JOCUL GEOGRAFIC

Utilizarea jocului în predarea geografiei

“Jocul”- este o metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştintinţelor; este o

activitate care se poate desfăsura atât în clasă sau în afara lecţiilor, în cadrul cercului de

geografie;prin a căror conţinut, completează pregătirea elevilor şi le sporesc interesul

pentru geografie; ajută profesorul să cunoască capacităţile elevilor.

“Jocul” didactic este o metodă de învătământ bazată pe acţiune şi simulare. Jocul este o

activitate umana urmărită prin ea însăşi, fără un scop material sau util vizibil,deşfăşurată

după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoţii pozitive şi satisface

nevoia de placere şi destindere a individului . Prin natura şi originea sa jocul este un

fenomen biologic, el fiind prezent în lumea animală în diverse forme ,dar la nivel uman

primeşte în plus, valeţe socio-culturale.La nivel primar, prin joc se realizează

interiorizarea lumii externe, iar prin confruntarea cu regulile şi sarcinile jocului, copilul

conştientizează propriul potenţial, limita sa de moment, se manifestă primele tendinţe de

autodepăşire în plan cognitiv, afectiv, emoţional, şi acţional.Mediul în care trăieşte omul

devine prin joc, ca mijloc educativ, un mediu cultural,iar omul devine fiinţă culturală

După ce au existat mult timp într-o relaţie aparte de simbioză, jocul şi educaţia se

separă,ultima devenind un tip special de practică socială.Omul primeşte prin instrucţia

şcolară, într-un mod mai raţional, mai organizat şi structurat, într-un timp mai scurt şi

într-o manieră mai eficientă cunoştinţele necesare dezvoltării sale. În a doua jumătate a

secolului XX , se încearcă recuperarea dimensiunii ludice a fenomenului educaţional.

Jocul subsumează anumite funcţii complementare şi convergente similare cu cele

ale fenomenului educational:

- funcţia adaptivă :copilul interiorizează realitatea fizică şi socială, adaptându-se

la un nivel inferior acestora.

- Funcţia formativă,de actualizare a potenţialului şi resurselor psihice ale

copilului, de dezvoltare a personalităţii; de dezvoltare a găndirii, memoriei,

imaginaţiei, limbajului, a comportamentului afectiv-motivaţional şi voluntar.

- Funcţia informativă, de transmitere a cunoştinţelor

- Funcţia de socializare,de interiorizare şi transpunere în plan comportamental a

exigenţelor vietii sociale.

Prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv şi

creativ, al gândirii şi imaginţiei, a interesului pentru lărgirea culturii geografice, la

cercetarea geografică. Jocurile integrate în activitatea didactică aduc varietate şi

veselie, previn monotonia şi plictiseala . Ca urmare profesorul va alege acele jocuri

prin care cunoştinţele elevilor sunt reactualizate,fixate,asociate,într-un mod

relaxant,în funcţie de obiectivele propuse şi conţinutl lecţiei. Jocurile pot fi

organizate fie individual fie pe grupe de elevi, sub formă de concurs însoţit de

cadrul festiv adecvat . Jocul se utilizeaza mai mult la clasele de gimnaziu, dar şi de

liceu, în cadrul formelor suple de organizare a lecţiei. Pentru reuşita jocului este

necesar ca elevii să cunoască din timp tema şi bibliografia corespunzătoare, dar şi

regulamentul jocului.

Dintre jocurile care pot fi organizate la clasa menţionăm:

- jocul denumirilor geografice

- jocul porturilor

- jocul notiunilor geografice

- lantul geografic

- concurs de tip “Robingo “

- harta mută

- itinerarii geograficere

- rebusurile geografice,loto geografic

- şezătorile geografice

- roza vânturilor ; din ce direcţie bate vântul

- şezătorile geografice

- jocul de rol

O metodă des folosită este “ jocul de rol” –este o metodă activă de predare –

învăţare , bazată pe simulare unor funcţii,relaţii, fenomene, sisteme, etc. Elevii, devin

actori care interpretează roluri ale unor fenomene din natură, sau din viaţa socială şi

economică pentru a-şi forma rapid ,abilităţi, atitudini , sentimente,

convingeri,responsabilităţii,comportamente, pentru a învăţa să se implice şi să acţioneze.

Metoda jocului de rol,vizează formarea comportamentului uman pornind de la

interacţiuni ce caracterizează o structură,relaţie sau situaţie sociala de grup,prin

distribuirea la elevi a unui set de statusuri foarte bine precizateşi relaţionate între ele.

Prin această metodă elevii sunt puşi în situaţia de a observa modul corect sau

incorect de comportate în anumite situaţii,se asigură un autocontrol sau control eficient al

conduitelor. Fiecare elev crează rolul său şi se implică cognitiv,afectiv şi emoţional.

Obiectivele jocului de rol sunt: învăţarea modurilor de găndire,trăire şi acţiune

specifice unui status; dezvoltarea capacităţii de simpatie şi întelegere a opiniilor,trăirilor

şi aspiraţiilor altora; dezvoltarea capacităţii de a surprinde ,inţelege şi evalua orientările

valorice ale partenerilor de interacţiune ; formarea experienţei şi a capacităţii de a rezolva

situaţii problematice, dificile; verificarea corectitudinii comportamentelor formate şi

destrămarea celor învăţate greşit; învătarea rolurilor necesare ocupării ulterioare a unor

noi statusuri sau confruntării cu noi probleme.

Folosind “ jocul “ ca metodă didactică în predare geografiei am ajuns la

concluzia ca este o metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor bazată pe

acţiune ce poate fi utilizată în cadrul formelor suple de organizare a lecţiei; facilitează

accesul la cunoaştere şi învăţare ; include activităti pe grupe sau muncă independentă.

Aceasta metodă optimizează procesul de învăţare prin faptul că elevul are un rol

important în dobândirea noilor cunoştinţe prin autoinstruire. Profesorul are rolul de

coordonator.

În continuare voi descrie câteva modele de jocuri:

LANŢUL GEOGRAFIC

Este simplu şi uşor de realizat ; se poate aplica la diferite teme de geografie fizică

sau umană.

Tehnica jocului - se alege tema jocului ( munţi,râuri,lacuri,state , etc. ), elevii

unei clase sau un grup mai restrâns vor avea de menţionat : râuri,ţări,oraşe/capitale, etc.

Potrivit temei alese.

Aceste vor fi prezentate nearticulat,în asa fel încât fiecare denumire să aibă prima literă

corespunzătoare ultimei litere a cuvântului anterior. De ex. la tema “ Raurile României “

-dacă prima denumire este Dunărea ,următoarea denumire va începe cu “ a “ ( ultima

literă a denumirii precedente )- Argeş- ( ultima literă “ ş “ )- Sebeş- ( nu se vor face

deosebiri între literele: s şi ş ; t şi ţ ; i şi j ) - Siret-Tur-Râul Doamnei-etc.

Fiecare denumire de râu va fi prezentată concomitent pe hartă.Prima denumire va

fi dată de persoana care conduce jocul. Acesta va indica şi numele participantului care va

continua jocul. Jucătorul desemnat va indica pe hartă obiectivul respectiv- râul –şi spune

repede denumirea următoare. Nu este nevoie să se repeteaceiaşi denumire in lanţul

respectiv.Pentru fiecare răspuns se stabileşte de la început numarul de puncte câştigat. La

joc elevii p pot prezenta articole ,ilustraţii, etc. legate de tema jocului.

Exemplu: Dunăre – Argeş – Someş-Siret – Trotuş – Sebeş – Strei – Ialomiţa- Arieş

– Someşul Mic –etc.

Când lanţul s-a încheiat , fiecare râu va fi indicat pe hartă şi caracterizat fizico-

geografic şi economic.

ROZA VÂNTURILOR

Acest joc se pretează a fi practicat la clasele de gimnaziu pentru dezvoltarea

aptitudinilor de orientare în spaţiu

Se trasează pe teren un cerc cu diametru de 5m. În afara cercului, punctele cardinale

şi intercardinalese reprezintă prin cercuri cu diametrul de 1m, ( în total 8 cercuri ).

Cercul care indică nordul se notează cu litera N. Celelalte cercuri rămân nenotate.

Jucătorii se împart în grupe de căte 8 şi participă la joc pe serii. Primii opt jucători

care participă la joc intră în cercul mare stând cu faţa spre centrul cercului.

Conducătorul jocului împarte fiecăruia un biletel care indică punctele cardinale ale

rozei vânturilor.La comanda conducătorului fiecare citeşte bileţelul, şi în cea mai

mare viteză ,se aşează în cercul care reprezintă direcţia indicatăîn bileţel, pe baza

nordului fixat pe teren . Pentru fiecare aşezare corectă se acordă un punctaj. Jocul

continuă cu celelalte grupe.

N

PESCUITUL

Începe cu pescuirea unui biletel,de către trei elevi,dintr-un coşuleţ.Elevii citesc

conţinutul bileţelului ,cerinţele.Fiecare elev redă conţinutul ştiinţific impus de

exerciţiul menţionat pe bileţel.

De exemplu:

- identificaţi pe hartă marile fluvii ale Terrei,precizând unităţile de relief

străbătute şi locul de vărsare.

- Menţionaţi ţările travrsate de Dunăre şi oraşele capitală situate pe acest fluviu.

Sunt declaraţi câştigători elevii care dau mai multe răspunsuri corecte.

JOC DE ROL

1. Râul . Personajele sunt:râul ,afluenţii,un baraj,staţia de epurare,un grup de animale

acvatice.

Elevii comunică profesorului rolul pe care doresc să-l interpreteze . După câteva

minute elevii incep să interpreteze să comunice între ei.

2. Lacul şi un copac pe marginea sa. Personajele sunt : lacul, un grup de

păsări,animale acvatice,copacul,umiditatea,. Discuţiile se vor centra pe relaţia

dintre cele două unităţii.Pe faptul ca între cele doua elemente ale mediului –

copacul şi lacul , se stabilesc relaţii relativ statice ,precum şi relaţiile care se

stabilesc şi intre celelalte elemente ale mediului-pasări,animale etc.