eco vascular
Embed Size (px)
description
Transcript of eco vascular

ECOGRAFIA VASCULARA-aplicatii practice-Dr. Mirela Stoia
Arterele membrelor inferioare
LEZIUNILE ARTERIALE ELEMENTARE Leziuni stenozante
• Ateroscleroză• Displazie fibromusculară• Takayasu• Endofibroza
Leziuni ectaziante• Anevrisme• Pseudoanevrisme
Disectia arteriala Fistule arterio - venoase Altele
• Arterioscleroza• Mediocalcoza
ATEROSCLEROZA - EXAMINAREA ECOGRAFICA ( module utilizate: Eco 2D, Doppler color, Angio – Doppler)
Tip de placă - placă localizată, fixă
- placa mobilă
Anatomia arterelor membrelor inferioare
Incidenţa anterioară
Incidenţa posterioară

Ecogenicitate - placa anecogenă = placa moale, frecvent emboligena
- placa ecogenă - placa cu calcificări
Suprafaţa- netedă- neregulată- ulcerată- trombi ataşaţi de placă
EVALUAREA LEZIUNILOR STENOZANTE
sediul leziunii morfologia stenozei severitatea stenozei starea patului arterial in amonte si in aval de stenoza
DISECTIA ARTERIALA
ETIOLOGIA
Spontană - cazuri rare
• Pe placă de aterom
• Asociată cu displazia fibromusculară
• Citată la atleţi de enduranţă
• În boli de ţesut de colagen
• Secundară anevrismelor de arteră iliacă
Iatrogenă
Traumatica
ASPECTUL ECOGRAFIC
• Faldul de disecţie
• Lumenul fals
- Circulat - flux anterograd, retrograd sau bidirecţional
- trombozat
• Stenoză prin proeminenţa trombului din lumenul fals
• Anevrismele arteriale
• Cavitate cu tendinţă expansivă şi trombogenă formată prin

• ¯ alterarea şi dilatarea peretelui arterial = anevrism adevărat
• ¯ perete neoformat în afara vasului cu care comunică = fals anevrism
• Complicaţii
• ¯ ruptura - complicaţia majoră a anevrismului aortic şi iliac
• ¯ disecţia
• ¯ trombozarea şi embolia distală - complicaţia majoră a anevrismului popliteu à risc de amputaţie
• depistarea unui anevrism popliteu (frecvent asimptomatic) --- impune corecţia (chirurgicală sau endovasculară)
• Anevrismele adevarate
• Localizare
• ¯ Aorta abdominală --- cel mai frecvent
• ¯ A. Iliaca primitivă, artera poplitee --- mai rar
• Patogeneza anevrismului
• - fenomen distructiv de perete -- dispariţia mediei
• - creşterea diametrului -- legată de pierderi fibroase din matricea extracelulară
• - remodelare parietală -- fenomen compensator care duce la forma sferică
• - fibroză de perete care limitează efectul suprasarcinii hemodinamice
• Singurii factori cert legaţi de evolutivitatea anevrismului
• - creşterea TA sistolice
• - creşterea TA diferenţiale
Pseudoanevrisme
Etiologia
Spontane
Traumatice
Iatrogene
Pseudoanevrismul spontan
¯ ulceraţie a unei plăci heterogene

¯ evoluează în mai multe etape
- ulceraţia intima-media à corespunde coletului anevrismului sacciform
- dilatare parţială cu hemoragie în perete mărginita de limitanta externă
- ruptură subadventicială cu colecţie parietală mărginită de adventice
- ruptura peretelui cu extravazarea hematomului parietal
Complicaţii
¯ ruptură cu hemoragie retroperitoneală
Indicatii:
Examinarea Duplex (echo mod B si Doppler PW ) carotidiana poate fi folosită în mai multe situaţii:
ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA- elemente de anatomie vasculara -
ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA- elemente de anatomie vasculara -
Artera vertebrala, segment pretransvers V1Artera vertebrala, segment intravertebral V2
DWL
ECD
TCD
Arc aorticTrunchi brahiocefalic
Artera carotida comuna stangaArtera subclavie stanga
Artera carotida externaArtera carotida interna
Artera vertebrala posttransversa V3Artera vertebrala intracraniana V4
Artera carotida interna intracavernos

1. evaluarea pacienţilor care au suferit un AIVC în teritoriul carotidian
2. evaluarea suflurilor cervicale asimptomatice;
3. detectarea maselor pulsatile cervicale;
4. urmărirea pacienţilor dupa endarterectomii carotidiene, detectarea de stenoze recurente;
5. evaluarea preoperatorie a acarfectarii otidiene la pacienţii candidaţi pentru chirurgia coronariană sau periferică şi care prezintă un risc crescut pentru ateroscleroză carotidiană;
6. urmărirea progresiei plăcii
ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA
Examenul Doppler CW – stenoza ACI
ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA
Examenul Doppler CW – stenoza ACI
ACEACEVs
ACIACI Vs Vd
ACCACCVs Vd
ACI poststenoticACI poststenotic
Vs Vd
Aspect normalAspect normal
ACIACIVsVs
VdVd
ACEACEVsVs
VdVd
Stenoza ACI Stenoza ACI Accelerare ACI intrastenoticAccelerare ACI intrastenotic
Hemoabatere ACEHemoabatere ACE
ACCACCFrenare ACCFrenare ACCVsVs VdVd


În evaluarea ultrasonică a plăcilor de aterom carotidiene este necesară evaluarea în multiple planuri de secţiune, iniţial fără codare color, apoi şi color, pentru identificarea prin contrastulcolor a plăcilor de aterom hipoechogene, fiind descrise următoarele caracteristici: 2. Clasificarea echografica a plăcilor de aterom carotidiene Tipul I , plăcile de aterom heterogene
Ia – plăcile de aterom hiper- şi izoechogene. Ib – plăcile de aterom izo- şi hipoechogene Ic - plăcile de aterom hiper- şi hipoechogene Id - plăcile de aterom hipo+izo+hiperechogene
Tipul II , plăcile de aterom omogene IIa - plăcile de aterom hiperechogene IIb - plăcile de aterom izoechogene IIc - plăcile de aterom hipoechogene
TVP: INCIDENTA 1-2 ‰ COMPLICATII REDUTABILE
1.EMBOLIA PULMONARA: >50% DIN TVP PROXIMALE2.SINDROMUL POSTTROMBOTIC: INCIDENTA 4-55%
4%DUPA TVP GAMBIERA55%DUPA TVP PROXIMALA
IMPORTANTA ECOGRAFIEI
ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA
Examenul Doppler CW – stenoza ACI
Clasificarea Touboul-Arbeille a stenozelor carotidiene in functie de analiza spectrală.Clasificarea Touboul-Arbeille a stenozelor carotidiene in functie de analiza spectrală.
Grad I< 40%Grad I< 40%
Grad II40-60%Grad II40-60%
Grad III60-75%Grad III60-75%
Grad IV75-90%Grad IV75-90%
Grad V>90%Grad V>90%
5 0- 1
0 0cm
/ s
>100
cm
/s
Vd
Vs > 3 x V ACC

DGN. CLINIC NU ESTE INTOTDEAUNA SUFICIENTÞ ESTE NECESARA O A DOUA METODA,OBIECTIVA,PENTRU A VERIFICA STATUSUL VENELOR PROFUNDE.
DIAGNOSTICUL TVP
DUPA A.A. RAMALET SI M. MONTI
NU ESTE TVP
MICA/MEDIE
NU ESTE TVP
NEGATIVA
TVP
POZITIVA
FLEBOGRAFIE
MARE
PROBABILITATE CLINICA
NEGATIVA
TVP
POZITIVA
ECOGRAFIE VENOASA CU COMPRESIE
>500 g/l
NU ESTE TVP
<500 g/l
DOZAREA D-DIMERILOR
ESTIMAREA PROBABILITATII CLINICE
SUSPICIUNE DETVP

SEDIUL TROMBILOR IMPORTANTI SE AFLA IN V. PROFUNDE. VENA POPLITEE SI CELE SITUATE DEASUPRA EI SUNT NUMITE V. PROXIMALE. ÛIMPORTANTA
CLINICA:PUNCT DE PORNIRE PENTRU EMBOLII PULMONARE MASIVE. DE OBICEI TVP AU ORIGINE DISTALA,AU PROGRESIE ASCENDENTA SI CUPRIND UN INTREG
SEGMENT VENOS INTRE DOUA CONFLUENTE. TROMBOZELE IZOLATE, “SUSPENDATE” SUNT RARE.
EXAMENUL 2D SEMNE DIRECTE-ECOURI INTRALUMINALE FIXE ASPECTUL TROMBULUI VARIAZA IN FUNCTIE DE VECHIME
<24ORE-HIPERECOGEN,OMOGEN 24-72 ORE-HIPOECOGEN-DGN.FALS NEGATIV >72 ORE-HIPERECOGEN,NEOMOGEN
EXAMENUL 2D
SEMNE INDIRECTE
VENA INCOMPRESIBILA-CEL MAI IMPORTANT COLABARE PARTIALA-TROMB NEOCLUZIV DIAMETRU CRESCUT-comparativ cu artera si vena contralaterala Diametru crescut=tromb proaspat Diametru redus=tromb vechi VALVULE INGROSATE IMOBILE CONTRAST SPONTAN IN VECINATATEA TROMBULUI CIRCULATIA COLATERALA
ANATOMIA SISTEMULUI
VENOS
Dupe R.D. Sinelnikov-Atlas de Anatomia Humana, editia a treia, 1986

TVP LA NIVELUL MEMBRULUI SUPERIOR
INCIDENTA MAI MICA DE OBICEI IATROGENA(‘TROMBOZA DE CATETER”) ALTE ETIOLOGII:COMPRESIA,EFORTUL,POSTURA VICIOASA,PARANEOPLAZICA,BOLI SISTEMICE SEDIU:V. AXILARA SI SUBCLAVIE RISC DE EMBOLIE PULMONARA IN 10-15% DGN. SIMILAR CU TVP A MEMBRELOR PELVINE