ILUSTRATIUNEA ROMANA

De foarte puini ani, un vechiuvis al xnarelui rege Carol I, dela acarui nastere s'au implinit in a-ceasta lund, 100 de ani, s'a realizatsub domnia constructivi a lui Ca-rol II. E vorba de parcul natio-nal" dela Sosea, ale crui planuriau fast facute scum mai bine de30 de ani si la a carui realizare ma-rele Rege ar fi tinut foarte mult saasiste.

Din nefericire. era In ultimii aniai vietii i dup& cteva exproprieri,moartea regelui Carol I, apoi rz-bolul cel mare au intrerupt realiza-

Tat pe ace'l.a m1 al lacului seridic& pavilioanele moderne aleLunii Bucurestilor", cari cu tae-tura lor arhitectonic inspirati dinconceptilie artei noui, fac un efectdeosebit in icest cadru romantic.

Dincolo de aceste cldiri si sec-tiuni speciale se intind aleile asfal-tate i pietruite ale parcului. Desise afla 'Mc& in plin transformare,parcul prezinta Inca de astazi unaspect din cele mai interesante.Mica insula din dreptul anuzeuluisatului" a fast impodobit cu douaalei imprejmuite de colonade gre-

le de piatr. Pe colonadele gratioa-se. se urea' plante agittoare 1printre blocurile grele de piatr alepavajului, rsar firave firele deiarb

Cei cari au lucrat la realizareaacestui pare, au stiut s nu-i deaaspectul displacut de lucru nou,abia construit. Alelle, constructiile,peluzele inverzite i boschetele deflori, par de cand lumea acolo, casi cum nu ar fi fost abia plantate.

De curnd s'a deschis 0 nou& in-trare din Soseaua Jianu, in pers-pectiva larga a noului bulevard,care ajunge pan& la satul Herds-trau. Se pare ca in primavara a-ceasta se va incepe i mutarea sa-tului, ca i exproprierea unor casevechi i insalubre, cari stria, este-tica nouilor artere de circulatieoccidentale, din aceast& parte aorasului.

In mai putin de doi ani de zile,pe un vast teren bntuit de mala-rie, provocat& de tntarii lacului,unde se pitulau casutele dardpd.-nate ale taganimii printre vastemaidanuridepozite de gunoaie,a aparut un cachet caxtier de vile

elegante, strabatut de un larg bu-levard, marginit de unul din celemai frumoase parcuri ale orasului.

Dela intrarea din Soseaua Jia-nu, pn la Arcul de Triumf, o aleeasfaltata permite trecerea au-tomobilelor a altar velLcule.

Chiar ale, la incrucisarea aleilorce duc spre lac, se ridica frumoasaopera a sculptorului Baraski, ce-1reprezinta pe Sft. Gheorghe uci-znd balaurul. Statuia a fast con-ceput pentru a fi instalat, in ma-rea plat& Sf. Gheorghe ce se vadeschide in curnd. Din motive deordin dogmatic nu a putut fi ins-talat acolo si a fast plasat in-tr'un cadru minunat de verdeata

flori din Parcul Regele Ca-rol II".

Pe marginea lacului, pana sus,la fntne Miaritel" din fata vi-lei Minovici, se intind aleile inflo-rite ale parcului, lac ideal de plim-bare si recreatie, pe care bucure-stenii nu-1 prea frecventeaza, cumde altfel nu stiu s, profite de niciuna din gradinile puse la dispozi-tia lor pentru odihnd.

Pe lac, a caxui aria prinde toateculorile cerului in rist.rngereamac:0mA a valurilar, se ridica a-cum siluetele gratioase ale oarcilarcu panza, cari pleac& din portul tordepe ea:Malt mal, la YachtingClub" sa strabata intinsul neted alapei.

In totul o atmosfera de calm, deadevarata reacreatie, de care sebucura ins, numai cateva doamnevenite sa fach miscare, pentru si-luet, I ctiva copii de prin im-prejurimi.

Desi, fara falsa modestie, parculacesta intrece cu mult in frumuse-te Hyde Park" din Londra sauJarclin du Luxembourg" din Pa-rks, cei din Bucurasti nu stiu saaprecieze Indeljuns frumusetilesale.

S'ar putea spune ca cetateniiCapitalei trebue abia s, invete a-precierea frumusetilor puse la dis-pozitia lor.

Vedere generalci in spre lacul He-reistrciu; Sus: Noile amenajdri,

inspre pseaua Jianu.rea acestui lac de recreatie pentrubucuresteni.

Abia acum, tnd Iacul Herstraucare este podoaha cea mai de preta acestui pare, a fost asanat, s'aputut ajunge la croirea acestui mi-nunat pare, de o vast intindere.

Un colt al parcului a fost cedatdin planul initial, pentru creareamuzelului satului, ceeace da unpunct de atractie in plus parcului.Casutele reprezentnd toate cons-tructiile tinuturilor romnesti, ca

turla neagra a bisericii de lemndin Maramures, care se oglindesteIn apa Una a lacului, dau un far-mec deosebit parcului. Lnga mu-zeul .satului", avnd o minunataperspectiva asupra Herastrauluise inalta frumosul castel al Princi-pesei Elisabeta in still de veche cularomineasci Una din noile alei de colonade, de pe jnsuld

www.digibuc.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

6 Itt.ISTRATIUNEA ROMANA'

?COLA DE COMANDANTE, DIN BRO,FTENI

De curand s'a deschis pe Domeniile Coroanei dinBrosteni, prima ,scoala, de comandante ale Servi-ciului Social", pusa sub conducerea d-lor Stahl si

Aspecte in cursul unes zile, la Scoala de coman-dante din Brosteni; Jos: Directorul qcoalei, cl. dr.

MRiciilti, in mijlocul elevelor

Munca ,V.feclucatia severd sunt alternate cu jocuri voioase

dr. Mihalla. Ou aceasta scoara, uncle tinerele stu-dente si licentiate ale facultatilor din Ora, pri-mesc-notiunile necegare pentru marele rol ce-1 aUde jucat in compania de ridicare a satelor si derefacere a aril, se incepe pregatirea unui insem-nat lot de comandante ale Serviciului

Cursurile de aici, ca i intreg programul zilei,nu se deosebesc aproape de Joe de cele dela Scoalade comandanti din Valea Vinlui, despre care amvorbit intriun reportaj precedent. Fetele executa

ele exercitii de mars, joCUrri printre cat ofaimoasa friptea" educate fizied invata,dupd un program foarte sever. Cursurile dure.azadeasemeni o lima de zile.

In ezalitatea de regim, intre bAteti si fete, Ser-viciul Social" inlatura una din ultimele noastreprejudecati orientale, aratand c femeia are dejucat un rod de mare inseminate in constructivaopera initiata de d. profesor Giusti, sub inaltaoblanduire a M. S. Regelui.

De altfel, Inca de pe vremeia voluntarelor Echi-pei Regale Studentesti", femeile si-au dat entu-ziasta lor colaborare. In conditiunile grele ale in-ceputul-i, in echipele cari plecau in satela celemai inctepartate s infrunte neintelegerea si ba-nu'qla oamenilor, neobisnuiti cu domnii cari nuvin sa le cear, voturile, se aflau echipiere, carilucrand pe teren au dat dovadd de frumoase ca-

In primul rand trebue s notani, cu toat oblec-tivitatea ca femeile sunt mult mai constincioase

mai serioase la lucru, decat noi harbatii. Acolo,unde se plamadeste tiara not* este nevoe de west

exemplu de constlinciozitate in lucru, care v.a numai spre gloria echipelor.

Astazi, cand !Dana si la facultatea de tealogiese aflA studerite, cand toate domeniile de activi-tate intelectualA au primit contributia femeilorcari au dat dovada d o deogebita aplicatie pestetot, sa recunoastem..cA in Serviciul Social", a-ceasta mare armata civia a tineretului, menita 'salucreze la desteptarea trii de dindolo de Chi-

contributia -lor este din cele mci pretioase..S1, in satele noastre, unde munca celch din Ser-

viciul Social este asteptatd- DU nerabdare, coman-dante:e cari se pregatesc acuM pentru postul lorde conducere la scoala dela Brosteni ca i simpleleechipiere, vor avea mult de lucru.

SA, ne gandim mai intai mine de mame de Pecuprinsul tarii, la copii cei multi, na.clejdea demaine a neamului, cari se prapaclesc din pricinaignorantei, cari cresc infirm! sau sabanogi, dinpricina lipsei de ajutor..

E greu sa convingi o lehuza dela tat% sa searate unui medic barbat, pe cand dootoritei jipoate spune toate necazurile ei. Echipierele invatape femeia d&e tara cum sa-si creasca plozii, cum

ingrijeasca, cum sa-i haneasca. Higiena caseisi a copillor, toate notiunile necesare pentru untrai in care- sa patruncla primele raze de luminaale civilizatiei, trebue date femeilor dela tara.

Si se constata un fenomen interesant. Sateancanoastra e mult mai binevoitoare decat sortul eifata de propagandist! luminii, intelege mai cu-rand misiunea lor si atUnci and femeile dela taraau inteles binefacetle aduse de echipa studen-teasca, trebue s tim ca intreg satul este cuoerit.

acest prim bastion cucerit trebue totdeauna la-sat in seama fetelor din echipa.

Puericultura, stiinta aceasta atat de necesarala noi, unde indicele demografic ne arath o pro-parte ingrozitoare de mortalltate infanta, v.a fipredatA, in notiunile ei elementara, de doctoritasau studenta In medicina, femeii dela tard.

Toate leacurile babesti, superstitiile nesAnatoaseidelle inapotate, sunt metodic izgonite de apari-

tia civilizatoare a doctoritei in bluza alba.Sa ne gandim apoi la rolul atat de important

al maestrei de.gospodarie In Serviciul Social", SA-tencele noastre nu -stiu sa gateasca, sa prepare cumaterialele ce le au la dispozitie mancruri sucu-lente. Astfei .se pierde si o seama intreaga de bo-gatii i pe de altA parte, femeia ,taranului e sub-alimentatk dand un teren prielnic pentru toatemaladitle. Maestre de gospodarie, invata satencelesa utilizeze materialele ce le au la dispozitie pentruprepararea .maincrurilor celor mai hranitoare.Apol prepararea tuturor provizillor de lama, pas-trarea zarzavatului, toate tainele gospodariei, pen-tru a asigura un trai mai bun famillei,. le Invatataranca noastra dela maestrele de gospodrie.

S nu ne inchipuim ca aoestea ar fi singurelecapitole ale activitatii femellor In Serviciul So-cial". Peste tot, contributia lor e pretioask si inlupta pentru ridicarea satului, rolul lor este ex-tram de important.

www.digibuc.ro

ROMANIA, LA EXPOZITIA DIN MILANO

Stanga: 0 vedere extertoard a pavilionului; Dreapta: La inaugurare, d-nul ministru Ralea i d. con silier regal Argetoianu. PavilionulRonteirtiei s'a bucurat de un deosebit succes lost singurul dintre cele strdine, pe care l-a vizitat Suveranul Italiei.

Cedettoria ministru-lui de externe al

Romemiei

Dupd vizita la Suveranul Belgiet. d. Galencu depune o coroand pemormelntul soldatului necunoscut, din Bruxeltes

La, Bruxelles, dupd dejunul dela legatia Romelniei, generalul Vanden Bergen, seful statului major, strnge meow d-lui Gafencu, mi-nistna al acerilor str (tine a/ Roma niei. In dreapta, un instantaneu

al sosirii la Londra

Constipatia rebel i ob4nuiteiprecum si digerarea grea se in-ratur5 prin Leo-Pins.Leo-Pills un laxativ extras ex-elusiv din plantc cu un efectminunat si nedureros.Chiar la o intrebuintare inde-lungat6 Lea-Pins nu produceobisnuinfa. Luati cu incredere

In cutii de 20 si 60 pilule.

www.digibuc.ro

ARTA EXTREM-ORIENTALA

MANIFESTARE DE AMICITIE TURCO-ROMANA D. colonel Gh. Bdgulescu, reintors dinChina si Japonia, a adu.s cu sine nu-meroase i minunate obiecte de artd,din cari reddm cateva din vitrina demai sus. In cursul lunei Mai, colectiain care sunt reprezintate toate perioa-dele din istoria artei chineze si japo-neze, vor fi reunite intr'o interesantdexpozitie, apoi intr'un muzeu care va

fi donat Tdrii.

In fotografia din sttinga, d-nii: dr.Seyket Feridum Enyresel; gen. dr.N. Marinescu, ministrul sanateitiipublice; prof. P. Andrei, ministruleducatiei nationale si agr. dr. lortJianu, secretarul gen. al Federatieide chirurgie. Conferentiand, inamfiteatrul spitalulut Coltea, des-yoltelnclu-si interesanta conferintaasupra chirurgiei stomacului, ti-nutd sub auspiciile facultdtii dentedicind, in urma propunerit Fe-

deratiei chirurgie.

AMBASADORUL FRANTEI IN ROMANIASolemnitatea prezentarii scrisorilor de acreditare ale printitha ambasaclor francez in

Romdniia, d. Adrien Thierry

www.digibuc.ro