Varianta 22.docx

2
Varianta 22 Cerințe: 1. Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă. 2. Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare”. 3. Transcrie un vers care conține o locuțiune adjectivală folosită cu efecte expresive. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în textul dat. 6. Explică semnificația a două figuri de stil diferite din prima secvență (versurile 1 - 9). 7. Exprimă-ți opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. 8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. Rezolvare: 1. Sinonime pentru sensurile din text ale cuvintelor: Scumpă =prețioasă; Aruncă =azvârle. 2. Cratima este folosită pentru a marca dispariția sunetului “I”, în vederea păstrării măsurii versului. 3. Un vers care conține o locuțiune adjectivală folosită cu efecte expressive: “Al dealurilor prinse de-o crustă argintie”. 4. Două teme / motive literare prezente în poezie: Tema naturii şi tema trecerii ireversibile a timpului; Motive: motivul norilor, plumbului, morții, sufletului. 5. Mărcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent în text sunt formele pronominale de persoana I singular „meu” şi de persoana a II-a plural” voi”. Sunt utilizate forme verbale de persoana a II-a plural „lăsați”,” ați prefăcut”, „ați pus”. Apare adresarea directă a eului liric, caracterul confesiv al operei, poetul îşi transmite în mod direct gândurile şi sentimentele prin intermediul imaginilor artistice şi al figurilor de stil. 6. Prin intermediul inversiunii „albul umăr” eul liric evidențiază ipostaza cromatică a elementului naturii, reliefând puritatea acestuia şi contribuind la descrierea peisajului hibernal. Personificarea „oştiri de nori” aleargă contribuie la conturarea unei imagini vizuale plastice, prin care se atribuie calități umane unui element al naturii, bazându-se pe rapiditatea mişcării.

Transcript of Varianta 22.docx

Varianta 22Cerine:

1. Scrie cte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelorscumpiarunc.2. Motiveaz utilizarea cratimei n structura s v-mpresoare.3. Transcrie un vers care conine o locuiune adjectival folosit cu efecte expresive.4. Menioneaz dou teme/ motive literare prezente n poezie.5. Precizeaz dou mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz prezena eului liric n textul dat.6. Explic semnificaia a dou figuri de stil diferite din prima secven (versurile 1 - 9).7. Exprim-i opinia despre rolul utilizrii persoanei a II-a n discursul liric.8. Comenteaz, n 6 10 rnduri, ideea/ o idee poetic identificat n textul dat.9. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu:expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente n textul dat.

Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensurile din text ale cuvintelor:Scump =preioas;Arunc =azvrle.2. Cratima este folosit pentru a marca dispariia sunetului I, n vederea pstrrii msurii versului.3. Un vers care conine o locuiune adjectival folosit cu efecte expressive:Al dealurilor prinse de-o crust argintie.4. Dou teme / motive literare prezente n poezie:Tema naturii i tema trecerii ireversibile a timpului;Motive: motivul norilor, plumbului, morii, sufletului.5. Mrcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent n text sunt formele pronominale de persoana I singular meu i de persoana a II-a plural voi. Sunt utilizate forme verbale de persoana a II-a plural lsai, ai prefcut, ai pus. Apare adresarea direct a eului liric, caracterul confesiv al operei, poetul i transmite n mod direct gndurile i sentimentele prin intermediul imaginilor artistice i al figurilor de stil.6. Prin intermediul inversiunii albul umr eul liric evideniaz ipostaza cromatic a elementului naturii, reliefnd puritatea acestuia i contribuind la descrierea peisajului hibernal. Personificarea otiri de nori alearg contribuie la conturarea unei imagini vizuale plastice, prin care se atribuie caliti umane unui element al naturii, bazndu-se pe rapiditatea micrii.7. Rolul utilizrii persoanei a II-a n discursul liric evideniaz faptul c monologul liric este unul adresat, fapt subliniat i de interogaiile retorice prezente n text. Se contureaz legtura strns dintre om i natur, o component care evideniaz armonia universal.8. Strofa final conine o descriere a naturii realizat cu ajutorul imaginilor vizuale construite pe baza unei simetrii sintactice: cad fulgii, cad stropi. Atmosfera conturat este una de basm, privitorul admir un inut mirific, idealizat. Finalul strofei conine o adresare direct, ctre cititor, a ipostazei lirice a gnditorului, prin care acesta este ndemnat s i asume cu superioritate destinul; acest fapt este sugerat de metafora inuturi ale minii. Simbolul soarelui trimite nspre ideea de cunoatere absolut. Metafora final: braul ritmic al timpului accentueaz ideea de trecere ireversibil a timpului, de ciclicitate, de asumare superioar a existenei umane ca fiind o parte component din marele mister.9. Expresivitatea e dat de capacitatea limbajului poetic de a exprima, ntr-o manier plastic, idei cu maxim ncrctur afectiv; aceasta se realizeaz prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetic, topic, punctuaie i prozodie. Expresivitatea limbajului este dat de bogia imaginilor artistice, de ornamentaia stilistic, de utilizarea unui limbaj elevat, ncrcat de sugestii i materialitate.