\

VASILE ALECSAI{DRI

ProzdPrefald, fi;d biobibliograficd Si referinle critice

de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucure;ti,2014

Coperla: Mdddlina PricopTehnoredactare computeriz atd.. Ecaterina pisla

Textul ediliei de fafd este reprodus dupd volurnele:Vasile Alecsandri, Caldtorie ln AJrica, Iqi Vasile Alecsandri, Dridri, il,colectia,,Biblioteca pentru to{i",E.S.P.L.A., Bucureqti, I 960.

Notele din subsoh"rl paginii apartin autorului.

Pentru comenzi Ei informatii, vd rugdm si ne contacta{i la:

o f'el/fax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6o Tel 0745.069.898; 0129.951.163o wwwedituracartex.ror e-mail; comenzi@edituracartex.ror O.P. 4, C.P. i84, Bucureqti

.E^

ilil! l$l',l'ir,ilr,G€}N.ESI

sq.usrla lttRlMERh nE VESI-oEdm

Descrierea CIP a BiblioteciiALECSANDRI, VASILEProzd I Vasile Alecsandri; dosar critic deBucnreqti : Cartex 2000,2014

ISBN 978-91 3- 104-47 4-3

I. Pricop, Lucian (ed.

82 1.1 35.1 -82 I

821.t3s.1-992

Lr-rcian Pricop.

CUPRINS

Prozqtorul Alecsandri dincolo de postulate critice iralionale... 1Fi;d biobibliograficd ...... 14Referinle critice.......... ..... 16

Istoria unui galbAn .......... 2lBuchetiera de la Florenf a.................. ...................... 56Iaqii in 1844 (fragrnente)........... ......... 77Borsec ......... 85Balta albi .... 94Cdldtorie in Africa (fragmente). ........ 108Dridri.......... ................... 192Porojan....... ................... 231Margdrita.... .................. .239

Ilcferinfe critice

Poate cd cea mai durabilb pane a operei lui Alecsandri esteaceea in prozd. Scutit de risipd de silabe qi de obligalia gravitiliilirice, scriitorul igi revarsd, slobod de a divaga, toate darurile: umor,pictur6, inlesnire orientalS de povestitor. El n-are inven{ie, de aceeain substan{d toate nara{iunile sale sunt jumale de cdldtorie. Genulera la modd atunci, ilustrat de Chateaubriand qi de Lamartine. Darlui Alecsandri ii lipsegte sentimentul geografic, marea evocareromanticS. Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite,al unui reporter superior, care surprinde exoticul fEri a transfigura.Cdl5toriile lui urmeaz[ spiritui acelora ale lui Al. Dumas, fbartegustate atunci, imitate de Ed. About. Cdldtorul are o predispoziliestatornic5, de categoria spiritr-rlui critic, de a nota grotescul gipestri{ul, {brd a strica impresia de studiu a tabloului, o pretenfie de.,hurnorrr" llegl natic.

G. Cdiinescu, Istoria literatr,trii romdne de la origini pdnd inprezent, edilia a doua revdzutd qi addugit[, Editura Minerva,

Bucuregti, 1986, p. 317 .

Ceea ce doregte foarte deseori si puni in lumind V. Alecsanclrieste felul fantastic in care ii apar peisajele qi aspectele generale alenaturii. Cuvintele ,,fantastic", ,,fantasmi" etc. revin necontenit inscrisul sdu. Umbrele noplii se ziresc ca ,,fantasme din altd lume,..in timpul cdldtoriei cu diligenla ,,tropotul cailor qi sunerulzurgdidilor aveau ceva fantastic". Autorul are impresia cd se gdseEtein ,,irnpdr61ia fantasmelor". in timpul apusului ,,natura-ntreagd seacoperd ou o haind fantastic[". Luna rdspAndegte asupra peisajului,,un vdl lurninos gi fantastic" [...1. Aceastd stilizare in fantastic a

16 11

atatora din inlitriqirile pe care le observd dovedeqte in ce mdsurdsimlul de observafie colaboreazi, cu fantezia in descrierile luiAlecsandri.

'ludor Vianu, Arta prozatorilor romdni, Casa de editurdLitera, Chiqindu, 1997, p.75.

Ca gi poezia gi teatrul, proza lui Alecsandri se defdquri pe celedoud direc{ii ale epocii in care a scris (1840-1880), romantismul qiclasicismul t...]. i" nuvela de debut, Buchetierct cle la Florenfa,publicat[ sub titlul Suvenire din ltalia in primul numdr al revistei,,I)acia bterard", descoperim aproape toate caracterele prozei luiAlecsandri qi anume: subiectivitatea (raportarea continud la propriapersoanl), observa{ia naturii exterioare, gustul pentru senza{ionaisau anecdotd, darul povestirii, dar qi lipsa inven{iei epice, senti -mentalismul unit cu ironia gi umorul, predileclia pentru pitoresc qicxotic, aspectul general rnemorialistic de jumal.

A1. Piru, Anolize Si sinteze critice, Ed. Scrisul romdnesc,Craiova, 1973, pp. 42-43.

Proza lui Alecsandri trece drept partea cea mai viabili a

literaturii sale, in sensul cd se deschide cititorilor de astdzi chiarpeste considerentele istorice care pot conferi anumitor texte unintcres ce amestecd preocup[rile de gtiinld cu bundvoinla esteticdspecioasd. $i cumva este drept sd fie aga dacd ne gdndim cd prozaaceasta suporlS atdt lecturile par{iale, ca poezia,,bardului de laMircegti", cAt qi una globald, ca drarnele qi comediile. Se ascundeceva in imprejurarea cd nuvelele hiperromantice sunt inconqtienteqi lipsite de seriozitate epicd, precum Buchetiera de la Florenla( lB40). Deoarece Alecsandri este Lrn povestitor ce-gi cdqtigb lectoriiprin deranjarea aristocraticS, picant superficialS, lSsdnd pe cititoruldc profesie discret ascuns in frazele corect elegante, integrate unuidiscnrs de o acuratele diletanticd, inqelStoare cu folos. Lui ii placesir lje ascultat, Idrd sd abtzeze de artificii pretenlioase ale oralitdtrii:pitorescul material, ternatic se acoperd de o fina pAnzd transparentdrlc ironie care nu e decdt humor bldnd, incdntare la aspectele lurnii;;i alc vie{ii. El petrece cuviincios, ca un patriot epicurian, lavcderea naturii umane gi fizice (Istoria unui galbdn, IaSii in 1844,IJtt salon din IaSi, O primblare la munli, Borsec, Balta Alba,

Porojan), mizeriile gi frumuse{ile, regretul gi induiogarea desfo-Iiindu-se de la conturul minu{ios fbrd pedanterie la grotesc.Bun[tatea qi dragostea curatd de via{d ii innobileazd stilul, ddndu-iacea eleva{ie seniorial5 de ins cult, foarle deprins cu in}elepciurrile?nlesnitei existen{e de moqier fird voca{ie acaparatoare. Iubitor depriveligti strdmoqeqti, curios fa{d de sufletegtile reverberalii ale firii,dar gi pasionat c515tor, amator de exotisme policrome neimpo-vdrdtoare, cumpdnind descrierea Spaniei gi a Africii arabe inbalanla anecdoticii subliri, cosmopolit sedus de aventuri supor-tabiie, cu ,,dulci" primejdii, doritor de tovdrdqii rememorante, chiarexcentrice in limitele agreabilului, insd mai cu seamd civllizatconvenabile, Alecsandri se preumblS parc6 uneori intr-o patrie gi

alteori intr-o str5indtate cu fali de Halima laic5, domesticd:miracolul s-a inlocuit cu neprevdzutul, cu pldcerea itinerariilorfortuite.

I. Negoi{escu, Istoria literaturii romdne, Editura Minerva,Bucureqti, 1991. pp. 89-90.

Proza Iiterard a lui Aleosandri debuteazd cu Bucltetiera de laFloren1a, din 1840, juvenila povestire romanticd, irnbibatd demiresmele peisajuiui italian, qi sfdrqeqte cu ultima filS decorespondenld, ce-nchide, ca-ntr-o pre{ioasd arhiv6, paginile celemai diverse gi mai vii ale biografiei sale. Mai spontand, mult, cume gi firesc, decdtpoezia cu neinduratele ei canoane,proza literard alui Alecsandri e cdnd plind de farmec descriptiv, cdnd de nota{iilerealiste trecute prin filtrul satirei ugoare, gi cdnd de accentele celeimai autentice confesiuni. Un studiu al lirnbii literare la Alecsandritrebuie sd purceadd... de la chiar aceastd tinereascd Buchetierd dela Florenla,lErd de care evolu{ia,,spiritual6, poetica gi de stilist" alui Alecsandri nu poate fi in{eleasa. t .] i" Btichetiera cle laFlorenla sunt concentrate toate ser:lin{ele temelor gi motivelorulterioare.

Perpessicius, Alte ntenliuni de istoriografie literard Si.folclor(II), 1958-1962, Editura pentru literaturS, Bucuregti, 1964, p. .44.

Degi toatd critica e de acord cd,proza reprezintd o parte dura-bild a operei lui Alecsandri, pulini au luat-o in serios, majoritateacomentatorilor pdrdnd a se inspira din liivolitatea qi urnonrl

18 19

atribuite scriitorului insugi. Hibridd, in felul romantisrnuluilliedermeier (insemndri de cdldtorie. jurnale, biografii, amintiri,studii de moravuri, fiziologii, epistole, nuvele qi chiar mici romanesentimentale, eseuri critice ori filozohce g.a.m.d.), aceastd, prozdcste, aldturi de a lui Negruzzi, cea mai valoroasd din primele Ease-;;apte decenii ale secolului XIX, sintetizAnd pe alocuri principaleletendin{e contemporane ori anticipdnd altele din juml lui 1900.Proza lui Alecsandri.se miqcd intre acea hiperromanticd, dupd cumo numeqte Negoilescu, a unui Paul de Kock;i aceea costumbristd,cu termenul generalizat de Nemoianu, a unui prosper M6rim6e.valabild este mai ales aceasta din unnd. IJutchetiera de ra Frorenla,ou care Alecsandri debuteazdin Dacia literard,Istoria unui galbftn,Dridri, Margdrita, povestirile in ram6 din Cdtdtorie in Africa, oriclin alte scrieri vddesc, toate, imaginafia naivi qi infldcirata ascriitorului francez pe care generalul odobescu il va interzicejunelui sdu fiu. Mult mai rodnicb este influen{a lui M6rim6e, pecare Alecsandri l-a cunoscLlt printr-o imprejurare relatatd cu multfbnnec in necrologul publicat in 1871 in convorbiri riterare. inPropdsirea din 1844 Alecsandri tipiregte, printre altele, Opreumblare prin munli. Nu numai Odobescu qi Ghica, dar CalistratLlogaq se afld in aceste insemndri de drum pe Bistrila qi Ceahldr_r.Cildtoria rornanticilor Biedermeier era deopotrivd geografica qilivresci, amestecdnd observarea peisajului natural cu a cehri cul-tural gi istoric. Modelele indepdrtate erau Rousseau oriChateaubriand, ceea ce il determind pe Cdlinescu sI-i reprogeze luiAlecsandri lipsa marilor emo{ii geologice. insd Alecsandri era unalt fel de romantic decAt Chateaubriand, mai domestic gi maipdm6ntesc, mai aproape de M6rim6e qi de ceilal{i contemporani aisai. 1...1

Borsec Ai Belta Albd descriu o staliune balneoclimatericd dinunghiuri diferite: al vizitatorului din {ari, respectiv din strdindtate.Delicioasd este indeosebi cea de a doua in care se relateazd, dinperspectiva unui pictor francez, cum se cildtorea inainte de 1g4g inPrincipate, cum ardtau staliunile ori satele. in locul diligen{ei depo$td, c5ldtorul strdin era dus cu o cdru{d ptin[ de paie, care sestrica mereu, hurducdind prin gropi qi vaduri de r6u. 1...1 VasilePorojan ne db o idee de cum ar fi ardtat Scrisorile lui Alecsandricdtre Ghica, dacd autorul ei qi-ar fi flnut promisiunea. Din pdcate,doar Ghica a mers pdnd la capdt. povestirea despre prietenul sau din

copil5rie, ligan pitar eliberat din robie de Alecsandri insu;;i, dupb

moartea tatdlui sdu, vornicul, este una din cele mai exacte qi

totodatd pitoreqti evocdri ale Moldovei din primele decenii ale

secoiului XIX.Nicolae Matrolescu, Istoria criticd a literaturii romdne'

5 secole de literaturd, Editura ParaTela 45,Piteqti, 2008, PP. 241-242.

ISTOIIIA UNUI GALBAN(fragmente)

in noaptea trecut[, pe la un ceas dupd doudsprezdce, atn fost trezitdin somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-au tniratfoarte mult, nefiind obicinuit a auzi asemine armonie la ceasuri atAt

de tdrzli. Acel sunet mi se p5rea cd venea din fundul odiiei gi ciieqa dintr-o cutioard de fildiq s5pat5, ce se zirea pe masd in razelelunei care rdzbdtea prin fereastrd. M-am sculat iute din pat pentru

ca sE cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat in mAnd acea cutie

unde pusesem dimineala un galb6n olandez gi o para mare turceas-

cd, am deschis-o cu luare-aminte, Ei adAncd au lbst mirarea care m-aucuprins, auzind cleodatd doud glasuri strdine ieqind din cutie, doudglasuri de altd lume, care zbdmdra, liuia qi se slidea de moarle.

Si mirturisesc cd m-au apucat fiori rdci in fafa acelei minuni, nu

socot cd ar ii vreo ruqine din pafte-rni, pentru cd nu sunt deprins atrdi pintre spirite. Spun drept ci atunci m-am crezut incungiurat de

vedenii, f'antasme, stahii, strigoi, moroi Ei de toate fiin{ele fantastice

cdte gioacd parola gi hora cu mezul nop[ii in lumina lunei. Peste

pu{in insi liniqtindu-mi ceva, nu gtiu cum s-au frcut cb am gAndit

la A. Donici faburlistul, Ei aduc6ndu-mi aminte de fabula lur, Feril;i argintul, in care aceste doud metaluri lin un dialog atAt de infa-Iept, deodatd zic, o lumind cereascd imi trecu prin minte, qi arn in -

16les urmdtorul adevdr: cd gi metalurile au suflet, mai ales aurul Ei

argintul, de vreme ce ele insufle)eazd gi de mai multe ori desufle-teazd oamenii; in urmare trebuie sd aibl Ei grai.

Sprijinit de aceastd frumoasd descoperire, m-am sAmfit indaticuprins de o femeiascd curiozitate gi, lbrd dar a perde vreme, m-arnlungit intr-un jdlf elastic, am a1ezat cutioara lAngd mine pe mas[ gi,

cr"r figareta aprins6, m-am pus pe ascultat. Razele lunei, precutn am

21

zis, se giuca pe covorul din odaie, zugrdvind. feiiurimi de figuri, giunele, lunecAnd pe cristalul cdldrndrilor, tremura chiar dJasupragalbdnului gi a paralei, la care md uitam cu ochii fdntiti. AcestedouS monete se afla atunci in focul cel mai infldcrrat al convorbi-rei, amdndoui siltdnd din'rerne in vreme cu rndnie gi bdt6ndu-se,zuruind, de marginele cutioarei. Iatd ce z,icea:Galbinul: Dar, md *iir de stdpdnul rneu cum de au uitat cine sunt

eu, gi m-au pus la un loc cu o biatd para ca tine ce nu f'aci acumnici trii bani, atdt eqti de stearsd Ei de ticbloasd!

Paraua (plesnind de ciudd); R6de dracul de porurnbele negre!...Dar nu te vezi, ciurrtitule, cAt eqti de ros de chila zarafilori... n,,te vezi cd ai agiuns in trii colpri, cd, ai scdzut Ei ai sldbit cAt unirmilic de cei noi?... fi-ai pierdut tofi dinfii, sirmane, si vrei sdrnai rnusli pe allii?

Galbdnul (cuJidulie, ridicdndu-se in picioare); Leul deqi imbdtrd-neste tot leu rdmdne, asemine gi galbAnul tot galb6n!

Paraua (saltdnd des ;i iute de rds); Galb6n, tu?... Cu adevdrat, sdr _

mane, eEti galbdn, dar de gdlbdnarea morlii.Galbdnul: Ian ascult[, cad6n6 bdtrdnd, nu te giuca cu cuvintele, cd

desi sunt acum in trii colturi, pe loc infig unul in tine.Paraua (cu disprey ;i cu un aer cle ntdrire): Eu am trecut prin degi_

tele ienicerilor'gi nu mi-a'u fost fricd|Ibcmai tu vrei sd md sparii?Ambele mele monete stdturi pujin intr-o pozilie teatrald,ca doidugmani viteji care sd mlsoard cu ochii pdn-a nu sd inclesta lalupta. Eu md uitam la ere fbrd nici a md rdsufla, at6t erain decurios a videa un duel bdnesc; dar agteptarea rnea fu si acumin;dlatd, precum au mai fost de multe ori in acest soi deintdmpl[ri. Provocatorul, adic6 garbanul, vdzatnd maiestatea sicurajul protivnicei lui, se ddmoli, se trase inapoi, qi prin u""uri6miEcare aduse o noud dovadd observdrei ce am Ihcuidemult, cd:fala mare, ispravd n-are.

Galbf,nul (dupa o scurtd tdcere); Nu te bucura, proasto, cd eu mdvoi ingiosi a te onora cu loviturile meie, gi dacd te_am si ame_nintat dinioarea, nu spera cd-mi voi uita rangul intr-ataia incdtsi md ating de tine. stiu, sravr domnr-rluir cdtd depdrtare esteintre noi. Familia mea-i de aur qi neamul tdu de_abia de argint.Cum indrdzneqti dar a socoti cd, eu, care am fost sldvit de ceimari qi legdnat in s6nul lor, eu, care sunt fruntea banilor, eu sd mdmdsor cu tine? sdrmandl gdndeqte cdt ai rdmas de neinsbmnatr-n

22 zt

lume gi vezi rrrai inainte de toate cd eEti de o mie patru sutedoudzeci de ori rrai putin decdt mine.

Paraua: Fricosule aristocrat! se vede cd ai locuit multd vreme insdnul domnului M. Ei cd de la ddnsul ai cAgtigat sAmfirile dobi-tocesti sub care ili ascunzi lipsa curajului. 'l'u. olandez, tu sd ros-testi cuvinte de farnilie qi de noble{d! Rusine, ruqine sd-{i fie!Am cunoscut mu[i compatriofi de-ai tii in deosebite rdnduri qi

in deosebite pungi, si mdrlurisesc cd i-am aflat curali de fire Eide caracter; dar tu, negreqit esti minciunos, calp, bastard, cdci iliardti arama fird cAt de pujind sfiald. (Suspindnd): Llnde-i, unde-ifiumosul qi nobilul olandez cu care m-am iubit atdt de ferbinte Iaanul 1820 in buzunarul cipitanului Costi!6, pe cdnd accst vestitcordbier cdldtorea pe Marea Neagril... Unde-i acum sd te facd unacu cutia in care ne gisim qi sa rnb rdzbute de obrdzniciile tale.

Galbdnul (uimit de tuu'burare): La anul 1820?... Cdpitanul Costila?...Marea NeagrS?... Ce spui?... Tu erai atunci cu m.ine?

Paraua (intro nespusit mirare): Cu tine! Ce fel?Galbdnul (rdpide, adundndu-;i stnenirele): Dar... imi aduc amin -

tc... intr-o noapte inflrnecoasd, marea eraifidrdtatd, de furtund...corabia era sd se inece la Sulina... Toli se ruga lui Durrnezdu cas6-i scape...

Paraua: Aqa este, bine zici. Eu tremuram de fiicd si, deodatd, zu-ruind cu desperare, m-am aruncat gi m-am lipit...

Galbinul (ddndw-se de-o dura cdtrd para): $i te-ai lipit de peptulrneu, care de mult ardea pentru tine in focui unei dragoste ne -mdrginite.

Paraua (lunecdnd cdtrd galbdn): Ah!Galbinul si Paraua (lipindu-se intr-o qmoroasd imbrdtrisare): Soa-

rele meu! Luna mea!

Zinghetul pricinuit prin infocata atingere a rnonetelor se schimbaincet-inoet, intr-o zuruire slabd sau, mai bine zicdnd, intr-o suspi-nare metalicd care se perdu in deqerturile lumei gi a cutiei. O tdceredrigdlaqd urrrrd dupd aceasta, tdcere ce dovedea o mare cdtime desdmlire in sAnul monetelor, tdcere scumpd qi mult mai gldsuitoaredecdt insaqi vorba; tdcere care mi-au atins pbnd Ei mie, un strdin,coardele inimei gi mi-au adus doud lacrimi de compdtimire pe mar-ginea genelor.

Peste cdteva secunde ambii amorezi se traserd pulin inapoi, seuitarb lung unul la altul, fAcandu-qi amAndoi o dureroasd revizie, qiziserd urmdtoarele, cu glas pdtruns:GalbAnul (oJidnd din greu): CAt eEti de schimbatd, iubita mea!Paraua (suspindnd cu durere): CAt ne-arn schimbat, dragul meu!GalbAnul (cu amdrdciwne): Ce crud5;i nernilostivd-i vremea! Coasa

ei nu se osteneqte niciodat5!... Plicere, frumusele, tinerc{c, toatesunt sdcerate de ddnsa!... Ast[zi ele strilucesc cu tot farmecuiior gi mAni se perd. Tristd soarl5l I-ume deqarta! Viata ticbloasd!Ah! ah!

Paraua (at bldndeld ingereascd): Nu te mdirni, luceaiTrul meu, cInu sllnteln numai noi supuEi acelor crude pravili ale soartei.Ferul cd-i fer Ei incd rugineste, dar apoi noi care suntem meniliprin insiqi firea noastri a fi jdr-tfa ldcorniei oamenilor!

Galb6nul: i1i aduci arninte, scutnpa mea, cle-acea epoh6 fericitacdnd ne-am intAlnit in buzunarul cdpitanului Costifd?... Sufletelenoastre era fbcute unul pentru altul, c[ci indatd ce ne-am zdritne-am si sdm{it cuprinsi de dragoste. Cdt de frumoas[ erai tuatunci cn falata rotundd gi alba ce steclea Ei strdlucea ca o tablade dulcefi. Cu c6td gratie se indoia talia ta gingaqd Ei subtirel Ceglas dulce si armonios aveai tu atunci!

Paraua: Atunci?... Dar, atunci qi tu erai tAnir, fiurnos, voinic; a-tunci erai luciu Ei plin de fannec; atunci aveai pe-mpregiur o co-roand cu zim{i din care ieqa scdntei afiroroase ce-mi piitrundeainima. Atunci eram amdndoi in vrAsta dragostei, ne iubeam qi nedizmerdam toatd, ziua Ei toatd noaptea, incdt uri s-au ros giumd -tatc de fa15 atunci... dar acum...

Galbinul (htr-o deplind desperare): Dar acum?Paraua (rdzdnd): Acum suntem ca doi tdciuni care fac numai fum

fEr-a da pari.Galbffnul: Eu, tdciune, eu care...Paraua: l,asi monologul pe altd datd, Ei-mi spune ce te-ai rnai fE-

cut din ceasul acel crud cdnd am fost despdrti{i?.". prin care r/a -luri, prin care pungi, prin cdte soiuri de degite ai mai trecut?

Galb6nul: Ah! iubita mea, cAre intdrnplari am avut de la 1820 in -coaci!... De cAte ori am trecut de la treptele cele mai nalte alesofietdlii la cele mai de jos, din mdnile cele mai curate in labelecele mai mdrsave, de la sAnurile cele mai nobile, la pepturilecele mai deqdrle de oricare sdmtire! Nu este soafti in lume mai

1A 25

curioasd qi mai vagabondd decAt a fiintei nenorocite ce se lltl-meqte monetd in veci gi peste tot locul slavili qi dorili, noi sun-

tem pricina celor mai tnultor fericiri gi nenorociri pre pbmdnt Ei,

cu toate aceste, rareori intdlnim suflete de acele inchinate noud

gi vrednice de toatb lauda, care, cunoscdnd prelul nostru, ne pis-

treazd, ca moaqte sfinte in fundul unei ldzi de fer, ne p[streazd,

zic, ani intregi qi ne scapd de acea frecitur6 necontenitd a degi-

telor omeneqti care roade podoabele noastre.

ftaraua (ctt ceva nerdbdare): Le qtiu aceste toate; spune-mi mai

bine istoria ta.

Nu am trebuinla sd mai adaug cdt de mult se alAlase curiozitatca

mea. Isloria unui galbdn, povestitl in intunericul Ei in tdcerea

nopiii, care era pentru mine o petrecere nesperatd' Mi-am aprins

iute o a doua figaretd, qi galbAnul incepu aqa:

Galbinul: Istoria mea este legatd cu deosebite auecdote cc s-au in-

tArnplat subt ochii mei persoanelor la oare m-am aflat, anccdote

tristl sau vesele, unde eu am giucat totdeauna rolul cel mai de

cdpitenie, qi in care mi s-a inlblogat prilej a face multe insimndri

Ei descoperiri asupra oamenilor. M-am folosit mult de privile-giul ce avcm noi, banii de attr, a fi strdnqi cu scumpdtatc la pcp-

tul 1or, pentru ca si le cetcetez qi sI ie cunosc inimile de aproape;

qi tu, iubita mca, gtii ca gi mine cAta mdrEdvie plinh de dezgust

este ascunsa inlduntrul unor bipede care se zic creqtini cu frica

lui Dumnezdu. Ascultd dar Ei nu te supdra dacd fErd voic ideile

mele !i-or pdrea cAteodatd cam posomordte.

Dupd ce ne-au clespdrfit capitanul Costita la Gala{i, dAnclu-rnd

pe mine unui boierina; ce-i vAnduse greu, am suspinat mult[vrcme gAndind la tine, la fericirile perdute ale dragostei noastre

qi crecle-rnd cd dacd rni-ar fi fost cu putin{d uri-a; fi rbpit viala

de desperare; dar firea nedreaptd n-au vroit sd ne deie 9i noud,

galbinilor, dritul scump de a ne sinuoicle; in urrrarc arn fost salit

sd-mi mistuiesc durerea-n suflet 9i s[ urtnez pe noul meu stipdn

la moEia lui. Dar poli tu sd gdceqti in ce chip l-am urmat?"' As-

cuns, soro drag5, in ciubota lui qi cdlcat in picioare ca un ban de

nimicS, pentru cd boierul se temea de tdlhari. $tiu cd aceast[

ruqine se-ntAmpla ades banilor care au nenorocit'e a pica in pun -

gile boierinaqilor de la !ar5, dar eu incd nu pdtisem o asamine in -

giosire Ei m[ indduqeam de ciud6. Ah! ziceam atuuci, de ce nu

am putere sI-i fac o provocare, precum se cuvine intre persoane

bine crescrile, Ei sd-l strdprmg cu spaga rig6i de Olanda!... Cefolos insi! I)tt ziceam, eu auzeam. i, ,mrgit, acel drum plin dechinuri se sbvArqi dupd cum dori stdpAnul meu: el agiu'se acasicu to{i banii in ciuboti fErd sd fi int'lnir nici mdcain potlogarpe drurnul mare.

..Vai mie! nu ptttect ,rtiCd procesu-n a ltti stare stq gata_a ndvdli.

Paraua: Nu-rni spui cd te-ai {Zcut literat/Galbinul: M-am gdsit odat[ din intArnplare giumdtate de ceas in

buzunariul unui poet.Paraua : lJrmcazd-!i povestirea.Galbinul: O impresurare de mosie il sAli pe bietul boier a alerga la

IaEi spre a sd l'pta cu tagma giudecatoreascd, insd din nenoro-cire in capitala asta er nu putu sd intrebuinteze rnijrocul ciubo-telor spre sciparea galbinilor lui, precum o fbcuse in drumul celmare, cdci aici oarecare director de tribunal i_au luat pdnd Ei ciu-botele din picioare. ii de prisos sd mai adaug ca eu irnpreund cutofi ceialaiti ai mei tovardsi trecuriln in punga acestuia qi ca sa;manul boierinaE se intoarse acasd cu pdrul aib, cu giubeua ruptd;i-cu buzunarele sparte. Nenorocirealui m_au cuprins de putinijalc. dar pe dc alta parle rni-au adus o rnultarnire ur.un.a,.a.irdzbunarea este una din cere rnai vii mulfdmiri a oamenilor si agalbinilor olandezi.

Paraua (olerindu-se).. Md ingrozesti cu vorbele aceste.GalbAnul (c'u.fanfaronada) ; Da cum socoti?Paraua: Nu mi-ar pdrca crrios dac| aifi un ducat venefian, pentrn

cd acestia cred numai in vencletta lor, dar tu, olandez...Galbinut: Nu te atinge de nationalitate, soro dragd, cdmd supdr.Paraua: Pardon, scumpul meu; n_am vroit sd te rndhnesc.GalbAnul: Te cred, iubita mea. Unde md g6sam?... La d.irectorul de

tribunal. Nu !i-oi descrie figura lui, pentru cd, era fbarte nein _

sdmnatd, dar !i-oi vorbi de buzunarul sdu. $tii cI noi, banii, giu _

decdm mai totdeauna oamenii dupa pungile gi dupd buzuoui"t"lor, Ei eu mdflurisesc cd acest fel de giudecatd nu se pare cea mainirneritl intr-o epohd unde domneqte interesul. D. Buffon, natu _

ralistul francez, au zis ci: stihtl aratd omul,. eu zic c6: buzuna -riul aratd omul. El este cea mai sigurd caracteristicd a firei. a

26 27

patimilor ;i a moralului siu. De pildI, buzunariul unui cheltui-tor este spafi; punga unui zg6rcit e ficutd de materie groasd qi

trainicd qi e legatb cu noudzeci Ei nou[ de noduri ;.c.1.; iar br'rzu-

nariul directorului putea foarle bine s[ deie o ldmurit[ idee de

haos, cici nu avea nici margini, nici fund.

inclripuieEte-li dar, scumpa lnea, ce groazdm-au cuprins cAnd rn-am

rdtdcit in acel sac lung qi adAnc! Md credeam perdut intocmai ca

un cdldtor in pustiiurile Africei, dar m[ inEdlam, pentru cd

buzunariul sus-pomenitului director de tribunal nu simdnanicidecum cu un pustiiu; acesta dirnpotrivd era locuit de feliuride neamuri strdine 9i pribegite acolo din alte pungi.

Cdnd am agiuns la margineie acelui sac, am gdsit o poporalie

fbarte amestecatd de galbini oiandezi qi nemfeEti, de irmilicivechi qi noi, de carboave, pdni qi de sfan{igi, pdnd qi firfirici,care clr tolii traiau intr-o artnonie ce m-au adus in marc tnirare,

cunoscAnd dihoniile care despafi astizi na{iile'Paraua: Cum, frate, carboavele qi irmilicii era prietini?Galb6nul: Nu numai prietini, dar ag putea zice ftali de cruce, dacb

n-ag Eti cd irmilicii sunt dugmanii sfintei cruci. $i aceastd unireeterogeni Etii tu de unde se tragea?... Din crudul obicei care

sAlise pe fieqtecare monet6 a-Ei lepida nalionalitatea c6nd au

intrat in acel buzunar directoresc. Acole galbinii, irmilicii q.c.l

nu se mai nurnea nici galbini, nici irmilici, nici carboave.

Paraua: Dar cum, cum?GalbAnul: Marturi!... inldlegi acurn? De pildd galbinii se chema

maduri de triizitci qi cinci de ani; irmilicii marturi de patruspre -

zdce sau de gesesprezdce ani, dupd vArstd; carboavele mafiuri de

doisprezdce ani; qi toli la un loc alcituia un popor nou, cunoscut

subt nume de: nalia dovezilor sundtoare... Md pricepi acum?

Paraua (oftdnd):I'e pricep. (Dupd o micd tdcere): $i mult ai qezut

tu acolo?GalbAnul: A;teapt5. Voi, turcilor, aveli un proverb pe care nu mi-l

aduc aminte, dar care se incepe cu haram...

Paraua: I"Iaram gheldi, haram ghiti.GalbAnul: lbcmai; acest proverb, precdt inldleg, vrea sd zicd cd de

banii lua1i nedrept nu s-alege nimicd.Paraua: Brel Nu te qtiam poliglot.GalbAnul: Cum si nu fiu poliglot, soro drag6, dacd, am slujit oare-

cAnd drept plata unei subscrieri la un'l"etragloson, care era sI