Curs 13 Vascular 1

8/9/2019 Curs 13 Vascular 1

1/50

CURSCURSDEDE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI


2/50

BOLILE CEREBRO-VASCULAREBOLILE CEREBRO-VASCULARE

AVC APARE PE O LEZIUNE PREEXISTENTA;AVC APARE PE O LEZIUNE PREEXISTENTA;REPREZINTA O COMPLICATIEREPREZINTA O COMPLICATIE

A 3-A CAUZA DE MORTALITATEA 3-A CAUZA DE MORTALITATE

(1.BC; 2. CANCER)(1.BC; 2. CANCER)

- 1 CAUZA DE INVALIDITATE MAJORA- 1 CAUZA DE INVALIDITATE MAJORA

- 1 CAUZA DE MORTALITATE IN ROMANIA- 1 CAUZA DE MORTALITATE IN ROMANIA INCIDENTA SCADE DATORITA PROFILAXIEI SIINCIDENTA SCADE DATORITA PROFILAXIEI SI

EDUCATIEIEDUCATIEI


3/50


4/50

Ischemia cerebral

(AVC)

A 3-a cauza de deces

Cea mai frecventa

cauza de dizabilitate

fizica


5/50

VASCULARIZATIAVASCULARIZATIA SNC 2 SURSE MAJORESNC 2 SURSE MAJORE

- SISTEM CAROTIDIAN -- SISTEM CAROTIDIAN - 2/3 DEBIT SANGUIN CEREBRAL2/3 DEBIT SANGUIN CEREBRAL

- SISTEM VERTEBRO-BAZILAR- SISTEM VERTEBRO-BAZILAR (ARTERELE SUBCLAVII(ARTERELE SUBCLAVII

ARTERELE VERTEBRALE LA NIVELUL ARTERELE VERTEBRALE LA NIVELULTRUNCHIULUI CEREBRAL => Artera bazilara, ce seTRUNCHIULUI CEREBRAL => Artera bazilara, ce seramifica ) - 1/3 debit sanguin cerebralramifica ) - 1/3 debit sanguin cerebral

- PRIMESTE 20% DIN DEBITUL CARDIAC, NECESAR- PRIMESTE 20% DIN DEBITUL CARDIAC, NECESARACTIVITATII METABOLICE EXTREM DE INTENSA (1/5ACTIVITATII METABOLICE EXTREM DE INTENSA (1/5DIN TOTALUL SOD )DIN TOTALUL SOD )

- ARE NEVOIE DE O2 + GLUCOZA- ARE NEVOIE DE O2 + GLUCOZA


6/50


7/50


8/50


9/50

ARTERA VERTEBRALAARTERA VERTEBRALA

PORNESTE IN UNGHI DREPTPORNESTE IN UNGHI DREPTTRAIECT ASCENDENT PRIN GAURILETRAIECT ASCENDENT PRIN GAURILE

APOFIZELOR TRANSVERSEAPOFIZELOR TRANSVERSE

IINCONJOARA MASELE LATERALE ATLAS,NCONJOARA MASELE LATERALE ATLAS,TRAIECT ASCENDENT MAREA GAURA OCCIPITALA, TRAIECT ASCENDENT MAREA GAURA OCCIPITALA,

TRAIECT PE FATA ANTERIOARA BULB, LA JONCTIUNEATRAIECT PE FATA ANTERIOARA BULB, LA JONCTIUNEABULBO-PONTINA SE UNESTE CU CEA OPUSA =>BULBO-PONTINA SE UNESTE CU CEA OPUSA => ARTERAARTERABAZILARABAZILARA--

URCA LA NIVELUL PUNTII SI PEDUNCULILORURCA LA NIVELUL PUNTII SI PEDUNCULILOR

CEREBRALI, SE IMPARTE IN RAMURILE TERMINALE : A C PCEREBRALI, SE IMPARTE IN RAMURILE TERMINALE : A C PRAMURILE TERMINALE CAROTIDA INTERNA ( CEREBRALARAMURILE TERMINALE CAROTIDA INTERNA ( CEREBRALAANTERIOARA, CEREBRALA MEDIE, COROIDIANAANTERIOARA, CEREBRALA MEDIE, COROIDIANAANTERIOARA) + CELE ALE BAZILAREI (ART CEREBRALEANTERIOARA) + CELE ALE BAZILAREI (ART CEREBRALE

POSTERIOARE) = >POSTERIOARE) = > POLIGON WILLISPOLIGON WILLIS


10/50

ARTERELE CEREBRALE ANTERIOAREARTERELE CEREBRALE ANTERIOARE TRAIECT ORIZONTALTRAIECT ORIZONTAL ASCENDENT SPRE LINIAASCENDENT SPRE LINIAMEDIANA; UNITE PRIN ART COMUNICANTEMEDIANA; UNITE PRIN ART COMUNICANTE

ANTERIOAREANTERIOARE

ARTERA CEREBRALA MEDIEARTERA CEREBRALA MEDIE CONTINUA CONTINUAASCENDENT SI LATERAL TRAIECTUL CAROTIDEIASCENDENT SI LATERAL TRAIECTUL CAROTIDEIINTERNEINTERNE

INTRE ACPs SI CAROTIDE EXISTA ARTEREINTRE ACPs SI CAROTIDE EXISTA ARTERECOMUNICANTE POSTERIOARE, CE APARTIN DECOMUNICANTE POSTERIOARE, CE APARTIN DESISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR.SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR.


11/50


12/50


13/50

MADUVA SPINARIIMADUVA SPINARIIVASCULARIZATIE DEVASCULARIZATIE DE-TIP LONGITUDINAL (VERTICAL) = ARTERELE SPINALE-TIP LONGITUDINAL (VERTICAL) = ARTERELE SPINALE

--

-TIP SEGMENTAR (ORIZONTAL) = ARTERELE RADICULARE-TIP SEGMENTAR (ORIZONTAL) = ARTERELE RADICULAREARTERE SPINALEARTERE SPINALE-DOUA ANTERIOARE SI DOUA POSTERIOARE PORNESC DINDOUA ANTERIOARE SI DOUA POSTERIOARE PORNESC DINART. VERTEBRALA DIN PORTIUNEA INTRACRANIANA, ART. VERTEBRALA DIN PORTIUNEA INTRACRANIANA,

CANALUL SPINAL.CANALUL SPINAL.-ART. ANTERIOARE SE UNESC => ART SPINALA ANT.ART. ANTERIOARE SE UNESC => ART SPINALA ANT.-ART POSTERIOARE NU => DOUA ART SPINALE POST.ART POSTERIOARE NU => DOUA ART SPINALE POST.- NU AU CALIBRU CONSTANT:- NU AU CALIBRU CONSTANT:-

MAI MARE CERVICAL SI LOMBAR ( PLEXULUI BRAHIAL SIMAI MARE CERVICAL SI LOMBAR ( PLEXULUI BRAHIAL SI

LOMBOSACRAT)LOMBOSACRAT)- MAI SCAZUT TORACAL ( LEZIUNILE TORACALE MAI SCAZUT TORACAL ( LEZIUNILE TORACALE SPONTANE/ CHIRURGICALE SUNT MAI GRAVE)SPONTANE/ CHIRURGICALE SUNT MAI GRAVE)

- ASIGURA < DEBIT SANGVIN MEDULAR- ASIGURA < DEBIT SANGVIN MEDULAR


14/50


15/50

ARTERE RADICULAREARTERE RADICULARE

- REGIUNEA CERVICALA DIN ART VERTEBRALA- REGIUNEA CERVICALA DIN ART VERTEBRALA- REGIUNEA TORACALA DIN ART INTERCOSTALA- REGIUNEA TORACALA DIN ART INTERCOSTALA

- REGIUNEA LOMBARA DIN ART LOMBARE- REGIUNEA LOMBARA DIN ART LOMBARE

ARTERAARTERA

SPINALA ANTERIOARA SANT MEDULAR ANTERIORSPINALA ANTERIOARA SANT MEDULAR ANTERIOR

SPINALE POSTERIOARE POSTERO-LATERAL FATA DESPINALE POSTERIOARE POSTERO-LATERAL FATA DEMADUVAMADUVA

RADICULARE PATRUND PRIN GAURILE INTERSPINALERADICULARE PATRUND PRIN GAURILE INTERSPINALESI SE IMPART IN RAMURI ANTERIOARE SI POSTERIOARESI SE IMPART IN RAMURI ANTERIOARE SI POSTERIOARECE MERG SPRE SPINALE => SISTEM INELAR; DE AICICE MERG SPRE SPINALE => SISTEM INELAR; DE AICIPLEACA RAMURI PENTRU PARENCHIMUL MEDULARPLEACA RAMURI PENTRU PARENCHIMUL MEDULAR


16/50


17/50


18/50

RAMURI NUTRITIVE


19/50

RAMURI NUTRITIVERAMURI NUTRITIVE

2/3 ANTERIOARE ALE MADUVEI SPINARII SUNT IRIGATE2/3 ANTERIOARE ALE MADUVEI SPINARII SUNT IRIGATE

DIN SISTEMUL SPINAL ANTERIORDIN SISTEMUL SPINAL ANTERIOR

PROIECTIA CAILOR PIRAMIDALE E LA LIMITAPROIECTIA CAILOR PIRAMIDALE E LA LIMITADINTRE SISTEMUL SPINAL ANTERIOR SI POSTERIORDINTRE SISTEMUL SPINAL ANTERIOR SI POSTERIOR

RAMURILE DIN ART SPINALE SUNT DE TIPRAMURILE DIN ART SPINALE SUNT DE TIPTERMINAL = > NU EXISTA ANASTOMOZE ANTERO-TERMINAL = > NU EXISTA ANASTOMOZE ANTERO-POSTERIORPOSTERIOR

- ARTERELE RADICULARE NU IRIGA TOTI NERVII SPINALI,- ARTERELE RADICULARE NU IRIGA TOTI NERVII SPINALI,LA NIVEL TORACAL MAI PUTINE => SEGMENTLA NIVEL TORACAL MAI PUTINE => SEGMENTVULNERABILVULNERABIL


20/50

ENCEFALUL E IRIGAT DEENCEFALUL E IRIGAT DEDOUA TIPURI DE RAMURI TERMINALE :DOUA TIPURI DE RAMURI TERMINALE :

- RAMURI CORTICALE AU TRAIECT CURB -- RAMURI CORTICALE AU TRAIECT CURB -INCONJOARA CORTEXUL => RAMURI PENTRU CORTEXINCONJOARA CORTEXUL => RAMURI PENTRU CORTEXSI SUBCORTICAL = ART CIRCUMFERENTIALESI SUBCORTICAL = ART CIRCUMFERENTIALE

- RAMURI SCURTE CE PLEACA IN UNGHI DREPT DIN- RAMURI SCURTE CE PLEACA IN UNGHI DREPT DIN

POLIGON SI VASELE MARI, INTRA IN EMISFERAPOLIGON SI VASELE MARI, INTRA IN EMISFERACEREBRALA IRIGA SUBSTANTA ALBA, GANGLIONIICEREBRALA IRIGA SUBSTANTA ALBA, GANGLIONIIBAZALI, DIENCEFALBAZALI, DIENCEFAL

PRESIUNEA IN ARTERE IN UNGHI DREPT = ARTPRESIUNEA IN ARTERE IN UNGHI DREPT = ART

CENTRALE (PERFORANTE) E MAI MARE !CENTRALE (PERFORANTE) E MAI MARE !ARTERELE PERFORANTE AU CORESPONDENTARTERELE PERFORANTE AU CORESPONDENTPOSTERIOR ART PARAMEDIANEPOSTERIOR ART PARAMEDIANE


21/50

ARTERA CEREBRALA ANTERIOARAARTERA CEREBRALA ANTERIOARA ocolete ocolete

rostrul corpului calos, apoi ptrunde in santulrostrul corpului calos, apoi ptrunde in santul

interemisfericinteremisferic

*ramuri perforante -> formeaz pediculul antero-*ramuri perforante -> formeaz pediculul antero-medial almedial al aa. p. perforanteerforante -> iriga partea anterioara a-> iriga partea anterioara ahipotalamusuluihipotalamusului

-->>ce participa la pedicululce participa la pedicululantero-antero- lateral silateral si iirigariga::

- capul nc caudat + putam- capul nc caudat + putamenen- braul anterior capsula interna (1/2 inf)- braul anterior capsula interna (1/2 inf)= artera recurenta Heubner= artera recurenta Heubner

*ramuri corticale -> fata mediala + pol lob frontal*ramuri corticale -> fata mediala + pol lob frontal

-> 1/3 superioara a convexitatii fetei-> 1/3 superioara a convexitatii feteimediale lobmediale lobparietalparietal-> fata mediala lob temporal-> fata mediala lob temporal

In ARIA MOTORIE PRIMARA irigaIn ARIA MOTORIE PRIMARA iriga

poriunea proximal membre superioareporiunea proximal membre superioare- trunchiul- trunchiul


22/50

PATOLOGICPATOLOGIC::


23/50

PATOLOGICPATOLOGIC::

- LEZIUNI OBSTRUCTIVE ALE ART CORTICALE =>LEZIUNI OBSTRUCTIVE ALE ART CORTICALE =>DEFICIT MOTOR (SINDROM PIRAMIDAL)DEFICIT MOTOR (SINDROM PIRAMIDAL)PREDOMINANT CRURAL SI PROXIMAL BRAHIALPREDOMINANT CRURAL SI PROXIMAL BRAHIAL- LEZIUNI LA ORIGINEA ART CEREBRALE ANTERIOARELEZIUNI LA ORIGINEA ART CEREBRALE ANTERIOARE

(CUPRINDE SI RAMURILE HEUBNER) => DEFICIT(CUPRINDE SI RAMURILE HEUBNER) => DEFICITMOTOR TOTAL (SI FATA)MOTOR TOTAL (SI FATA)

IN PUTAMEN SE INCHID TOATE CIRCUITELE CEIN PUTAMEN SE INCHID TOATE CIRCUITELE CE

INITIAZA MISCAREA!INITIAZA MISCAREA!

! ! ARTERA CEREBRALA CU PEDICUL UNIC =>! ! ARTERA CEREBRALA CU PEDICUL UNIC =>PARAPAREZAPARAPAREZA

ARTERA CEREBRALA MEDIEARTERA CEREBRALA MEDIE


24/50

ARTERA CEREBRALA MEDIEARTERA CEREBRALA MEDIE

VASCULARIZEAZA CEA MAI MARE PARTE A EMISFEREIVASCULARIZEAZA CEA MAI MARE PARTE A EMISFEREI

* RAMURI PERFORANTE CE FORMEAZA* RAMURI PERFORANTE CE FORMEAZAPEDICULULPEDICULUL ANTERO-LATERAL SI IRIGA :ANTERO-LATERAL SI IRIGA :

- PUTAMENUL- PUTAMENUL

- NC LENTICULAR => ARTERA HEMORAGICA- NC LENTICULAR => ARTERA HEMORAGICA

CHARCOTCHARCOT- GENUNCHI + BRAT POSTERIOR CAPSULA- GENUNCHI + BRAT POSTERIOR CAPSULA

INTERNA ( ! FASCICULUL PIRAMIDAL)INTERNA ( ! FASCICULUL PIRAMIDAL)

* RAMURI ASCENDENTE PARIETALE SI FRONTALE* RAMURI ASCENDENTE PARIETALE SI FRONTALEIRIGA 2/3 INFERIOARE ALEIRIGA 2/3 INFERIOARE ALE CONVEXITATILOR, PARTEACONVEXITATILOR, PARTEALATERALA A LOBULUI FRONTAL,LATERALA A LOBULUI FRONTAL,

*RAMURI*RAMURI DESCENDENTE CONVEXITATEADESCENDENTE CONVEXITATEALOB TEMPORALLOB TEMPORAL

PATOLOGIC:PATOLOGIC:


25/50

PATOLOGIC:PATOLOGIC:- obstrucie la origine =>- obstrucie la origine =>

-- deficit motor brahial predominant distaldeficit motor brahial predominant distal- facial (paralizie centrala)- facial (paralizie centrala)

-- tulburri de sensibilitate termo-algezica situlburri de sensibilitate termo-algezica simioartrokineticamioartrokinetica-- tulburri de cmp vizual (hemianopsietulburri de cmp vizual (hemianopsiecontraterala)contraterala)

- tulburri limbaj / vorbire- tulburri limbaj / vorbire disartriedisartrieDaca leziunea e pe emisfera dominanta apare siDaca leziunea e pe emisfera dominanta apare si

afazia, iar pe cea minora hemiasomatognozieafazia, iar pe cea minora hemiasomatognozie,,anozognozie sianozognozie si uneori anuneori anoozodiaforie = Sindrom Antonzodiaforie = Sindrom Anton

- Babinsky- Babinsky

- leziune pe perforanta arterei cerebrale medii- leziune pe perforanta arterei cerebrale mediistngistngi => hemiplegie completa (facio-brahio-=> hemiplegie completa (facio-brahio-

crurala), afaziecrurala), afazie daca e contientdaca e contient

ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA:ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA:


26/50

ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA:ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA:

* ramuri* ramurilele corticalecorticale,, iriga lobul occipital si fata bazalairiga lobul occipital si fata bazalasisi mediala a temporaluluimediala a temporalului

* ramuri* ramurilele profundeprofunde,, formeaz pediculul postero-lateralformeaz pediculul postero-lateralsisi postero- medial ce iriga:postero- medial ce iriga:- diencefalul- diencefalul- nc amigdalian- nc amigdalian- hipocamp- hipocamp

PATOLOGIC:PATOLOGIC:- leziune de ram corticalleziune de ram cortical- hemianopsie cmp vizual contralateralhemianopsie cmp vizual contralateral(agnozie vizuala,(agnozie vizuala, reflex fotomotorreflex fotomotorpstratpstrat ))

-- aspect de sindrom confuzionalaspect de sindrom confuzional

((Tulburrile de cmp vizualTulburrile de cmp vizual//sensibilitate izolatesensibilitate izolatetrebuietrebuiescsc cutatecutate))

-- ramuri profunde => hemianopsie si tulburri deramuri profunde => hemianopsie si tulburri desensibilitate profunda (superficiala e compensata)sensibilitate profunda (superficiala e compensata) =>=> ataxieataxie - la origine => deficit motor contralateral prin afectarea- la origine => deficit motor contralateral prin afectareamezencefaluluimezencefalului


27/50


28/50

Din poriunea proximal a arterelor cerebrale posterioareDin poriunea proximal a arterelor cerebrale posterioare

=> ramuri penetrane = paramediane pentru trunchiul=> ramuri penetrane = paramediane pentru trunchiul

cerebral (mezencefal) si cerebelcerebral (mezencefal) si cerebel ramuri circumferentiale pentruramuri circumferentiale pentru

poriunea antero-laterala si posterioaraporiunea antero-laterala si posterioara

cerebel = artere cerebeloase pentru zona antero-cerebel = artere cerebeloase pentru zona antero-superioara (se mparte in ramuri profunde si corticale),superioara (se mparte in ramuri profunde si corticale),

parial zona rostralaparial zona rostrala

Prin leziune la acest nivelPrin leziune la acest nivel => afectarea homolaterala a=> afectarea homolaterala anervilornervilor

cranieni si deficit motor de tip piramidal contralateralcranieni si deficit motor de tip piramidal contralateral

Ex: Sindrom Weber = paralizie de oculomotor homolateralEx: Sindrom Weber = paralizie de oculomotor homolateral

sisi deficit motor contralateral (sindrom altern)deficit motor contralateral (sindrom altern)


29/50


30/50

PentruPentru bulb si puntebulb si puntevascularizaia e asiguratavascularizaia e asigurata

de arterele bazilarede arterele bazilare

si vertebrale de unde pornesc ramuri:-si vertebrale de unde pornesc ramuri:-

-- paramediane (penetrane)paramediane (penetrane)

-- circumferentialecircumferentiale::

- scurte partea laterala in 2/3- scurte partea laterala in 2/3 ananterioare a trunchiuluiterioare a trunchiuluicerebralcerebral

- lungi pentru- lungi pentru:: cerebel in poriunea antero-cerebel in poriunea antero-iinferioara sinferioara sipostero-postero- inferioara (ce iriga zonainferioara (ce iriga zona caudala sicaudala siffloculonodulara)loculonodulara)

-- fata posterioara a trunchiului cerebralfata posterioara a trunchiului cerebral


31/50

Ischemia cerebral

Ischemia cerebral global - consecin

colapsului circulator determinat de aritmia sauoprirea cardiac (encefalopatia hipertensiva)

Ischemia cerebral focal (AIT, infarctcerebral)-

secundara ocluziei unei artere cerebrale (sau

unei ramuri) prin mecanism

emboli

c

trombotic

hemodinamic

AVCAVC


32/50

AVCAVC

ischemicischemic

scderea debitului sangvin trector si nuscderea debitului sangvin trector si nu

produceproduce necroze =necroze =>> AITAIT-- infarcte se produce moarte celularainfarcte se produce moarte celulara

- hemoragic- hemoragic

AITAITfactor de risc major pentru infarctfactor de risc major pentru infarct cerebralcerebral

NNormal nu se produce ischemie deoarece creierul are unormal nu se produce ischemie deoarece creierul are un

sistem complex de adaptare la modificrile presionale =sistem complex de adaptare la modificrile presionale =autoreglareautoreglareex: in intervalul 70 - 140-150 mm Hg debitul sangvin seex: in intervalul 70 - 140-150 mm Hg debitul sangvin semenine constant la 54-55 ml/min/g de esut cerebralmenine constant la 54-55 ml/min/g de esut cerebral

DDebitebitulul scade/creste in anumite zone ale creieruluiscade/creste in anumite zone ale creierului,, funciefunciede necesita ide necesitai


33/50

AutoreglareaAutoreglareapresupunepresupune

- mentiner- mentiner

ee

a debitului constanta debitului constant

- receptori pentru a determina unde e nevoie de snge- receptori pentru a determina unde e nevoie de snge

- efectori pentru a asigura aport ridicat de snge- efectori pentru a asigura aport ridicat de snge

--

se face prin douase face prin doua

mecanismemecanisme

:: neurogen dominant la nivelul vaselor marineurogen dominant la nivelul vaselor mari

- umoral la nivel capilar (CO2, pH local, ADP)- umoral la nivel capilar (CO2, pH local, ADP)

prin care se produce vaso-constricia sau vasodilataiaprin care se produce vaso-constricia sau vasodilataia

! Trebuie asigurata o circulaie capilara cvasiconstant! Trebuie asigurata o circulaie capilara cvasiconstant

aa

pentru a asigura schimburile indiferent de variaiile dinpentru a asigura schimburile indiferent de variaiile din

circulaia sistemica/ vasele cerebrale maricirculaia sistemica/ vasele cerebrale mari

Pe lng aceste doua mecanisme exista si endoteliul ce prinPe lng aceste doua mecanisme exista si endoteliul ce prin

factori proprii (NO + endoteline) participa la autoreglarefactori proprii (NO + endoteline) participa la autoreglare


34/50

HTAHTA

cel mai important factor de risc pentru AVCcel mai important factor de risc pentru AVC

HTA cronica determina mecanisme adaptativeHTA cronica determina mecanisme adaptative la stresulla stresul

vasomotorvasomotor(a(a.. renale, coronare, cerebrale sunt cele mairenale, coronare, cerebrale sunt cele mai

afectate):afectate):

-- hipertrofia tunicii medihipertrofia tunicii mediii ischemie distrugere ischemie distrugere

fibroza necroza hialina si degenerescenta hialinafibroza necroza hialina si degenerescenta hialina

-- remodelarea vaselorremodelarea vaselor rigide uneori nguste rigide uneori nguste

arterioscleroza ateroscleroz si modificri endotelialearterioscleroza ateroscleroz si modificri endoteliale

! Cele mai supuse stresului hemodinamic sunt arterele! Cele mai supuse stresului hemodinamic sunt artereleperforanteperforante,, cerebeloase si terminaiile lor !cerebeloase si terminaiile lor !

In HTA cronica limitele de autoreglare se deplaseaz spreIn HTA cronica limitele de autoreglare se deplaseaz spre

dreapta (100-170)dreapta (100-170)


35/50

IschemiaIschemiacerebralcerebral

TraumaTraumacerebralcerebral

DemenDemenaa

Excitotoxicitate

Stres oxidativ

Disfunctie metabolica

Inflamatie

Apoptotic- like

Defecte de pliere proteica

Defecte genetice

Ageni etiologici diferii sau procesebiologice diferite declanseaz

aceleai cascade molecularefiziopatogenice


36/50

Ischemia cerebrala focal

acutInfarctarea cerebral are la baz douaprocese fiziopatologice:

1.1. ModificModificrile la nivelul metabolismuluirile la nivelul metabolismuluicelular si dezintegrareacelular si dezintegrareamembranelor, secundare prmembranelor, secundare prbubuiriiirii

proceselor producatoare de energieproceselor producatoare de energie..

2.2. Aportul insuficient de oxigen siAportul insuficient de oxigen siglucozglucoz secundar ocluzieisecundar ocluziei..


37/50

FiziopatologieFiziopatologie

scderea debitului sangvin afecteaz diferite teritoriiscderea debitului sangvin afecteaz diferite teritoriiin funcie de distribuia arterialain funcie de distribuia arteriala

ex.: in arterele proximale apariia unei obstrucii areex.: in arterele proximale apariia unei obstrucii are

consecine diferite in teritoriu terminal in funcie deconsecine diferite in teritoriu terminal in funcie de

- starea arterelor terminale- starea arterelor terminale

-- existenta circulaiexistenta circulaieei colaterale si calitatea eii colaterale si calitatea ei

- din esutul necrozat se elibereaz K, ADP, glutamat- din esutul necrozat se elibereaz K, ADP, glutamat,,sisi ali metabolii, solubiliali metabolii, solubili carecare produc in zona perilezionalaproduc in zona perilezionala

vasodilataie reactivavasodilataie reactiva

! ! Glutamatul in cantitati mari produce neuroexcitotoxicitate! ! Glutamatul in cantitati mari produce neuroexcitotoxicitate

Ischemia severaIschemia Ischemia avansata


38/50

MOARTE NEURONALA

Ischemia severausoara / moderata

Ischemia avansata

Scaderea

aportului de

oxigen siglucoza

Suport

energetic

inadecvat

( ATP )

Influx de

H2O, Na+

Eflux K+

Edem citotoxic

Afectare celulara ireversibila

Influxde Ca++

Metabolism

anaerob

Acumulare acid lactic si H+

Compromiterea integritatii neuronale

Acumulareaminoaciziexcitatori

(GLUTAMAT,

ASPARTATAT)

Influx de

Na+, Ca2+

Distructia componenetelor celulare

(microtubuli, neurofilamente)

Formare radicali liberi,eicosanoide, leucotriene

Legare receptori NMDA

Excitotoxicitate

Disfunctiapompelor

ionice

Activare calpaine I si II


39/50

A REPARATORIE

Cascadele fiziopatogenice in ischemia cerebralfocal

Ischemia

Prabusire energetica

Eliberare glutamat

Receptori glutamat Influx Ca2+/ Na +

Distructie

mitocondriala

Moarte

apoptotic-

like

Proteoliza

iNOS

Formare

radicali

liberi

Tromboliza Reperfuzie

Raspuns

inflamator

Adeziune leucocite

Formare acid

arahidonic

Lipoliza

Leziuni membranare si

citoscheletale Fosfolipaze

Moarte neuronala

(apoptotic-like si

necrotica)

Wade S Smith, J Vasc Interv Radiol 2004. Pathophysiology of focal cerebral ischemia: a therapeutic perspective


40/50

Ischemia cerebralfocal acut

necroz acut

moartea celularprogramat (apoptotic-like)

Moartea neuronala indusa deMoartea neuronala indusa de

ischemie se poate realiza prin:ischemie se poate realiza prin:


41/50

Miezulischemic

Penumbraischemica

Ocluzia arteriala(tromb/embol)

1. Lipton P. Physiological Reviews 1999; 79: 1431-15682. Lo EH et al. Nat Rev Neurosci2003; 4: 399-415

Miezul ischemic, in centrulin centrulariei ischemice, in care prinariei ischemice, in care prindepletia rezervelor energeticedepletia rezervelor energetice((DS


42/50

Zona de penumbra ischemica in jurul zonei de

infarct, debitul scade, apar modificri reactive darinsuficiente, modificri metabolice ce pun in pericolcelulele cerebrale. Daca se reperfuzeaza imediat esutsalvat, daca nu zona de infarct se extinde

! Leziuni de reperfuzie

Terapia AVC vizeaz mai ales zona de penumbraischemica !Contraindicaie majora vasodilatatoarele cerebralepentru ca se produc vasodilataie in zona sntoasa =>

furt cerebral => se accentueaz ischemiaIn jurul infarctului apare o zona de edem (prin tulburride permeabilitate celulara cu redistributie H2O) ce depinde

direct proporional de mrimea infarctului. Edemul are

efect pseudotumoral prin creterea presiunii intracraniene


43/50

Concentratiile excesive deglutamat sunt neurotoxice sieliberarea acestuia in cantitaticrescute dupa ischemie este

implicata in fiziopatogeniaischemiei cerebrale

Cresterea Ca intracelularsecundara ischemiei produce

perturbari ale cailor desemnalizare intracelulara(semnalizare apoptotica) ceduc in final la moarte celulara

Reducere oxigenuluisi a glucozei

Depolarizare

membranara

Crestere

a Ca

intracelul

ar

Eliberare

glutamat

si influx de Ca

NMDA/AMPA receptori

Cascadele fiziopatogenice n ischemiacerebral focal


44/50

Radicalii liberi se formeaza atat inRadicalii liberi se formeaza atat inmiezul ischemic cat si inmiezul ischemic cat si inpenumbrapenumbra

Trei clase mari de enzime pro-

oxidante: Nitric oxide sintetaze

Ciclo-oxigenaza, xanthinedehidrogenaza, xanthine

oxidaze, si NADPH oxidazeMieloperoxidaze andmonoamin- oxidaze

Ischemia si reperfuzia-induc

stres oxidativ cu distructiemitocondriala

Formare

radicali liberi

Distructia

Mitocondriala

Influx de

Ca

Activare

fosfolipaze

Activare

proteaze

Oxid nitric

Radicali liberi

Calciu

Citochrom C

Cresterea Ca intracelular determina formarearadicalilor liberi


45/50

Distrucia mitocondrial

Alterarea potenialuluitransmembranarmitocondrial

Determin oxidareaproteinelor mitocondrialece mediaz transportul

electrolitilor, efluxul deH+ si producia de ATP

Eliberarea citocromului Cin citosol determin n

final fragmentarea ADN

Radicali liberi

Calciu

Citocrom C

Reperfuzia creste productia de radicali


46/50

Reperfuzia creste productia de radicaliliberi

Neuronii din penumbra potbeneficia de pe urma neuroproteciei

Reperfuzia induce stres oxidativ cudistructie mitocondriala

Mediatorii inflammatiei, citokinele,

precum factorul de activareplachetara, interleukina-1(IL-1), and factorul de necrozatumorala , sun t eliberati de catrecelulele afectate

Oxidul nitric i stresul oxidativdetermindistrucia ADN i activarea poly(ADP-ribose) polymerazei, o enzimanuclear ce faciliteaz reparatia

ADN and regleaza transcriptia

Reperfuzie

Distructie oxidativa

a ADN

Radicali liberiActivare celule

inflmatorii

Citokine

(TNF, IL-1)

Radicali liberi

Calciu


47/50

Debutul i desfaurarea n timp aproceselor biochimice/celulare

From Dirnagl, Iadecola, Moskowitz Trends Neurosci, 1999

Ore ZileTimp

Minute

Excitotoxicitatea

Depolarizarea

periinfarctInflamatia

Apoptotic-like

Etiologie AVC ischemic


48/50

Etiologie AVC ischemic obstrucie vasculara: tromb, embol.

- hemodinamic exista mai multe leziuni stenozante,

asimptomatice ce in condiii de scdere a TA sistolice duc lascderea debitului sangvin sub pragul ischemic => AIT

(infarct cerebral).

Majoritatea AVC au mecanism tromboembolic -> tromb

dezvoltat pe placa de aterom pe vas mare => embolie arterio-

arteriala prin fragmentarea trombului

Cea mai frecventa cauza de AIT este embolul plachetar

(e rapid distrus) sau un tromb mic intracardiac> nu se produce prin spasm arterial (acesta apare in

traumatisme cerebrale, arteriografie, encefalopatie

hipertensiva, hemoragie subarahnoidiana)


49/50

AVC apare printr-o leziune preexistenta ceAVC apare printr-o leziune preexistenta ceafecteaz:afecteaz:

-- CONTINATORUL:CONTINATORUL:

aterotromboza (ATS cu toi factorii ei de risc)aterotromboza (ATS cu toi factorii ei de risc)1.1. disecii vase cervico-cerebrale ! Patognomonic disecia dedisecii vase cervico-cerebrale ! Patognomonic disecia de

carotida => sindrom Horner homolateralcarotida => sindrom Horner homolateral2.2. vasculite: LES, PAN, arterita granulomatoasa (Takayashu,vasculite: LES, PAN, arterita granulomatoasa (Takayashu,

Horton), arterita lueticaHorton), arterita luetica3.3. mmusculofibrodistrofieusculofibrodistrofie4.4. trombangeita obliterantatrombangeita obliteranta5.5. BCI -> IMA + AVC ! AVC poate masca simptomatologiaBCI -> IMA + AVC ! AVC poate masca simptomatologia

dureroasa a IMAdureroasa a IMA6.6. valvulopatii cardiacevalvulopatii cardiace7.7. mixom atrialmixom atrial8.8. endocard infectioasa / noninfectioasaendocard infectioasa / noninfectioasa9.9. ffibrilaia atriala paroxistica/cronicaibrilaia atriala paroxistica/cronica

10.10. persistenta foramen ovale (DSA)persistenta foramen ovale (DSA)

AVC apare printr o leziune preexistenta ceAVC apare printr o leziune preexistenta ce


50/50

AVC apare printr-o leziune preexistenta ceAVC apare printr-o leziune preexistenta ce

afecteaz:afecteaz:

CONTINUTULCONTINUTULpoliglobulii I/IIpoliglobulii I/II

1.1. anemia ! factor agravant nu cauza !anemia ! factor agravant nu cauza !

2.2. trombocitoze cu hiper-agregabilitate trombocitaratrombocitoze cu hiper-agregabilitate trombocitara3.3. leucemii, limfoame prin modificri inflamatoriileucemii, limfoame prin modificri inflamatorii

secundare pe vassecundare pe vas

4.4. sindrom de Ac antifosfolipidicisindrom de Ac antifosfolipidici

5.5. carenta de proteina C, S, AT IIIcarenta de proteina C, S, AT III

6.6. gamapatii mielom multiplugamapatii mielom multiplu

7.7. boala Waldenstromboala Waldenstrom

Curs 13 Vascular 1

Documents

Transcript of Curs 13 Vascular 1

Accidentul vascular cerebral.....

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL.ppt

Sistemul Cardio-Vascular

Sistemul Cardio Vascular

Acidentu Vascular Cerebral

Accidentul Vascular Hemoragic

Sistemul Vascular Sangvin

Fileshare.ro Curs Semiologie AP.cardio Vascular

Curs 12.Sindromul Vascular Pulmonar

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC - crdm.md fileACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC Accidentul vascular cerebral ischemic (AVCI) – perturbare funcţională şi/sau anatomică

. Sistemul Vascular

15curs Vascular Studenti

Accidentul Vascular Cerebral

Prezentare Cardio Vascular

Accident Vascular Cerebral

Lp11 Vascular (1)

Proiect accident vascular

Curs 2 Vascular

curs 13+14

Curs 7 Sistemul Cardio Vascular 2012