăpentrucovoare,tapiţerii,jucării,pâslepentruindustriatextilă,caizolaţielapaltoane,sacidedormit,industriaautoş.a.UnaltaspectpozitivalreciclăriiPET-urilorconstăînreducereacantităţilordedeşeuricemergspregropiledegunoi.Ambalajelesepredauclătite,cudopulşi inelul îndepărtate.Eticheteledehârtienutrebuieîndepărtate.Implementareaurgentăşinecondiţionatăaunuisistempublicnaţionaldecolectarese-lectivăadeşeurilorînvedereareciclăriitrebuiesăfieoprioritateatuturorcetăţenilor!

PetronelaFLOREA

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii Administrative"

Comunicat de presă

Lansare proiect

Comuna Giroc anunţă lansarea implementării proiectului „Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor şi modernizarea centrului pentru informare a cetăţenilor în cadrul Primăriei comunei Giroc, judeţul Timiş” Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, codul SMIS al proiectului este 11365. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 1.056.586,52 lei, din care:

• 1.035.454,79 lei – valoare eligibilă nerambursabilă; • 21.131.73 lei – cofinanţarea eligibilă a beneficiarului.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor

publice la nivelul comunei Giroc. Scopul proiectului este de a reduce timpii de livrare a serviciilor publice către cetăţenii din

comuna Giroc prin implementarea unui sistem informatic de management al relaţiilor cu publicul (CIC), sistem informatizat de management al proceselor operaţionale in cadrul primăriei Giroc. Grupul ţintă vizat direct de implementarea şi rezultatele proiectului este reprezentat de Primăria comunei Giroc – Judeţul Timiş şi personalul acesteia. Principalele activităţi ale proiectului sunt:

• Modernizarea activităţii de lucru cu publicul – înfiinţarea Centrului pentru Informare Cetăţeni • Implementarea programului informatic pentru managementul integrat al proceselor

operaţionale • Punerea in funcţiune a doua InfoKiosk-uri • Desfăşurarea de sesiuni de instruire a angajaţilor primăriei Giroc

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 12 luni. Locul de desfăşurare al proiectului: Giroc, judeţul Timiş. Primăria comunei Giroc va beneficia de rezultatele proiectului prin diminuarea costurilor generate de non-calitate, eficientizarea activităţilor, creşterea încrederii în instituţie prin creşterea satisfacţiei cetăţenilor, scăderea numărului de erori repetitive, crearea unui climat favorabil dezvoltării profesionale a angajaţilor. Conferinta de lansare a proiectului a avut loc în data de 23.07.2010, in Sala de Consiliu din cadrul Primariei comunei Giroc.

Judeţul Timiş COMUNA GIROC

Str. Semenic, nr. 54, tel: 0256/395648, fax: 0256/395798 www.giroc.ro

JudeţulTIMIŞ-ComunaGIROCStr.Semenic,nr.54,tel:0256/395648,

fax:0256/395798www.giroc.roLansare proiect

ComunaGirocanunţălansareaimplementăriiproiectului„ImplementareaunuisisteminovativdemanagementaldocumentelorşimodernizareacentruluipentruinformareacetăţenilorîncadrulPrimărieicomuneiGiroc,judeţulTimiş”ProiectulestecofinanţatdinFONDULSOCIALEUROPEANprinProgramulOperaţionalDezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, codul SMIS al proiectului este11365.Valoareatotalăeligibilăaproiectului(fărăTVA)estede1.056.586,52lei,dincare: -1.035.454,79lei–valoareeligibilănerambursabilă; -21.131.73lei–cofinanţareaeligibilăabeneficiarului.Obiectivulgeneralalproiectuluiîlreprezintăîmbunătăţireacalităţiişieficienţeifurniză-riiserviciilorpublicelanivelulcomuneiGiroc.ScopulproiectuluiestedeareducetimpiidelivrareaserviciilorpublicecătrecetăţeniidincomunaGirocprinimplementareaunuisisteminformaticdemanagementalrela-ţiilorcupublicul(CIC),sisteminformatizatdemanagementalproceseloroperaţionaleincadrulprimărieiGiroc. Grupulţintăvizatdirectdeimplementareaşirezultateleproiectuluiesterepre-zentatdePrimăriacomuneiGiroc–JudeţulTimişşipersonalulacesteia.Principaleleactivităţialeproiectuluisunt: -Modernizareaactivităţiidelucrucupublicul–înfiinţareaCentruluipentruIn-formareCetăţeni -Implementareaprogramuluiinformaticpentrumanagementulintegratalpro-ceseloroperaţionale -PunereainfuncţiuneadouaInfoKiosk-uri -DesfăşurareadesesiunideinstruireaangajaţilorprimărieiGirocProiectulsedesfăşoarăpeoperioadăde12luni.Loculdedesfăşurarealproiectului:Giroc,judeţulTimiş.PrimăriacomuneiGirocvabeneficiaderezultateleproiectuluiprindiminuareacosturi-lorgeneratedenon-calitate,eficientizareaactivităţilor,creştereaîncrederiiîninstituţieprincreştereasatisfacţieicetăţenilor,scădereanumăruluideerorirepetitive,creareaunuiclimatfavorabildezvoltăriiprofesionaleaangajaţilor.Conferintadelansareaproiectuluiaavutlocîndatade23.07.2010,inSaladeCon-siliudincadrulPrimarieicomuneiGiroc.

Recensământul general agricolÎn conformitate cu legislaţiaUniuniiEuropene, în perioada2decembrie2010-31ianuarie2011seefectueazăîntoateunităţileadministrativ-teri-torialerecensământulgeneralagricol.Actelenormativecarereglementeazăorganizareaşiefectuarearecensă-mântuluigeneralagricoldinRomâniasuntLegeanr.153/2008şiH.G.nr.1370/2009.Scopulacesteicercetăristatisticedeinteresnaţionalestedeaasiguradatestatisticepentrufundamentareapoliticilornaţionaleîndomeniulagricol,înconcordanţăcuacquis-ulstatisticcomunitar,comparabilelanivelinterna-ţional,necesareprocesuluideparticipareaRomânieilaPoliticaAgricolăComună,prinînregistrareasuprafeţeloragricoleutilizate,aefectivelordeanimalepespecii,amaşinilorşiaechipamenteloragricole,apersoane-lorcaredesfăşoarăactivităţiagricole,ametodelordeproducţieagricolă,precumşiadezvoltării rurale.Datelerezultateînurmainterviurilorvorficonfidenţiale.Recensământulgeneralagricolarecaobiectivculegereadatelorşiobţine-reainformaţiilorprivindprincipalelecaracteristicialeexploataţiiloragricole,cumsunt:identificareaînteritoriuaunităţilorderecenzareşistatutuljuridicalacestora,utilizareasuprafeţeloragricolepeformedeadministrare,su-prafeţeleagricolecultivate,plantaţiileviti-pomicole,irigaţiile,efectiveledeanimale,utilajeleşimaşinileagricole,construcţiilecudestinaţieagricolă,persoanelecaredesfăşoarăactivităţiagricole.Concomitentcurecensământulgeneralagricolsedesfăşoarăoanchetăselectivăspecialăprivindmetodeledeproducţieagricolă.Culegereadatelorînterenserealizeazăprinformularedeînregistrare.OrganizareaşiefectuarearecensământuluigeneralagricolserealizeazădeInstitutulNaţionaldeStatistică,MinisterulAgriculturiişiDezvoltăriiRu-raleşiMinisterulInternelorşiReformeiAdministrative,subcoordonareaşicontrolulComisieiCentralepentruRecensământulGeneralAgricol.Înscopulpregătirii,organizării,conduceriişiefectuării lucrărilorrecensă-mântuluigeneralagricol,înanul2009afostconstituităcomisialocalăpen-trurecensământulgeneralagricolprinDispoziţiaprimaruluinr.789din11decembrie.Toţiposesoriideexploataţiiagricolesuntobligaţisăparticipe laacţiune,urmândaficomunicatăperioadaderecenzare.Refuzuldearăspundeşioferireadeinformaţiifalsedecătreproprietariatrageaplicareasancţiunilorcontravenţionale.

Din activitatea Consiliului Local Giroc

COMPENDIUÎncepândcudatade3 iuliea intrat învigoareLegeanr.118/2010,publicatăînMonitorulOficialnr.441/30.06.2010,princares-auaprobatunelemăsuriprivindrestabilireaechilibruluibugetar.Menţionăm că în ceea ce priveşte drepturile de natură socială, printre care şiprestaţiilesocialederulateprinAJPSTimiş,aceastălegeaducecâtevamodificări,dupăcumurmează: • Cuantumul indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, acordate în bazaO.U.G.nr.148/2005,cumodificărileulterioare,sediminueazăcu15%.Dacădincalculrezultăuncuantummaimicde600lei,sevaacordasumaminimăde600

lei; •SeabrogăLegeanr.482/2006privindacor-darea de trusouri pentrunou-născuţi, cu toatemodificărileulterioare; • Se abrogă Le-geanr.396/2006,privindacordarea unui sprijinfinanciar la constituireafamiliei; •Seabrogăpreve-derileart.25şiart.26dinLegea nr. 416/2001 pri-vindvenitulminimgaran-tat,respectivcelecaresereferălaalocaţiilepentrucopiiinou-născuţicareseacordăosingurădată.Pentru naşterile şi că-sătoriile survenite pânăladata intrării învigoarea Legii nr. 118/2010, sevoracorda încontinuaredrepturile cuvenite, con-form actelor normativeîn care au fost prevăzu-te, cu condiţia solicităriiacestora până cel târziula31august2010.

Administratorii de imobile sunt atestaţi de primar

Adevenitotradiţie,„Excursiapremianţilor”,spon-sorizatădedomnulprimarIosif-IonelToma.Ceadinvaraaceastaaavutlocpentruapatraoară.DacăînaniianterioreleviipremianţidelaGirocşiChi-şodaauvizitatViena(2007,2008)şiPraga(2009),înaceastăvarădestinaţiaaleasăafostVeneţia.Plinideentuziasmne-amadunatîncurtelaGirocea-namarţi,6iulie2010,laora20:00.Autocarulerapre-gătit,iarnoinerăbdători.EleviipremianţidelaGirocşiChişodaşi-auocupatrepedelocurile,subsupra-veghereadoamneidirectoareMelentinaCostaşiacelorlaltedoamneprofesoare:MihaelaCrăciun,Mi-lorancaGolban,GabrielaCondreaşiAnicaZbârcot.Ştiamcădrumulvafilung,darerampreabucuroşicăvomvedeaVeneţiapentruadaatenţiedetaliilorminore.Dupăaproximativ16oreamajunslades-tinaţie, campingulAlba D.Oro din afara Veneţiei.Eramobosiţi,darlavedereapiscineidecareurmasănebucurăm,obosealaatrecutcaprinminune.JoiaafostdedicatăexclusivVeneţiei.Dupăoplim-barepeGrandCanalecuvaporetto,amajuns înpiaţaSanMarco.Stilularhitecturalaloraşuluieraominunăţie,darcelmaiinteresanterafaptulcăfie-carecasăaveapropriasabarcă,iargondoleleeraulafiecarepas.PiaţaSanMarcoestedeofrumuse-ţedeosebită,dominatădebazilicaSanMarcoşide

unuriaşturncuceas.Timpde2oreamrătăcitpestrăduţeleînguste,ticsitecumagazinedesuveni-rurişimagazinedemarcă,iardeasupraunuicanalamdescoperit„PunteaSuspinelor”.Apoine-amîndreptatspreMurano, insula făurito-rilor de sticlă.Acolo am asistat plini de uimire laprocesuldefabricareaminunatelorfigurinedesti-clă.Îndoarcâtevaminute,dinmâiniletalentatealemeşterilorarezultatuncăluţdeMuranoşiovazădeosebită.Copleşiţi de căldură, ne-am îndreptat spre casanoastrăprovizorie,pentruanerăcorilapiscină.Amavutnorocdeoareceînaceasearăamavutpartede o petrecere la piscină, aceasta fiind deschisăpânăsearatârziu.Ziuadevineriamdedicat-oaltordouăoraşeitalie-ne.PrimulafostPadova,undeamvizitatCatedra-laSfinteiGiustine şiDomulSfântuluiAnton, carene-auluitprindimensiunileşifrumuseţeasa.Aur-matVerona,oraşulluiRomeoşialJulietei.AiciamvăzutbalconulJulietei,unde îndrăgostiţii îşi jurauiubireeternă,darşizidulplincuscrisorideiubiredelaCasaJulietei.Deasemenea,înfaţaAreneicepăreasădomineoraşul,amavutnoroculsădămpestedouăcarealegorice,unulegiptean,iarcelă-laltjaponez.

Pentruamenţineatmosfera,searaafostromană,iarnoine-amcon-fecţionattogidincearceafurişiamparticipatlapetrecereacutemădinincintacampingului,avândpropriulnostruCezar.Sâmbătane-agăsit triştipentrucă trebuiasăplecăm,darammaialungat tristeţea cu câteva ore la piscină. Cu amintiri noi şimultesuveniruri,ne-amîndreptatsprecasă,mulţumindprincântectuturorcelorcareaufăcutexcursiaposibilăşiminunată.

AndraCOSTA

men Popovici Dumbravă, AdrianStancaşiAnsamblul“Ausana”dinOradea – Director Silviu Botiş cusoliştiivocali:RominaNemeş,Ro-xana Ilisie, Paula Lezeu, ClaudiaCacuci.Acompaniamentul orchestral esteasiguratpe toatădurata festivalu-luidecătreAnsamblul“Bujorul”dinTimişoara–dirijorprofesorAdrianScorobete.

Cupuţin timp înurmă,25. –27.05.2010,AnsamblulFolcloric„Ghiocelul”dincomunaGiroc,afost invitatsăparticipe lamani-festările culturale organizate deCentrulCulturalRomâno-Munte-negrean „Dioclea”, seara folclo-ruluiromânesccarefostsusţinu-tăde„ghioceii”giroceni.

Nu este greu de intuit ce aurmat, bineînţeles, o a doua in-vitaţie la Festivalul InternaţionaldeFolclorMuntenegrean„Cetin-je2010”,înperioada27iulie–1august2010.

Laacestfestivalauparticipaturmătoarele ţări: Italia, Croaţia,Cehia,Serbia,RomâniaşiMun-tenegru.

Înafaraprogramelorsusţinuteîntimpulfestivalului,„Ghioceii”auavutunspectacolfolcloricînCo-tos,staţiunepemalulMăriiAdria-tice,aufostprezentatatedansuridin toate zonele folclorice aleţării. Soliştii vocali au fost:Răz-vanPoenar,CocleaGiorgianaşi,spresurprindereagazdelor,bine-cunoscutasolistădemuzicăpo-pularăsârbească,DenisaVălun-gan.Unmaresucceslapublicla

avutsolistul instrumentist lanai,prof.LucaMădălin.Conducereamuzicalăafostasiguratădeprof.Kalmar Iosif, iarcoregrafiasem-natădedl.VictorJicheran.

PrimazideFestivalaînceputcuodefilareprincentruloraşuluiCetinje, iar copii noştri au ţinut

foarte mult la numele localităţidincareprovin,şiatunci,pepasdehoră,petotparcursultraseu-luiaustrigaturmătoareleversuri:Frunzăvergebusuioc,/Io”sficiordălaGiroc.

Spresurprindereanoastră,ungrupderomâniaflaţiînconcediupemalul MăriiAdriatice, auzindlaRadio căunansamblu româ-nescvaparticipa laFestival,auvenitsănesusţină.

Alaiul românesc a fost răs-plătitcuropotedeaplauzepetotparcursul traseului.După defila-reaurmatunmomentartistic inpiaţadincentruloraşului,fiecareAnsambluasusţinutunprogramdecinciminute.„Ghioceii”aupre-zentatundansdinpustabanatu-

lui.Înaceeaşisearălateatruldevară,intr-uncadrumirific,aavutloc spectacolul folcloric susţinutde Ansamblurile folclorice pre-zente. Românii au prezentat unfragment din spectacolul „Bunăsearadragiromâni”.

În cadrul Festivalului, „Ghio-ceii” au prezentat numai folclorbănăţean.

AdouaziFestivalulaînceputlaorele18,00înpiaţadincentruloraşului,undefiecareformaţieaavut un stand pentru a expunediferiteobiectedeartizanat,cărţi,pliante,CD,DVD.Toateacesteaau contribuit la promovarea lo-calităţinoastre.Lastandulromâ-nescs-augăsittoatematerialeleenumeratemaisus.În acest cadru de sărbătoareformaţiile şi-au arătat măiestriaşi instrumentiştii au intrat intr-ocompetiţie prietenească. În acelmomentamavutimpresiacămu-zicaestelimbajulcomunallumii.Aucântatîmpreună,aujucatîm-preunăşiaulegatprietenii.

Apreciem faptul că am fostsusţinuţi de Presedintele Cen-trului Cultural Româno-Munte-negrean, Arhimandrit LonghinMuncean şi de AmbasadorulRomâniei în Muntenegru, careaufosttottimpulalăturidenoi.

IleanaSZABO

DIALOG CU CETĂŢENII DIALOG CU CETĂŢENII4 5

GHIOCEII, AMBASADORII GIROCULUI

Cultură - Învăţământ Religie

Festivalul de interpretare vocală şi instrumentală “Iosif-Sivu şi Cosmin Golban”

În perioada 19-20 august 2010,Consiliul Local Giroc – PrimăriaComuneiGirocşiAsociaţiaCultu-rală“IosifSivuşiCosminGolban”organizeazăceadeaIV-aediţieaFestivaluluide interpretarevocalăşiinstrumentală“Iosif-SivuşiCos-minGolban”.Programulfestivalului:19august2010 Ora10:00–Slujbamemo-rială,depuneredecoroane Ora18:00–Concurs20august2010 Ora18:00–Galalaureaţi-lorSpectacolsusţinutdeinvitaţiiorga-nizatorilorSoliştiinvitaţiînspectacol:LoredanaStreche–câştigătoareaediţieiaIII-aamareluipremiu,Oti-liaDuma,DumitruTeleagă,LauraLaurenţiu, Ramona Ilieş Drăgan,Silviu Drăgan, Desanca Lalici şiDanNecşa.Participăansamblurile:Ansamblul “Ghiocelul” din Giroc–CoregrafiaVictorJicherean,An-samblul “Doina Timişului” – Co-regrafia Marius Ursu, Ansamblul“Timişul”–CoregrafiaTomaFren-ţescu cu soliştii vocali: LuminiţaJucu, Dumitru Stoicănescu, Car-

Absolvenţii clasei a VIII-aÎnfiecarean luna iunieaduceonouăpromoţiedeabsolvenţideclasaaVIII-aaişcoliicuclaseleI-VIIIGiroc.Urmeazăapoirepartizareaacestoraînliceepebazamediilordeadmitereşiaspecializărilorprezentatedeunităţiledeînvăţământdinjudeţ.Confirmândbunul renumealşcoliigiroceneşi înacestanelevii claseiaVIII-aaufostadmişilauneledincelemaibuneliceetimişorene.Dincei22deabsolvenţi,treieleviauparticipatlaprobedeaptitudini,fiindadmişilaliceevocaţionaleastfel:VenterAlexandra–LiceulPedagogic”C.Sylva” – clasă pentru învăţători,Antal Bianca – Liceul teoretic ”W. Sha-kespeare”–limbaengleză,RâmneanţuGraţian–Liceulsportiv”Banatul”.Apoi, conformopţiunilorpersonale, înurma repartizării computerizateaufost admişi: Gherghel Răzvan şi Blidăran Emanuela – Colegiul NaţionalBănăţean;MocanTimoteişiDumşePaul –Liceul ”GrigoreMoisil”;BerePatricia–ColegiulNaţional”C.D.Loga”;ForţClaudia,MarcuLoredanaşiSzaboAncuţa–Colegiuleconomic”F.S.Nitti”;SereRaul,PopoviciLarisaşiŞerbănescuLeonard–GrupŞcolardepoştăşitelecomunicaţii;Dumuşlă-uanAlexandra–Colegiultehnic”H.Coandă”;HendreaAlexandra,SîrboiuSorinaşiBerariuCosmin–Colegiultehnic”E.Ungureanu”;HaneşAlexan-dra–ColegiulTehnic;ArcuşiLaviniaşiJebeleanOtilia–GrupŞcolarElec-trotimişşiŢuţuianuIuliana–GrupŞcolar”Azur”.Estenecesarsăamintimprofesoriide limbaromânăşimatematică:LiseţchiVioletaşiOpreaIoan,cares-auocupatînmodspecialdepregătireaelevilorpentruTezeleUniceşiEvaluareaNaţională.Pentruviitorulanşcolar,dorimproaspeţilorliceenisăseintegrezebineînşcolileundeaufostadmişişisăfacăcinsteşcoliigirocene.

Prof.MelentinaCOSTA

B e l l a I t a l i a-jurnaldecălătorie-

Importanţa presei bisericeşti şi laice în Ortodoxia româneascăÎnzilelede28şide29apriliea.c.,laFacultateadeTeologieOrtodoxă aUniversităţiiAurel Vlaicu dinArad s-au desfă-şurat lucrările simpozionului naţional de presă bisericeas-că intitulatCaleaMântuirii . Întrunirea lacareauparticipatreprezentanţi ai presei bisericeşti dinBucureşti, Iaşi,Cluj-Napoca,Craiova,Timişoara,Constanţa,CurteadeArgeş,CaransebeşşiAradafostorganizatăcuocaziaaniversăriiunuideceniudelarenaştereapublicaţieipastoral-misionareCaleaMântuiriieditatădeFacultateadeTeologiedinArad,cubinecuvântareaPreafericituluiPărinteDaniel,PatriarhulBisericii Ortodoxe Române. Simpozionoul s-a încheiat cuomasărotundăcu tema:Presabisericească înOrtodoxiaromâneascăcontemporană:direcţii,exigenţe,perspective.Potrivitcomunicatuluifinalalacestuisimpozion,afostevi-denţiatăactivitateaCentruluidePresăBASILICAşis-asub-liniatimportanţaconlucrăriimisionaredintreinstituţiilemass-medieicentraleşicelelocaledinPatriarhiaRomână.S-auevaluatdirecţiiledebazăaledezvoltăriipreseibisericeştiînultimii20deani,apreciindu-secontribuţiacadrelordidacticeşiaUniversităţilorînsusţinereaunuijurnalismbisericescdecalitateprecumşinecesitateaintensificăriilucrăriipastoraleşiculturaleînsocietate.PărinteleconsilierpatriarhalNicolaeDascălu,directorulRadioTrinitasşicoordonatorulCentruluidePresăBASILICAavorbitdespreroluleducaţieicreştineîn societatea românească, în contextul noilor provocări laadresa vieţii creştine de azi.Amintindmai întâi care suntfuncţiilepreseiîngeneral:funcţiadeinformare,funcţiainter-pretativă,funcţiadeculturalizare,funcţiaeducativă,funcţia

deliantcomunitar,funcţiadedivertisment,părinteledr.Ni-colaeDascăluamenţionatcăînprezentexistăpeste100depublicaţiiortodoxecareaparcubinecuvântareaierarhilorlaeparhii,protopiate,parohii,mănăstiri,şcoliteologice.Presabisericeascăîndeplineşteîntr-unmodpropriufuncţiilemass-medieiînsocietate,adăugândlaacesteaofuncţiepro-prie,aceeadespiritualizaresauînduhovnicireaactuluico-municaţional.Înpeisajulmediaticromânescdeastăzi,abor-dareasocietăţiidinperspectivăcreştinădevineomisiuneapresei bisericeşti, în relaţie de colaborare şi cooperare cucealaică,iarjurnalistulcreştinaremisiuneadepromovareafrumuseţilorOrtodoxieişiavalorilorculturaleromâneştiîndi-alogcuvalorileculturiiuniversale.Creştinismulortodoxestecredinţacarevalorificăînmodulcelmaideplinvizualulprinartaicoanei.Presabisericeascăaredatoriadeaseînspiradinraportuldintreimagineşiicoană.Dacăimagineaîşide-fineşterealitateaînraportcuceeaceeste,icoanadevineocalecătreceeaceestedincolodeprivireaceluireprezentat.De asemenea, o foaie religioasă se adresează mai alessufletului, încercândsăpromovezeunanumitstandarddecalitateşisăconstruiascănoipunţidesolidaritateşifamilia-ritateîntreoameni.Evenimentulreligiosesteprezentatînsăcumijloacelespecificejurnalismului(ştire,relatare,interviu,reportaj,documentaretc.)evitândaxareapenegativ,faptuldivers,cronicaneagră,polemicilesterile,senzaţionalulsauchestiuniledesubsol,non-evenimentele.Unarticolreligiossaupetemedespiritualitateseadreseazăunuipublicfoartelarg,cupreocupăridiverseiaratragerealuidepindedeceeacedorimsăcomunicăm:nupenoi înşinecipeHristosşiEvangheliaSa.ÎncuvântuldedeschidereasimpozionuluiBisericaînmass-mediaşimass-mediaînBiserică,desfăşuratînanul2003laCentrulCulturalPastoralSfântulDaniilSihastruldinDurău,PreafericitulPărintePatriarhDanielformulasintetic,înşaptepuncte,calităţile jurnalistuluicreştin:1.Credinţamatură2.Cultura solidă3.Comunicabilitateadinamică4.Conştiinţamisionarăşiresponsabilitateaeclesială5.Stareaspiritualădepaceşibucuriepentruslujireasa6.Discernământmul-tiplupentruadeosebiîntrecomuniuneşicomercializare7.Respectşirăbdarepentrualţii,pentrupluralismuldeidei,depersoaneşipopoare.Dincolodeformulareasimplăaaces-torprincipii,elevorbescdesprecomplexitateapersonalităţiijurnalistuluicreştinşiimensaluiresponsabilitate. PreotAdrianCHERMELEU

ADORMIREA MAICII DOMNULUI (15august)

NaştereaMaiciiDomnului(8 Septembrie), Intrareaînbisericã(21Noiembrie),BunaVestire(25Martie)şiAdormirea Maicii Domnu-lui (15 august) sunt celepatrumari sarbatori creş-tine închinate Sfintei Fe-cioareMaria,NãscãtoareadeDumnezeu.Semnificaţia sărbătoriiAdormirii Maicii Domnu-lui, deşi nu este amintităînSfântaScriptură,sere-găseşteînSfântaTradiţiea Bisericii şi este vestităprin cântările şi imnurilede la Vecernia şi Utreniacaresesăvârşesc,împre-ună cu Sfânta Liturghie,în această zi. Din aces-te scrieri reiese faptul căAdormireaMaiciiDomnu-lui reprezintăo treaptă înlucrareamântuiriineamu-luiomenesccaredemon-strează credinţa creştinăînviaţaceaveşnicăşi,maiales,faptulcăomul,sufletşi trup, poate fi mântuit,adică se poate împărtăşideslavaluiDumnezeu.În mărturisirile existentedespre acest evenimentde seamă din viaţa Bise-ricii creştine primare, sespunecăDumnezeu,prinintermediul unui înger, aînştiinţat-opeMaicaMân-tuitoruluiIisusHristos,maiînaintecutreizile,despremutareaei depepământ

la Cer. După un momentde rugăciune şi pregătirepentru înmomântare, Fe-cioaraMariaşi-aîncredin-ţatsufletulînmâinileFiuluiSău Iisus Hristos, rostindcuvintele“Fiule,înmâinileTaleîmidauduhhulmeu”.Momentul trecerii ei lacelevesnice,expresiv re-prezentatdinpunctdeve-dere iconograficînBiseri-caOrtodoxă,estedescriscaoadormire,caunsomnprofund,lucrucareafăcutcadenumireaacesteisăr-bători să fie “AdormireaMaiciiDomnului”.Deşi Sfinţii Apostoli, înacelmoment,seaflaurăs-pândiţi în întreaga lumepropovăduind învăţăturaMantuitoruluiIisusHristos,printr-ominune,eiaufostînştiinţaţi despre Adormi-rea întruDomnulaMaiciiluiDumnezeu.TradiţiaBi-sericii spune căApostolii,cu excepţia lui Toma, ar

fisosit la Ierusalim,acolounde se afla casa MaiciiDomnului,peniştenori.Minunea ridicării laCeraFecioarei Maria s-a pro-dus învalea lui Iosaphat,situată în satul Ghetsi-mani. Apostolii, înconju-raţi de o mulţime marede oameni, sunt cei carepurtat patul mortuar cutrupul Fecioarei Mariaspre locul rânduit pentruînmormântarea trupuluiMaicii Domnului. Tradiţiacrestină menţionează căToma n-a fost prezent laaceastă înmormântare,dar că,ar fiajuns, totuşi,a treia zi. Dorind să maivadă o dată pe cea carel-a născut pe MântuitorulIisusHristos, i-a rugatpeceilalţiApostolisădeschi-dămormântul,momentîncare, s-a putut constatacătrupuleinusemaiaflaînmormânt.Ştim cã Maica Domnului

afost inimatinereicomu-nităţi creştine şi a atinsatinsceamaiînaltãtreap-tăadesăvârşiriiomeneşti,motivpentrucareeaestepreacinstită de Biserică.Această forma deosebitădecinstire,pecarecreşti-niii-oacordă,sebazeazăpe următoarele elemen-tele, cuprinse în ceea cese numeşte „mariologiacreştină”, adică învăţătu-radespreSfântaFecioarăMaria:„aiparthenia”,adicăînvăţătura despre faptulcăMaicaDomnului,chiarşi după naştere a rămas„pururea fecioară”; „The-otokos”, adică învãtãturadespre faptul că ea esteNăscătoare de Dumne-zeu; învăţătura desprelipsa de păcate persona-leaSfinteiFecioareşi,însfârsit, „hiperdulia”, adicăforma de preacinstireasau supravenerare caredepăşeşte cinstirea careleesteacordatăsfinţilor.PrazniculAdormirii MaiciiDomnuluine facesãme-dităm adânc la locul pecareîlocupăMaicaDom-nului în istoria mântuiriineamului omenesc, maiales pentru faptul că, deacolo din preajma FiuluiSăuareputereasămijlo-ceascăpentrutoţioameniicare-isolicităajutorul.

MirceaSTURZA

POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUIÎnBisericaOrtodoxă,de-alungultimpului,s-astabilitcade-cursulanuluibisericescsăfiepresăratcupatruperioadedepostîncinsteapraznicelorîmpărăteştialeMântuitoruluiHris-tos,încinsteaMaiciiDomnuluişiîncinsteaSfinţilorApostoli.Astfel,avemPostulCrăciunuluiîncinsteaprazniculuiNaşteriiDomnului,PostulPaşteluiîncinsteapatimilorMântuitoruluişiapraznicului Învierii,PostulSfinţilorApostoli încinsteaSfin-ţilorApostoliPetruşiPavelşiatuturorSfinţilorApostolilorşiPostul“SfinteiMării”,cumestenumitînpopor,încinsteapraz-niculuiAdormiriiMaiciiDomnului,darşiîncinsteaprazniculuiSchimbării laFaţăaMântuitoruluiHristos,dupăcumspuneşiSfântulSimeonalTesalonicului: “Acestpostestenecesarpentruacinstişimaimultceledouămaripraznicecarecadînaceastăperioadă,adicăSchimbarealaFaţăşiAdormireaMai-ciiDomnului,căciprimuldintreacesteaneestepricinuitordelumină, iaraldoilea,pricinuitordemilostivireşisolirepentrunoi”.PostulAdormiriiMaiciiDomnuluiesterânduitdeBisericăspreaducereaamintedevirtuţilealesealeSfinteiFecioareşidepostulcucareeaînsăşi,dupătradiţie,s-apregătitpentrutrecerealaceleveşnice.Acestpostestecelmainou,cave-chime, dintre celepatruposturi deduratădin timpul anului.Originea lui trebuiepusăprinsec.alV-lea,cândcultulMai-ciiDomnuluis-adezvoltatşicândsărbătoareaAdormiriieiaînceputsăprimeascăomaimareimportanţă.Laînceputnu

eraoperioadăegalădepostpentrutoţi,înpărţileAntiohieiseposteaosingurăzi (6august), laConstantinopolpatruzile,iarlaIerusalim–optzile.Uniiposteauînlunaaugust,alţiiînseptembrie,iaralţiinuposteaudeloc,socotindcăsărbătoareaAdormiriiestezidemarebucurie,deoareceMaicaDomnuluiatrecutdelaviaţapământeascălaceacerească.DataşiduratapostuluiaufostuniformizateîntoatăOrtodoxiaabiaînsec.alXII-lea, lasinodul localdinConstantinopol, ţinut la1166subpatriarhulecumenicLucaCrysoverghi,careahotărâtcapos-tulsăînceapăla1augustşisădureze14sau15zile,pânălasărbătoareaAdormirii(15august).Dinpunctuldevederealasprimii,acestpostestemaiasprudecâtPostulCrăciunuluişialSfinţilorApostoli,darmaiuşordecâtcelalPaştelui.DacăînPostulCrăciunuluişialSfinţilorApostoli,sâmbătaşiduminicaestedezlegerelapeşte,untde-lemnşivin,pentruacestpostestedezlegarenumailauntde-lemnşivin,lapeştefiinddezlegaredoarînziuade6august,deprazniculSchimbăriilaFaţă.Acestpostnuesteunpostdetristeţe,cumestecelalPaştelui,cieunpostalbucuriei,cumspunşicuvintele:“Mutatu-te-aidinmoartelaviaţăşidepepământlacer!”;MaicaDomnuluiafostprimităînbraţedeFiuleişiacumestepurureamijlocitoa-repentrunoi:“întruadormirelumeanuaipărăsitdeDumne-zeuNăscătoare”(troparulAdormiriiMaiciiDomnului).

Schimbarea la Faţă a Domnului(6august)

DomnulnostruIisusHristosînaltreileaan,şi cel de pe urmă, al propovăduirii Sale,apropiindu-sedepatimaceadebunăvoie,pentrumântuireanoastră,S-adusînlaturaCezareiiluiFilip,şiaînceputaspuneuce-nicilorSăicavasameargălaIerusalim,săpătimeascămultdelafarisei,delaarhie-rei şi de la cărturari şi săfieomorât.Dinaceastăpricină,uceniciiSăis-auînstristat,dar,maiales,Petru,care-LopreapeEl,zi-cându-i: „Fie-ŢimilădeTine,sănuŢiseîntâmple aceasta” (Matei 16,22). Atunci,văzândmâhnirealor,afăgăduitunoradin-treei,că,dupăpuţinezile,aresălearatelorSlavaSazicând:„Suntuniidinceicarestauaici,carenuvorgustamoartea,pânăcenuvorvedeapeFiulOmului,venindîn

ÎmpărăţiaSa”(Matei16,28).Domnulaple-catînhotareleGalileii,lamunteleTaborului,mergânddupăEluceniciiSăişimultpopor.LasândsubmuntepoporulşipeuceniciiSăialuatnumaipetreidinei,pePetru,peIacov,şipeIoan,şiS-asuitcueipemunte,casăseroage.AiciApostolii,deşteptându-se,auvăzutSlavaLuiceanegrăită,Faţacealuminoasăcasoarele,haineleLuialbecazăpadaşidoibărbaţistândşigrăindcuEl,întruSlavaaceea,şis-auînspăimântat.Scopul săvârşirii SchimbăriiDomnului laFaţădepeTabor,esteacelacăMântuito-rul,ştiindu-sepedrumulsprepatimă,cruceşimoarteşicunoscândomeneascaslabi-ciuneaApostolilorSăi,n-avrutsă-şilaseuceniciidoborâţisublovitură.

Recunosc,spreruşineamea,că am ştiut foarte puţine lu-cruridesprecrescătoriidepo-rumbei voiajori, despre tainaacestui “sport”atâtdeaproa-pe de visul cel mai vechi alomului,aceladeazbura.De la Icar, la pionerii aviaţieimoderne printre care au fostşicâţivaromâni,omulanăzuitsăzboare,să-şiînalţe“aripile”şi să searunce în “prăpastiacerească”, în văzduh, acoloundesăfiesingur,doarel,în-trePământşiDumnezeu.Co-lumbofiliisuntacei“zburători”care îşi trimit o parte din su-fletînvăzduh,prinpăsărilepecareleiubesclafelcapepro-priii copii. Câtă muncă, câtăjertfă şi cheltuială incumbăacestsport,hobbyoripatimăeste greu de imaginat... Darmai ales cât timp îţi răpeştedragostea de porumbei! Tre-buiesăleasiguricondiţiifoar-tebune,nudoardehrană,cişidereproducere,dezbor,deantrenamente,de...Privesc uimit la cele câtevazecidecolumbofilicareauve-nit la întâlnirea săptămânalădelaClubul“YNU”dinChişo-da,dupăun“ritual”deaproa-pe trei ani, întâlnire care arelocprinbunăvoinţapatronuluiacestuiclub,FlorinHanciu.

săaibăgrijădegrătarulcumici,întimpcemezinulfamilieipoatesăadmireporumbeiiderasă,săfacăfotografiicuponeiisaucuBamby,ori,decenu,săfacăoexcursiecubarcapelac.Darvariantelesuntmultiple!Importantestesăîncercaţi.Caocuriozitateînplusaacestuifrumoslocdeagre-mentesteîntâlnireasăptămânalăacrescătorilordeporumbeiderasăvoiajori.Eiseîntâlnescsăptămâ-nalaici, pentru “schimbdeexperienţă”,ori depă-sări,iarperiodicaulocşicompetiţiicâtsepoatesepalpitante,uneledintreeledesemnând “campioni”localiorinaţionali.Clubul “YNO”şiPescăria “Chişozeana”suntdouălocuripeundepoţisătrecicuîntreagafamilie,fărăsăregreţi.

Aşezat într-un peisajmirific, acolo unde se termi-nă“satul”Timişoaraşiîncepe“oraşul”Chişoda,oriinvers,pemargineaunui lacculuciuldeapăcaredepăşeştepatruhectare,Clubul“YNU”aluatfiinţădoarcucâţivaaniînurmă,maiprecisîn2005,pa-tronatfiinddeFlorinHanciudinChişoda.Clubul dispune de o locaţie ultramodernă şi esteamplasat într-unmediu natural de excepţie, răsă-rindparcădin“buza”lacului,străjuitdesălciiplân-gătoare.

Locaţiaareunbarridicatpedouăniveleşidispunededouăterase:unaînchisăşiunadeschisă.Clubul

DIALOG CU CETĂŢENII DIALOG CU CETĂŢENII6 7

Clubul “YNU” şi Pescăria “Chişozeana”

Între sport, hobby şi... patimă

Un local pentru familia taareocapacitatemaximădepeste180delocuri,iarbarulacestuiapoateofericelemaifinebăuturial-coolice şi celemai sofisticate răcoritoare.Aici potfiserviteclasicaberelahalbă,darşivinuridesoi,coktailurişiogamădiversificatăderăcoritoare,pre-cumşiprodusedepatiserieşigustărirecisaucalde.Înaceastăunitatepotavealocpetreceriorganizate,de la întâlnirideafaceri, lanunţişibotezuri,de lasărbătorirea zilei onomastice, la sărbătorirea unorevenimente cum ar fi Revelionul. Localul poate fiînchiriat pentru oricepetrecere şi, desigur, aici nulipseştemuzicadebunăcalitate:dupăpreferinţeşigusturi.Pentrucaaceicare-itrecpragulsăsesimtăcâtmaibinelaClubul“YNU”,acestaesteînzestratcuomasădebiliardmodernă,cuDarts,iarlaetajsuntamenajatelocurispecialepentrujocuridesoci-etate:rummy,cărţiorişah.Clubulmai dispune şi de o pescăriemare şimo-dernă,precumşideobazădeagrementundeceiinteresaţipotsă-şipetreacăîncelemaibunecon-diţiiopartedintimpul liber.Pemalul lacului,copiiipotvizitaomini-grădinăzoologică,undepoatefiad-miratcăpriorul“Bamby”şiponeiiDodoşiSisy,darşio“golumbărie”deexcepţiecuporumbeiderasă,voiajori.Pescarii au liber să-şi încerce “momeala” în celepatruhectaredelac,iarceidinfamiliecareiubescagrementulpotfaceplajă,oplimbarecubarcasauungrătarlaiarbăverde.Pentruozidepescuit,ceicarevor“săînveţerâmasăînoate”trebuiesăplă-teascăo taxăde20de lei,aicifiind incluseşi treikilograme de peşte prins... Se pot pescui diferitespeciidecrap,somn,ştiucăşi,desigur,caras,daracesta,cumarvenivorba,nuse“pune”,deoareceeste atribuit în mod gratuit pescarilor... Tot gratu-itesteşiagrementul,pentrucănuseperceptaxeniciînacestsens.Astfel,Clubul“YNU”esteunclubpentru întreaga familie: dacă soţul sau tatăl estepescar,atuncisoţiaşimamapotsăfacăplajăsau

“PânăsăneprimeascăFlorinaici, ne spune preşedinteleAsociaţiei Columbofile “Voia-jorul”Timiş,domnulDorelMă-rincuş,neîntâlneamlaMuze-ulSatului,dar...Astăzi, asociaţia noastră aresubcluburi la Făget, Lugoj şiDetaşine întâlnimsăptămâ-nal aici. “Voiajorul” Timiş arepeste200demembriplătitoridelegitimaţie,careauînscrişipeste 7.500 de porumbei în

competiţiileanuale.Înjudeţulnostrutradiţia“poş-taşilor”esterelativtânără,deprin1945,cândaufostaduşiporumbeiderasădinBelgia.Ne întâlnim îndouăsezoane

competiţionale: de porumbeimaturi şi de porumbei tineri.Primul ţinedinultimadumini-căaluniiaprilieşipânăînpri-maduminicădinlunaaugust,decitocmaiamîncheiatsezo-nul competiţional cu porum-beiimaturi,iarcelde-aldoileaîncepedin15iulieşisetermi-nă odată cu prima duminicădin luna octombrie. Aceastaesteocompetiţieaporumbei-lornăscuţiînanulrespectiv,altineretului”.Totcuacestprilejaflucăvo-iajorii “aleargă” pe distanţescurte - între 100 şi 400 dekilometri,medii - între 300 şi600dekilometri, lungi - între500şi800dekilometrişifoar-te lungi, care se încadreazăîntre800şi1.200dekilometri.Unporumbelpoatesăzboareînmediecu70-80dekilome-tripeorăşipoateparcurgeîntimpuluneizileaproapeomiedekilometri.Celmaiciudat,celmai tainicşi frumos lucru, vorbind des-pre porumbei, rămâne însăfaptulcumacestezburătoarese pot orienta în teren. Cumpot să se reîntoarcă “acasă”deladistanţedepesteomiede kilometri... Precis nu ştienimnei! Unii vorbesc desprecâmpul magnetic si despre

soare,alţii...Ipotezesuntdes-

tule.Certestefaptulcăvitezaşi orientarea porumbeilor înzborvariazăînfuncţiedefac-toriiclimaterici,daraustrânsălegăturăşicuexploziilesolareoricutremureledepământ.“Creşterea porumbeilor voia-jori,nespuneDorelMărincuş,esteun“hobby”foartecostisi-tor.Porumbeiipentruconcurstrebuiesăfiederasă,aune-voie de o hrană specială, devitamine, de tratamente spe-ciale,decheltuielipentrupre-gătireafizicăşiantrenamente,deechipamentecolumbofile...E foarte greu să te descurci!Cuatâtmaimultcucâtmem-briiasociaţieiîşiacoperătoa-

techeltuieliledinsurseproprii.

Nuprimimdenicăieri nici unban. Iar în perioada de con-cursuri cheltuim foarte mult.Esteopasiunecarenecostă,o patimă şi de aici... nici numaiarerostsăvorbim.Maibineveniţisăneîntâlnimîntr-ozideconcurs,cândsun-temaicicuporumbeii,cândînparcare şi în jurul lacului sestrângsutedemaşini.Sau,şimaibine,veniţiîndecembrie,când sărbătorim şi premiemcampionii. Campionii de vite-ză şi... campionii orientării înspaţiu”.

PaginărealizatădeVasileTOMOIAGĂ

ECONOMIA MORŢII III ÎNCEPUTURILE GENETICII ÎN AGRICULTURĂ

Ba, al meu e mai frumos!Adnana Elena Băleanu Firea

3anişidouăluni Chişoda

Denis Petrişor Codrea

2anişiolunăGiroc

Una din cele mai triste realităţialesocietăţiiromâneştidinultimii30deaniestescădereacontinuăa capacităţii României de a-şiasiguraresurseledehrană.Delaminciunile secretarilor de partidreferitoarelaproducţiilelahectarpână la neseriozitatea soră cucrimaa tuturor celor implicaţi îndestinele agriculturii post-revo-luţionare asistăm la un genocidmut, care satisface doar poftanesăbuită a potentaţilor căpătu-iţi în afaceri cu pământuri de lastat.Explicaţiilepentruaspecteleincredibilealerealităţiloragricolesuntmultiple,şidinpăcatenuseopresc la graniţele ţării. Pentrucă nicio ţară din Europa nu araccepta fărăo luptăsurdă,sorăcuabia încheiatulRăzboiRece,o ţară care să producă hranăpentrujumătatedincontinent,îndefavoareafermierilorproprii.Deaceea,casăînţelegemceseîn-tâmplă în agricultura româneas-că, trebuiesăavemopriviredeansambluasituaţieimondiale.Întrecuteramosocietatedefer-mieri,darastăzimaipuţinde2%din populaţia lumii sunt agricul-tori.Astfel, mulţi dintre noi nicinuştimdeceestenevoiepentruaproducealimente.ÎnsecolulXXmoduldepractica-realagriculturiiasuferitoschim-bare radicală. Producerea debombebazatepeazot în timpulprimului războimondialadus lafabricareaîngrăşămintelorchimi-cebazatepeacestelementchi-mic.Gazulparalizant,descoperitîntimpulceluide-aldoilearăzboimondial, a fost uşor modificatpentruacreainsecticide.DDT-ulafosteroulgeneraţieisale.Noiletehnologii promiteau recoltemaibogate, o producţie dealimentemaimare,preţurimaiieftineşiomaimaredisponibilitateaalimen-telor.PelamijloculsecoluluiXX,aceste tehnologii împreună cunoileîmbunătăţiriaduseîncreş-tereaplantelorauduslaceeaces-anumit“Revoluţiaverde”.Credcă oamenii care şi-au imaginat

pentruprimadatăRevoluţiaver-deaveau intenţii bune, nu ştiaucesevaîntâmplaîntimp.Mulţi oameni mor de foame înlume. Este o problemă pe careomenireaoaredemultăvreme.Ceiceauavutintereseîndome-niul agricol s-au gândit că dacăam putea sistematiza cumvaagricultura, la fel cum am făcutcuindustriaînsecolulalXIX-lea,şisăoprezentămlumii,săcreămunsistemuniccaresăfieviabil,putem rezolva problemele agri-culturiivechidecândlumea.În primele decenii ale secoluluitrecutaavut lococreşterecon-siderabilă a producţiei.An dupăan suprafeţe imense au fost în-sămânţatecuosingurăvarietatedeplante.Acestemonoculturiaucreatunvidecologicpecarein-secteleşibolileleputeauexploa-ta. Această uniformizare a fostcauzaunoradintrecelemaimaricatastrofeagricolealeomenirii.Pe la mijlocul secolului al XIX-lea foarte puţine varietăţi decartofi erau cultivate în Irlanda.Când acestea s-au îmbolnăvit,1.000.000 de oameni au murit.Cândaceeaşiboalăaatacatcar-tofii dinPeruauexistatmai pu-ţine consecinţe negative pentruoamenii de aici. Astăzi, doar 4varietăţidecartofisemaicultivălascarălargă.97% din varietăţile de legumecultivate la începutul secoluluiXXnumaiexistăastăzi.Unifor-mitateageneticăducelaovulne-rabilitatecrescutăfaţădeinsecteşiboli.Fermieriiaufostprinşiîncapcanapesticidelor.Cucâtstro-peaumaimult,cuatâttrebuiausăstropeascăşimaimult.Utilizareapescarătotmailargăaîngrăşă-mintelor,pesticidelorşiierbicide-loraduslacreştereacheltuielilor,poluareaapelorşiaprodusrisculde îmbolnăvire cuboli din ce încemaiciudate.Apoi,înanii‘70,companiaMon-santoaintrodus“Roundup”.Da-torităcapacităţiisaledeadistrugemajoritateaburuienilor,adevenit

unuldintrecelemaifolositeierbi-cidedinistorie.Lamijloculanilor‘90, folosindu-se de tehnologiicarefolosescîmbinareagenelor,Revoluţia verde s-a transformatînRevoluţiagenetică.Folosindu-sedenouatehnologie,Monsanto

şi-amodificatseminţelepentruafi “pregătite” pentru “Round-up”.Înmod normal, “Round-up” dis-truge tot ce e verde. Dar, dacăplantaemodificatăgenetic,cândestropităcu“Roundup”numoa-re.Astăzicompaniacareîţivindeierbicidulîţivindeşisămânţa.Cuogeneraţie înurmă,agricul-

toriifoloseauierbiciduldoarcânderaabsolutănevoie.Celmaidesînsăacest lucrunueranecesar.Astăzi avem un tip de sămânţăcare, când e însămânţată, este

programatăsăfiestropită.Dacăun vierme de porumb mănâncăoricare parte a plantei va muri.Acum,căexistămodificareage-netică,şinusuntemlimitaţidoarlaapunesubstanţechimiceînali-mente,intervenimasupraalimen-taţieilanivelulgeneticcelular.Unul dintre aspectele cele maicontroversate ale Revoluţiei ge-netice este brevetarea semin-ţelor.Existăunmotiv foartebunpentrucare înultimii200deaniBiroul pentru Brevete şi Con-gresul nu au permis brevetareavieţii.Culturile deplanteau fostexcluse în mod intenţionat dinmotivemorale. Începândcuanii‘30cultivatoriiauprimitdreptuldea-şibrevetamunca.Darprotecţiabrevetuluinuseextindeaasupraseminţelorproduseulterior.Bine-înţeles,cândbreveteziunnoutipderachetăde tenis,spreexem-plu, poţi să o descrii foarte pre-cislaBirouldeBrevete.Darcumpoţisădescriioîntreagăplantă,maialesdupămaimultegenera-ţii cândaceasta s-a schimbat şiamutat?Dar în 1978 dr.AnandaChakra-bartyadusprimulorganismviulaBiroulpentruBrevete.Chakrabar-tyera inginer laGeneralElectricşiacreatunmicrobcaresehră-neacupetrol pe carea încercatsăîlbreveteze.BiroulpentruBre-vetenuaacceptatsăsebrevete-zepărţidinnatură. ÎnsăGeneralElectricaufostfoarteinsistenţi,şiau prezentat cazul Curţii Supre-me.Aceştiaaudeciscăsepoatebreveta un microb obţinut gene-tic. Destul de interesant, acestmicrob care se hrănea cu petrolnu a fost folosit niciodată pentrucă,deşiconsumăpetrol încazuldeversărilor,separecăsehrăneacumultealtechestiiladesert.Porţileerauacumdeschiseingi-neriei genetice. În timpul admi-nistraţieiReagans-augândit săbreveteze animale. Apoi geneumaneşipărţialecorpuluiome-nesc.Credcăceeacecompanii-levreausăspunăeste:“Noibre-

vetămgenele.Înfuncţiedeundeajunge gena, noi deţinem toatelucrurileîncareopunem.”Dacăajunge într-oplantă,plantaesteproprietateanoastră.Dacăajun-ge într-un animal, animalul esteal nostru.Arputeasăspunăcădacă ajunge într-o fiinţă umanăaceasta fiinţă este proprietatealor.Nus-avotatniciodatăînceeace priveşte subiectul brevetăriivieţii înSUA, nici depopor, nicide Congres. În mod incredibil,aceastaînseamnăadacorpora-ţiilorputereadeadeţineşicon-trolaspeciidepePământ.În timp ce corporaţiile brevetautotceexistăsubsoare,erauocu-paţişi într-unaltdomeniu. Înce-pândcuaproximativ1995bursade valori creştea, iar Monsantocumpărăcompanii care vindeauseminţe,DupontcumpărăPione-er.Înprincipiuindustriaamerica-năaîngrăşăminteloracumpăratindustria seminţelor. Monsantoa cheltuit 8 miliarde de dolaripentruacumpăracompaniicareproduc seminţe. În anii ‘90 cor-poraţiileauînceputsăbrevetezenu numai seminţele modificategenetic,cişiseminţecarenuaufost modificate genetic. Singuracerinţă este ca ele să nu fi fostbrevetate anterior. Unul dintrelucrurile de admirat pe care oa-menii de ştiinţă le-a încercat sălefacăînceeacepriveştesemin-ţele a fost acela de a conservaseminţe pentru a se păstra bio-diversitatea. Însă companiile aumerslaacestebăncideseminţe,aucăutatseminţelenebrevetateşi le-au brevetat.Atâta timp câteisuntprimiilaBirouldeBreve-te,eiprimescbrevetul seminţei.S-aestimatcăMonsantodeţine11.000debrevete.De ce ar face corporaţiile acestlucru?Pentrucăatuncipotalegeacea unică sămânţă care să leînlocuiască pe toate celelalte şivadominapiaţa.Cinecontrolea-zaseminţele controleazahrana.(vaurma)

GabrielTOMESCU

VICTORIE CU GUST AMAR PENTRU IONEL PASCOTĂ

DIALOG CU CETĂŢENII8ISSN1584-3068

ColectivulderedacţieIosifIonelTOMA-directorfondator

PetruVasileTOMOIAGĂ-redactor-şefValentinaBERARIU-juridic,administraţie;IleanaSZABO,GabrielTOMESCU,Codruţa

TOMESCU-cultură;AndraCOSTA,LaviniaDAVID-social; DavidŢUŢ-tineret,divertisment;FlorinROTARU-tehnoredactarecomputerizată.

Adresa:Giroc,str.Semenicnr.54,TimişTel.:0256395648,Fax:0256395798,0732600455;

e-mail:ziargiroc@yahoo.com

Tiparexecutatla:

Timişoara,str.Brânduşeinr.17Tel.:0256422247;0722328672office@waldpress.rowww.waldpress.ro

Nupierdeţiniciunnumăralziaruluinostru.Citiţi-lconstantpentruaficorectinformaţi!Aficorectinformatînseamnăafiputernic.

Semnalul de „ALARMĂAERIANĂ”are15sunetea4secundefiecare,cu pauză de 4 secunde între ele.Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalulsecompunedin15sunetea2secundefiecare,cupauzăde2secundeîntreele.

Semnalulde„ALARMĂLADEZAS-TRE” constă în 5 sunete a 16 se-cundefiecare,cupauzăde10se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat,semnalulsecompu-nedin5sunetea8secundefiecare,cupauzăde5secundeîntreele.

„PREALARMA AERIANĂ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare,cupauzăde12secunde întreele.Pentrusirenelecuaerecomprimat,semnalulsecompunedin3sunetea16secundefiecare,cupauzăde6secundeîntreele.

„ÎNCETAREAALARMEI” are sunetcontinuu,deaceeaşiintensitate,cuduratade2minute.Pentrusirene-le cu aer comprimat, semnalul secompune dintr-un sunet continuu,deaceeaşiintensitate,cuduratade1minut.

Lansare proiect…Vineri 23 iulie a.c., ora 10.00 în Sala de Consiliu aPrimărieicomuneiGirocafostorganizatăconferinţadepresăpentru lansareaproiectuluicutitlul„Implementa-reaunuisisteminovativdemanagementaldocumentelorşimodernizareacentruluipentruinformareacetăţenilorîncadrulPrimărieicomuneiGiroc,judeţulTimiş”.Acest proiect este cofinanţat din FONDUL SOCIALEUROPEAN prin Programul Operaţional DezvoltareaCapacităţiiAdministrative2007-2013.Laconferinţadepresăauparticipat:echipadeproiect,colaboratori locali, reprezentanţiai InstituţieiPrefectuluiTimiş şi Consiliului Judeţean, posturi de televiziune şipresa.

EtapaadouaaCNIdeviteză pe aeroport a fostpentru motociclistul IonelPascotă una cu peripeţii.Totulpăreaadecurgenor-mal după ce la clasa de600 cmc Supersport IonelPascotăareuşitaseclasapeprimapoziţiefiindurmatpelocul2decătreCătălinCazacu, iar pepoziţia a 3a s-a clasat Popescu Mi-hai. Ceea ce părea a fi oaltă victorie pentru IonelPascotălaclasa1000cmcSuperbike, a devenit uneveniment neplăcut dupăce IonelPascotă,dincau-zapisteidelaCaransebeşcareseaflă încondiţii im-proprii de desfăşurare aunei curse de motocilism,a căzut cumotorul care a

luatfoc,motocicletaarzândîntotalitatenemaiputândfistins incendiul din cauzalipsei stingătoarelor saualtorsursedecombatereaincendiului. ‘’Datorită pistei cu de-nivelări, condiţii impropriipentru a desfăşura o eta-pă de campionat naţionalde motocilism, am pierdutcontrolul motocicletei, înurma cazăturii motocicletaaluatfoc,rezultânddistru-gerea în totalitatea ei, iareu m-am ales cu multiplecontuzii, însă nimic gravcare să îmi pună viaţa înpericol‘’ a declarat IonelPascotă. În aceeaşi etapăaCNIdevitezăpeaeroporta avut loc şi cursa pentruclasa‘’Oldtimers’’laaceas-

tăcursăparticipândşiIonelPascotă senior, care dinnefericireacăzutîntimpulcursei, în urma căreia s-aalescuofracturădeclavi-culă.Dupăacesteneferici-te evenimente urma cursajuniorilor, însă din cauzaunuişofersubinfluenţaal-cooluluicareaintratpepis-tadelaCaransebeşîncer-când să-şi etaleze talentulde vitezoman, intrând înspectatori şi rănindpe treidintreei foartegrav,cursaa fostoprită,hotărându-sea fi reluată în următoareaetapăacampionatului.Mo-mentan victimele se aflăsub îngrijireamedicilor, iarşoferul vinovat în custodiaPoliţieidinReşiţa.

D.J.

Un sârb pus pe fapte mariPetrovJelkoesteprofesordesportşiantrenorlaDOLEEFLONTAGIROC

Din lirica popoarelorÎnvaţădelatoate

Învaţădelatoate,săaistatornicdrumÎnvaţădelaflăcăricătoate-snumaiscrumÎnvaţădelaumbrăsătacişisăvegheziÎnvaţădelastâncăcumneclintitsăcreziÎnvaţădelasoarecumneclintits-apuiÎnvaţădelapiatrăcumtrebuiesăspui,Învaţădelavântulce-adieprinpoteci

Cumtrebuieprinlumedeliniştitsătreci.Învaţădelatoate,cătoatesuntsurori

CumtrecifrumosprinviaţăCumpoţifrumossămori,

Învaţădelaviermecănimeninu-iuitat,Învaţădelanufărsăfiimereucurat,

Învaţădelaflăcărice-avemdearsînnoi,Învaţădelaapesănudaiînapoi.

Învaţădelaumbră,săfiismeritcaea.Învaţădelastâncă,să-ndurifurtunagrea.Învaţădelasoare,căvremeasă-ţicunoşti,Învaţădelastele,că-ncersuntmulteoşti;Învaţădelagreier,cândsingureşti,săcânţi.

Învaţădelalunăsănuteînspăimânţi;Învaţădelavulturi,cândumerii-ţisuntgrei.

Şidu-telafurnică,săvezipovaraei...Învaţădelafloare,săfiigingaşcaea,Învaţădelasoaresăaiblândeţeasa;

Învaţădelapăsări,săfiimaimultînzbor,Învaţădelatoatecătotu-itrecător.

Iaseama,fiualjertfei,prinlumea-ncaretreci.Să-nveţidintotcepiere-cumsătrăieştipeveci.

AntrenorulPetrovJelkoesteunsârbsincerşihotărât,“abrupt” în răspunsuripână laduritate,dar, înacelaşitimp,unomcuinimămare,iubitordecopiişidefotbal,încâtevacuvintespus,pareunsârbpuspefaptemari.Vorbeştecudragdesprecopiiipecareîiantrenează,îşiaduce aminte cumodestie de rezultatele obţinute, şi,oarecum,estesigurderezultatelepecarelevaobţinecu“ciracii”pecareîiantrenează.ClubulDOLEEFLONTAGIROCdispunededouăgrupede copii.Primagrupă cu-prinde copii născuţi întreanii 1994-1995, iar gru-pa a II-a, copii născuţi înanii 1998-1999. Înfiecaregrupăsuntînscrişicâte18copii.“CugrupaI,nespuneJe-lkoPetrov,amavutrezul-tatedestuldebuneatâtpeplan intern,câtşi interna-ţional.Am obţinut în Ser-bialocurileIşiIIladiferiteturnee, iaraiciamobţinutlocul I pe judeţulTimiş lajunioriC,înfaţaunorechi-

pecaPoliTimişoara,LPSBanatulşiLugoj.LagrupaaII-aamparticipatlaocompetiţiecuunanmaimare, la un campionat naţional de junioriD, şi ne-amclasatpeloculIV”.Pentru rezultateleobţinute, JelkoPetrov se întâlneşteînfiecarezi,timpdeaproapedouăore,cucopiiipesta-dion-sâmbătaşiduminicaavândcompetiţii-,pentruafacepregătireafizică,tehnicăşitactică...Nuvreasădeanumedeviitoare“vedete”înfotbal,îmi

spunecătoţicopiiipeca-re-i antrenează sunt bunişi viitorul lor depinde, înmaremăsură,decondiţii-le pe care le vor avea încontinuare, dar şi cât deserios vor avea grijă decarieralor...Greu,pânălaurmă,obţincâtevanumedecares-arputeasămaiauzimînvii-tor:FlaviusTorok,CristianBărbuţ,RăzvanGherghelişiGraţianIoviţă.

VasileTOMOIAGĂ