Arterele membrului superior

Arterele membrului superior sunt: artera subclaviculară, brahială (humeralâ), radială, ulnară(cubitală) şi arcadele palmare.Artera subclaviculară se întinde de la originea sa din mediastin până la mijlocul claviculei. Ea irigă un teritoriu întins, cuprinzând membrul superior omolateral, o parte a gâtului, peretele antero-lateralal toracelui şi o porţiune a encefalului. Originea celor două artere subclaviculare este diferită. În dreapta ea provine din trunchiul brahiocefalic, îndreptul articulaţiei sternoclaviculare. în stânga ea constitue o ramură independentă a arcului aortic, are o porţiune intratoracică şi este cu 3 cm mai lungă decât artera subclaviculară dreaptă. Ambele artere subclaviculare în fosa supraclaviculară, descriu o curbă cu concavitatea caudală, care coafează intim domul pleural, raport demn de reţinut încursul preparării chirurgicale a arterei sau a simpatectomiilor executate pe cale cervicală. Este de amintit şi faptul că artera subclaviculară are raporturi intime în dreapta cu vena subclaviculară dreaptă, vena jugulară internă dreaptă şi vena brahiocefalică dreaptă, iar în stânga cu vena brahiocefalică stângă şi cu vena subclaviculară stângă, în traiectul său artera subclaviculară are trei porţiuni: prescalenică, interscalenică şi postscalenică.Din punct de vedere chirurgical, cea mai importantă este cea interscalenică, artera trecând prin defileul muşchilor scalen anterior şi mijlociu (2, 4, 5). În condiţii patologice hipertrofia muşchiului scalen anterior poate realiza o jenă mecanică serioară, cu ischemia cronică a membrului superior din cadrul sindromului (sau fenomenului) Raynaud, iar intervenţiachirurgicală de revascularizare constă în secţiunea muşchiului scalen anterior, dar cu menajarea nervului frenic care acompaniază muşchiul sau poate trece chiar printre fibrele musculare. Operaţia de scalenotomie se face concomitent cu simpatectomiacervico-dorsală, care are ca şi scop extirparea jumătăţii inferioare a ganglionului stelat şi aganglionilor T2 şi T3. în cadrul acestei operaţii trebuie menajată artera vertebrală, prima colaterală a arterei subclaviculare şi care constituie un reper anatomic în identificarea ganglionului stelat situate medial faţă de artera vertebrală.Artera subclaviculară este greu abordabilă chirurgical,iar uneori este necesară secţionarea claviculei pentru repararea leziunilor traumatice. Hemostaza prin compresiune se realizează în fosa supraclaviculară, artera comprimându-se în sens postero-anterior pe artera comprimându-se pe peretele posterior al claviculei,în treimea internă şi medie a osului. Artera axilară continuă artera subclaviculară şi irigă umărul, peretele toracic lateral şi partea superioară a braţului. Ea începe la marginea anterioară a feţei inferioare a claviculei, străbate de sus în jos şi dinspre medial spre lateral, fosa axilarâ şi se termină la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare. Medial faţă de arteră se găseşte vena axilară iar lateral plexul brahial, elemente constitutive ale mănunchiului vasculo-nervos al axilei înconjuratede o masă grăsoasă abundentă (5, 6, 8). Axila este locul unor frecvente leziuni traumatice vasculare produse prin agresiune cu arme albe, sau în cazul luxaţiilor scapulo-umerale. Hemostazala acest nivel se asigură cu uşurinţă prin compresiunea pe faţa anterioară a articulaţiei scapuloumerale. Vasele axilare constituie limita superioarăa evidării ganglionare în cazul neoplasmului de sân(fig-1)-Artera brahială (humerală) este trunchiul arterial al braţului şi continuă artera axilară, de la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare, până la plica de flexiune a cotului, unde se împarte în cele două ramuri terminale: artera radială şi cubitală (ulnară). Traiectul arterei este rectilinuu în primele două treimi superioare coborând vertical pe partea medialăa braţului, artera fiind situată superficial acoperită doar de piele şi fascia brahială, iar în treimea inferioară se orientează în afară ajungând pe linia mijlocie a, plicii cotului. Artera este însoţită de două vene anonime, una

medială şi alta laterală, unite prin multiple anastomoze scalariforme, care faceuneori dificilă prepararea arterei. De asemenea artera este însoţită de nervul median. Linia de descoperire a arterei se întinde din vârful axilei până la plică cotului, de-a lungul marginiimediale a muşchilor biceps brahial şi coracobrahial.Hemostaza se asigură uşor, prin compresiuneaarterei pe faţa mediană a humerusului.