Utilizarea noni in tratarea GingiviteiJanuary 27, 2011 Gingivita este cea mai comuna si usoara forma a bolilor orale/dentare. Gingivita este caracterizata prin inflamarea si sangerarea gingiilor. Deoarece gingivita este rareori dureroasa

in faza incipienta, trece neobservata pana cand pot aparea iritatii severe. Cauza principala a gingivitei este placa (biofilm), un film moale, lipicios, care se formeaza pe dinti, cand amidonul si zaharurile reactioneaza cu bacteriile din gura. Acumularea placii bacteriene are loc intre dinti si gingii, spatiu necuratat adecvat. Daca nu sunt eliminate in 72 de ore, placa se intareste si nu mai poate fi eliminata periaj sau folosirea atei dentare. Cea mai buna aparare impotriva gingivitei este periajul si folosirea atei dentare dupa mese, precum si curatarea profesionala la fiecare 3 luni. Daca este lasata netratata, -4 gingivitaa poate duce la o stare mai grava paradontoza. In timp toxinele bacteriene pot duce prin actiunea asupra dintelui la pierderea acestuia.

Alti factori care contribuie la gingivita:Medicamentele; anumite medicamente pot crea un mediu favorabil pentru acumularea placii bacteriene. Contraceptivele orale pot creste flora microbiana care contribuie la gingivita. Infectiile virale si fungice de asemenea pot afecta in mod negativ sanatatea gingiilor. Modificarile hormonale; timpul perioadelor de fluctuatii hormonale, cum ar fi sarcina si menopauza, femeile pot deveni mai sensibile la gingivita. Nutritia proasta un regim alimentar lipsit de cantitati adecvate de calciu, vitamina c, vitamina b, creste riscul de a dezvolta boala parodontala. Fumatul consumul de tutun poate fi unul dintre factorii de risc cei mai importanti in ap aritia bolilor parodontale. Stresul si depresia - sunt legate de un risc crescut de aparitie a bolilor parodontale, deoarece acestea pot determina o intensificare a fumatului si o igiena orala precara. Rolul noni noni este un nutrient extrem de important, fiecare celula din corp avand nevoie de componentele sale, astfel protejand impotriva a numeroase boli printre care si paradontoza. Noni este un antioxidant excelent la nivel celular prin neutralizarea radicalilor liberi. Un studiu a aratat ca persoanele care nu consuma cantitati adecvate de calciu in fiecare zi sunt supuse riscului aparitiei bolilor parodontale. Studiile au arata ca barbatii si femeile care au nivel scazut de calciu au fost de doua ori mai susceptibile de a avea boala parodo ntala. Noni contine calciul sub forma naturala. Noni este un antioxidant astringent,care aplicat local

i i it i

lt C

i it i

t l l t t t l t i C C t ti i

li t i lt iil iti i i it i t t i t i l 5 0 li t 0 it i C Ei t l i i i l 6 t i i l i t i t t t t li l t

t iil

i

t i ti it i C i i t t i ti tit ti ti i i it i

i it l l t t ti i t i

Gingivita este cea mai comun i u oar form a bolilor orale/dentare. Gingivita este caracterizat prin inflamarea i sngerarea gingiilor. Deoarece gingivita este rareori dureroas n faza incipient , trece neobservat pn cnd pot ap rea irita ii severe. Cauza principal a gingivitei este placa (biofilm), un film moale, lipicios, care se formeaza pe din i, cnd amidonul i zaharurile reactioneaz cu bacteriile din gur . Acumularea pl cii bacteriene are loc ntre din i i gingii, spa iu necur at adecvat. Dac nu sunt eliminate n 72 de ore, placa se nt re te i nu mai poate fi eliminat prin periaj sau folosirea a ei dentare. Cea mai bun ap rare mpotriva gingivitei este periajul i folosirea a ei dentare dup mese, precum i cur area profesional la fiecare 3-4 luni. Dac este l sat netratat , gingivita poate duce la o stare mai grav paradontoza. n timp toxinele bacteriene pot duce prin ac iunea asupra dintelui la pierderea acestuia. Al i factori care contribuie la gingivit :

Medicamentele; anumite medicamente pot crea un mediu favorabil pentru acumularea pl cii bacteriene. Contraceptivele orale pot cre te flora microbian care contribuie la gingivit . Infec iile virale i fungice de asemenea pot afecta n mod negativ s n tatea gingiilor. Modific rile hormonale; timpul perioadelor de fluctua ii hormonale, cum ar fi sarcina i menopauza, femeile pot deveni mai sensibile la gingivit . Nutri ia proast - un regim alimentar lipsit de cantit i adecvate de calciu, vitamina C, vitamina B, cre te riscul de a dezvolta boala parodontal . Fumatul - consumul de tutun poate fi unul dintre factorii de risc cei mai importan i n apari ia bolilor parodontale. Stresul i depresia - sunt legate de un risc crescut de apari bolilor parodontale, deoarece acestea pot determina o intensificare a fumatului i o igien orala precar . ie a

Rolul produsului Noni - Noni este un nutrient extrem de important, fiecare celul din corp avnd nevoie de componentele sale, astfel protejnd mpotriva a numeroase boli printre care i paradontoza. Noni este un antioxidant excelent la nivel celular prin neutralizarea radicalilor liberi. Un studiu a ar tat c persoanele care nu consum cantit i adecvate de calciu n fiecare zi sunt supuse riscului apari iei bolilor parodontale. Studiile au ar tat c b rba ii i femeile care au nivel sc zut de calciu au fost de dou ori mai susceptibile de a avea boala parodontal . Noni con ine calciul sub form natural . Noni este un antioxidant astringent, care aplicat local inhib dezvoltarea bacteriilor implicate n dezvoltarea cariilor dentare. De asemenea deficitul de vitamina C poate cauza apari ia gingivitei. ntr-un studiu pe un grup de subiec i, cu boal paradontal care au consumat n mod normal 25-30 mg de vitamina C pe zi, au fost completate cu o suplimentare de 70mg de vitamina C. Ei au experimentat mbun t iri nsemnate ale esutului gingival, dup doar 6 s pt mni. Noni con ine cantit i abundente de vitamina C. Consumul de noni este deci un tratament natural mpotriva gingivitei, prevenind nr ut irea i escaladarea problemelor cavit ii bucale.Asa cum a comunitatii stiintifice se cauta alternative la tratamentul cu antibiotice, cercetatorii parodontala constatat ca terapia fotodinamica (PDT) este avantajoasa pentru a suprima bacteriile anaerobe care duc la bolile parodontale, conform unui studiu recent in Jurnalul de Parodontologie. Desi acest studiu este inca in faza incipienta, cu numarul de recentele rapoarte despre tulpini bacteriene a deveni rezistente la doze frecvente de antibiotice, PDT ar putea fi o alternativa la metodele conventionale parodontale terapeutice, a declarat Michael P. Rethman, DDS, MS, si presedintele al Academiei Americane de Parodontologie. Antibioticele pot fi folosite ca terapie adjuvanta pentru boli parodontale, deci exista un interes pronuntat in dezvoltarea de alternative de concepte antimicrobiene. PDT presupune doua etape. In prima etapa, o lumina-medicament sensibile sa fie aplicata. A doua etapa implica o lumina stralucitoare sau cu laser direct pe zona tratata cu droguri. Cand lumina este combinat cu droguri, reactiile fototoxic sunt induse care distrug celulele bacteriene. PDT a fost pentru prima aprobat de Food and Drug Administration in 1999 pentru a trata leziunile pre -canceroase ale pielii la nivelul fetei sau scalpului. In acest studiu, cercetatorii au investigat tulpini bacteriene anaerobe (bacterii care pot supravietui numai si sa creasca in absenta oxigenului molecular) si facultative bacteriile anaerobe (bacterii care pot supravietui fara oxigen). Photosensitizers Am investigat au fost capabili de a suprima complet agentii patogeni anaerob-cheie care conduc la boli parodontale; cu toate acestea, facultativ bacteriile anaerobe testate au raspuns la o masura mai mica pentru a PDT, a spus dr. Bernd W. Sigusch, Friedrich Schiller Universitatea din Jena, Conservator stomatologie; Germania . Pentru a aborda in mod special buzunarele parodontale in organism, rezultatele t estelor

tubul sunt in prezent fiind verificate in mai multe animale si experimente umane. O trimitere la o periodontist in zona dumneavoastra este disponibil sunand 800 -FLOSSEM sau viziteaza site-ul Web la AAPs http://www.perio.org. Academiei Americane de Parodontologie 8000 este o asociatie membru de profesionisti dentist specialist in prevenirea, diagnosticarea si tratarea bolilor care afecteaza gingiile si sprijinirea structurilor de a dintilor, precum si in plasarea si intretinerea implante dentare. Parodontologie este una din cele noua specialitati dentare recunoscute de American Dental Association. REDACTORI NOT- : O copie a studiului Killing Periodontopathogenic Bacteriile de Terapie fotodinamica este disponibil pentru mass-media prin contactarea AAP Public Affairs sectie la 312-573-3243. Publice si / sau non -membri ai AAP se poate vizualiza un studiu on-line abstracte, precum si text complet al studiului pot fi accesate on -line pentru 20.00 dolari, la Academiei Americane de Parodontologie. A lua legatura cu: Amy Duff amyd@perio.org 312-573-3244 Academiei Americane de Parodontologie

Informatii

nerale si recomandari

Parodontita sau boala parodontala reprezi ta i lamatia tesuturil r de susti ere a di til r (parodontiului si este o leziune ireversi ila, care in timp duce la pierderea dintilor de pe arcadele dentare. Parodontita constituie faza evolutiva si/sau complicatia gingivitei. Clasificarea parodontitei a cunoscut multe modificari in ultimii ani. In momentul de fata, specialistii in domeniu recunosc ca entitati distincte: parodontita cronica generalizata vs. localizata, parodontita agresiva generalizata vs. localizata, parodontita asociata cu boli sistemice, parodontita asociata cu leziuni endodontice si parodontita ulcero-necrotica. Dintre acestea, parodontita cronica este cea mai frecvent intalnita in populatia adulta1; . Alaturi de predispozitia genetica individuala a pacientului, care are o influenta majora asupra severitatii tabloului clinic, exista germeni asociati parodontitei care genereaza procesul inflamator. Cresterea acestor agenti patogeni anaerobi sau facultativ aerobi este favorizata de anaerobioza din spatiul parodontal6. In placa subgingivala au fost identificate peste 500 specii bacteriene care constituie o nisa ecologica complexa. Sub influenta unor factori locali sau sistemici unele bacterii din biofilmul dentar subgingival devin agentii etiologici primari ai bolii parodontale. Aceste infectii polimicrobiene implica in majoritatea cazurilor patogeni parodontali Gram-negativi anaerobi care actioneaza sinergic. Cele mai frecvent implicate bacterii sunt: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas

gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus (Tannerella forsythensis), Treponema denticola, Peptostreptococcus micros, Fusobacterium nucleatum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum, Capnocytophaga spp. Esecul eliminarii acestor bacterii este asociat cu progresia bolii si un raspuns slab la tratament1;6 . Astfel, agentii patogeni parodontali produc numerosi factori de virulenta care faciliteaza colonizarea zonelor subgingivale si rezistenta la mecanismele de aparare ale gazdei conducand in final la distrugerea tesuturilor de sustinere a dintilor. Desi A. actinomycetemcomitans se asociaza cu parodontita agresiva localizata, P. gingivalis este considerat agentul etiologic major al parodontitei cronice. Studii recente au demonstrat prezenta unor asocieri specifice intre bacteriile patogene parodontale implicate in debutul si progresia bolii. Spre exemplu, a fost raportata o asociere intre Bacteroides forsythus si C. rectus in cazurile de parodontita agresiva. De asemenea, Sokranski si colaboratorii au aratat ca asocierea dintre P. gingivalis, T. denticola si B. forsythus (asa-zisul complex rosu) este implicata puternic in fazele active destructive ale parodontitei cronice4. In majoritatea cazurilor, bacteriile mentionate se transmit prin intermediul salivei la membrii unei familii. Raspandirea intrafamiliala a A. actinomycetemcomitans si P. gingivalis ar putea sa justifice aplicarea tratamentului intregii familii, in scopul prevenirii reinfectarii cu patogenii parodontali . Desi prezenta agentilor patogeni este esentiala pentru debutul parodontitei, aceste organisme nu sunt suficiente pentru a determina progresia bolii. Raspunsul imun al gazdei este implicat in modularea evolutiei catre destructie tisulara sau vindecare. Productia excesiva a unor mediatori ca interleukina-1- , factorul de necroza tumorala si prostaglandinele genereaza un proces inflamator persistent care sta la originea destructiei tisulare4. Indepartarea mecanica a biofilmului dentar si eliminarea factorilor iritanti locali constituie baza terapiilor parodontale initiale. Totusi, acest protocol terapeutic are limitele sale. Nu toti pacientii sau toate regiunile dentare raspund favorabil si uniform la terapia mecanica conventionala. Eficacitatea redusa a terapiei poate fi explicata de o serie de factori (locali sau generali) care tin de gazda, forma de boala si compozitia biofilmului. De asemenea, agentii patogeni nu sunt localizati numai in placa dentara ci si pe fata dorsala a limbii sau alte zone ale mucoasei bucale. Pentru a preveni reinfectia regiunilor tratate terapia trebuie sa afecteze toti patogenii din cavitatea buco-faringiana2. Avand in vedere natura infectioasa a parodontitei si a limitelor terapiei mecanice folosirea antibioticelor este justificata in anumite forme de boala1;2;4. Antibioticele pot fi administrate local sau sistemic. Desi prin tratamentul local se elimina riscul reactiilor adverse sistemice exista dezavantajul ca rezervoarele de patogeni nu sunt complet eliminate si se poate produce recolonizarea zonelor tratate. Antibioticele administrate sistemic penetreaza la nivelul pungii parodontale si ataca bacteriile care nu sunt afectate de tratamentul mecanic si de antibioticoterapia locala. In plus, acestea pot suprima si organismele patogene localizate la nivelul limbii si in alte zone ale cavitatii bucale, asigurand eradicarea infectiilor si prevenirea recurentelor.

Decizia de a opta pentru un tratament antibiotic local sau sistemic va fi luata de catre medicul stomatolog dupa evaluarea corecta a beneficiilor (tratarea pacientilor cu parodontita refractara la tratamentul conventional) vs. reactii adverse (riscul de dezvoltare a unor specii bacteriene rezistente sau de infectii fungice)4. Conform Academiei Americane de Parodontologie tratamentul cu antibiotice pe cale sistemica prezinta urmatoarele indicatii: - parodontite refractare, rezistente la tratamentul mecanic conventional; - parodontite acute cu evolutie accelerata (catre forme necrotice si abcese parodontale) - parodontite agresive. De asemenea, pacientii fumatori pot beneficia de antibioticoterapie sistemica in asociere cu tratamentul mecanic. Mai mult, parodontita cauzata de Actinobacillus actinomycetemcomitans necesita adesea tratament antibiotic deoarece bacteria este raspandita pe toate suprafetele membranei mucoase a cavitatii bucale si poate invada tesuturile moi4;6. O alta indicatie de tratament antibiotic sunt infectiile periimplant6. Pentru aplicarea unei antibioticoterapii tintite si evitarea prescrierii unor medicamente ineficiente anumite categorii de pacienti pot beneficia de teste pentru identificarea bacteriilor patogene2. Testele micro-IDent efectuate in laboratorul nostru au la baza tehnica polimerizarii in lant (PCR) si prezinta o specificitate inalta pentru identificarea bacteriilor parodontopatogene si stabilirea cantitatii lor relative. Testele sunt de asemenea mai sensibile decat cultura bacteriana deoarece identifica germenii dupa ADN, indiferent de viabilitatea acestora (bacteriile anaerobe rezista adesea foarte putin in cursul transportului catre laborator si culturile pot da rezultate fals negative pentru patogenii parodontali). Testul micro-IDent A face posibila determinarea celor cinci markeri importanti parodotogeni: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si Treponema denticola). In unele cazuri de parodontita spectrul de diagnostic poate fi largit prin determinarea altor 6 germeni: Peptostreptococcus micros, Fusobacterium nucleatum/periodonticum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum si Capnocytophaga spp (testul micro-IDent B).

Ca o concluzie, testele micro-IDent sunt utile pentru: - identificarea zonelor cu risc si recunoasterea precoce a recidi elor; - alegerea antibioticului adecvat si documentarea succesului terapeutic;

- evaluarea riscului de implant nereusit inaintea tratamentului. Mai mult, cunoasterea situatiei microbiologice permite o terapie precoce care impiedica aparitia sau progresia bolii6. Specimen recoltat prelevarea probei se face de catre medicul stomatolog cu ajutorul betisoarelor de hartie continute in trusa de recoltare, obligatoriu inaintea tratamentului mecanic sau cu antibiotice. Cu ajutorul unei pense sterile se introduce un betisor in punga parodontala pana la baza acesteia (adancimea pungii parodontale trebuie sa fie de cel putin 4 mm). Betisorul va ramane pe loc timp de 10 secunde, dupa care va fi retras si introdus in intr-un tub de transfer. Se pot recolta maxim 4 probe din pungi parodontale diferite. Toate betisoarele provenite de la acelasi pacient vor fi introduse intr-un singur tub de transfer. Tubul va fi plasat in trusa albastra de recoltare impreuna cu o fisa care contine datele pacientului. Transportul catre laborator nu ridica probleme, fiind vorba de determinarea ADN3;5;6. Stabilitate proba 1 saptamana la 2-8C3. Metoda reactie de polimerizare in lant (PCR) de tip multiplex cu detectie colorimetrica3. Valori de referinta3;6 Micro-IDent A Denumire patogen parodontal Actinobacillus actinomycetemcomitans Porphyromonas gingivalis Prevotella intermedia Bacteroides forsythus Treponema denticola Interpretarea rezultatelor In cazul detectiilor ADN pozitive, pentru fiecare bacterie patogena rezultatul va fi raportat astfel: slab pozitiv, pozitiv, intens pozitiv. Aceste moduri de comunicare se coreleaza cu cantitatea de germeni identificati in proba. Pentru orientarea medicului stomatolog prezentam mai jos cateva posibile scheme de tratament antibiotic in functie de patogenii identificati, recomandate de Societatea Germana de Medicina Dentara in cazurile de parodontita marginala: Detectie DN Negativ Negativ Negativ Negativ Negativ

Schema recomandata de DGZMK (Deutsche Gesellschaft fr Zahn-, Mund- und Kieferheilkunde) Nach Flemming & Karch, iunie 1998. Antibiotic Metronidazo l Mod de administrare si indicatii Sis Parodontita te generalizata cu mi detectie pozitiva c pentru Pg, Bf, Td, Pi, (Pm***), Lo Fn si la care nu cal s-au depistat Aa, Ec****, Cs****. Numai in cazul modificarilor localizate si a detectiei pozitive de bacterii patogene. Parodontita generalizata cu detectie pozitiva pentru Pg, Bf, Td, Pi, Pm, Fn si la care nu s-au depistat Aa, Ec****, Cs****. Parodontita generalizata cu detectie pozitiva pentru Aa, Ec****, Cs****. Parodontita generalizata cu detectie pozitiva pentru Pg, Bf, Td, Pi, Pm, Fn, Cr, En si la care nu s-au depistat Aa, Ec****, Cs****. Doze administrate 3 x 400 mg/zi 8 z i l e

Clindamicin a*

Sis te mi c

4 x 300 mg/zisau 2 x 600 mg/zi

7 z i l e

Amoxicilina

Sis te mi c

3 x 500 mg/zi

8 z i l e 8 z i l e

Amoxicilina +Metronidaz ol**

Sis te mi c

3 x 500 mg/zi(Am oxicilina) 3 x 400 mg/zi (Metronida zol)

Ampicilina/S ulbactam

Sis te mi c

Claritromici na

Sis te mi c

Parodontita generalizata cu detectie pozitiva pentru Pg, Bf, Td, Pi, Pm, Fn, Ec, Cs si la care nu s-a depistat Aa; doar in caz de alergii la Metronidazol/Cli ndamicina. Numai in cazurile de detectie pozitiva pentru Cr**** si/sau En****. In cazul detectiei pozitive de patogeni facultativ anaerobi (mai ales Aa); efectul este incert in cazul bacteriilor strict anaerobe (Pg, Bf, Td, Pi, Pm, Fn, En); se indica doar in cazurile de alergie la Metronidazol, Clindamicina, Amoxicilina.Nu mai in cazul modificarilor localizate si a detectiei pozitive de bacterii patogene

3 x 375 mg/zi

1 0 z i l e

2 x 250 mg/zi

7 z i l e 2 0 z i l e

Doxiciclina*

Sis te mi c Lo cal

1 x 200 mg/zi(in prima zi) 1 x 100 mg/zi

Completare a schemei (dupa Jerve-Storm et al. ZMK 3/2000).

Antibiotic Ciprofloxacin*

Metronidazol +Ciprofloxacin*

Indicatii Inlocuieste amoxicilina in cazurile de alergie la peniciline Infectii mixte cu Aa si bacterii strict anaerobe (Pi, Pg, Bf, Td, etc) la pacientii alergici la peniciline.

Doze administrate 2 x 500 mg/zi

10 zile

2 x 500 mg/zi2 x 500 mg/zi

8 zile

Aa Actinobacillus actinomycetemcomitans Pm Peptostreptococcus micros Pg Porphyromonas gingivalis Fn Fusobacterium nucleatum Bf Bacteroides forsythus Cr Campylobacter rectus Td Treponema denticola En Eubacterium nodatum Pi Prevotella intermedia Ec Eikenella corrodens Cs Capnocytophaga spp. * Doar in cazurile de alergie la antibiotice alternative ** Asocierea clasica de antibiotice Cocktail Winkelhoff (van Winkelhoff et al. 1989, J Clin Periodontol, Vol.16: 128-131) recomanda 3 x 375 mg/zi Amoxicilina si 3 x 250 mg/zi Metronidazol timp de 8 zile. DGZMK recomanda folosirea unor doze mai mari insa pot fi folosite si dozele mai mici. *** In cazul unei detectii intens pozitive pentru Pm se prefera administrarea de Clindamicina datorita rezistentei bacteriene potentiale.

**** In cazul unor detectii intens pozitive si a unor elemente clinice relevante6. Bibliografie 1. Kenneth S. Kornman, D. D.S., Ph.D. Diagnostic and Prognostic Tests for Oral Diseases: Practical Applications. In Journal of Dental Education, May 2005, vol.69, no.5, 498-/508. 2. Jrgen Slots, Michael G. Jorgensen. Efficient Antimicrobial Treatment in Periodontal Maintenance Care. In J Am Dent Assoc, 2000, vol 131, No.9, 12931304. 3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2008. Ref Type: Catalog. 4. Philippe Bidault, Fatiha Chandad, Daniel Grenier. Szstemic Antibiotic Therapy in the Treatment of Periodontitis. In Journal of the Canadian Dental Association (JCDA), July/August 2007, vol.73, No.6, 515-519. 5. www.hain-diagnostics.com. Products microIDent. 6. www.zahnarzt/diagnostic.de. Nachweiss von parodontitis-assoziierten Keimen.