Planul proiectului

Lucrare de specialitate

pentru certificarea competenelor profesionale n vederea obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3

Calificarea:

Tehnician in industria textilaCoordonator: Prof. Popa Camelia

Elev: CALIN VASILE

Clasa a XIV seral textile~~ Promoia 2011-2012 ~~TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL PANTALONI DE PIJAMA BARBATIPlanul proiectuluiCap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilorBibliografie

Anexe

Cap.1 Argument

mbrcmintea n sens larg reprezint un obiect de larg consum care se mbrac pe corp. mbrcmintea ocup, n rndul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece ea reflect cel mai prompt nencetata evoluie a civilizaiei materiale i spirituale a societii contemporane.

Permanenta evoluie a civilizaiei societii contemporane a determinat o varietate de produse i modele care s satisfac cerinele omului n funcie de necesitate.

Produsul de mbrcminte (ca orice produs tehnologic) se realizeaz ntr-o succesiune de faze n care, ca obiect al muncii, cumuleaz o multitudine de caracteristici de calitate, rezultate din cerinele purttorilor.

mbrcmintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul mpotriva intemperiilor i n scop estetic.

Calitatea produselor de mbrcminte devine tot mai mult factorul hotrtor, un mijloc important de concuren i un indicator esenial de apreciere a ntregii activiti desfurate la un moment dat de productor.

n activitatea de pregtire tehnic a produciei, proiectarea materiilor prime, materialelor i modelelor este o etap ce nglobeaz un complex de lucrri pe dou laturi: una creativ, alta tehnic finalizat cu obinerea elementelor documentaiei tehnice necesare introducerii n fabricaie a noului produs.

Creterea eficienei n activitatea de pregtire tehnic a fabricaiei necesit abordarea tiinific a procesului de proiectare n care se implic intuiia, experiena, gustul estetic a creatorului.

Reperele principale sunt pri componente ale mbrcmintei care nu pot lipsi din structura fizic a produsului, iar reperele secundare sunt pri componente care pot lipsi din structura fizic a unui produs.

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.

Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.

Creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante, ca de exemplu: orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut); un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri; orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut.Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon pijama pentru barbati.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Pijamalele sunt produse de imbracaminte care fac parte din lenjeria de corp utilizate de toate categoriile de purtatori ( copii , adolescenti , femei si barbati). Pijamaua pentru barbati este o imbracaminte usoara care se confectioneaza din tesaturi de bumbac sau tip bumbac. Este compusa din bluza si pantalon. Pantalonul este lung fiind format din detaliu de fata si spate , iar in talie se ajusteaza cu elastic. La terminatia inferioara are un tiv sau mansete. Modelul ales de mine este pantalonul de pijama pentru barbati.Este un pantalon care provine din tiparul clasic de pantalon de pijama avand o mare lejeritate pe corp. Produsul este prevazut cu slit la fata.La partea superioara fixarea pe talie se face prin intermediul unui elastic Terminatia pantalonului este la nivelul gleznelor Pentru ornamentarea produsului la partea inferioara este prevazut cu mansete de intarire

Materialul ales pentru acest produs este o tesatura din bumbac Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din urmatoarele detalii -fata-spate-mansete de intarireCap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor modele de confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.

mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:

1 mbrcmintea fixat pe umeri:

A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul taliei;este destinat produselor ca:-bluze

-pulovere

-veste

-bluzoane.

B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul oldului;este specific produselor ca:-jachete

-sacouri

-vestoane

-cmi pentru brbai

-maieuri din tricot.

C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca:-rochii

-pardesiuri

-paltoane

-mantale.

D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca:-rochii de sear

-paltoane

-pardesiuri-cmi de noapte.

La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la rscroitura gtului pn la terminaia inferioar stabilit de mod.

2.mbrcmintea fixat pe talie:

A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.

B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la linia genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon pentru golf.

C.mbrcmintea foarte lung cu terminaia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde pantalon i fuste model maxi.

La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la linia terminaiei inferioare situat n funcie de model.

Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:-produsul etalon

-abloanele

-norme interne si standarde

-abloanele

-consumul specific (la material de baz si auxiliare

-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor

-procesul tehnologic de confecionare.Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care stabilete condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou forme:

forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile principale pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este stabilirea dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n cadrul ntreprinderii.

norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:

a)Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalelecaracteristici i anume:

materialele folosite pentru confecionare

aspectul general al produsului n faza final

caracteristicile detaliilor principale

b)Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilorcomponente.

Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe grupe dimensionale sub form de tabel

c)Modul de confecionare al produsului

desimea custurii

modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite

Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile principale ale produsului.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului.

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a)Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b)Analiza tehnico-artistica in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere.

Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete.

Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat

Cap.2.2. Materiale de baz i auxiliare

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective. Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.

Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat materialului s aib un indice de ifonabilitate ct mai redus.

Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib culori potrivite, tuuri plcute i flexibilitate bun.Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.

Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.

Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei grupe de nsuiri i anume: durabilitatea valoarea de prezentare proprieti fiziologiceDurabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).

Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.

n timpul purtrii firul ce compune materialul textil sau fibrele nu sunt supuse aproape niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc rezistena de rupere.

Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea materialului i n general prin schimbarea formei datorit deformatiilor plastice.

Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.

esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistena la frecare- rezistenta la splare i lumin- elasticitatea- tueul- higroscopicitatea

Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite pentru producerea esturilor.

Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor auxiliare ntrituri,garnituri.

Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului pantaloni pijama, are urmatoarele caracteristici:tesatura din bumbac cu dungi, latimea 1,50 culoarea bej , compozitie 100% fibre naturale din bumbac. Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara. Materialale auxiliare sunt: -captuselile

-intariturile

-furniturile

-garniturileMaterialele de baz. Caracteristicile materialului de baz

Materialul ales pentru confecionarea pantalonului de pijama prezint urmtoarele caracteristici:Desimea esturii este de 15 fire in urzeala, 16 fire in bttur pe 1 cm de tesatura.

Compoziia fibroasestura este din fibr bumbac 100% deoarece la ardere degaja miros de hartie arsa.

estura adoptat are tuseu placut , are permeabilitate buna la aer si absoarbe transpiratia.Pentru confecionarea pijamalei n modelul propus se folosesc materiale de baz i materiale auxiliare.

Ca proprieti de prelucrare estura aleas pentru confecionarea pijamalei se prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.

Am avut n vedere faptul c pantalonul de pijama fiind un produs de imbracaminte care constituie primul strat al ansamblului vestimentar s asigure un indiciu ridicat de confort, s aib aspect plcut i s fie uor de ntreinut.Materiale auxiliare

n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este impus de aspectul i forma produsului.

Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:

cptueli ntrituri Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea pantalonului de pijama se poate utiliza ntritura neesut termocolant pentru ntrirea mansetei inferioare. Aceast ntritur se obine din fibre textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri

Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea unui produs. Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam, aspect i proprieti.

Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci, fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi de buzunare.

Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din bumbac, ln, mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru esturile din fibre chimice se recomand s se foloseasc aa de aceeai provenien i cu aceleai proprieti ale esturii: contracia, rezistena, elasticitatea.

Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan mai nchis.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

ata de cusut

elastic intaritura

nasturi

Cap 2.3 Constructia tiparului de pantaloni de pijama Tiparul de pantalon se construieste pentru modelul fara betelie. AB =Ps/4 + 12 = 25 cmAL = Lpr = 6 Z = 103 cm;

AC = AL/2 + 7 = 59 cm. Pe verticala din A se fixeaza punctele B, C si L din care se traseaza liniile de baza in lungimea pantalonului:

BB1 = Ps/4 + 4 =17cmB1B2 = BB1 = 17 cm;

B2B3=4cm;Prin B1 se traseaza o perpendiculara, obtinindu-se punctele de intersectie A1, C1 si L1 iar din B3 se ridica perpendiculara care delimiteaza latimea slitului:

B3B4 = 3 cm. Latimea fetei de pantalon in talie:

AA4 = 1 cm. Latimea fetei de pantalon la tiv si genunchi:

C1C2 = C1C3= Pb/4 = 12 cm; Se unesc A4, C2, L2 si se obtine linia laterala si B2 , C3, L3, obtinandu-se linia interioara a fetei de pantalon.

Spatele de pantalon se construieste pe aceeasi figura avind linia laterala conturata de ABL2Linia de la spate si talie:

B2B5 = Ps/5= 0,4 cmSe unesc punctele B2 cu A3.

A3A5 = 4 cm. Punctul A5 se uneste cu A si cu B5 obtinindu-se linia taliei si rascroitura spatelui de pantalon.

Linia interioara:

C3C4 = 5 cm; L3L4 = 4 cmPentru formarea canalului de introducere a elasticului, spatele si fata sint prevazute cu o rezerva de 3 . . . 3,5 cm. Aceasta rezerva se adauga in prelungirea partii superioare, obtinindu-se punctele a, a1, a2 si a3. La partea inferioara se aplica rezerva necesara tivului sau mansetei.Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de caracteristicile modelului.

Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa corpului. De asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corect i respectarea caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de baza sunt:

1. Analiza produsului2. Realizarea construciei de baz3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform particularitilor modelului4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de modelSingura transformare fata de tiparul clasic de pantalon de pijama consta in construirea unor mansete de intarire la terminatia pantalonului La spate manseta de intarire este dreapta de latime egala cu 5 cm iar la fata mansetei are forma in V avand acelasi latime . Cap 2.5 Construcia abloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezervele pentru cusaturi si tiv. R1=1,5cm rezerva pentru cusaturi R2= 1,5 cm rezerva pentru tiv

Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care materialele sunt supuse unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de pregtire pentru croit sunt:

decantarea esturilor

clcarea materialelor

controlul i sortarea materialelor

ablonarea i calculul loturilor

1.Decantarea este operaia de pregtire a materialelor, prin care se eliminaluciul si se reduc contraciile acestora. Decontarea const n umezirea iuscarea materialelor, astfel are loc creterea stabilitii dimensionale aesturii.

Decantarea se poate face;

1. Manual la materialele tip ln se face pe o mas de clcat pe care se aeaz materialul fr al tensiona, apoi se calc cu o pnz umed.

la materialele din bumbac, se in n ap 6-8 ore, apoi se usuc i se calc pe direcia diagonal a firului de estur

b.Mecanizat cu ajutorul unor maini de decantat

2.Clcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,pentru a le asigura aspectul plcut, uniformitatea, netezimea. Clcarea serealizeaz sub influena urmtorilor parametri: temperatur, umiditate itimp.

n cazul materialului uor, se va ine cont de comportarea acestuia la temperatur. Fibrele de poliester sunt fibre termoplaste. n procesele industriale, clcarea suprafeelor esturilor se realizeaz cu mainile de calondrat, ce sunt prevzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaa nclzit.

1. Controlul i sortarea materialelor clcate i decantarea se face din punctde vedere calitativ i cantitativ.

Controlul calitativ se face numai din punct de vedere dimensional i al aspectului;

defectele ce pot fi ntlnite la acest control sunt: scmoarea, guri, modificarea culorii etc.;

defectele constate se marcheaz pentru a fi sesizate la croire.

Controlul cantitativ are ca scop cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material, naite de a fi croit; cea mai important dimensiune este limea materialului, dac limea aceluiai balot variaz, acesta va influenta negativ operaiile de croire a materialului;

n cazul baloturilor ce au variaii de lime, se secioneaz balotul n buci ce au aceeai lime i se nscrie valoarea limii pe bonuri ce nsoesc bucile respective.

1. ablonarea este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material, conform ncadrrii stabilite anterior.

Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modul n care se realizeaz

ablonarea.a.ablonarea manual se realizeaz trasnd fiecrui ablon,succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.Acest procedeu este utilizat la ablonarea produsului fusta nase clini cu cute.

b.ablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de abloaneimprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor esteperforat. Se aeaz trafaletul peste span i se pulverizeaz prafde cret peste toate perforaiile, apoi se ridic trafaletul,rmnnd imprimate conturul abloanelor. Acest procedeu areun randament mult mai ridicat dect cel anterior.

c.ablonarea automatizat se face pe calculator, unde se stabiletencadrarea optim, consumul de material, transpunereaabloanelor pe hrtie la scara 1:1.

2.6.1 Croirea materialuluiCroirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost pregtit pentru croit este transformat n semifabricate (piesele croite). Operaiile ce trebuie executate la croire sunt:

spanuirea materialelor

secionarea spanului

decuparea detaliilor

controlul i formarea pacheilor

1. Spanuirea este operaia prin care materialul se aeaz n straturisuprapuse, ce au lungimea i limea egal cu ncadrarea condiiei tehnice cetrebuie respectate la spanuirea materialelor:

materialele se aeaz n span astfel nct una din marginile spanului s formeze o linie perfect vertical

tierea straturilor de material trebuie s se fac cu precizie, pentru a asigura capetele spanului drepte

materialele cu fire superficiale (catifea, plu) se aeaz n span in acelai sens, respectndu-se orientarea firelor de la suprafa

straturile de material se depun n span fr a fi tensionate i fr a forma cute

materialele cu desene i carouri se depun n span corespunztor desenelor de pe ablonul respectiv

nu se repartizeaz n acelai span materialele cu limi diferite, compoziii fibroase diferite, sau nuane diferite

la spnuire se efectueaz i preparaia, adic eliminarea defectelor ce influeneaz calitatea produsului.

1. Spnuirea este operaia de taiere a spanului pe seciuni, pentru a putea fitransportate mai uor la maina fix de croit.

Condiii tehnice ce trebuie respectate la secionarea spanului:

linia de secionare trebuie respectata strict, evitndu-se abaterile de la conturul stabilit prin ablonare

foile din span trebuie s nu-i modifice poziia i s se evite mbinarea spanului

seciunile rezultate din span trebuie s aib o mrime care s permit transportul optim la maina de decupat

spanul se fixeaz prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziia foilor

Mainile de secionat span sunt maini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:

-Maina de tiat cu cuit disc

-Maina de tiat cu cuit vertical

n cazul produsului meu nu s-au realizat operaiile de spanuire i secionare ntruct este un produs unic, ce a fost proiectat individual.

3. Decuparea detaliilor este operaia prin care se separ detaliile ce au fost conturate pe suprafaa materialului, conform ncadrrii.

Condiiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:

tierea se va face numai dup conturul trasat pe material pentru a nu se modifica dimensiunile si forma detaliilor

la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici

spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de coasere

detaliile decupate din span se formeaz in pachete pe mrimi de produse corespunztoare abloanele utilizate

straturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente nclzite

Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor fixe cu cuit banda:

Maini de decupat cu trei roi

Maini de decupat cu patru roi

n cazul produsului meu se poate folosi decuparea manual a detaliilor.Controlul i formarea pachetelor este operaia prin care detaliile rezultate n urma croirii sunt controlate i apoi mpachetate pentru a fi confecionate.

Controlul semifabricatelor se face:

calitativ: se aeaz ablonul peste detalii i se verifica forma i dimensiunie acestora; dac au fost corect decupate, dac nu s-au deplasat starturile din span n timpul tierii

cantitativ: n cazul pachetelor de detalii decupate din span se numra prin sondaj detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numrul lor corespunde cu numrul foilor din span.

Formarea pachetelor se face n paralel cu controlul:

se formeaz pachete ce conin toate detaliile unui produs

se aeaz n exterior detaliile mari i n interior cele mici

Dup parcurgerea operaiilor de pregtire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa urmtoare a procesului tehnologic, confecionare.

Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Lugimea ncadrrii

Limea ncadrrii Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si cusatura

Lungimea incadrarii=

Materiale auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:

-ata de cusut pentru tighel

-ata pentru surfilat

-elastic

Calculul normei de consumCs=consum specific

Ip=indicele de pierderi

Iu=indicele de utilizare

Iu + Ip= 100 %

Ssab= suprafata sabloanelor

Sinc= suprafata incadrarii

n = numar de bucati

Cs= Linc/n= Sinc=Linc x linc= Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna, indicele de pierderi trebuia sa aiba o valoare cat mai mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80 % din suprafata incadrarii.Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

DENUMIREA OPERATIEIDENUMIREA DETALIILORDENUMIREA CUSATURIIUTILAJE FOLOSITE

Aplicarea intariturii pe manseteManseteFier de calcat

Surfilarea detaliilor Fata spate ManseteCusatura de surfilareMasina triplock

Aplicarea mansetelor pe fata si pe spateFata spateCusatura de tighelMasina simpla

Asamblarea cusaturii lateraleFata spateCusatura de tighelMasina simpla

Descalcarea cusaturii lateraleFata spatecalcareFierul de calcat

Coaserea cusaturii interioareFata spateCusatura de tighelMasina simpla

Descalcarea cusaturii interioareFata spatecalcareFierul de calcat

Coaserea turului pantalonuluiProdusCusatura de tighelMasina simpla

Prelucrarea slitului la fataProdusCusatura de tighelMasina simpla

Indoirea rezervei pentru elasticProdusCusatura de tighelMasina simpla

Introducerea elasticuluiProdusManual

Executarea butonierelor la slitProdusCusatura zig-zagMasina simpla

Coaserea nasturilorProdusManual

Curatirea ateiprodusmanualFoarfece

Calcarea finalaproduscalcareFierul de calcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Denumirea dimensiuniDimensiunea cm

1.Lungimea produsului103

2.Lungimea cusaturi interioare72

3.Latimea produsului la nivelul taliei41

4.latimea produsului la nivelul soldurilor60

5.latimea pantalonului la terminatie25

6.lungimea cusaturii turului pantalonului.35

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Schita Modelului

Bibliografie Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda Burda

Grup Scolar

George Baritiu

LIVADA

Judeul Satu Mare