FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. UNIVERSITATEA „VASILE … · algebrice neliniare. Metode...

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753

www.ub.ro; e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI (licenţă)

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul Energetica, Mecatronica și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare si Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei METODE NUMERICE 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Mihai Talmaciu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Carmen Popescu (Muraru) 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7. Regimul disciplinei

Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): 0 3.7. Total ore studiu individual 55 3.8. Total ore pe semestru 111 3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/

mailto:[email protected]

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

•

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei

- Cursul va contribui la ridicarea nivelului de cultură matematică-informatică prin prezentarea modelelor matematice ale problemelor, a algoritmilor de rezolvare, precum şi posibilitatea de implementare în limbaje de programare şi de generalizare a lor. - Cursul va contribui la crearea unei baze algoritmice pentru studiul altor discipline, la dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de înţelegere şi generalizare, de tratare riguroasă a metodelor şi algoritmilor, la crearea posibilităţilor de aplicare la alte discipline a noţiunilor predate.

7.2. Obiectivele specifice - Găsirea soluţiilor unor probleme sau a valorilor aproximative ale lor, a erorilor de calcul, a propagării erorilor, stabilitatea soluţiilor, ordinul metodelor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Metode de predare Observaţii

Rezolvarea numerică a sistemelor liniare de ecuaţii algebrice şi inversarea matricelor. Aspecte teoretice generale. Metoda Gauss. Convergenţa şi ordinul metodei. Metode iterative. Convergenţa. Metodele iterative Jacobi şi Gauss-Seidel. Convergenţa lor.

4 prelegere

2 prelegeri

Rezolvarea numerică a ecuaţiilor (sistemelor de ecuaţii) 3 prelegere 1,5 prelegeri

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii: C1.1. Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii C1.2. Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C1.5. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor: C3.1. Identificarea unor clase de probleme şi metode de rezolvare caracteristice sistemelor inform C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei

F 84.07/Ed. 06

algebrice neliniare. Metode elementare (metoda înjumătăţirii intervalului, metoda coardei, metoda tangentei). Aspecte teoretice generale. Convergenţa metodei coardei şi a tangentei. Metoda Lobacevski pentru determinarea rădăcinilor unui polinom. Rezolvarea numerică a problemelor algebrice de valori şi vectori proprii. Aspecte teoretice generale. Algoritmul Jacobi. Convergenţa algoritmului. Algoritmul Givens pentru calculul valorilor proprii ale unei matrice tridiagonale. Algoritmi de calcul pentru determinarea valorilor şi vectorilor proprii ale matricelor nehermitiene.

3 prelegere 1,5 prelegeri

Elemente privind aproximarea şi interpolarea funcţiilor. Sistem Cebâşev de funcţii, existenţa şi unicitatea polinomului generalizat de interpolare. Polinomul Lagrange de interpolare, diferenţe divizate, polinomul Newton de interpolare. Convergenţa aproximării prin interpolare, interpolarea prin polinoame trigonometrice, aproximarea funcţiilor prin metoda celor mai mici pătrate.

6 prelegere 3 prelegeri

Elemente de derivare numerică. Derivarea formulei de interpolare a lui Lagrange, diferenţe finite, formule de derivare pe noduri echidistante. Metoda coeficienţilor nedeterminaţi.

3 Prelegere 1,5 prelegeri

Elemente de integrare numerică. Formule de cuadratură de tip Newton-Cotes. Formule de cuadratură iterate, cazuri particulare. Formulele Gauss de integrare aproximativă, integrarea numerică prin metoda Romberg.

6 Prelegere 3 prelegeri

Elemente privind rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale ordinare. Metode numerice directe: dezvoltarea în serie Taylor, metoda Euler şi Runge-Kutta. Convergenţa şi stabilitatea metodelor.

3 prelegere 1,5 prelegeri

Bibliografie Bucur,C.M., Metode numerice, Ed. Facla, Timişoara, 1973.

Coman,G., Analiză numerică, Ed. Libris, Cluj, 1995.

Cuculescu,I., Analiză numerică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967.

Demidovici,B.P., Maron,I., Elements de calcul numerique, Ed. Mir de Mosou, 1973.

Ignat,C., Ilioi,C., Jucan,T., Elemente de informatică şi calcul numeric, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi,

Fac. de Matematică, 1989.

Juan Antonio Infante del Rio, Jose Maria Rey Cabezas, Metodos Numericas,Teoria,problemas y

practicas con MATLAB, Ed. Piramide, 2002.

Press,W.H., Teuklosky,S.A., Vetterling,W.T., Flannery,B.P., Numerical Recipes in C: The Art of

scientific Computing, (Cambridge University Press, Cambridge, 1992).

Vladislav,T., Raşa,I., Analiză numerică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997.

Mihai Talmaciu – Numerical Methods, Publishing House Tehnica-Info, Chişinău, 2005, ISBN: 9975-63-270-X. Mihai Talmaciu, Alina-Mihaela Patriciu – Numerical Methods - Laboratory, University of Bacău, 2005. Carmen-Violeta Muraru, „Numerical Methods. Seminaries in Matlab”, Ed. Edusoft, Bacau 2005, ISBN 973-87655-44.

F 84.07/Ed. 06

Carmen Violeta Muraru, Alina Mihaela Patriciu, „Numerical Methods with applications in Matlab” Ed. PIM, 2101, ISBN 978-6-6-520-935-4. Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind sistemele liniare de ecuaţii algebrice.

4 Rezolvări de exerciții 2

seminare/laboratoare

Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind ecuaţiile algebrice neliniare.

3 Rezolvări de exerciții

1,5 seminare/laboratoare

Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind determinarea valorilor şi vectorilor proprii.



Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind aproximarea şi interpolarea funcţiilor.


3 seminare/laboratoare

Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind derivarea numerică.



Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric, precum şi elaborarea algoritmilor şi programelor aferente) privind integrarea numerică


3 seminare/laboratoare

Rezolvări de probleme (din punct de vedere numeric) privind ecuaţiile diferenţiale ordinare.



Bibliografie Juan Antonio Infante del Rio, Jose Maria Rey Cabezas, Metodos Numericas,Teoria,problemas y

practicas con MATLAB, Ed. Piramide, 2002.

Press,W.H., Teuklosky,S.A., Vetterling,W.T., Flannery,B.P., Numerical Recipes in C: The Art of scientific Computing, (Cambridge University Press, Cambridge, 1992). Mihai Talmaciu – Numerical Methods, Publishing House Tehnica-Info, Chişinău, 2005, ISBN: 9975-63-270-X. Mihai Talmaciu, Alina-Mihaela Patriciu – Numerical Methods - Laboratory, University of Bacău, 2005. Carmen-Violeta Muraru, „Numerical Methods. Seminaries in Matlab”, Ed. Edusoft, Bacau 2005, ISBN 973-87655-44. Carmen Violeta Muraru, Alina Mihaela Patriciu, „Numerical Methods with applications in Matlab” Ed. PIM, 2101, ISBN 978-6-6-520-935-4.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Continuturile disciplinei sunt in concordanta cu standardele RNCIS. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

F 84.07/Ed. 06

10.4. Curs 40% 10.5. Seminar/laborator/proiect

Participare activa la laborator 60%

10.6. Standard minim de performanţă Cunoaşterea noţiunilor de bazǎ cuprinse în fișa disciplinei, înţelegerea acestor noţiuni şi posibilitatea aplicǎrii lor în domeniul tehnic; minim 1 subiect rezolvat din 3 •

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ 1.2. superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.3. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.4. Departamentul ENERGETICĂ, MECATRONICĂ ŞI ŞTIINŢA CALCULATOARELOR 1.5. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia informaţiei 1.6. Ciclul de studii Licenţă 1.7. Programul de

studii/calificarea TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

1.8. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă 1. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ELECTROTEHNICĂ ŞI MAŞINI ELECTRICE 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Livinţi Petru 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Livinţi Petru 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare

E



DD


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână

3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator

1


42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator

14



4.1. de curriculum

• Matematici speciale

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

4. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Sală medie sau mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Laborator cu echipamente adecvate şi software de programare pentru aceste echipamente.




• În cadrul disciplinei Electrotehnică şi maşini electrice, studenţii trebuie să obţină cunosţinţe de electrotehnică (electrostatică, electrocinetică, capacitatea electrică, teoria câmpului magnetic, teoreme ale circuitelor de curent continuu, sisteme trifazate) şi de maşini electrice (transformatorul electric, maşina de curent continuu, maşina sincronă).

7.2. Obiectivele specifice • cunoasterea de catre studenţi a fenomenelor electrice şi magnetice din punct de vedere al aplicaţiilor tehnice şi a problematicii de bază a maşinilor electrice.

• înţelegerea principalelor legi din electrotehnică. • însuşirea tehnicilor de investigare şi analiză a circuitelor electrice. • studiul principiilor de funcţionare ale transformatoarelor şi maşinilor electrice. • obţinerea de deprinderi intelectuale de către studenţi, care să le permită

valorificarea superioară a informaţiilor ştiinţifice ale disciplinei. 7. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Generalităţi. Teoria câmpului electromagnetic. Regimurile de funcţionare ale sistemelor electrice. Electrizarea corpurilor. Câmpul electrostatic în vid. Teorema lui Coulomb. Intensitatea câmpului electrostatic. Densitatea de sarcină electrică. Legea conservării sarcinii electrice în electrostatică. Teorema suprapunerii efectelor în electrostatică. Teorema lui Gauss în vid. Potenţialul câmpului electrostatic în vid.

4 Prelegere

2. Câmpul electric în substanţă. Dipolul în câmp electric. Sarcina electrică de polarizaţie. Legea fluxului electric. Capacitatea electrică. Condensatorul. Calculul capacităţilor. Teoremele capacităţilor echivalente. Tensiunea electromotoare. Curentul electric în regim staţionar. Legea conservării sarcinii. Legea conducţiei electrice.Legea transformării energiei în regim electrocinetic (Legea lui Joule Lenz).

4 Prelegere

3. Circuite electrice liniare de curent continuu. Structura şi clasificarea circuitelor.

2 Prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1.2. Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

• C1.3. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul • C1.4. Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

Teoreme ale circuitelor de curent continuu. Teoremele lui Kirchhoff

4. Transformarea schemelor circuitelor pasive. Rezistenţa echivalentă a unor rezistenţe conectate în serie sau în paralel. Transfigurarea stea triunghi a unui grup de rezistenţe. Transformarea schemelor circuitelor active.

4 Prelegere

5. Câmpul magnetic în vid. Câmpul magnetic. Inducţia magnetica. Forţe particulare în câmp magnetic. Legea magnetizaţiei temporare. Legea legăturii dintre B, H şi M în câmp magnetic. Legea fluxului magnetic.

2 Prelegere

6. Legea circuitului magnetic. Inducţia electromagnetică. Legea inducţiei electromagnetice. Inductivităţile circuitelor electrice. Legea lui Ohm pentru circuite magnetice.

4 Prelegere

7. Sisteme trifazate. Caracterizare. Proprietăţi. Conexiunile circuitelor trifazate. Puterea în circuite trifazate.

2 Prelegere

8. Transformatorul electric. Elemente constructive de bază, clasificări, mărimi nominale. Principiul de funcţionare al transformatorului monofazat. Ecuaţiile transformatorului monofazat în teoria tehnică.

2 Prelegere

9. Maşina de curent continuu. Construcţia maşinii electrice de c.c heteropolară. Principiul de funcţionare al maşinii de c.c. heteropolare Ecuaţii de funcţionare la maşina de curent continuu.

2 Prelegere

10. Maşina sincronă. Generalităţi. Construcţia maşinii sincrone. Principiul de funcţionare al generatorului sincron. Generatorul sincron cu poli înecaţi. Generatorul sincron cu poli aparenţi.

2 Prelegere

Bibliografie 1. Livinti P. , Puiu M. – Electrotehnică şi maşini electrice. Editura Tehnica – Info Chişinău , 2003; 2. Mocanu C. I. – Teoria câmpului electromagnetic, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981; 3. Preda M., Cristea P., Spinei F. – Bazele electrotehnicii. Vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1980; 4. Simion Emil ş.a. - Electrotehnică, E.D.P. Bucuresti 1982;

5. Şora C. - Bazele electrotehnicii. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 Bibliografie minimală 1. Livinti P. , Puiu M. – Electrotehnică şi maşini electrice. Editura Tehnica – Info Chişinău , 2003; Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii şi prezentarea laboratorului.

2 Prelegere

2. Studiul dipolului pasiv in curent continuu 2 Lucrare practică 3. Determinarea caracteristicilor de magnetizare

ale materialelor feromagnetice 2 Lucrare practică

4. Măsurarea puterii active în circuite de curent alternativ monofazat

2 Lucrare practică

5. Circuite electrice monofazate în regim permanent sinusoidal

2 Lucrare practică

6. Încercările în gol şi în scurtcircuit ale transformatorului monofazat.

2 Lucrare practică

7. Caracteristicile generatorului de curent continuu cu excitaţie separată.

2 Lucrare practică

Bibliografie 1. Livinţi P., Puiu M. – Electrotehnică şi maşini electrice – Îndrumar de laborator Vol. I, Universitatea Bacău, 2003


Studenţii au în general bune cunoştinţe în domeniul electrotehnicii şi maşinilor electrice. Odată cu dezvoltarea masinilor electrice, majoritatea angajatorilor reprezentativi din domeniul apreciază cunoştinţele absolvenţilor în domeniul electrotehnicii şi maşinilor electrice.

F 84.07/Ed. 06

3. Evaluare


10.4. Curs - Răspunsuri la examen Examen 40 % - Verificare pe parcurs Lucrare scrisa. 40% - Prezenţă la curs Evidenţa prezenţei 10 %

10.5. Laborator - Prezenţă şi activitare la laborator Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

10 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizarea lucrărilor de laborator. • Răspunsuri la subiectele din materia predata la curs pentru nota 5.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

1.10.2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 1.10.2014


F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei ELECTRONICA DIGITALA 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar as. dr. ing. Vernica Sorin 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



2/2/0



28/28/0

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 15 Examinări 11 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 91 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numărul de credite 7


4.1. de curriculum

• Electronica, electrotehnica, matematica

4.2. de competenţe

• Cunoasterea metodelor de analiza a circuitelor electronice

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

• Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Furnizarea cunoştinţelor despre structura circuitelor digitale, funcţionarea şi utilizarea acestora. Câştigarea deprinderilor de folosire a principalelor tipuri de femilii de circuite digitale şi a circuitelor digitale specifice tehnologiei numerice.

7.2. Obiectivele specifice • Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicatii. Descrierea structurii şi funcţionării. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software.

• Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii. Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Circuite integrate caracteristici generale 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Principalele caracteristici ale porţilor logice 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuite logice în tehnologie bipolară 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuite integrate logice în tehnologie MOS (unipolară) 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Realizarea funcţiilor logice cablate 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Perturbaţiile în sistemele digitale 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Porţi logice, Circuitul poartă 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuitul de selecţie, Circuite de decodificare 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuite de multiplexare, Circuite de demultiplexare 2 prelegere, discutii 1 prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

pr

ofes

iona

le

• C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de

comunicații • C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare,

limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii • C2.4. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de

comunicaţii, pe baza unor metrici • C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie

6.2.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

•

F 84.07/Ed. 06

• Circuite de codificare 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuite aritmetice 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Circuite basculante bistabile (CBB) 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Numărătoare 2 prelegere, discutii 1 prelegere • Registre seriale, Registre paralele 2 prelegere, discutii 1 prelegere Bibliografie

• Rotar Dan, Electronică Digitală, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987; • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 • Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000 • Hintea, Sorin - Tehnici de proiectare a circuitelor VLSI, Ed. Cartii de stiinta, Cluj-Napoca 1998

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Electronică Digitală, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987;

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Utilizarea factorului de bransament – 2 ore • Calculul timpului de propagare – 2 ore • Calculul puterii si al energiei consumate – 2 ore • Determinarea perturbatiilor capacitive – 2 ore • Determinarea perturbatiilor inductive – 2 ore • Proiectarea circuitului de selectie – 2 ore • Calculul multiplexorului – 2 ore • Calculul demultiplexorului – 2 ore • Circuite aritmetice – 4 ore • Proiectarea circuitelor secventiale – 2 ore • Calculul divizorului de frecventa – 2 ore • Calculul circuitelor de temporizare – 2 ore • Lucrare finala – 2 ore

28 Studii de caz Dezbatere

14 seminarii

• Utilizarea pupitrului digital, măsurarea amplitudinilor, frecvenţelor şi defazajelor cu osciloscopul, utilizarea multimetrului digital – 2 ore

• Determinarea caracteristicilor circuitelor logice bipolare – 2 ore

• Determinarea caracteristicilor circuitelor logice MOS – 2 ore

• Studiul circuitului poartă – 2 ore • Studiul circuitului de selecţie – 2 ore • Studiul circuitelor de decodificare – 2 ore • Studiul multiplexorului – 2 ore • Descrierea şi analiza simulatorului digital Digilsim

– 2 ore • Simularea circuitului poartă şi a circuitului de

selecţie – 2 ore • Simularea multiplexorului – 2 ore • Studiul circuitelor basculante bistabile – 2 ore • Studiul numărătoarelor – 2 ore • Realizarea unui numărător programabil – 2 ore • Studiul registrului de deplasare – 2 ore

Dezbatere Experiment

14 laborator

Bibliografie • Rotar Dan, Electronică Digitală, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987; • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 • Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000 • Hintea, Sorin - Tehnici de proiectare a circuitelor VLSI, Ed. Cartii de stiinta, Cluj-Napoca 1998 • Toacşe Gh.: "Introducere în microprocesoare", Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1986 • Toacşe Gh.: "Introducere în microprocesoare", Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1986;

Bibliografie minimală

F 84.07/Ed. 06

• Rotar Dan, Electronică Digitală, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Toacşe Gh., Nicula D.: Electronică Digitală, Editura Teora, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari stiintifice,

simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati. 10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea terminologiei utilizate, Capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor, Însuşirea problematicii tratate la curs.

Colocviu 40%

10.5. Seminar/laborator/proiect

Prezentare portofoliu Verificare pe parcurs 60%

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Departamentul de Energetică, Mecatronică şi Stiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Dispozitive electronice și electronică analogică 2.2. Titularul activităţilor de curs Ș.L.dr. Iuliana Caraman 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.dr.ing. Vernica Sorin 2.4. Anul de studiu

2 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare EC



DD


DI



2



28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2 Examinări 10 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Numărul de credite 4


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs întrucât aceasta se dovedește

disruptivă la adresa procesului educațional. Cei care vor primi nota peste 7 nu vor mai primi la examen subiecte din prima parte a cursului.


Termenul predării lucrărilor de laborator este stabilit de titular de comun acord cu studenții, dar nu mai târziu de ultima săptămână din semestru. Prezenţa obligatorie la orele de laborator. Predarea referatelor aferente lucrările de laborator executate.




- Dobândirea unor cunoştinţe de bază legate de funcţionarea dispozitivelor electronice.

- Analiza funcţionării unor circuite electronice fundamentale. - Dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare a unor circuite simple, de

analiză a unei scheme, de realizare a unui montaj. 7.2. Obiectivele specifice - Aplicarea cunoştinţelor tehnice şi tehnologice de bază în definirea şi

explicarea conceptelor specifice ingineriei şi protecţiei mediului; - Identificarea celor mai bune soluţii tehnice si tehnologice in vederea implementării proiectelor profesionale de ingineria şi protecţia mediului; - Aplicarea de principii şi metode de bază în elaborarea şi exploatarea sistemelor de monitorizare a poluanţilor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni introductive. Definirea obiectului de studiu,

noţiuni fundamentale 2 prelegere

2. Semiconductori. Joncţiunea pn. Tipuri de semiconductori, principiul de funcţionare al joncţiunii, joncţiunea la echilibru termic şi în condiţii de polarizare

2 prelegere

3. Teoria diodei. Circuite cu diode. Dioda redresoare şi caracteristicile ei, modele simplificate ale diodei, redresoare, multiplicatoare de tensiune, limitatoare de tensiune

prelegere

4. Tipuri speciale de diode. Dioda Zener, caracteristici şi funcţionare, circuite cu diode Zener, diode luminiscente,

2 prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicații C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii C2.4. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

fotodiode, alte tipuri de diode 5. Tranzistorul bipolar. Principiul de funcţionare,

caracteristici. 6. Notaţii şi tipuri, principiul de funcţionare, tipuri de

conexiuni, caracterisitici

2 prelegere

7. Tranzistorul bipolar. Polarizare, modele de c.a.. Circuite de polarizare. Schema echivalentă în regim staţionar. Regimul de semnal mic. Schema echivalentă

2 prelegere

8. Amplificatoare de tensiune. Amplificatoare de clasa A în montaj EC, proiectare şi analiză, exemple de calcul

2 prelegere

9. Amplificatoare de putere. Repetorul pe emitor. Amplificatoare de clasă B, amplificatoare push-pull, amplificatoare în montaj CC, repetorul pe emitor, amplificatoare în montaj BC

2 prelegere

10. Tranzistoare cu efect de câmp. Tipuri de tranzistori cu efect de câmp, proprietăţi, tranzistorul TEC-J, tranzistorul MOS-FET, aplicaţii

2 prelegere

11. Dispozitive multijoncţiune. Tiristori, funcţionare, tipuri, aplicaţii, diacul, triacul

2 prelegere

12. Amplificatorul operational. Funcţionare, caracteristici. Structura amplificatorului operaţional, amplificatorul diferenţial, funcţionare, caracteristici teoretice, caracteristici reale

2 prelegere

13. Amplificatorul operaţional. Aplicaţii. Circuite cu amplificatoare operaţionale

2 prelegere

14. Efecte în frecvenţă. Oscilatoare. Comportarea dispozitivelor la frecvenţe înalte, tipuri de oscilatoare

2 prelegere

Bibliografie 1. Istvan Sytojanov, Sever Pasca, Niculae Tomescu, Electronică analogical şi digitală, Volumul III, Electronică

digital, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2008 2. D. Rotar, Electronică. Dispozitive electronice, Universitatea din Bacău, 1998 3. Th. Dănilă, N. Reus, V. Boiciu, Dispozitive şi circuite electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1982 4. D.D. Sandu, Dispozitive şi circuite electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1975

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Instructaj securitatea muncii şi prezentarea laboratorului 2 Dezbatere 1 laborator 2. Dioda semiconductoare 4 Studii de caz 2 laboratoare 3. Calculul erorilor pentru un circuit 2 Studii de caz 1 laborator 4. Dioda Zener 2 Studii de caz 1 laborator 5. Redresorul monofazat în punte 2 Studii de caz 1 laborator 6. Diode speciale –Led. Characteristica curent-tensiune 2 Studii de caz 1 laborator 7. Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar 2 Studii de caz 1 laborator 8. Dispozitive multijoncţiune 2 Studii de caz 1 laborator 9. Amplificatorul- studiul parametrilor de intrare-ieșire 2 Studii de caz 1 laborator 10. Stabilizarea PSF 2 Studii de caz 1 laborator 11. Proiectarea unui circuit de amplificare 4 Studiu de caz 2 laboratoare 12. Analiza lucrărilor de laborator predate 2 Dezbateri 1 laborator Bibliografie 1. C. Miroiu, V. Olaru, Lucrări practice de componente şi circuite electronice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983


• In urma discuțiilor cu responsabilii de program de studiu au fost identificate domeniile de importanță pentru acest program, precum și au fost alese metodele de predare.

10. Evaluare


10.4. Curs Studentul dovedeste că poate pregăti și Examen 40%+30%

F 84.07/Ed. 06

susține în fața audienței subiectele extrase. Înțelege și folosește corect termenii de specialitate

parțial


Proiectarea circuitelor electronice. Realizarea referatelor la lucrările de laborator efectuate.

Verificare 30%

10.6. Standard minim de performanţă • Realizarea referatelor la lucrările de laborator efectuate. Nota pentru referatele aferente lucrărilor de laborator să

fie minim 5. • Nota pentru testare parțială să fie minim 5.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 01.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul Energetică Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii licenta 1.6. Programul de studii/calificarea 120.010.020 1.7. Forma de învăţământ zi


2.1. Denumirea disciplinei TEHNOLOGII INTERNET / TEHNOLOGII WEB 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Andrioaia Dragos 2.4. Anul de studiu

2014-2015 2.5. Semestrul 03 2.6. Tipul de evaluare C



DS


DI



2



28



4.1. de curriculum

• Utilizarea şi programarea calculatoarelor,

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala cu proiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala calculatoare legate la internet




Obiectivele cursului constau în însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice de baza privind cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor internet moderne HTML, XML, AJAX, JS, JQUERY ect, definirea și înţelegerea conceptelor, metodelor, tehnicilor, tehnologiilor, serviciilor si principiilor Web 2.0 utilizate în designul paginilor web, formulare/chestionare on-line, realizarea unor aplicaţii Internet și formarea unei viziuni de ansamblu asupra modului de realizare a serviciilor Internetului.

7.2. Obiectivele specifice • Achiziţia unor unităţi informaţionale (concepte, metode, tehnici, tehnologii şi servicii) privind importanţa noilor tehnologii ale Internetului (web 2.0) şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei Tehnologii Internet

• înţelegerea rationamentelor utilizate, a modului de investigare a acestora şi aplicarea cunoştinţelor, astfel încât acestea să fie utile şi în aprofundarea altor discipline de studiu;

• interpretarea noţiunilor teoretice şi practice utilizate în Web 2.0:

• Aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;

• Capacitate de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1.5. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate (1/4) C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii (1/4) C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete (2/4)

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilităţilor intr-o echipa pluridisciplinară si aplicarea de tehnici de relaţionare si munca eficienta in cadrul echipei;

F 84.07/Ed. 06

evaluare a concluziilor posibile; • Iniţiativă în cunoasterea tehnologiilor web si aplicarea lor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1.Internetul 1.1. Introducere. Noţiuni de reţele de calculatoare. 1.2. Protocoale şi servicii Internet. Prezentarea tehnologiilor Internet.

Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate

2.Notiuni introductive despre HTML 2.1. Structura unui document HTML; Formatarea textului, Culori, fonturi; 2.2. Crearea legăturilor în documentele HTML; Liste; 2.3. Inserarea imaginilor în documente HTML, elemente multimedi; Maparea imaginilor. 2.4. Inserarea elementelor de tip Object, Applet.


3. Structurarea paginilor WEB 3.1 Utilizarea cadrelor în documentele HTML. Inserarea tabelelor; 3.2 Utilizarea formularelor în documentele HTML 3.3. Definire. Controale grafice in formulare. Transmisia valorilor din formulare.


4.Stiluri CSS (Introducere, Tipuri de stiluri, Exemple). Dynamic HTML Definire stiluri/layere.

discuţii asupra problemelor prezentate

5. Limbajul XML. 5.1. Noţiuni DTD, Scheme XML, XSL (Extensible Stylesheet Language) şi XSLT 5.2. Concepte, structura foi stil XSLT; Definirea regulilor; Template; Pattern; Elemente XSL;


6. Procesarea Obiectuala a Documentelor XML Prelegeri 7. Limbajul JavaScript 7.1. Elemente introductive .Variabile JAVASCRIPT. Instrucţiuni JavaScript. 7.2. Script-uri care se execută la apariţia unui eveniment; Prelucrarea formularelor. 7.3. Data si timp in JavaScript. Utilizarea fişierelor Cookies


8. AJAX – Asynchronous JavaScript and XML Prelegeri 9. Introducere în PHP şi MySQL 9.1. Elemente de bază, operatori, variabile. Siruri de caractere, data si timp. 9.2. Baze de date: MySQL. Autentificare si conectare la Baza de date


10. Servlets & JavaServer Pages (JSP)1 Prelegeri 11. Mashup (web application hybrid) Prelegeri 12. Servicii web. - prezentare; evolutie; conținut Prelegeri Bibliografie

1 directive - folosite pentru a translata si executa paginile JSP; - elemente de scriptinf..- limbajul EL (expression langiage); jsp:[set | get]; jsp:[include | forward] .- jsp:plugin pentru a activa un applet; custom tags Tehnologia VRML- Virtual Reality Markup Language. Noduri VRML; Functionarea unui sistem VRML; Medii virtuale distribuite

F 84.07/Ed. 06

• Taylor, Dave, Crearea paginilor WEB cu HTML 4 / trad.: Popescu Ariana, Musca Gheorghe (1999), Editura Teora, 1999, ISBN: 973-601-903-9, 472p.(biblioteca.ub.ro)

• Sabin Buraga, Programarea in web 2.0, Editura POLIROM, ISBN 978-973-46-0816-4, pg: 260, 2007;

• B. Pătruţ – Internet pentru începători, Teora, 2004. • HTML, XHTML, CSS, XML prin exemple, Ghid practic, Traducere de Radu Biris, Editura

Teora, ISBN 10: 1-59496-059-3, ISBN 13: 978-1-59496-059-8, BY • Gugoiu, Teodoru, HTML prin exemple, Bucuresti: Editura Teora, 2000, ISBN: 973-20-

0455-X, 175p, (biblioteca.ub.ro) • Diaconu, Diana Elena, Pagini Web cu JavaScript, Bacau: Editura EduSoft, 2006, ISBN:

973-8934-25-7 ; 978-973-8934-25-2, 244p. Bibliografie minimală S. Buraga – Aplicaţii web la cheie, Polirom, Iaşi, 2004 D. Taylor – Crearea paginilor web cu HTML 4, Ed. Teora, 2000 K. Jamsa, D. Lalayari – Programarea web, Ed. All, 1998 Traian Anghel – Dezvoltarea aplicaţiilor web folosind PHP şi AJAX, EduSoft, 2007 Alexandru Deva – Programarea web altfel, EduSoft, 2007 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Introducere in (X)HTML. Implementarea de pagini WEB ce folosesc elemente HTML: texte, imagini, legaturi, liste, imagini, tabele, apleturi, animatii,

Exemple / implementare

Crearea unui formular HTML. Implementarea de pagini machetate, cu frame-uri, tabele


stiluri CSS - Cascading Style Sheets Exemple Introducere în limbajul JavaScript (Implementarea de scripturi de tip client-side pentru prelucrarea formularelor, efecte in documente, meniuri, calcule)


Definirea functiilor js Exemple Ferestre * (Alert, Prompt si Confirm) Exemple Obiectele java scrip Exemple Introducere în limbajul XML. Scheme de bază XML DOM. afișare și formatarea elementelor XML.


Tehnologia AJAX Exemple Instalarea şi configurarea server-ului Apache, PHP şi MySQL pe sistemul de operare Windows


Conectarea la BD MYSQL. cu scripturi PHP. Introducere in PHP. Variabile. Operatori. Instructiuni de control.


JQuery Exemple Crearea, publicarea şi menţinerea unui site. Predare si discutare teme;


Bibliografie • TEHNOLOGII INTERNET, note de curs şi aplicaţii, pentru studenţii; • Tehnologii de programare a aplicaţiilor Internet cu baze de date, Filip Ioan, Editura

Orizonturi niversitare, Timisoara, 2003. • Kris Jamsa, Phil Schmauder, Nelson Yee −“BIBLIOTECA PROGRAMATORULUI

F 84.07/Ed. 06

VRML”, Editura ALL, Bucureşti,1998. • L. Ursache, N. Damian - Pagini web pentru începători, Edusoft, Bacău, 2009 • I. Simion- Proiectarea paginilor web, Teora, 2005.

Bibliografie minimală • TEHNOLOGII INTERNET, note de curs şi aplicaţii, pentru studenţii; Observaţii. Miniproiect/portofoliu - -se vor nota motivaţia alegerii temei, argumentarea, originalitatea însemnării şi modul de scriere. Fiecare imagine, clip video sau post audio, legături inserate, comentariile pe blogurile celorlalţi colegi, aplicarea de sondaje în blogroll sau alte widgeturi (snap, meebo, flickr, delicious.com, grazr, gabbly etc.)


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Chestionar/test on line Probe orale Minim 5


Cunoaşterea terminologiei utilizate în doeniu.

Probe orale, scrise, practice

Nota finală se calculează prin N=(Ex+L+P)/3, unde Ex este nota la Test, L este nota la laborator, iar P este nota la proiect. Pentru obţinerea notei 5 este necesar ca fiecare din cele 3 note să fie cel puţin 4,5.

10.6. Standard minim de performanţă • Prezenţă 100% la laboratoare, predarea referatelor (miniproiect), un punctaj de minim total de 4

puncte la lucrarea de verificare si examen. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic.


1.10.2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 10.10.2014

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului 15.10.2014

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Științe 1.3. Departamentul Matematică, Informatică și Științele Educației 1.4. Domeniul de studii Informatică 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Informatică 1.7. Forma de învăţământ Invățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei Programare funcţionala 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect.Dr Dan Popa 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect Dr. Dan Popa 2.4. Anul de studiu

2.5. Semestrul I

2.6. Tipul de evaluare examen



DS


DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1


3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat Examinări Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 80 3.8. Total ore pe semestru 42 3.9. Numărul de credite 5


4.1. de curriculum

• Algebra, logica matematică, teoria funcţiilor.

4.2. de competenţe

• Utilizare a S.O. Linux. Utilizare a S.O. Windows.

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs prevăzută cu tablă și videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala de laborator prevăzută cu computere cu S.O. alternative (Linux) tablă, videoproiector, reţea de calculatoare.




• C4.1. Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice

7.2. Obiectivele specifice • Programarea funcţională băzată pe λ calcul 8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • I.Teoria λ calculului • Introducere în lambda calcul: 1.1. Sintaxa şi

semantica lambda calculului; 1.2 Notaţii; 1.3 Variabile libere şi legate; 1.4 Reguli de conversie 1.4.1 Alfa conversia; 1.4.2 Beta conversia; 1.4.3 Eta conversia ; 1.5 Egalitatea lambda expresiilor; 1.6. Extensionalitate ; 1.7 Substituţie

• Reprezentarea datelor în lambda calcul: 2.1 Valorile booleene şi condiţionala; 2.2 Perechi şi n-uple; 2.3 Numere; 2.4 Definiţii prin recursie; 2.5 Funcţii cu mai multe argumente; 2.6 Recursie mutuala; 2.7 Reprezentarea funcţiilor recursive; 2.8 Combinatorul Y

• Funcţii fold: Proprietatea de universalitate a fold-urilor; Alte proprietăţi

• Combinatori

•

6.1. Competenţe profesionale

• C4.1. Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi

modelelor matematice • C4.2. Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). • C4.3. Identificarea modelelor și metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale. • C4.5. Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.

6.2. Competenţe transversale

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei CT3 Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie • [1] Gordon Mike, Introduction to Functional Programming, The University of Cambridge

Computer Laboratory http://www.cl.cam.ac.uk/~mjcg/ http://www.haskell.org/wikiupload/a/a5/Notes_Funcţional_programming.pdf

• [2] Gontineac Mihai, Programare Funcţionala O introducere utilizând limbajul Haskell - Ed. Alexandru Myller, Iași , 2006

• [3] Popa, Dan – O introducere în Haskell 98 prin exemple – Editura și Tipografia PIM, 2014 • [4] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; A Gentle Introduction to Haskell 98; online

edition october, 1999 • [5] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; (Dan Popa trad.) O mica introducere in

Haskell 98; Ed. Matrixrom, Bucureşti 2011, ISBN 978-973-755-701-8 • [6] www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell – Site al comunitaţii de Haskell

Bibliografie minimală • [1] Gordon Mike, Introduction to Functional Programming - The University of Cambridge

Computer Laboratory http://www.cl.cam.ac.uk/~mjcg/ http://www.haskell.org/wikiupload/a/a5/Notes_Functional_programming.pdf

• [2] Gontineac Mihai, Programare Funcţionala O introducere utilizând limbajul Haskell - Ed. Alexandru Myller, Iași , 2006

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii • Grafica in HOpenGL 1. Desene cu linii. Vertex. Primitiva LineStrip. Callback-

ul pentru desen pe Display. Matrixmode: Proiectie și Modelview. Callback-ul de redimensionare. Tipul maybe și programul principal. Folosirea maticei unitate.

2. Desene cu linii în 3D. Viewport, frustum. Buffer unic vs. buffer dublu. Culori RGB și RGBA. Primitiva Wireframe. Constructorul Cube – al cuburilor în Haskell. LookAt. Scalari.

3. Degradeuri de culoare. Smooth shade Model. Primitiva Triangle.

4. Scene în 3D. Compunerea transformarilor geomerice. Stiva de matrice. Iluminatul cu surse de lumina. Lumina ambientala difuza și speculara. Randarea primitivelor ObjectSolid. Torul, conul și sfera. Folosirea bufferului de adancimi.(WithDepthBuffer). Functia de comparare a adancimilor. Translatii și rotatii.

5. Transparenta. Alpha blending. Starea lumii dintr-un joc. Constructorul de tip IORef. Citirea cu get, procesarea valorii cu op. $~.

6. Materiale în lumina. Ceata: Absortia luminii în ceata. 3 feluri de ceata: liniara, exponenţiala și exp2.

7.Un proiect complex: Modelarea unui sat.

• Bibliografie [1] Boehme Sascha – The Village, 2006, www resource. [2] Gontineac Mihai, Programare Functionala O introducere utilizand limbajul Haskell - Ed. Alexandru Myller, Iași , 2006 [3] Popa, Dan – O introducere în Haskell 98 prin exemple – Editura și Tipografia PIM, 2014 [4] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; A Gentle Introduction to Haskell 98; online edition

http://www.cam.ac.uk/

http://www.cl.cam.ac.uk/home.html

http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell

http://www.cam.ac.uk/

http://www.cl.cam.ac.uk/home.html

F 84.07/Ed. 06

october, 1999 [5] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; (Dan Popa trad.) O mica introducere în Haskell 98; Ed. Matrixrom, Bucuresti 2011, ISBN 978-973-755-701-8 [7] http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell/OpenGL – Site al comunitatii de Haskell [8] Toby Howard, Introduction to graphic programming with OpenGL – www resource [9] Swen Panne, Pachetul software HOpenGL, actualmente inclus în The Haskell Platform. [10] Jorge García, Manual introductiv de OpenGL , Alma Mater, 2014 Bibliografie minimală [7] http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell/OpenGL– Site al comunitatii de Haskell [10] Jorge García, Manual introductiv de OpenGL, Alma Mater, 2014


• Este coroborat fiind curs de nivel european de specialitate cu acces la o nisa de pe piata muncii: Programare grafica în limbaje funcţionale. 10. Evaluare


10.4. Curs

Evaluarea culturii generale (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 1. Evaluarea cunostinţelor teoretice (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 2.

Examinare prin test scris.

50%


Evaluarea abilitatilor de programator și rezolvitor de exercitii (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 3. Evaluarea cunostinţelor suplimentare nivelului 3, individual acumulate corespunde setului de întrebări nr. 4.

Examinare prin întrebări care verifica existenta abilitaţilor practice și experientei ce decurge din ele și (la nivelul 4) integrarea teoriei cu practica.

50%

10.6. Standard minim de performanţă: • Nivelul 1 + Nivelul al 2-lea – a se vedea 10.4


29 septembrie 2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din bacau 1.2. Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Invățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei Engleză tehnică 3 2.2. Titularul activităţilor de curs - 2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ.dr. Ioan Sava 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul III 2.6. Tipul de evaluare EC/V



DC


DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 1 3.2. Curs - 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1


14 3.5. Curs - 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14



4.1. de curriculum

Limba engleza nivel minim A 2

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

1) Testele si examenele/colocviile/verificarile se pot sustine exclusiv la data la care sunt planificate (cu exceptia situatiilor deosebite, obiective, cand acestea se vor replanifica. 2) Temele pentru acasa se predau pana la termenul stabilit de comun acord intre titularul de seminar si studenti. Predarea cu intarziere implica depunctarea cu 0.5 puncte pe zi. 3) Studentii pot intarzia la seminar doar in situatii desosebite.




• Consolidarea cunoștințelor de limbă engleză și perfecționarea deprinderilor de utilizarea a acesteia în comunicare, în general, și în comunicarea pe linie profesională, în special.

7.2. Obiectivele specifice • Să consolideze cunoștințele de gramatică și să perfecționeze deprinderile de formare și exprimare corectă (din punct de vedere gramatical) și adecvată (din punct de vedere semantic și pragmatic) a enunțurilor în limba engleză;

• Să familiarizeze studenții cu importanța adaptării registrului/stilului la natura, formală sau informală, scrisă sau orală, a situației de comunicare;

• Să dezvolte vocabularul general și cel de specialitate al studentului; • Să familiarizeze studenții cu principiile și tehnicile de traducere a unui text

științific de specialitate; 8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Bibliografie • Bibliografie minimală • Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

o să vorbească fluent și corect in limba engleză în diverse situații de comunicare; o să poată rezuma un paragraf / text şi exprima propria opinie, argumentată, cu privire la conținutul

acestuia; o să formuleze intrebări si răspunsuri corecte, din punct de vedere gramatical, și adecvate, din

punct de vedere semantic și pragmatic, în diverse situații de comunicare; o să utilize adecvat registrelele de comunicare ale limbii engleze (formal / informal) în funcție de

situația de comunicare; o să poarte o discutie pe teme generale din domeniul ingineresc; o să înțeleagă/interpreteze un text de specialitate din domeniul ingineresc; o să traducă şi să interpreteze corect, cu acuratețe, contextualizat, termenii/expresiile de

specialitate; o să producă și să redacteze corect și adecvat, din punct de vedere gramatical, semantic,

pragmatic și al formatului, diverse documente : scrisori, curriculum vitae, articole cu conținut științific, prezentări de proiecte, referate, eseuri etc.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie international.

F 84.07/Ed. 06

S 1 Prezentarea condițiilor de desfășurare a seminarului și a elementelor noi ce urmează a fi studiate și aprofundate.

o Systems and models of communications o Modality o Time and Tense o Digital transmissions o Conditionals o Colocviu

2 2 2 2 2 2 2

conversaţia, problematizarea, dezbaterea, prezentarea, traducerea în/din limba engleză rezolvarea de exerciții

Bibliografie 1) Brieger, Nick & Pohl, Alison, Technical English. Vocabulary and Grammar, Summertown Publishing. 2) Eisenbach, Iris, English for Materials Science and Engineering. Exercises, Grammar, Case Studies, Vieweg Teubner, 2011. Glendinning, Eric, Glendinning, Norman: Oxford English for Electrical and mechanical Engineering, Oxford University Press, 1995. 3) Quirk, R., Greenbaum, S et al., A Comprehensive Grammar of the English Language, Longman, 1985 4) Leech, G., A Communicative Grammar of English, Longman, 1985 5) Huddleston, R., et.al, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge University press, Cambridge, 2012. 6) Ibbotson, M., Cambridge English for Engineering, Cambridge University Press. 7) Mccarthy, M., O’Dell, F, Academic Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 2008. 8) Horubeţ, Mircea: „A Semio-communicative Approach to Technical Translation”, in INTERSTUDIA, nr. 9, Bacau, Alma Mater, 2011. 9) Azar, Betty, Schrampfer, Understanding and Usiung English Grammar. Workbook, Longman, 2000. 10) Ibbotson, M., Professional English in Use. Engineering. Technical English for professionals, Cambridge University press, Cambridge, 2009.


1) Azar, Betty, Schrampfer, Understanding and Using English Grammar. Workbook, Longman, 2000. 2) Ibbotson, M., Professional English in Use. Engineering. Technical English for professionals, Cambridge

University press, Cambridge, 2009.


• În stabilirea conținuturilor seminariilor și a metodelor de predare/învățare, s-a ținut cont de o nevoile și așteptările actuale, în ce privește comunicarea în limba engleză, ale angajatorilor/agenților

economici (de pe plan local, în special); o conținutul disciplinei la alte instituții de învățamînt superior similare, din țară și din străinătate;

10. Evaluare


10.4. Curs - -


1) calitatea răspunsurilor la examen / colocviu / verificare; 2)nivelulul de participare la desfășurarea seminarului; 3)calitatea și cantitatea cunoștințelor acumulate curent; 4) calitatea activitatăților aplicative/temelor pentru acasă;

Examinare orală Teste

1) 50%

2) 10%

3) 20%

4) 20%

F 84.07/Ed. 06

10.6. Standard minim de performanţă 1) capacitatea de a comunica în limba engleză, fără pauze mari şi fără greşeli majore, în propoziţii simple, în anumite

contexte situationale; 2) capacitatea de a identifica, în text/enunţ, structuri gramaticale elementare cu functiile lor semantice si pragmatice

si de a le utiliza, corect și fluent, în situații de comunicare adecvate; 3) capacitatea de a înţelege un text de specialitate şi de a formula întrebări simple privind conţinutul acestuia.


25.09.2014 - Conf. univ. dr. Ioan Sava

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Schnakovszky Carol

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din bacau 1.2. Facultatea Facultateade Inginerie 1.3. Departamentul Energetica, Mecatronica și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare si tehnologia informatiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informatiei 1.7. Forma de învăţământ Invăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Franceză tehnică 3 2.2. Titularul activităţilor de curs - 2.3. Titularul activităţilor de seminar conf.univ.dr. Munteanu Emilia 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC/V



DC


DO



1



14



4.1. de curriculum

Limba franceză nivel minim B1

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


1) Testele si examenele/colocviile/verificarile se pot sustine exclusiv la data la care sunt planificate (cu exceptia situatiilor deosebite, obiective, cand acestea se vor replanifica. 2) Studentii pot intarzia la seminar doar in situatii desosebite.




• Consolidarea cunoştinţelor de limbă franceză şi perfecţionarea deprinderilor de utilizarea a acesteia în comunicare, în general, şi în comunicarea pe linie profesională, în special.

7.2. Obiectivele specifice • Să consolideze cunoştinţele de gramatică şi să perfecţioneze deprinderile de formare şi exprimare corectă (din punct de vedere gramatical) şi adecvată (din punct de vedere semantic şi pragmatic) a enunţurilor în limba franceză

• Să familiarizeze studenţii cu importanţa adaptării registrului/stilului la natura, formală sau informală, scrisă sau orală, a situaţiei de comunicare;

• Să dezvolte vocabularul general şi cel de specialitate al studentului; • Să familiarizeze studenţii cu principiile şi tehnicile de traducere a unui text

ştiinţific de specialitate; 8. Conţinuturi


1. La mémoire de l’eau

2. Chimie et physique

2 2

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

o să vorbească fluent și corect in limba franceză în diverse situații de comunicare; o să poată rezuma un paragraf / text şi exprima propria opinie, argumentată, cu privire la conținutul


punct de vedere semantic și pragmatic, în diverse situații de comunicare; o să utilize adecvat registrelele de comunicare ale limbii franceze (formal / informal) în funcție de


specialitate; o să producă şi să redacteze corect şi adecvat, din punct de vedere gramatical, semantic,

pragmatic şi al formatului, diverse documente : scrisori, curriculum vitae, articole cu conţinut ştiinţific, prezentări de proiecte, referate, eseuri etc.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT2 Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipă şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate

F 84.07/Ed. 06

3. Les trous noirs

4. La mémoire de la matière

5. La science au début du XXe siècle

6. Pourquoi un chercheur cherche-t-il ?

7. Quel âge a l’univers ?

2 2 2 2 2


Bibliografie 1. Grecu, Veronica, Méthode de français technique et scientifique, Bacau, Alma Mater, 2008 2. Dalcq Anne-Elizabeth, Lire, comprendre, écrire le français scientifique, Bruxelles, De

Boeck, 1999 3. Riegel, M. et alii, Grammaire méthodique du français, PUF, 1999 4. Paun, Constantin, Limba franceza pentru stiinta si tehnica, Bucuresti, Niculescu, 1999 5. Danilo, M., Penfornis, J.L., Le français de la communication professionnelle, Paris, CLE

International, 1993 6. Penfornis, J.L., Français.com, Paris, CLE International, 2002 7. Chamberlain, A., Steele, R., Guide pratique de la communication, Didier, Paris, 1991


1. Grecu Veronica, Methode de francais technique, Alma Mater, Bacau, 2008 2. Paun, Constantin, Limba franceza pentru stiinta si tehnica, Bucuresti, Niculescu,

1999


• În stabilirea conținuturilor seminariilor şi a metodelor de predare/învăţare, s-a ţinut cont de o nevoile şi aşteptările actuale, în ce priveşte comunicarea în limba engleză, ale angajatorilor/agenţilor

economici (de pe plan local, în special); o conţinutul disciplinei la alte instituţii de învăţamînt superior similare, din ţară şi din străinătate;

10. Evaluare


10.4. Curs - -


1) calitatea răspunsurilor la examen / colocviu / verificare; 2)nivelulul de participare la desfăşurarea seminarului; 3)calitatea şi cantitatea cunoştinţelor acumulate curent;


1) 50%

2) 25%

3) 25%





F 84.07/Ed. 06

-



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Educatie fizica si sport 3 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar Ciuntea Mihai Lucian 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare Verificare 2.7. Regimul disciplinei


DC


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 3.3. Seminar/Laborator/Proiect


14 3.5. Curs 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 8 3.8. Total ore pe semestru 14 3.9. Numărul de credite 1


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•


5.1. de desfăşurare a cursului •

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


• Pe baza demonstraţiei şi a explicaţiei cadrului didactic, studenţii exersează şi pun în aplicare toate indicaţiile primite de la profesor pentru o exersare cât mai corectă a elementelor




• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social, şi la nivelul funcţionalităţii organismului

• Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice

7.2. Obiectivele specifice • Menţinerea şi întărirea sănătăţii şi călirea organismului; • Dezvoltarea fizică armonioasă a organismului; • Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor

psiho-motrice (forţă, viteză, rezistenţă, îndemânare); • Formarea obişnuinţei de practicare independentă şi sistematică a

exerciţiului fizic. •

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Bibliografie • Bibliografie minimală • Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Menţinerea şi întărirea sănătăţii, călirea

organismului şi dezvoltare fizică armonioasă a organismului cu ajutorul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a

6 ore

Metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de

Este obligatoriu ca la lucrările practice, studenţii să participe activ.

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Abilitatea de sintetizare a cunoştinţelor complexe din cadrul diferitelor ştiinţe în relaţie cu capacitatea funcţională, fizică şi motrică necesare practicării activităţilor sportive; Abilitatea de angajare a elevilor/ indivizilor/ grupurilor/ organizaţiilor/ comunităţilor în promovarea şi practicarea activităţilor sportive în scopul practicării sportului în timpul liber, prin programe specifice;

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Aplicarea strategiilor de perseverenta, rigurozitate, eficienta si responsabilitate in munca, punctualitate si asumarea raspunderii pentru rezultatele activitatii personale, creativitate, bun simt, gandire analitica si critica, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala in domeniul alimentar.

F 84.07/Ed. 06

exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber

2. Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor psiho-motrice prin intermediul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber

3. Organizarea, conducerea şi arbitrarea unei competiţii sportive organizate în timpul liber.

4 ore 4 ore

lucru.

Bibliografie 1. Acsinte A. , Jocuri şi activităţi dinamice de timp liber, Ed. Performantica, Iaşi, 2007; 2. Balint Gh., Jocurile dinamice – o alternativă pentru optimizarea lecţiei de educaţie fizică cu

teme din fotbal în învăţământul gimnazial, Editura Pim, Iaşi, 2009; 3. Ciocan V. C., Baschet – Îndrumar metodico – practic, Editura Alma Mater, Bacău, 2004; 4. Balint Gh., Bazele generale ale fotbalului, Editura Pim, Iaşi, 2008; 5. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- o alternativă pentru un nou stil de viaţă al

adolescentelor, Ed. Pim, Iaşi 2008; 6. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- strategii pentru optimizarea fitnessului, Ed. Pim, Iaşi

2008; 7. Pavel Silviu-Ioan, Caiet de lucrări practice la facultăţile neprofil, Alma Mater , Bacău,

2007; • Şufaru C., Handbal III, Editura Pim, Iaşi, 2006. Bibliografie minimală


• 10. Evaluare


10.4. Curs


Participare activă Însuşirea şi înţelegerea importanţei practicării exerciţiilor fizice asupra organismului; Practicarea independentă a exerciţiului fizic în activităţile de timp liber şi recreative.

Prezenţă activă. Participare activă, benevolă şi conştientă la toate activităţile

50%

50%

10.6. Standard minim de performanţă - admis •


1.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei PROIECTARE LOGICA 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar as. dr. ing. Andrioaia Dragoș 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



1/0/0



14/0/0



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06









• Furnizarea principalelor cunoştiinţe despre analiza şi sinteza dispozitivelor numerice. Abordarea clasică a analizei şi sintezei şi abordarea modernă bazată pe proiectarea asistată de calculator. Obţinerea cunoştiinţelor teoretice şi a deprinderilor practice pentru abordarea domeniului dispozitivelor numerice.

7.2. Obiectivele specifice • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii. Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Elemente de algebră Booleană (algebră logică) 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Analiza şi sinteza circuitelor logice combinaţionale 8 prelegere, discutii 4 prelegeri • Analiza circuitelor logice combinaţionale cu

ajutorul limbajelor pentru descrierea structurii hardware (HDL)

2 prelegere, discutii 1 prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1.1. Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii


• C1.3. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul • C1.4. Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul • C1.5. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate • C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de




6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

• Analiza şi sinteza circuitelor logice secvenţiale 10 prelegere, discutii 5 prelegeri • Analiza circuitelor logice secvenţiale cu ajutorul

limbajelor HDL 4 prelegere, discutii 2 prelegere

Bibliografie • Rotar Dan, Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987; • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 • Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000 • Hintea, Sorin - Tehnici de proiectare a circuitelor VLSI, Ed. Cartii de stiinta, Cluj-Napoca 1998

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987;


• Reprezentări ale funcţiilor logice. Noţiuni de Algebră Boole


1 seminar

• Sinteza funcţiilor logice. Metoda Veitch-Karnaugh 2 Studii de caz Dezbatere

1 seminar

• Sinteza funcţiilor logice. Metoda Quine-McCluskey – 2 ore


1 seminar

• Sinteza funcţiilor logice. Metoda Veitch-Karnaugh 2 Studii de caz Dezbatere

1 seminar

• Analiza sistemelor secvenţiale asincrone implementate cu circuite logice elementare


1 seminar

• Circuite Bistabile-Basculante. Conversii 2 Studii de caz Dezbatere

1 seminar

• Registre. Sinteză/Analiză 2 Studii de caz Dezbatere

1 seminar

• Numărătoare. Sinteză/Analiză 2 Studii de caz Dezbatere

1 seminar

Bibliografie • Rotar Dan, Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Sztojanov, I., s.a., “De la poarta TTL la microprocesor”, Seria "Electronica aplicata", Ed. Tehnica, Buc., 1987; • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 • Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000 • Hintea, Sorin - Tehnici de proiectare a circuitelor VLSI, Ed. Cartii de stiinta, Cluj-Napoca 1998

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Analiza şi sinteza dispozitivelor numerice, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Toacşe Gh., Nicula D.: Electronică Digitală, Editura Teora, 2005


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari stiintifice, simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati. 10. Evaluare


10.4. Curs


Examen 40%




F 84.07/Ed. 06




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei STRUCTURA SI ORGANIZAREA CALCULATOARELOR 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar as. dr. ing. Andrioaia Dragoș 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



0/1/0



0/14/0



4.1. de curriculum

• Electronica digitala, proiectare logica

4.2. de competenţe

• Cunoasterea metodelor de analiza a circuitelor logice

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06









• Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii. Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul. Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate.

7.2. Obiectivele specifice • Descrierea structurii şi funcţionării. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicatii. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie.

8. Conţinuturi

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1.1. Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii


• C1.3. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul • C1.4. Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul • C1.5. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate • C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de




6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Reprezentarea informaţiei în sistemele numerice 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Codificarea si coduri 4 • Analiza circuitelor calculatoarelor numerice cu

ajutorul limbajelor pentru descrierea structurii hardware (HDL)

4 prelegere, discutii 2 prelegeri

• Limbajul VHDL 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Tipuri de memorii sintetizabile in VHDL 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Circuite aritmetice – sinteza VHDL 4 prelegere, discutii 2 prelegere • Unitatea centrală – sainteza VHDL 4

Bibliografie • Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Maican Sandu, Sisteme numerice cu circuite integrate, Editura Tehnică Bucureşti, 1980 • Baruch Z.F., Arhitectura calculatoarelor, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999 • Barruch Z.F., Structura sistemelor de calcul, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004 • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Maican Sandu, Sisteme numerice cu circuite integrate, Editura Tehnică Bucureşti, 1980


• Testarea algoritmului de înmulţire a numerelor în virgula fixă

2 Studii de caz Dezbatere Experimente

1 laborator

• Testarea algoritmului de împărţire a numerelor în virgulă fixă


1 laborator

• Studiul limbajului VHDL, exemple de simulare 2 Studii de caz Dezbatere Experimente

1 laborator

• Simularea în limbaj VHDL a unui sumator complet


1 laborator

• Simularea în limbaj VHDL a unui circuit de comparare


1 laborator

• Studiul unităţii centrale de tip RISC, set de instrucţiuni, execuţie


1 laborator

• Simularea funcţionării unităţii centrale 2 Studii de caz Dezbatere Experimente

1 laborator

Bibliografie • Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Maican Sandu, Sisteme numerice cu circuite integrate, Editura Tehnică Bucureşti, 1980 • Baruch Z.F., Arhitectura calculatoarelor, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999 • Barruch Z.F., Structura sistemelor de calcul, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004 • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001

Bibliografie minimală • Sztojanov I., s.a. - De la poarta TTL la microprocesor vol I, II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987 • Toacşe Gh., Nicula D.: Electronică Digitală, Editura Teora, 2005


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

F 84.07/Ed. 06

Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari stiintifice, simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati. 10. Evaluare


10.4. Curs


Examen 40%







F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul Departamentul de Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Invăţământ cu Frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Proiectarea Algoritmilor 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Pătruţ Bogdan 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare EC



DD


DI



2



28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 19 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Numărul de credite 3


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



•




• Introducerea studenţilor în domeniul teoretic al tehnicilor de programare şi familiarizarea studenţilor cu principalele tehnici de programare, cu aplicarea lor în funcţie de problemă.

7.2. Obiectivele specifice • Recapitularea cunoştinţelor de la disciplina Bazele programării calculatoarelor.

• Prezentarea unor diferite tipuri de probleme care apelează la tehnici de programare diverse

• Prezentarea teoretica si apoi exemplificarea principalelor tehnici de programare: greedy, recursivitate, divide et impera, backtracking, programare dinamica etc.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Recapitularea unor cunoştinţe de la cursul de bazele programării calculatoarelor

1 expunerea sistematică; conversaţia; problematizarea

Algoritmii si eficienta lor Ce este un algoritm Probleme si cazuri Eficienta algoritmilor Cazul mediu si cel mai nefavorabil Ce este o operaţie elementara De ce avem nevoie de algoritmi eficienţi? Analiza algoritmilor eficienţi


6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3.1. Identificarea unor clase de probleme şi metode de rezolvare caracteristice sistemelor inform C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor C3.3. Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti C3.4. Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală,a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete C4.1. Identificarea şi descrierea tehnologiilor şi mediilor de programare şi ale conceptelor specifice ingineriei programării C4.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor informatice C4.3. Elaborarea specificaţiilor şi proiectarea unor sisteme informatice folosind metode şi instrumente specifice C4.4. Gestionarea ciclullui de viaţă a sistemelor hardware, software şi de comunicaţii pe baza evaluării performanţelor C4.5. Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

Metoda Greedy O problema prototip Tipul de probleme la care se aplica metoda Greedy Mecanism general Probleme ilustrative Complexitatea algoritmilor Greedy


Metoda Backtracking Doua exemple prototip Tipul de probleme la care se aplica metoda Backtracking Mecanism general Probleme ilustrative Complexitatea algoritmilor Backtracking Backtracking generalizat (in plan) Backtracking recursiv Variante ale metodei Backtracking


Metoda programării dinamice Exemplu prototip Tipul de probleme la care se aplica metoda programării dinamice Mecanism general Probleme ilustrative Compararea metodei programării dinamice cu metoda Greedy. Complexitatea metodei programării dinamice


Metoda Divide et impera Exemplu prototip Tipul de probleme la care se aplica metoda Divide et impera Mecanism general Probleme ilustrative Complexitatea metodei Divide et impera


Metoda Branch and bound Exemplu prototip Arborele spaţiului de soluţii. Complexitatea algoritmilor Branch and bound


Metode euristice Descrierea generala Exemple


Algoritmi probabilistici O problema prototip Caracteristicile algoritmilor probabilistici Clasificarea algoritmilor probabilistici Algoritmii Monte Carlo Algoritmii Las Vegas Algoritmii Sherwood Concluzii


Algoritmi genetici Câteva noţiuni de genetică şi modelarea lor privind reprezentarea în calculator O problema prototip Implementarea unui algoritm genetic Îmbunătăţiri


Recapitulare 2 Bibliografie

• Octavian Aspru - "Tehnici de programare", Editura Adias, Rm. Vâlcea, 1997 • Leon Livovschi, Horia Georgescu - "Sinteza si analiza algoritmilor", Bucureşti • Bogdan Pătruţ - "Invăţaţi limbajul Pascal în 12 lecţii" - Editura Teora, Bucureşti, 1997 • Bogdan Pătruţ - "Aplicaţii în C şi C++" - Editura Teora, Bucuresti, 1998 • Bogdan Pătruţ - "Algorithm Design Paradigms”, AVM, Munchen, 2011

Bibliografie minimală • Bogdan Pătruţ - "Aplicaţii în C şi C++" - Editura Teora, Bucuresti, 1998

F 84.07/Ed. 06

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Exerciţii recapitulative - sortare, interclasare, căutare 2 Studiu de caz,

dezbatere, Lucrare practică

Probleme teoretice legate de eficienta algoritmilor 2 Studiul de caz, dezbaterea,

Exerciţii - metoda Greedy 4 Lucrare practică Exerciţii - metoda Back-tracking 4 Lucrare practică Exerciţii - metoda programării dinamice 4 Lucrare practică Exerciţii - metoda Divide et impera 4 Lucrare practică Exerciţii - metoda Branch and bound 4 Lucrare practică Exerciţii - metode euristice 2 Lucrare practică Exerciţii - algoritmi probabilistici 2 Lucrare practică Bibliografie

• Octavian Aspru - "Tehnici de programare", Editura Adias, Rm. Vâlcea, 1997 • Leon Livovschi, Horia Georgescu - "Sinteza si analiza algoritmilor", Bucureşti • Bogdan Pătruţ - "Invăţaţi limbajul Pascal în 12 lecţii" - Editura Teora, Bucureşti, 1997 • Bogdan Pătruţ - "Aplicaţii în C şi C++" - Editura Teora, Bucuresti, 1998 • Bogdan Pătruţ - "Algorithm Design Paradigms”, AVM, Munchen, 2011

Bibliografie minimală • Bogdan Pătruţ - "Algorithm Design Paradigms”, AVM, Munchen, 2011


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • CONTINUTURILE DISCIPLINEI SUNT IN CONCORDANTA CU STANDARDELE RNCIS. 10. Evaluare


10.4. Curs Însuşirea cunoştinţelor teoretice Lucrare scrisă 40% 10.5. Seminar/laborator/proiect

Abilitatea de a programa Proiect/ Teme de control 60%

10.6. Standard minim de performanţă • cel puţin nota 5 la proiect, cel puţin nota 5 la evaluarea scrisă de la examen; • cel putin două intervenţii la aplicaţiile care se fac în timpul laboratoarelor;




Valabil pentru anul universitar 2012−2013

F 84.07/Ed.05

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA _de inginerie DEPARTAMENTUL Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor Domeniul de studii CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Ciclul de studii IF Programul de studii/ TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

FIŞA DISCIPLINEI: Grafică asistată de calculator

Cod disciplină UB01CT404F

An studiu Semestrul Durata

(săptămâni)

Forma de evaluare Curs Seminar Laborator Proiect Credite Total ore semestru

Ore săptămânal Total ore

Studiu individual

II 4 14 C* 2 3 4 70 30

Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp (Studiu individual)*

Curs Seminar Laborator Proiect 1 2 3 4 5 6

28 42 14 11 3 - 2 - Distribuţia fondului de timp*: 1 - Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe; 2 – Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate, pe teren; 3 – Pregătire seminarii/ laboratoare/ proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri; 4 – Tutoriat; 5 - Examinări; 6 – Alte activităţi.

STATUT DISCIPLINĂ (se marchează cu X) Obligatorie Opţională Facultativă

X

Categorie disciplină (se marchează cu X) Fundamentală/ de

aprofundare În domeniu/ de Sinteză De specialitate/

Cunoaştere avansată Complementară

X

Precondiţii de accesare a disciplinei

de curriculum Programarea si utilizarea calculatoarelor de competenţe

Condiţii (dacă este cazul)

de desfăşurare a cursului de desfăşurare a

seminarului/ laboratorului/ proiectului

Maxim 2 studenti la un calculator


F 84.07/Ed.05

COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE

Competenţe profesionale

C4.3 Utilizarea soft-urilor specifice în vederea rezolvării problemelor tipice pentru proiectarea, testrarea şi administrarea bazelor de date din domeniul ingineriei mecanice

Competenţe transversale

CT2. Aplicarea tehnicilor de relaţionare şi muncă eficientă în echipă multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice, în cadrul colectivului de lucru-managementul de proiect specific

OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate):

Obiectivul general al disciplinei

- Disciplina are ca principal obiectiv însuşirea limbajului grafic specific domeniului ingineresc, a modurilor de reprezentare a obiectelor, a procedurilor de elaborare a documentaţiei grafice pentru un produs, proiect, cunoașterea sistemelor de proiecţie, a convenţiilor de desenare si de notare a detaliilor.

- Se formeaza si se dezvolta vederea spaţiala a studenţilor, capacitatea de citire si interpretare a desenelor. Sunt însuşite elementele de baza în elaborarea documentaţiei grafice inginereşti cu ajutorul calculatorului, prin metode moderne de modelare parametrica si bazata pe caracteristici si generarea automata a documentaţiei 2D pentru execuţie. Studentul va dobândi abilitatea de creare/generare automata a documentaţiei grafice pentru execuţie, utilizând pachete software de profil disponibile. Contribuţia disciplinei la cultivarea liniilor de competenta este de aprox. 10%.

Obiectivele specifice

- Competențe specifice (vizează competențele asigurate de programul de studiu); Competenţe instrumentale - Cunoştinţe de proiectare asistată şi fabricaţie asistată de calculator (CAD-CAM), implicând cerinţe specifice de alegere pentru tehnologii nepoluante; Competenţe interpersonale - Capacitatea de evaluare şi autoevaluare; Capacitatea de a lucra în echipă; abilitatea de a functiona in echipe multidisciplinare; Competenţe sistemice - Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite;

- Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula - Aprofundarea cunostintelor teoretice si identificarea acestora în anumite solutii ecologice în domeniile constructiei si functionarii elementelor sistemelor tehnologice; - Formarea capacitatii de sinteza a informatiilor stiintifice si tehnice din domeniile proceselor tehnologice si proiectarii fluxurilor tehnologice corespunzatoare, din punct de vedere a protectiei mediului;

- Formarea aptitudinilor corespunzatoare pentru studiul, cercetarea si proiectarea unor solutii, posibilitati si respectiv a unor modele noi eficiente economic si ecologic CONŢINUTUL DISCIPLINEI Curs 1. Tehnici de reprezentare în grafica inginereasca: reprezentări bidimensionale si tridimensionale. Moduri de reprezentare în inginerie: în proiecţii ortogonale, în perspectiva, modelare 3D. Reprezentări bidimensionale: tehnici interactive si generative, organizarea spațiului virtual de reprezentare, obiecte grafice si negrafice - tipologie, proprietăţi, scări de reprezentare, formate virtuale si reale de hârtie.


F 84.07/Ed.05

Descrierea formei în tehnici bidimensionale: obiecte specifice, modalităţi de creare, instrumente software de lucru. 2ore 2. Descrierea dimensionala a obiectelor: elemente de dimensionare, metode de înscriere a dimensiunilor (manual, interactiv, automat), notarea tolerantelor dimensionale si geometrice. 2ore 3. Elemente de înscriere a informaţiilor negrafice: simbolistice, informaţii tabelare si textuale, adăugarea notaţiilor si a elementelor de fond (indicatoare, logo-uri, liste de componente). 2ore 4. Reprezentări convenţionale ale unor elemente de forma: filete, îmbinări. 2ore 5. Crearea modelelor tridimensionale: principii geometrice si principii inginereşti de tip parametric si bazat pe caracteristici, tehnici de schiţare si constrângere a schiţelor, generarea formelor spaţiale, forme deschise de tip „piesa de tabla îndoita” („sheet metal part”), forme complexe de tip „pattern”, utilizarea elementelor ajutătoare si de referința 2ore 6. Crearea modelelor pentru ansambluri: asamblarea componentelor existente, crearea unor componente noi, tipuri de legături între componentele unui ansamblu, elemente de forma aplicate pe ansambluri, generarea tabelelor de componenta. 2ore 7. Tehnici de vizualizare în grafica asistata de calculator: vizualizări plane, în perspectiv, randari, iluminări, controlul imaginii, imagini multiple. 2ore Bibliografie

1. Raveica I Grafica Inginereasca Note de curs Format electronic 2. Manual Solid Edge

Seminar/ laborator/ proiect. 1. Recapitulare noţiuni de geometrie descriptiva si desen tehnic. Tema de casa scrisa. Cunoaşterea unui mediu grafic, configuraţia ferestrei de lucru, instrumente disponibile. Modelarea parametrica a unor corpuri geometrice simple. 2. Studiul formelor de revoluţie. Piese de tip ax. Modelarea parametrica a unor piese de revoluţie. 3. Studiul formelor de revoluţie. Piese de tip buc. 4. Piese de tip placa plan subţire + generarea automata a documentaţiei 2D de execuţie. 5. Modelarea parametrica a unor piese de complexitate medie + generarea automata a documentaţiei 2D de execuţie. 6. Modelarea parametrica a unor piese de complexitate medie + generarea automata a documentaţiei 2D de execuţie. 7. Modelarea parametrica a pieselor din tabla îndoita + generarea automata a desfăşuratelor + generarea automata a documentaţiei 2D de execuţie. 8. Test practic: model de piesa de complexitate medie si desenul de execuţie 2D. 9. Modelarea ansamblurilor simple. 10. Generarea automata a documentaţiei 2D pentru un ansamblu simplu, liste de componente. Prezentarea grafica a ansamblurilor simple, modele explodate, modele parţiale. 11. Proiect de ansamblu. 12. Proiect de ansamblu. 13. Prezentarea proiectului de ansamblu. Mediul software de dezvoltare a lucrărilor aplicative la laborator: Siemens Solid Edge Bibliografie

1. Raveica I Grafica Inginereasca Note de curs Format electronic 2. Manual Solid Edge 3. Manual ADA

Metode de predare Curs Se utilizează metode mixte: expunere libera, prelegere, dezbatere, analizã si interpretare, scris si desene la tabla, prezentare computerizata. Tematici de dezbatere in format PBL. Cursul în format electronic este transmis studentilor Lucrarile de laborator se executa dupa indrumarul de laborator unde este prezentata atat partea practica cat si scurte notiuni teoretice. La laborator se face prezentarea si dezbaterea regulilor, a normelor, calculelor


F 84.07/Ed.05

de proiectare, precum si aplicarea lor prin executarea individualã a aplicatiilor de complexitate corespunzãtoare dupã tematica de proiectare. Se foloseste tehnica PBL Observaţii COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS. STABILIREA NOTEI FINALE Tip de activitate (Examen, Colocviu, Verificare pe parcurs) C*

Criterii de evaluare

Metode de evaluare

Pondere din nota finală

Standard minim de performanţă

Curs scris, cu subiecte de teorie

set de 5 întrebări la teorie

40% Minim nota 5

Seminar/ laborator/ proiect

+ probă practică (pe calculator), •minim 2 examinatori interni

Evaluarea cuprinde 2 grupuri de subiecte, comunicate studenţilor în săpt. 12-14. modelarea parametrizată a unei piese, realizarea unui ansamblu şi generarea proiecţiilo

60% Minim nota 5

Condiţii minime de promovare (cum se obţine nota 5) Condiţii de obţinere a notei maxime

Sa execute fiecare lucrare prevazuta în tematica ,Sa demonstreze ca si-a însusit notiunile de baza

Indeplinirea tuturor conditiilor de notare Sa raspunda la intrebarile din testul teoretic.Sa execute corect fiecare lucrare prevazuta în tematica ,sa stie sa deseneze in plan,o sectiune,o cotare sa stapaneasca tehnicile de modelare 3D

Titularul activităţilor de curs Numele şi Prenumele Raveica Ionel Crinel Instituţia Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau Departament IMSI Titlul ştiinţific Doctor inginer Gradul didactic conferentiar Încadrarea (normă de bază în Univ./asociat) Norma de baza

Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Numele şi Prenumele Ostahie Narcis Instituţia Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau


F 84.07/Ed.05

Departament IMSI Titlul ştiinţific Doctor inginer Gradul didactic preparator Încadrarea (normă de bază în Univ./asociat) Norma de baza

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar/ laborator/

proiect

Data avizării în departament

Semnătura directorului de departament

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației / inginer 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Programare orientată pe obiecte 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Preparator drd. ing. Andrioaia Dragoș

2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Examen scris oral



DD


DI



2 laborator 1 proiect



42



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



• Sala laborator cu calculatoare și aplicații software dedicate.




• Principalul obiectiv al disciplinei este familiarizarea studenţilor cu principiile şi modalităţile prin care se realizează programarea orientată pe obiecte şi cunoaşterea unui mediu de programare vizuală.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor dobândi următoarele competenţele specifice: să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea unor concepte, principii şi teorii ale programării orientate pe obiecte (C++) şi ale programării vizuale (Visual C++), să participe la realizarea unor aplicaţii complexe bazate pe programare orientată pe obiecte.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1 Concepte generale 2 Prezentare la

videoproiector a elementelor de bază ale programării orientate pe obiecte, descrierea și prezentarea unor aplicații sugestive. Prezentare unor secvențe de aplicații și detalierea unor aspecte, discuţii asupra problemelor prezentate.

1.1 Introducere 1.2 Caracteristicile unui limbaj orientat pe obiect 2 Programare orientată pe obiecte în C++ 2 2.1 Clase şi obiecte 2.2 Clase derivate 2.3 Utilizarea variabilelor globale sau a funcţiilor globale 2 1. în definirea funcţiilor membre a unor clase. 2.4 Funcţii inline 2.5 Functii de tipul prieten friend 2 2.6 Constructori şi destructori 2.7 Referinţe 2.8 Membrii statici ai unei clase 2 2.9 Utilizarea funcţiilor width(), precision() şi fill() 2.10 Supraîncărcarea funcţiilor şi operatorilor 2 2.11 Funcţie operator 2.12 Supraîncărcarea operatorilor << şi >>

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3.1. Identificarea unor clase de probleme şi metode de rezolvare caracteristice sistemelor informatice C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete C4.1. Identificarea şi descrierea tehnologiilor şi mediilor de programare şi ale conceptelor specifice ingineriei programării C4.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor informatice C4.3. Elaborarea specificaţiilor şi proiectarea unor sisteme informatice folosind metode şi instrumente specifice

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

F 84.07/Ed. 06

2.13 Definirea de manipulatori personalizaţi 2.14 Lucrul cu fişierele în C++ 2 2.15 Prelucrare binară a fişierelor 2.16 Lucrul aleatoriu cu fişierele 2.17 Cuvântul cheie this 2.18 Prevenirea redeclarării claselor 2 2.19 Tehnici de creare şi iniţializare a obiectelor 2.20 Elemente despre preprocesare 2.21 Directive de compilare condiţionată 2.22 Prevenirea redeclarării claselor 3 Programarea în VISUAL C++ 2 3.1 Crearea unui proiect 3.2 Fereastra interfeţei cu utilizatorul 3.3 Efectuarea compilării şi a editării de legături 3.4 Modificarea interfeţei aplicaţiei 2 3.5 Asocierea de cod cu interfaţa 3.6 Salvarea şi închiderea proiectului 3.7 Utilizarea mediului Deweloper Studio 3.8 Personalizarea mediului Developer Studio 2 3.9 Deschiderea unui proiect existent 3.10 Fereastra spaţiului de lucru ai proiectului 3.11 Lucrul cu reprezentarea claselor 2 3.12 Resurse Visual C++ 3.13 Tipuri de resurse 3.14 Utilizarea controalelor 2 3.15 Lucrul cu imagini în Visual C++ 3.16 Lucrul cu fişiere în Visual C++ 2 3.17 Elemente de grafică în Visual C++ Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin, Programare orientată pe obiecte, Note de curs+laborator, 2007 • Stephen Prata, Manual de programare în C++, Editura Teora, 2001 • Jon Bates, Tim Tompkins, Utilizarea Visual C++ 6, Editura Teora, 1999 Bibliografie minimală • Culea George, Programare orientată pe obiecte, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Laborator La laborator se prezintă a soluţiile de realizare a aplicațiilor C++ prevăzute in lucrări. Se va analiza si alte soluții de realizare ale programelor.

1. Sistemul de intrări/ieşiri de bază din C++. Formatarea

streamurilor, 2

2. Utilizare manipulatori 2 3. Crearea claselor şi lucrul cu obiecte în C++. 2 4. Folosirea funcţiilor prietene 2 5. Visual C++6.0 – MFC Utilizarea documentelor, a

reprezentărilor şi a cadrelor. 2

6. Desenarea şi afişarea imaginilor folosind contexte de dispozitiv

2

7. Visual C++ 6.0 –MFC Bare de control. Dialoguri comune. Foi de proprietăţi.

2

8. Realizarea unui cronometru Visual C++ 2 9. Controlul de tip buton – CButton, Controlul de tip

casetă de editare – CEdit. Controlul de tip casetă de validare – CCheckListBox, Controlul tip buton radio,

2

10. Controlul de tip lista combo – CComboBox, Controlul de tip text static: CStatic

2

11. Utilizarea funcţiilor grafice., Desenarea unei linii, Desenarea unei linii poligonale,

2

12. Funcţii de desenare de figuri umplute, Setarea culorii şi a stilului de desenare, Configurarea peniţei, Configurarea pensulei

2

13. Utilizarea intrărilor de la mouse şi tastatură. 2

F 84.07/Ed. 06

Gestionarea intrărilor de la tastatură, 14. Folosirea acceleratorilor 2

Proiect Prezentarea cerințelor pentru proiect. Stabilirea temelor. Îndrumarea și urmărirea în vederea realizării proiectului.

1. Alegerea temei, descrierea aplicației și crearea

proiectului în MS Visual Studio 2008 2

2. Descrierea interfetei utilizator și realizare meniu arborescent pentru consolă

2

3. Realizarea claselor și descrierea fiecărei clase 2 4. Stabilirea funcțiilor pentru fiecare clasă și

implementare 2

5. Realizare program principal 2 6. Testare și adaptare proiect 2 7. Verificare aplicații 2 Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin, Programare orientată pe obiecte, Note de curs+laborator, 2007 • Stephen Prata, Manual de programare în C++, Editura Teora, 2001 • Jon Bates, Tim Tompkins, Utilizarea Visual C++ 6, Editura Teora, 1999 • Culea George, Programare orientată pe obiecte, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău


• Conținutul disciplinei este adaptat permanent la noile tendințe din domeniu și la solicitarea angajatorilor din domeniul aferent programului.

10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului.

Examen 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore laboratorului și realizare proiect.

Apreciere activitate laborator 10% proiect 10%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizare laboratoare, proiect și nota minimă 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Preparator drd. ing. Andrioaia Dragoș


1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie/ Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii CALCULATOARE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informatiei / inginer 1.7. Forma de învăţământ ZI


2.1. Denumirea disciplinei Teoria sistemelor 2.2. Titularul activităţilor de curs Șef lucrări dr. ing. Puiu Petru Gabriel 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asistent dr. ing. Nedelcu iulian 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare C



DD


DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect 1/1 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect 14/14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


• Sală medie sau mare, Materiale suport: calculatoare, videoproiector, tablă.




• Punerea la dispoziţia studenţilor a cunoştinţelor de baza privind analiza sistemelor automate, cunoştinţe necesare înţelegerii descrierii funcţionării statice şi dinamice a sistemelor electrice şi mecanice.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoasterea caracteristicilor sistemelor dinamice • Utilizarea metodelor de analiză şi sinteză a sistemelor dinamice în domeniul

timpului • Utilizarea metodelor de analiză şi sinteză a sistemelor dinamice în domeniul

operaţional • Utilizarea metodelor de analiză şi sinteză a sistemelor dinamice în domeniul

frecvenţei 8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Sistem şi mediu 1.2. Definirea noţiunii de teoria sistemelor şi automatică 1.3. Elementele unui sistem automat 1.4. Reglare automată. Sistem de reglare automată 1.4.1. Clasificarea sistemelor de reglare 1.5.1. Semnale 1.5.1.1. Clasificarea semnalelor 1.5.1.3. Reprezentarea temporală a semnalelor continui în timp 1.5.1.4. Reprezentarea temporală a semnalelor discrete în timp 1.5.2. Modele matematice 1.5.2.1. Obţinerea modelelor matematice pe cale analitică 1.5.3. Tipuri de sisteme

4 0re Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

II. DESCRIEREA EXTERNĂ A SISTEMELOR DINAMICE NETEDE

8 0re

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

2.1. Modelul matemetic intrare-ieşire al sistemelor monovariabile, liniare, cu parametri concentraţi 2.2. Analiza sistemelor automate liniare şi continui prin metode operaţionale 2.2.1. Transformata Laplace 2.2.2. Funcţia de transfer 2.2.2.1. Dependenţa funcţiei de transfer de sarcină 2.2.2.2. Reprezentarea grafică a funcţiei de transfer 2.2.2.3. Schema funcţională 2.2.2.4. Reducerea formei schemelor funcţionale complexe 2.2.2.5. Calculul funcţiei de transfer pentru elementele tip ale sistemelor de reglare automată 2.2.2.6. Calculul răspunsului unui sistem pe baza funcţiei de transfer 2.2.2.7. Calculul erorii în regim staţionar cu ajutorul funcţiei de transfer 2.3. Analiza în domeniul timpului a sistemelor netede 2.3.1. Calculul răspunsului sistemelor netede 2.3.2. Utilizarea transformatei Laplace pentru calculul condiţiilor iniţiale convenţionale ale sistemelor netede 2.3.3. Determinarea condiţiilor iniţiale 2.3.4. Răspunsul la impuls 2.3.5. Răspunsul indicial 2.4. Elemente tipice din compunerea sistemelor automate netede 2.4.1. Analiza principalelor elemente tipice netede 2.4.1.1. Element proporţional (element de tip P) 2.4.1.2. Element cu întârziere de ordin 1(PT1) 2.4.1.3. Element cu întârziere de ordin 2 (PT2) 2.4.1.4. Element integrator (I) 2.4.1.5. Element derivativ (D) III . STABILITATEA EXTERNĂ A SISTEMELOR DINAMICE 3.1 Criteriul matematic general de stabilitate 3.2. Criteriul algebric Ruth-Hurwitz 3.3. Criteriul Nyquist 3.4. Criteriul Bode

4 0re

IV.REGULATOARE AUTOMATE 4.1Principii generale. Clasificări 4..1.1. Locul regulatorului automat într-un sisteme de reglare automată 4.1.2. Structura de bază a regulatorului 4.1.3. Clasificarea regulatoarelor automate 4.2. Caracterizarea funcţională a regulatoarelor automate 4.2.1. Regulatoare liniare 4.2.1.1. Regulator proporţional 4.2.1.2. Regulator integral (de tip I) 4.2.1.3. Regulator proporţional-integrativ (PI) 4.2.1.4. Regulator proporţional derivativ (PD) 4.2.1.5. Regulator proporţional-integro-derivativ (PID) 4.2.2. Caracterizarea funcţională a regulatoarelor continui neliniare 4.2.2.1. Regulatorul bipoziţiona 4.2.2.2. Regulatorul tripoziţional 4.3. Criterii de alegere şi acordare a regulatoarelor 4.3.1. Obiectivele proiectării în cazul utilizării regulatoarelor automate 4.3.2. Criterii de alegere a regulatoarelor 4.3.2.1. Alegerea tipului de regulator pe baza

8 0re

F 84.07/Ed. 06

caracteristicilor procesului reglat 4.3.2.2. Alegerea tipului de regulator funcţie de natura fizică a parametrului reglat 4.3.2.3. Alegerea tipului de regulator pe baza caracteristicilor de frecvenţă a procesului 4.3.3. Criterii de acordare a regulatoarelor 4.3.3.1. Criteriul modulului. Varianta Kessler a criteriului modulului 4.3.3.2. Criteriul suprafeţei minime a erorii ziegler Nichols 4.3.3.3. Criteriul suprafeţei patratice a erorii 4.3.3.4. Metode de acordare bazate pe funcţia de transfer a părţii fixe V. ELEMENTE DE EXECUŢIE 5.1. Locul şi rolul elementelor de execuţie în cadrul sistemelor de reglare automată 5.2. Elemente de acţionare 5.2.1. Elemente de acţionare pneumatică 5.2.1.1. Elemente de acţionare pneumatică cu membrană cu simplu efect 5.2.1.2. Elemente de acţionare pneumatică cu piston cu simplu şi dublu efect 5.2.2. Elemente de acţionare hidraulice 5.2.3. Elemente de acţionare electrică 5.3. Organe de reglare 5.4. Alegerea şi dimensionarea elementelor de execuţie

4 0re

Bibliografie 1. Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003 2. Manolescu P. - Măsurarea mărimilor electrice şi neelectrice - EDP1979 3. Nicolau Ed. - Manualul inginerului electronist ; Măsurări electronice - ET 1979 4. Millea A. - Măsurări electrice; Principii şi metode - ET - 1980 5. Pop E. - Principii şi metode de măsurare numerică - Editura Facla 1980

Bibliografie minimală • Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Protecţia muncii si prezentarea laboratorului

2 Prelegere susţinută de prezentări, conversaţii, explicaţii, exemplificări

2. Verificarea ampermetrelor si voltmetrelor prin comparatie

2

3. Masurari de rezistente prin metode indirecte. 2 4. Masurarea rezistentelor cu puntea Wheatstone 2 5. Masurarea capacitatii , inductivitatii proprii si

mutuale cu ajutorul ampermetrului si voltmetrului 2

6. Masurarea putererii prin metode indirecte 2 7. Etalonarea si verificarea ohmetrelor 2 Bibliografie 1. Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003 2. Manolescu P. - Măsurarea mărimilor electrice şi neelectrice - EDP1979 3. Nicolau Ed. - Manualul inginerului electronist ; Măsurări electronice - ET 1979 4. Millea A. - Măsurări electrice; Principii şi metode - ET - 1980 5. Pop E. - Principii şi metode de măsurare numerică - Editura Facla 1980

Bibliografie minimală 1. Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003


F 84.07/Ed. 06

• 10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului

Colocviu 60 %

10.5. Seminar/laborator/proiect Rezolvarea problemelor la seminar Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

40 %

10.6. Standard minim de performanţă •


1.10.2014 s.l.dr.ing. Gabriel Puiu As.dr.ing. Iulian Nedelcu

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 1.10.2014 Prof.dr.ing. George Culea

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof.dr.ing.Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din bacau 1.2. Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Invățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei Engleză tehnică 4 2.2. Titularul activităţilor de curs - 2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ.dr. Ioan Sava 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul IV 2.6. Tipul de evaluare EC/V



DC


DO



1



14



4.1. de curriculum

Limba engleza nivel minim A 2

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


1) Testele si examenele/colocviile/verificarile se pot sustine exclusiv la data la care sunt planificate (cu exceptia situatiilor deosebite, obiective, cand acestea se vor replanifica. 2) Temele pentru acasa se predau pana la termenul stabilit de comun acord intre titularul de seminar si studenti. Predarea cu intarziere implica depunctarea cu 0.5 puncte pe zi. 3) Studentii pot intarzia la seminar doar in situatii desosebite.




• Consolidarea cunoștințelor de limbă engleză și perfecționarea deprinderilor de utilizarea a acesteia în comunicare, în general, și în comunicarea pe linie profesională, în special.

7.2. Obiectivele specifice • Să consolideze cunoștințele de gramatică și să perfecționeze deprinderile de formare și exprimare corectă (din punct de vedere gramatical) și adecvată (din punct de vedere semantic și pragmatic) a enunțurilor în limba engleză;

• Să familiarizeze studenții cu importanța adaptării registrului/stilului la natura, formală sau informală, scrisă sau orală, a situației de comunicare;

• Să dezvolte vocabularul general și cel de specialitate al studentului; • Să familiarizeze studenții cu principiile și tehnicile de traducere a unui text

științific de specialitate; 8. Conţinuturi


6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

o să vorbească fluent și corect in limba engleză în diverse situații de comunicare; o să poată rezuma un paragraf / text şi exprima propria opinie, argumentată, cu privire la conținutul


punct de vedere semantic și pragmatic, în diverse situații de comunicare; o să utilize adecvat registrelele de comunicare ale limbii engleze (formal / informal) în funcție de


specialitate; o să producă și să redacteze corect și adecvat, din punct de vedere gramatical, semantic,

pragmatic și al formatului, diverse documente : scrisori, curriculum vitae, articole cu conținut științific, prezentări de proiecte, referate, eseuri etc.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie international.

F 84.07/Ed. 06

S 1 Prezentarea condițiilor de desfășurare a seminarului și a elementelor noi ce urmează a fi studiate și aprofundate.

o Digital formats o Modal auxiliary verbs o Prepositions o Network interface configurations o Adverbial modifiers o Colocviu

2 2 2 2 2 2 2


Bibliografie 1) Brieger, Nick & Pohl, Alison, Technical English. Vocabulary and Grammar, Summertown Publishing. 2) Eisenbach, Iris, English for Materials Science and Engineering. Exercises, Grammar, Case Studies, Vieweg Teubner, 2011. Glendinning, Eric, Glendinning, Norman: Oxford English for Electrical and mechanical Engineering, Oxford University Press, 1995. 3) Quirk, R., Greenbaum, S et al., A Comprehensive Grammar of the English Language, Longman, 1985 4) Leech, G., A Communicative Grammar of English, Longman, 1985 5) Huddleston, R., et.al, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge University press, Cambridge, 2012. 6) Ibbotson, M., Cambridge English for Engineering, Cambridge University Press. 7) Mccarthy, M., O’Dell, F, Academic Vocabulary in Use, Cambridge University Press, 2008. 8) Horubeţ, Mircea: „A Semio-communicative Approach to Technical Translation”, in INTERSTUDIA, nr. 9, Bacau, Alma Mater, 2011. 9) Azar, Betty, Schrampfer, Understanding and Usiung English Grammar. Workbook, Longman, 2000. 10) Ibbotson, M., Professional English in Use. Engineering. Technical English for professionals, Cambridge University press, Cambridge, 2009.


1) Azar, Betty, Schrampfer, Understanding and Using English Grammar. Workbook, Longman, 2000. 2) Ibbotson, M., Professional English in Use. Engineering. Technical English for professionals, Cambridge

University press, Cambridge, 2009.


• În stabilirea conținuturilor seminariilor și a metodelor de predare/învățare, s-a ținut cont de o nevoile și așteptările actuale, în ce privește comunicarea în limba engleză, ale angajatorilor/agenților

economici (de pe plan local, în special); o conținutul disciplinei la alte instituții de învățamînt superior similare, din țară și din străinătate;

10. Evaluare


10.4. Curs - -


1) calitatea răspunsurilor la examen / colocviu / verificare; 2)nivelulul de participare la desfășurarea seminarului; 3)calitatea și cantitatea cunoștințelor acumulate curent; 4) calitatea activitatăților aplicative/temelor pentru acasă;


1) 50%

2) 10%

3) 20%

4) 20%

F 84.07/Ed. 06





25.09.2014 - Conf. univ. dr. Ioan Sava

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Schnakovszky Carol

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din bacau 1.2. Facultatea Facultateade Inginerie 1.3. Departamentul Energetica, Mecatronica și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare si tehnologia informatiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informatiei 1.7. Forma de învăţământ Invăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Franceză tehnică 2 2.2. Titularul activităţilor de curs - 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Adriana-Gertruda Romedea 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare EC/V



DC


DO



1



14



4.1. de curriculum

Limba franceză nivel minim B1

4.2. de competenţe

•



http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


1) Testele si examenele/colocviile/verificarile se pot sustine exclusiv la data la care sunt planificate (cu exceptia situatiilor deosebite, obiective, cand acestea se vor replanifica. 2) Studentii pot intarzia la seminar doar in situatii desosebite.




• Consolidarea cunoştinţelor de limbă franceză şi perfecţionarea deprinderilor de utilizarea a acesteia în comunicare, în general, şi în comunicarea pe linie profesională, în special.

7.2. Obiectivele specifice • Să consolideze cunoştinţele de gramatică şi să perfecţioneze deprinderile de formare şi exprimare corectă (din punct de vedere gramatical) şi adecvată (din punct de vedere semantic şi pragmatic) a enunţurilor în limba franceză

• Să familiarizeze studenţii cu importanţa adaptării registrului/stilului la natura, formală sau informală, scrisă sau orală, a situaţiei de comunicare;

• Să dezvolte vocabularul general şi cel de specialitate al studentului; • Să familiarizeze studenţii cu principiile şi tehnicile de traducere a unui text

ştiinţific de specialitate; 8. Conţinuturi


1. Rédiger un CV, une lettre de motivation, demande d’emploi

2. La correspondance technique, commerciale, administrative

2 2

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

o să vorbească fluent și corect in limba franceză în diverse situații de comunicare; o să poată rezuma un paragraf / text şi exprima propria opinie, argumentată, cu privire la conținutul


punct de vedere semantic și pragmatic, în diverse situații de comunicare; o să utilize adecvat registrelele de comunicare ale limbii franceze (formal / informal) în funcție de


specialitate; o să producă şi să redacteze corect şi adecvat, din punct de vedere gramatical, semantic,

pragmatic şi al formatului, diverse documente : scrisori, curriculum vitae, articole cu conţinut ştiinţific, prezentări de proiecte, referate, eseuri etc.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• CT2 Identificarea, descrierea şi derularea proceselor din managementul proiectelor, cu preluarea diferitelor roluri în echipă şi descrierea clară şi concisă, verbal şi în scris, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, a rezultatelor din domeniul de activitate

F 84.07/Ed. 06

3. Demander des renseignements 4. Envois de nouveaux tarifs d’un fournisseur 5. Convocation d’un candidat ayant répondu à une

offre d’emploi 6. Structures du français technique 7. Organisateurs textuels d’un exposé

2 2 2 2 2


Bibliografie 1. Grecu, Veronica, Méthode de français technique et scientifique, Bacau, Alma Mater, 2008 2. Dalcq Anne-Elizabeth, Lire, comprendre, écrire le français scientifique, Bruxelles, De Boeck, 1999 3. Alméras, Jacques, Pratique de la communication, Larousse, 1978 4. Chamberlain, A., Steele, R., Guide pratique de la communication, Didier, Paris, 1991 5. Riegel, M. et alii, Grammaire méthodique du français, PUF, 1999 6. Danilo, M., Penfornis, J.L., Le français de la communication professionnelle, Paris, CLE International, 1993

Penfornis, J.L., Français.com, Paris, CLE International, 2002

Bibliografie minimală 1.Grecu, Veronica, Méthode de français technique et scientifique, Bacau, Alma Mater, 2008 2.Chamberlain, A., Steele, R., Guide pratique de la communication, Didier, Paris, 1991

1.


• În stabilirea conținuturilor seminariilor şi a metodelor de predare/învăţare, s-a ţinut cont de o nevoile şi aşteptările actuale, în ce priveşte comunicarea în limba engleză, ale angajatorilor/agenţilor

economici (de pe plan local, în special); o conţinutul disciplinei la alte instituţii de învăţamînt superior similare, din ţară şi din străinătate;

10. Evaluare


10.4. Curs - -


1) calitatea răspunsurilor la examen / colocviu / verificare; 2)nivelulul de participare la desfăşurarea seminarului; 3)calitatea şi cantitatea cunoştinţelor acumulate curent;


1) 50%

2) 25%

3) 25%





26.09.2014 -



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Educatie fizica si sport 4 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar Dragoi Cristian 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare Verificare 2.7. Regimul disciplinei


DC


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 3.3. Seminar/Laborator/Proiect



Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 8 3.8. Total ore pe semestru 14 3.9. Numărul de credite 1


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•



http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


• Pe baza demonstraţiei şi a explicaţiei cadrului didactic, studenţii exersează şi pun în aplicare toate indicaţiile primite de la profesor pentru o exersare cât mai corectă a elementelor




• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social, şi la nivelul funcţionalităţii organismului

• Formarea capacităţii de practicare independentă a exerciţiilor fizice

7.2. Obiectivele specifice • Menţinerea şi întărirea sănătăţii şi călirea organismului; • Dezvoltarea fizică armonioasă a organismului; • Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor

psiho-motrice (forţă, viteză, rezistenţă, îndemânare); • Formarea obişnuinţei de practicare independentă şi sistematică a

exerciţiului fizic. •

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Bibliografie • Bibliografie minimală • Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Menţinerea şi întărirea sănătăţii, călirea

organismului şi dezvoltare fizică armonioasă a organismului cu ajutorul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a

6 ore

Metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de

Este obligatoriu ca la lucrările practice, studenţii să participe activ.

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Abilitatea de sintetizare a cunoştinţelor complexe din cadrul diferitelor ştiinţe în relaţie cu capacitatea funcţională, fizică şi motrică necesare practicării activităţilor sportive; Abilitatea de angajare a elevilor/ indivizilor/ grupurilor/ organizaţiilor/ comunităţilor în promovarea şi practicarea activităţilor sportive în scopul practicării sportului în timpul liber, prin programe specifice;

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Aplicarea strategiilor de perseverenta, rigurozitate, eficienta si responsabilitate in munca, punctualitate si asumarea raspunderii pentru rezultatele activitatii personale, creativitate, bun simt, gandire analitica si critica, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor si a valorilor codului de etica profesionala in domeniul alimentar.

F 84.07/Ed. 06

exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber

2. Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor psiho-motrice prin intermediul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber

3. Organizarea, conducerea şi arbitrarea unei competiţii sportive organizate în timpul liber.

4 ore 4 ore

lucru.

Bibliografie 1. Acsinte A. , Jocuri şi activităţi dinamice de timp liber, Ed. Performantica, Iaşi, 2007; 2. Balint Gh., Jocurile dinamice – o alternativă pentru optimizarea lecţiei de educaţie fizică cu

teme din fotbal în învăţământul gimnazial, Editura Pim, Iaşi, 2009; 3. Ciocan V. C., Baschet – Îndrumar metodico – practic, Editura Alma Mater, Bacău, 2004; 4. Balint Gh., Bazele generale ale fotbalului, Editura Pim, Iaşi, 2008; 5. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- o alternativă pentru un nou stil de viaţă al

adolescentelor, Ed. Pim, Iaşi 2008; 6. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- strategii pentru optimizarea fitnessului, Ed. Pim, Iaşi

2008; 7. Pavel Silviu-Ioan, Caiet de lucrări practice la facultăţile neprofil, Alma Mater , Bacău,

2007; • Şufaru C., Handbal III, Editura Pim, Iaşi, 2006. Bibliografie minimală


• 10. Evaluare


10.4. Curs


Participare activă Însuşirea şi înţelegerea importanţei practicării exerciţiilor fizice asupra organismului; Practicarea independentă a exerciţiului fizic în activităţile de timp liber şi recreative.

Prezenţă activă. Participare activă, benevolă şi conştientă la toate activităţile

50%

50%

10.6. Standard minim de performanţă - admis •


1.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației / inginer 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Practică 2.2. Titularul activităţilor de curs 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Culea George

2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Colocviu



DD


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 30 3.2. Curs 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

30



90

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 10 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Numărul de credite 4


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



• Loc de practică cu acces la informații despre echipamentele, procesele si aplicațiile studiate.




Rolul principal al inginerului îl constituie perfecţionarea continua a proceselor, a mijloacelor de producţie si a tehnologiei, aceasta necesitând implicarea lui la nivelul atelierelor de producţie. Prin practica se urmăreşte familiarizarea studenţilor cu acest rol si crearea unor deprinderi practice în profesia aleasa.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor dobândi următoarele competenţele specifice: să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea unor concepte, principii practice din domeniul Calculatoare și Tehnologia Informației. • Obiectivele practicii constau în:

- cunoaşterea structurii (configuraţii posibile pentru unitate centrala, memorie, periferice etc.,) la sistemele de tip PC (ldesktop, laptop, tabletă);

- aprofundarea sistemelor de operare LINUX, (Centos), Android şi WINDOWS (lucrul cu comenzi şi meniuri);

- familiarizare cu pachete de programe dedicate unei activităţi specifice locului de practică (proiectarea cablajelor, proiectarea si simularea sistemelor, proiectarea schemelor electronice, analiza semnalelor, conducerea prin calculator specifice locului de practică.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Locul de desfășurare: Recomandam studenților sa-si desfășoare programul de practica, de preferința intr-o unitate cu profil IT sau orice alte unități care nu sunt de profil, dar au compartimente IT. Perioada de desfasurare: în semestrul

90 ore Se vor prezenta detaliat modul de funcționare, operare, configurare a unor

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicații C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii C2.4. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor C3.3. Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti C3.4. Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei

F 84.07/Ed. 06

II, inclusiv in vacanta de vară. sisteme practice. Se va realiza practic anumite activități.

1. Metodologia de realizare a caietului de practică. Semnarea fişelor colective de instructaj privind protecţia muncii.

2. Prezentarea normelor de protecţia muncii pentru și a regulilor de ordine internă pentru locul în care studenții își vor desfășura practica.

3. Conţinutul programei de practică va fi detaliat în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărui loc de practică.

4. Sintetizarea informaţiilor prezentate în cadrul vizitelor efectuate în cadrul practicii.

5. Câteva din temele posibile abordate în practică :Proiectarea și realizarea rețelelor de calculatoare. Rețele wireless, Sisteme de securitate, Proiectare hardware, Programare HDL, Depanare sisteme hardware. Configurări în diverse sisteme de operare, Dezvoltare, algoritmi, aplicații în diverse limbaje.

Pentru fiecare temă, după caz, studenţii vor consemna in caietul de practică: obiectivul practicii, elementele de teorie specifice, cunoștințele practice pe care studentul le–a dobândit și lucrările realizate (aplicatii, configurări, sisteme hardware, depanare, etc)

Bibliografie • Toacşe Gh., Nicula D.: Electronică Digitală, Editura Teora, 2005 • Rotar Dan, Electronică Digitală, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Culea George, Găbureanu Cătălin, Programare orientată pe obiecte, Note de curs+laborator, 2007 • Stephen Prata, Manual de programare în C++, Editura Teora, 2001 • Culea George, Automatizarea modernă a sistemelor de producţie, Editura Sirius, 2002 Bibliografie minimală • Culea George, Găbureanu Cătălin, Programare orientată pe obiecte, Note de curs+laborator, 2007 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii



• Conținutul disciplinei este adaptat permanent la noile tendințe din domeniu și la solicitarea angajatorilor din domeniul aferent programului.

10. Evaluare


10.4. Practică Răspunsul la întrebări referitoare la probleme abordate pe perioada de practică

Colocviu 50 %

10.5. Practică Realizarea caietului de practică Evaluare caiet de practică 50 % 10.6. Standard minim de performanţă • Prezentarea contractului de practică sau a adeverinței de practică și realizare caiet de practică.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Prof. dr. ing. Culea George

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului 4.11.2014 Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky

FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. UNIVERSITATEA „VASILE … · algebrice neliniare. Metode...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. UNIVERSITATEA „VASILE … · algebrice neliniare. Metode...