POSDRU/87/1.3/S/63113

1

Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru

formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV

Program de formare continuă de tip blended learning pentru cadrele didactice din

învăţământul primar

POSDRU/87/1.3/S/63113

2

Metoda proiectului

Metoda proiectului şi abordarea interdisciplinară1. Metode didactice. Repere teoreticeMetodele sunt definite şi analizate în teoria

şi metodologia instruirii, afirmată ca ştiinţă pedagogică fundamentală (didactica generală).

La nivelul activităţilor didactice, metoda are aplicabilitate specială, iar resursele acţionale ale acesteia se utilizează la toate nivelurile structurii de funcţionare a instruirii:

Suport de curs

POSDRU/87/1.3/S/63113

3

la nivel de organizare – metodele susţin formele tipice instruirii (formal, nonformal) şi oferă resurse acţionale eficiente, în contexte de instruire frontală pe, grupe, individuală; în lecţie, în cabinet, în laborator, în natură etc.;

la nivel de planificare curriculară – se subordonează competenţelor urmărite, obiectivelor şi conţinuturilor, asigură adaptabilitatea curriculumului şi se implică în evaluarea iniţială, continuă şi finală;

la nivel de implementare a curriculumului – metodele contribuie la realizarea lecţiei şi influenţează pozitiv procesul de predare – învăţare - evaluare;

la nivel central – metoda susţine corelaţia dintre profesor şi elev şi asigură adaptarea conţinuturilor predate la particularităţile elevilor, la posibilităţile lor cognitive şi noncognitive;

POSDRU/87/1.3/S/63113

4

Didactica generală asigură baza teoretică şi practică necesare pentru identificarea unor metode speciale fundamentale în didactica specialităţii.„Metodele de instruire au sorgintea în metodele de cunoaştere ştiinţifică, de cercetare ştiinţifică” (Ioan Cerghit)Totuşi metoda din domeniul ştiinţei suportă anumite transformări în domeniul didactic, deoarece nu mai este folosită pentru cunoaştere ştiinţifică, ci pentru transmiterea ei.Pentru profesor „metoda reprezintă o cale de organizare şi conducere a activităţii de cunoaştere (învăţare) a elevului, o cale de conducere spre construcţia cunoaşterii individuale a acestuia; un instrument didactic cu ajutorul căruia îi determină pe cei aflaţi în băncile şcolii la un demers de asimilare activă a unor cunoştinţe şi forme comportamentale, de stimulare, în acelaşi timp a dezvoltării forţelor lor cognitive, intelectuale.” (Ioan Cerghit)Pentru elevi metoda înseamnă „drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoaştere la cunoaştere; calea care îl conduce de la o cunoaştere mai puţin profundă la una mai adâncă; un instrument ce-l păstrează în situaţie de ucenicie, de persoană care întreprinde o acţiune de căutare a adevărului, de redescoperire a unor adevăruri noi.

POSDRU/87/1.3/S/63113

5

Metoda pentru profesor

o cale de organizare şi conducere a activităţii de cunoaştere (învăţare) a

elevului

o cale de conducere înspre construcţia cunoaşterii individuale a elevului

un instrument didactic cu ajutorul căruia îi determină pe cei aflaţi în băncile şcolii la un demers de asimilare activă a unor cunoştinţe şi

forme comportamentale, de stimulare, în acelaşi timp a

dezvoltării forţelor lor cognitive, intelectuale

POSDRU/87/1.3/S/63113

6

Metoda pentru elevi

drumul pe care aceştia îl parcurg

de la necunoaştere la cunoaştere

calea care îi conduce de la o cunoaştere mai

puţin profundă la una mai adâncă

un instrument ce-i păstrează în situaţie de ucenicie

POSDRU/87/1.3/S/63113

7

Metoda Perspectiva generală – o cale spre atingerea unui scop într-un anumit domeniuPerspectiva specială – ansamblu de tehnici opţionale, ordonate după reguli şi aplicată conştient pentru atingerea unor scopuri.Metoda didactică – o cale de acţiune eficientă, integrată în cadrul activităţii de instruire pentru atingerea scopului principal al acesteia, operaţionalizat la nivel de obiective concrete, realizabil printr-un ansamblu de procedee sau tehnici ordonate cu rigurozitate.

POSDRU/87/1.3/S/63113

8

Alegerea metodei didactice - Criterii:a) validarea metodei prin respectarea cerinţelor principiilor didactice;b) determinarea metodei prin obiectivele activităţii de instruire;c) unitatea dintre conţinut şi metode;d) situarea metodei în raport cu subiecţii instruirii (profesor-elev);e) condiţionarea metodelor de baza materială;f) raportarea metodelor la formele de organizare a activităţii de instruire;g) valorificarea metodelor la nivelul instruirii.

POSDRU/87/1.3/S/63113

9

Procedeele sau tehnicile:•sunt subordonate metodelor;•constituie dimensiunea operaţională a acestora;•intervin ca operaţii automatizate în susţinerea unor metode, în cadrul anumitor secvenţe ale lecţiei;•în raport cu metoda, procedeele sunt „tehnici mai limitate” realizate într-un moment al lecţiei;

metoda = acţiune; procedeul=operaţie!

Când metoda nu este preluată de elev (ex. – rezolvarea unei probleme prin demonstraţie sau realizarea convorbirii la limba străină), procedeul exerciţiu este promovat ca metodă.

Majoritatea metodelor pot fi utilizate ca procedee în anumite secvenţe.

POSDRU/87/1.3/S/63113

10

2. Clasificarea metodelor

Metoda se dovedeşte a fi „activ-participativă” într-un anumit context pedagogic:•clasă disciplinată;•nivel ridicat la învăţătură;•timp de realizare optim;•bază materială adecvată.

POSDRU/87/1.3/S/63113

11

Metoda poate fi pasivă şi neparticipativă în următorul context:

•clasă indisciplinată;•rezultate medii sau slabe;•timp de realizare neadecvat;•material didactic insuficient.

POSDRU/87/1.3/S/63113

12

Metoda activ-participativă versus metoda pasivă-neparticipativă •Metoda participativă este purtătoare de acţiuni. (I. Cerghit)•Este eficientă dacă este preluată de elev şi devine cale de acţiune.•Chiar şi metodele aparent pasive (prelegerea) devin active dacă stimulează participarea efectivă a gândirii elevului/studentului la acţiunea de receptare. Metode interactive (activitate în cadrul grupului) Sunt plasate în categoria metodelor de comunicare bazate pe dialog care valorifică resursele de învăţare ale elevilor (conversaţia euristică, dezbaterea, brainstorming, problematizarea, metoda focus-grup, metoda acvariului, metoda mozaicului, conversaţia creativă, controversa creativă, metoda cubului etc.)

POSDRU/87/1.3/S/63113

13

Metode moderne•Sunt considerate cele care solicită utilizarea mijloacelor de învăţământ performante tehnologic•Modernitatea metodei nu provine din performanţa executorie a mijloacelor de învăţământ, ci din capacitatea de activizare a clasei de elevi.•I. Neacşu – Metoda modernă este cea care îndeamnă la reflecţie.•Clasificarea metodelor rămâne deschisă.•„Nu există metode bune (inovative), metode rele, moştenite din didactica tradiţională sau metode sigure (verificate la clasă), suspecte (împrumutate). Există metode folosite mai mult sau mai puţin eficient.” (Ligia Sarivan, Matei Cerchez)•Unele clasificări delimitează metodele în funcţie de raportul cu numărul elevilor (frontale, de grup şi individuale). Există doar o anumită corelaţie între forma de organizare şi metodă.

POSDRU/87/1.3/S/63113

14

O altă clasificare este:

•metode inductive – bazate pe raţionament inductiv;•metode deductive – bazate pe raţionament deductiv;•metode analogice – bazate pe raţionament analogic;•metode creative – bazate pe raţionament creativ. Într-o clasificare clasică apar: •metoda descoperirii (raţionament inductiv);•metoda demonstraţiei (raţionament deductiv);•metoda modelării (raţionament analogic);•metoda problematizării (raţionament de tip creativ).

POSDRU/87/1.3/S/63113

15

Metode grupate după raportul dintre: scop, cunoştinţe, predare - învăţare, situaţie

a) – metode centrate pe predare (curentul magistrocentrist)b) – metode bazate pe centrele de interes ale elevului (model puerocentrist)c) – metode bazate pe cerinţele societăţii (curentul sociocentrist)d) – metode bazate pe resursele tehnologice (curentul tehnocentrist)e) – metodele centrate pe învăţare (curentul centrat pe învăţare):•se bazează pe logica profesorului (profesor versus specialist);•se bazează pe logica elevului (învăţământ diferenţiat);•se bazează pe logica determinării sociale a predării - învăţării, din diferite perspective prioritare: economice, politice, religioase, culturale etc.;•se bazează pe proiectarea instruirii prin mijloace sociale;•profesorul este „ghid” sau „acompaniator” al elevului;

POSDRU/87/1.3/S/63113

16

Metode de învăţământ (o clasificare de profesor Ioan Cerghit) 

A. Metode de comunicare oralăa) metode expozitive

ExplicaţiaNaraţiunea (povestirea)Metoda descrieriiDemonstraţia – teoretică sau logicăPrelegerea

ExpunereaCursul magistralExpunerea cu oponentPrelegerea – dezbatereInstructajul

POSDRU/87/1.3/S/63113

17

b) Metode interactive (de dialog)

Conversaţia euristicăDiscuţii şi dezbateriMetoda dezbaterii Phillip 6/6Asaltul de idei (brainstormingul)Metoda problematizăriiMetoda focus-grupMetoda acvariului sau a interacţiunii observateMetoda mozaiculuiControversa creativăMetoda cubului

POSDRU/87/1.3/S/63113

18

B. Metode de comunicare scrisă (învăţarea prin lectură)Lectura activăMetoda studiului individualTehnici de informare şi documentare C. Metode de comunicare bazate pe limbajul internReflecţia personală

D. Metode de explorare a realităţii (metode intuitive)a) Observare nemijlocită (directă) a realităţiiObservarea sistematicăExperimentulÎnvăţare prin cercetare

POSDRU/87/1.3/S/63113

19

b) Metode de explorare mijlocită (indirectă) Metode demonstrativeMetode de modelareMetoda studiului de caz E. Metode de învăţare prin acţiune practică Metoda exerciţiuluiMetoda modelării structurilor de comportamentMetoda proiectelorMetoda lucrărilor practiceMetoda jocurilor (ludică)Metoda dramatizăriiMetoda instruirii simulatoare

POSDRU/87/1.3/S/63113

20

F. Metode de raţionalizare a învăţării şi predării

Activitatea individuală cu ajutorul fişelorMetode algoritmice de instruireInstruirea programatăInstruirea bazată pe calculatorInstruirea asistată de calculatorÎnvăţarea electronică

POSDRU/87/1.3/S/63113

21

Tipuri de metode utilizate în activităţile educative

Centrate pe acţiunea

profesorului (expozitive)

Centrate pe acţiunea profesorului şi a

elevilor

Centrate cu precădere pe acţiunea elevilor

Exemple:

- discurs;

- prelegere;

- povestire;

- descriere;

- demonstraţie;

- instructaj.

Exemple:

- dialog didactic argumentativ;

- conversaţie euristică;

- discuţia colectivă.

Exemple:

- problematizarea;

- învăţarea prin descoperire;

- munca în grup;

- algoritmizarea;

- exerciţiul;

- studiul de caz;

- eseul;

- brainstorming.

POSDRU/87/1.3/S/63113

22

3. Metoda proiectelor3.1 Descrierea metodei:•Metoda este iniţiată de J. Dewey şi popularizată de W. Kilpatrick.•Este fundamentată pe principiul „viaţa este o acţiune şi nu o muncă la comandă şi că şcoala, făcând parte din viaţă, trebuie să-i adopte caracteristicile” (E. Planchard, 1992, din Ioan Cerghit – Metode de învăţământ).•A apărut din nevoia formării omului practic, de acţiune şi cu independenţă în gândire.•Într-o primă organizare, proiectele nu urmăreau obiectele de învăţământ, ci materia era parcursă printr-o serie de proiecte care urmăreau anumite centre de interes.•O perioadă de timp metoda „păcătuia prin faptul că era centrată cu precădere pe proces, separând conţinutul de latura procesuală”. Ştiinţa era izolată de contextul disciplinelor, astfel a slăbit pregătirea ştiinţifică pentru că proiectele urmăreau acţiunea.•În prezent se atribuie proiectelor noi semnificaţii.Pedagogia modernă a proiectelor consideră proiectul ca „o temă de acţiune-cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine precizat, ce urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică.”

POSDRU/87/1.3/S/63113

23

3.2 Importanţa metodei: Metoda proiectului pune elevii în situaţia de a alege sau a accepta o temă de cercetare pe care să o analizeze sub variate aspecte. În felul acesta el acţionează individual, pe grupe sau în echipe şi nu foloseşte cunoştinţele obţinute doar la o disciplină, ci la mai multe care sunt în relaţie cu tema deci metoda îi îndeamnă spre o abordare interdisciplinară.Metoda proiectului asigură elevilor următoarele avantaje:urmăreşte studierea unei probleme concrete, de viaţă;elevul exersează lucrul individual, pe grupe sau în echipă;foloseşte cunoştinţe de la mai multe discipline, pe care le subordonează realizării unui scop;elevii rezolvă situaţii reale de viaţă;exersează elaborarea răspunsurilor la întrebări şi formulare de întrebări;îşi formează o expunere liberă;este îndemnat la căutare pentru a găsi răspunsuri;realizează o sarcină într-un timp determinat;lucrul în grup îi ajută pe elevi să asimileze cunoştinţe în mod independent şi să-şi formeze atitudini ca: responsabilitate, iniţiativă, perseverenţă, cooperare etc.;finalităţile se concretizează în lucruri importante pentru ei care le creează satisfacţii.

POSDRU/87/1.3/S/63113

24

Metoda proiectului, ca şi alte metode, nu acţionează singură, ci în combinaţie cu alte metode, cum ar fi metoda problematizării.Între instruirea „specifică modelului disciplinar şi învăţarea bazată pe proiecte, cu potenţial interdisciplinar, există unele diferenţe (Lucian Ciolan, pag. 36):Instruirea pe discipline Învăţarea bazată pe proiecteEste concepută pentru însuşirea de cunoştinţe şi formare de abilităţi

Este concepută pentru aplicarea cunoştinţelor şi folosirea abilităţilor în activităţi diverse

Profesorul direcţionează întreaga activitate a elevului

Profesorul doar ghidează activitatea elevului

Învăţarea are loc pentru că trebuie şi motivaţia este extrinsecă

Motivaţia este intrinsecă, iar învăţarea devine plăcută

Profesorul remediază lipsurile în cunoştinţe ale elevilor

Profesorul valorifică punctele tari ale elevului şi construieşte pe ele

Elevii sunt dependenţi de profesori

Elevii pot lucra independent de profesor dacă au sarcini clare. Responsabilitatea pentru procesul de învăţare se împarte între profesor şi elev*.

[1] Lucian Ciolan – Învăţarea bazată pe proiecte, din lucrarea „Metode de formare în „Didactica specialităţii”

POSDRU/87/1.3/S/63113

25

3.3 Tipuri de proiecte În funcţie de nivelul elevilor cu care lucrăm, de complexitatea temei, de natura activităţii, proiectul poate fi de mai multe tipuri (Ioan Cerghit):proiect de investigaţie - acţiune (anchete, monografii, culegeri etc.);proiecte de acţiune ecologică (de înfrumuseţare a cartierului, a localităţii, de eliminare a poluării, de protecţie a mediului etc.);proiecte de activitate manuală (de realizare a unor activităţi practice: îngrijirea florilor, grădinărit etc.);proiecte de tip constructiv (confecţionare a unor materiale pentru lecţii, construcţie a unor machete, de strângere a unor materiale pentru organizarea unui muzeu etc.);proiecte de tip probleme (rezolvarea unor probleme cu care se confruntă;proiecte de tip învăţare (îmbunătăţirea unor practici de instruire);proiecte de absolvire (proiecte de semestru, de an). Dat fiind dezvoltarea proiectelor din ultima perioadă, au apărut şi alte tipuri, proiectul - contract şi proiectul comandat.

POSDRU/87/1.3/S/63113

26

3.4 Desfăşurarea proiectelor

 Există diverse variante în legătură cu etapele de desfăşurare a proiectului: Ioan Cerghit menţionează următoarele etape:

1.Alegerea proiectului (temei)2.Programarea etapelor de acţiune (planificarea)3.Parcurgerea etapelor de lucru4.Aprecierea activităţilor desfăşurate 

POSDRU/87/1.3/S/63113

27

B. Campbell (1994) stabileşte următoarele etape:

1.Stabilirea scopului2.Formularea scopului în forma unei întrebări3.Identificarea a cel puţin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a răspunde la întrebare4.Descrierea paşilor care vor fi întreprinşi pentru atingerea scopului5.Identificarea a cel puţin cinci concepte majore care vor fi investigate în cadrul proiectului6.Identificarea a cel puţin trei metode care vor fi folosite pentru prezentarea proiectului7.Organizarea şi planificarea proiectului în timp8.Stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul

POSDRU/87/1.3/S/63113

28

Cătălina Ulrich (1999) propune un alt demers al proiectului cu următoarele secvenţe:

 1. Alegerea temei2. Stabilirea directivelor3. Planificarea activităţilor

a) distribuirea activităţilor;b) identificarea surselor de informare;c) stabilirea unui calendar al desfăşurării acţiunii;d) clarificarea metodelor care vor fi folosite.

4. Cercetarea / investigarea propriu-zisă5. Realizarea produselor finale6. Prezentarea rezultatelor7. Evaluarea cercetării / activităţii desfăşurate

POSDRU/87/1.3/S/63113

29

 Demersul unui proiect la clasele de învăţământ primar cu abordări interdisciplinare

Din variantele prezentate încercăm să identificăm etapele proiectului şi conţinutul lor, accesibile elevilor din învăţământul primar.

În învăţământul preşcolar, cea mai mare parte a activităţilor se desfăşoară în proiecte stabilite prin programă sau de profesoare. Am putea spune că elevii din învăţământul primar au exerciţii de lucru în proiecte, dacă profesoarele din grădiniţă au condus copiii să fie conştienţi de acest lucru, dar nu în toate cazurile s-a întâmplat aşa.

POSDRU/87/1.3/S/63113

30

 Demersul unui proiect la clasele de învăţământ primar cu abordări interdisciplinare

 Cursul se adresează profesorilor pentru învăţământul primar, deci ne vom referi, în continuare, la elevi din acest ciclu de învăţământ.

Clasa pregătitoare realizează o trecere treptată de la învăţământul preşcolar la cel primar şi pregăteşte copiii pentru a aborda cu succes procesul de instruire, îi asigură „dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând, totodată, şi punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe cheie” (Legea educaţiei naţionale 2012).

POSDRU/87/1.3/S/63113

31

Având în vedere particularităţile elevilor din clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a, considerăm că are un rol mai important în stabilirea temei proiectelor, dar şi în formarea elevilor pentru a propune asemenea teme.

1.Prima etapă în derularea proiectului este „Alegerea temei”Profesorul propune elevilor 3 teme, cu motivarea

fiecăreia. Este necesară motivarea pentru apropierea elevilor de temă şi pentru acceptarea benevolă a lucrului în proiect. Se ştie că cei mici, în special, nu acţionează din obligaţie sau de frică, ci numai din motivare. Pentru aceasta, tema trebuie să fie atractivă, interesantă şi în concordanţă cu nevoile reale ale copiilor.2.Întrucât, în învăţământul primar, potrivit legii, urmărim formarea unor competenţe, apreciem că a doua etapă ar putea fi „Stabilirea competenţelor urmărite şi a obiectivelor proiectului”.Competenţa se alege în relaţie cu tema, iar obiectivele sunt în concordanţă cu tema şi cu competenţa.

POSDRU/87/1.3/S/63113

32

3. Etapa următoare este „Organizarea activităţilor”

În această etapă se repartizează responsabilităţile pe fiecare membru al grupului. Profesorul care cunoaşte particularităţile individuale ale copiilor, repartizează sarcinile în funcţie de acestea, de ceea ce atrage mai mult elevul, şi are potenţial pentru rezolvarea sarcinii. Un elev care primeşte sarcini neinteresante şi care-i depăşesc posibilităţile nu trăieşte satisfacţiile finale.

4. Etapa care urmează o putem denumi „Proiectarea activităţilor” şi are următoarele subetape:

a) identificarea surselor de informare;Acest moment trebuie gândit foarte bine. Sursele propuse de profesor să fie

uşor de accesat, informaţiile obţinute să fie accesibile elevilor, să fie posibilă abordarea interdisciplinară, ca un exerciţiu eficient pentru formarea abilităţilor în acest sens. Aceste surse pot fi: cărţi, manuale, enciclopedii etc.; ele diferă după tema proiectului.

b) stabilirea calendarului acţiunilor;În calendar se menţionează fiecare acţiune şi elevii care o realizează,

perioada de timp şi materialele ce trebuie prezentate.c) pentru fiecare acţiune se identifică împreună cu elevii procedeele,

tehnicile, metodele folosite.

POSDRU/87/1.3/S/63113

33

5. Etapa următoare este „Rezolvare acţiunilor proiectului”În această etapă, rolul principal îl au elevii, iar profesorul intervine

atunci când un grup a luat-o pe un drum greşit. De asemenea, profesorul încurajează elevii să-l consulte de câte ori au nevoie şi, încet-încet, să le acorde autonomie. Având în vedere vârsta copiilor, ei trebuie încurajaţi din când în când şi reorientaţi cu mult tact.

6. Prezentarea rezultatelor fiecărui grupEtapa presupune prezentarea materialelor realizate de fiecare

grup. Elevii din alte grupe şi profesorul fac aprecieri asupra produselor. Profesorul poate cere corectarea unor elemente, care nu au în vedere obiectivele stabilite.

7. Asamblarea produselor grupurilorEtapa poate exista sau nu, în funcţie de proiect şi de proiectarea

stabilită.

POSDRU/87/1.3/S/63113

34

9. Evaluarea produselorEvaluarea produselor se poate realiza de un grup din care fac

parte: profesorul, părinţi şi elevi. Aprecierile se referă la: respectarea temei şi a obiectivelor, la valoarea produsului şi la identificarea domeniilor în care poate fi valorificat.

9. Prezentarea produslui în alte grupuri de eleviEste bine ca fiecare produs obţinut în urma derulării unui proiect să

fie cunoscut de mai mulţi elevi ai şcolii care pot fi interesaţi de el.

În urma acestei acţiuni, satisfacţiile autorilor sunt şi mai mari; ei au dovedit că pot realiza ceva care să folosească şi altor elevi şi trăiesc sentimentul apartenenţei la grup şi al importanţei fiecăruia în derularea proiectului.

POSDRU/87/1.3/S/63113

35

Temele unor proiecte realizate cu elevii pot fi diverse, în funcţie de nevoile şi interesele elevilor. Sugerăm, în continuare, asemenea teme orientative:

Lectura de plăcere – un studiu privind categoriile de text care i-ar interesa pe elevi;Lectura pentru informare – un studiu privind valorificarea interdisciplinară a surselor de informaţii accesibile elevilor;Florile clasei/şcolii – proiectul urmăreşte asigurarea unui medi ambient plăcut în clasă/şcoală;Eroii localităţii – proiectul urmăreşte realizarea unui material documentar privind eroii care şi-au jertfit viaţa pentru ţară;Frumuseţile ţării – proiectul valorifica interdisciplinar informaţii, documente, fotografii, ilustraţii etc. adunate în excursii, vizite, concediiClasoare cu frunze, plante flori din zona localităţii;Experienţe pentru fiecare – proiectul adună experienţe simple aflate în relaţie cu ştiinţele învăţate şi abordate interdisciplinar.

POSDRU/87/1.3/S/63113

36

** *

 

Metoda proiectelor scoate elevul din tiparele unor lecţii şi-l orientează către “investigarea” liberă şi personală, îl formează să lucreze în echipă, să realizeze un produs într-un timp dat, să acţioneze autonom.

POSDRU/87/1.3/S/63113

37

BIBLIOGRAFIE  Cerghit, Ioan (2006), Metode de învățământ, Editura Polirom, IașiCristea, Sorin (2012), Metode didactice de formare în “didactica specialității” – un cadru conceptual, MECTS, BucureștiCiolan, Lucian (2012), Învățarea bazată pe proiecte din materialul “Metode de formare în didactica specialității”, MECTS, BucureștiNegreț, Ion-Dobridor, Pănișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării. De la teorie la practicăUlrich, Cătălina (1999), Învățarea prin cooperare (ghid pentru profesori), București FSD (draft)