Anul 5 | Nr. 2 | Martie 2013 | Publicație gratuită | ISSN 2066-5970

pag. 6 pag. 8 pag. 10

Refacerea plantaţiei Didactico - experimentale din cadrul USAMV Cluj-Napoca

Apicultura – între mod de viaţă şi afacere

Alt fel de pacienți la Clinicile Veterinare Universitare

PrimăvaraînUSAMVCluj-Napocaa început cu ceremonia de decernarea Diplomelor de Doctor, doctoranzilorcărora li s-a acordat titlul de DOCTORprinOrdinulMECTSnr.6508/19.12.2012. GazdaceremonieiafostDl.Prof.Dr.VasileCozma–directorulŞcoliiDoc-torale.Ceremonias-adesfăşurat înAm-fiteatrulBleumarinaflatînclădireaInsti-tutului de Ştiinţele Vieţii şi s-a bucuratdeoaudienţănumeroasă.Auparticipatmembrii Consiliului de Administraţie şiai Senatului, conducătorii de doctoratdinuniversitateşiceimaitineridoctori. Diplomele au fost înmânate decătre Dl. Rector Prof. dr. Doru Pamfil şidecătreDl.Prof.dr.VasileCozma,direc-torulŞcoliiDoctorale. Mesajele de felicitare au fost

adresatedecătreDomniiProf.dr.DoruPamfil – Rectorul Universităţii şi Prof.dr. Liviu Al. Mărghitaş – PresedinteleSenatului. Din partea foştilor docto-ranzi – actualilor doctori cuvântul demulţumire adresat Universităţii pentruanii minunaţi şi plini de realizări profe-sionale a fost prezentat de DomnişoaraDrd.MirabelaDumitrache.

1 Martie 2013Decernarea Diplomelor de Doctor

în cadrul USAMV Cluj-NapocaSesiunea de Comunicări Știin țifice Studențești USAMV Cluj-Napoca -EdițiaaXI-a-termenlimitădeînscri-ere25.03.2013-detaliipehttp://sites.usamvcluj.ro/comstudenti/

Agro Practice -termenlimitădeîn-scriere29.03.2013-detaliipehttp://agropractice.usamvcluj.ro/studenti/inscriere/

Guvernul Romanieioferăcetăţenilorromânibursedestudiuînstrăinătate,demaimultetipuri,infunctiedetara:- Burse masterale pentru absolventiiciclului1(licenta)- Burse doctorale pentru absolventiiciclului2(master)- Burse de perfectionare pentru stu-denti,cadredidacticesaucercetatori-BursedeparticiparelascolidevaraDetalii privind dosarul de concurs,tarilepartenere si termenele limitasunt disponibile la adresa: http://www.roburse.ro/lansare-concur-suri.php

Studenţi există o ofertă de place-ment (practică) de la oficiul Fried-rich Ebert Stiftung din Brussels. Maimulte informaţii găsiţi la adresahttp://www.fes-europe.eu/index.php?lang=en

News

Paginile Universităţii

2

Comisia Sericicolă Internaţională (CSI) este o entitate interguvernamentală care reprezintă interesele pe probleme de sericicultură a peste treisprezece ţări din întreaga lume. După ce în urma cu aproape un an, la Cluj, sub patronajul USAMV, comisia se întrunea pentru alegerea noului Secretar General iată că a venit rândul Indiei, să găzduiască conferinţa anuală a CSI. Problemele a flate pe ordinea de zi, au fost complexe, abordând buna funcţionare a CSI, aparte­nenta şi statutul de depozitar la ONU a comisiei, modificarea statutului, orga­nizarea de burse de studiu pentru tineri cercetători, ofertă de voluntari pentru ţările care doresc să implementeze serici­cultura, integrarea sub tutela CSI a unor centre de referinţă în domeniul cercetării sericicole şi altele.Delegaţia României a avut în compo nenţa sa cinci membri (provenind din MAE, MADR şi USAMV). Implicarea diplomatică în rândul membrilor delegaţiei României (prezenţa Dnei Ambasador a României, Excelenţa sa, Dna Valerica Epure) a impri­mat o ţinută de înaltă clasă dezbaterilor.

Importanţa deciziilor luate la această întâlnire a făcut ca propunerile României să fie decisive pentru întâlnirea viitoare. USAMV CLUJ NAPOCA, prin delegaţii săi, Prof. Liviu Mărghitaş (Șeful delegaţiei) şi Conf. Daniel Dezmirean, a prezentat ca ofertă pentru dezbaterea din cadrul lucrărilor CSI – Centrul de Referinţă pen­tru Cercetări Avansate în Sericicultură (CRCAS). Aceast centru, situat în In­stitutul de Știinţele Vieţii din USAMV, urmează să funcţioneze sub egida CSI şi

să ofere servicii articulate pe identificarea raselor şi hibrizilor de viermi de mătase, servicii de diagnostic in bolile viermilor de mătase şi pe extensie sericicolă. În cadrul festivităţilor prilejuite de confe­rinţă, a avut loc inaugurarea virtuală a sediului CSI în prezenţa ministrului se­cretar de stat Dna Zohra Chatterji, din Ministerul Textilelor. India este în prezent cel mai mari producător de mătase după China, cu o producţie de peste 132000 t gogoşi de mătase.În prezent Comisia Sericicolă Interna ţională are sediul în Bangalore, India şi se bucură de un sediu pus la dispoziţie de guvernul Indian. România ia în considerare noile politici ale CSI şi încearcă să implemen teze noile direcţii de dezvoltare ale acestui sec­tor bazându­se pe tradiţia şi potenţialul sericicol fiind un punct de referinţă pentru zona geografică şi pentru CSI.

a consemnatConf. Dr. Daniel Dezmirean

23 februarie 2013 - USAMV reprezintă interesele sericiculturii româneşti la întâlnirea Comisiei Sericicole Internationale din New Delhi, India

Noul sediu al CSI din Bangalore, India

Paginile Universităţii

3

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj­Napoca împreună cu organizaţia studenţească globală non­profit AIESEC Cluj­Napoca au pus, la începutul lunii ianuarie 2013, bazele unui parteneriat prin care USAMV Cluj­Napoca să beneficieze de prezenţa în campus, timp de 6 săptămâni, a unor studenţi internaţionali voluntari începând cu data de 21 ianuarie 2013. Această iniţiativă a vizat derularea proi­ectului “ReBranders”, iniţiat în anul 2012 de către AIESEC Timişoara şi la Cluj­Na­poca, scopul fiind acela de a facilita ac­cesul unor universităţi din Romania la tinere talente internaţionale, prin inter­mediul unor stagii de practică.Proiectul “ReBranders” a fost astfel gân­dit încât să implice studenţi din ţări şi domenii diverse, dar care, datorită stu­diilor şi experienţelor avute, să reuşească conceperea şi realizarea materialelor pro­moţionale propuse într­o perioadă lucru determinată (6 săptămâni). Voluntarii prezenţi în campusul USAMVCN până în data de 5 martie 2013 au provenit din Egipt, Grecia, Taiwan, Polonia, Tur­cia şi Maroc, iar pregătirea lor a reflectat cunostinţe din domenii diverse precum publicitate, PR, management, marketing, arte plastice etc. Activităţile voluntarilor internaţionali s­au concentrat pe crearea şi implementarea unei noi strategii de promovare a universităţii, cei şase fiind de aproximativ aceeaşi vârstă cu grupul

căruia i se adresează materialele de promo­vare şi având în principiu aceleaşi nevoi.În scopul facilitării integrării/adaptării şi al unei mai bune organizări a muncii celor 6 studenţi, implicarea USAMVCN în proiect s­a reuşit prin mobilizarea a 5 voluntari coordonaţi de către referent Dr. Simona Oros din cadrul Biroului pentru Pro­grame Comunitare şi de către responsabi­lul oficial al a acestui proiect din partea USAMVCN, Prorector pentru Relaţii Internaţionale Dr. Andrei Mihalca. Volun­tarii USAMVCN şi voluntarii AIESEC Cluj­Napoca i­au implicat pe cei şase studenţi în acţiuni de cunoaştere a Clujului, a di­namicii şi a atmosferei autentice şi inedite regăsite din plin în acest oraş universitar.În cele şase săptămâni de prezenţă în campus, voluntarii internaţionali au reuşit să deruleze zilnic activităţi de cer­cetare şi studiere a spaţiului. Au intrat astfel în contact şi au adunat informaţii, opinii şi sugestii de la studenţii şi profeso­rii din USAMVCN în cadrul unor întâlniri organizate, au vizitat clădirile principale şi facilităţile din campus, s­au familiarizat cu mediul universitar şi cel al oraşului Cluj­Napoca. Aceştia au reuşit de aseme­nea să primeasca informaţii de la grupuri de elevi de la diverse licee locale, acest grup fiind unul din principalele ţintite în strategia de promovare.Toate aceste informaţii au fost transpuse în slogane, descrieri, concepte grafice şi mai apoi au luat forma unor afişe

generale de prezentare a universităţii şi afişe de promovare a admiterii pentru fiecare dintre cele cinci facultăţi, a unui poster de popularizare a programului ERASMUS şi a unuia de prezentare a ex­tensiei USAMVCN din Viterbo, Italia. A fost realizată şi o prima versiune a unui tur virtual al universităţii.Punctul culminant al proiectului l­a reprezentat evenimentul de prezentare a materialelor obţinute în urma celor şase săptămâni de experienţă în Cluj­Napoca, respectiv campusul USAMVCN, eveni­ment care a avut loc în data de data de 26 februarie de la ora 18.00 în sala de evenimente a “Clubului Agronomia”. Prima parte a evenimentului a inclus proiecţii ale materialelor promoţionale realizate, expunerile celor şase studenţi, discursurile coordonatorilor de proiect din partea USAMVCN şi AIESEC. A doua parte a serii i­a reunit pe cei şase volun­tari internaţionali cu studenţii Erasmus şi internaţionali din universitate, sub forma unui eveniment intitulat “International Dinner”, prilej de a susţine şi a spori climatul de multiculturalitate, climat regăsit din plin timp de şase săptămâni în campusul USAMV Cluj­Napoca.

Prorector pentru Relaţii Internaţionale, Şef lucrări Dr. Andrei D. Mihalca, coordonator proiectOana Oniţ, voluntar

Proiectul “ReBranders“ la USAMVCN: Şase voluntari internaţionali au lucrat în campus la promovarea universităţii

Paginile Facultăţii de Agricultură

4

Fiind absolventă de biologie (în cadrul Universităţii Babes-Bolyai) am parcurs doar tangenţial as-pectele legate de dăunători şi dife-ritele metode de control, prin ur-mare, cei trei ani de doctorantură aveau să fie plini de mister, provocări şi de multe lecţii de şcoală şi de viaţă.

Am început de la integrarea în noul co­lectiv şi până la familiarizarea cu noul do­meniu de activitate. Deşi în ge neral sunt deschisă spre nou, recunosc că la început domeniul agronomic mi s­a părut o nebuloasă totală. Norul de ceaţă s­a mai ridicat odată cu participarea la cursurile de Şcoală Doctorală unde am învăţat de­spre diferitele metode şi deopotrivă de­spre importantele surse de informare. Însă, treptat, lucrurile au început să ca­pete contur, chiar unul bine definit, în urma asistării la cursurile şi laboratoarele de entomologie. În ceea ce priveşte tripsul californian, Frankliniella occidentalis (specia studiată în cadrul tezei de doctorat), am găsit o documentaţie vastă, cu toate acestea aveam încă multe neclarităţi şi întrebări fără răspuns. Am realizat că îmi este mai mult decât necesar să lucrez alături de cine­va care a studiat în detaliu acest dăunător, chiar şi din străinătate. Având sprijinul îndrumătorului, domnul Prof. dr. Ion Ol­tean, am început să caut adrese de contact de la universităţi din Europa.

Spre BariDrumul către Bari nu a fost unul uşor.

Iar când afirm acest lucru, mă refer la zilele în care aşteptam cu nerăbdare un răspuns la cel puţin una dintre scrisorile de intenţie trimise electronic către dife­ritele facultăţi din domeniul agriculturii. Emoţiile aşteptării au meritat, astfel, într­o zi, primesc un e­mail de la un domn, Rocco Addante, profesor cercetător la Facultatea de Agricultură din Bari (Ita­lia), departamentul de Entomologie. De la dumnealui am aflat că mesajul meu i­a fost redirecţionat de către domnul decan, căruia i­am trimis iniţial mesajul. Iar acesta a fost începutul colaborării cu ’’Professore’’ (după cum obişnuiam să mă adresez). Din conversaţiile prin e­mail ştiam deja ca voi fi întâmpinată de domnul Ad­dante la aeroport, ceea ce într­adevăr mi­a fost de un real folos. La universi­tate, atenţia mi­a fost atrasă de mărimea campusului şi mai ales de amenajarea peisagistică deosebită. Campusul era fo­arte bine organizat, pe toate aleile prin­cipale se găseau indicatoare care arătau direcţia spre o anume facultate sau insti­tut de cercetare. Cunoaşterea colegilor de la Departamentul de Entomologie s­a intersectat cu întâlnirea lor după vacanţa de vară. Am remarcat ceva fru­mos: entuziasmul şi bucuria întrevederii lor. Toate acestea mi­au făcut primirea mai călduroasă şi integrarea mai uşoară. Păşind pe holurile departamentului, ceea ce m­a impresionat foarte mult a fost faptul că toate birourile erau des­chise. Biroul doctoranzilor s­a dovedit a fi unul multinaţional: doi ita lieni, un turc, un ceh, o româncă. Nu eram singura

doctorandă venită în stagiu de pregătire, ceea ce a sugerat standardele înalte de cercetare ale facultăţii. Încă din prima săptămână am început să învăţ lucruri noi ceea ce m­a facut să mă simt de­a dreptul norocoasă. Următoarea perioadă a devenit tot mai aglomerată datorită numărului de experienţe la care lucram în paralel, dar în acelaşi timp această perioadă a deve­nit şi cea mai interesantă, datorită studi­ului de combatere biologică a tripsului californian, utilizând un anumit gen de păianjeni. Acest studiu a fost realizat în colaborare cu doctoranda domnului Ad­dante fiind unul dintre primele cercetări privind folosirea acestor păianjeni ca şi prădători naturali. Condiţiile de lucru au fost ire proşabile. Departamentul de entomologie este ex­tins pe două etaje, fiecare etaj fiind dotat cu propriul laborator de chimie, camere de creştere în condiţii artificiale ale in­sectelor, stereomicroscoa pe, microscop electronic. La biblioteca departamentului aveam acces la o serie de colecţii de jur­nale, reviste, cărţi internaţionale, specifice entomologiei, în care am găsit articole pe care mi le doream de mult să le citesc dar pentru care trebuia să plătesc.

Amintirile meleChiar dacă petreceam foarte mult timp în laborator m­am organizat astfel încât să mă bucur de plimbări pe malul Adria­ticii sau de ieşiri împreună cu colegii la ’’Tavola calda’’ unde am gustat pentru prima dată orecchiette, paste de casă specifice în această zonă a Italiei.Prima vizită în afara oraşului Bari a fost în Altamura, renumit pentru pâinea foarte bună care este vândută în multe oraşe din Italia dar şi pentru Catedrala Altamura.

Etapa doctorală

Paginile Facultăţii de Agricultură

5

Să fii Îndrumător de An! Ce înseamnă? O mare responsabilitate fizică şi morală! De ce fizică? Pentru că implică mult timp alocat întâlnirilor cu studenţii. De ce morală? Deoarece constituie o da­torie etică faţă de aceşti tineri în formare, însetaţi de cunoaştere, o datorie faţă de societate în ceea ce priveşte specialiştii de care are nevoie şi pe care noi îi pregătim atât profesional, cât şi moral.Ce implică să fii Îndrumător de an? Multă seriozitate şi devota­ment faţă de cei pentru care eşti răspunzător şi atenţie la ne­voile lor, la dorinţele lor, dar în acelaşi la timp şi la greşelile lor, conştientizarea, asumarea şi remedierea acestora.Ce presupune să fii Îndrumător de An? Respect reciproc câştigat şi nu impus, prietenie şi multă încredere.Ce aşteptări ai ca şi Îndrumător de An? Reversul monedei să fie acelaşi cu cel oferit, aceeaşi seriozitate în ceea ce priveşte munca depusă şi un comportament care să facă cinste unui mediu univer­sitar. Studenţii trebuie să înţeleagă că au drepturi, dar şi obligaţii, atât faţă de profesori, colegi, cât mai ales faţă de ei înşişi şi familiile care le acordă încredere şi sprijin. Atât timp cât există bunăvoinţă şi respect deopotrivă, există echilibru şi bună înţelegere.În ceea ce mă priveşte, sunt un cadru didactic la început de carieră, atât profesional, fiind de puţin timp în această breaslă, cât mai ales ca şi îndrumător de an. În acest sens, mă pot numi boboc la rân­dul meu ca şi studenţii pe care cu bucurie îi îndrum, fiind prima mea promoţie şi sper că nu ultima. Împreună învăţăm ce presu­pune relaţia îndrumător de an – student, împreună încercăm să trecem peste greutăţi şi tot împreună împărţim bucurii, avem

emoţii, realizări şi deopotrivă satisfacţii. Concret, să fii îndrumător de an presupune să te implici în tot ceea ce îi include pe studenţi, să urmăreşti activităţile desfăşurate de către aceştia, să le explici ce nu înţeleg, să îi înveţi ce înseamnă şi cum funcţionează mediul universitar, să îi determini să se descurce singuri, să conştientizeze că etapa pe care o parcurg, aceea de pregătire profesională nu este deloc uşoară, dar decisivă în formarea lor ca oameni. Sigur că a fi îndrumător de an implică şi o serie de acţiuni „poliţieneşti”, de genul monitorizarea prezenţelor la cursuri şi lucrări practice, re­cuperarea absenţelor, urmărirea conduitei, dar toate acestea cu scopul de a obţine în final rezultate bune în urma examinărilor.Conform spuselor lui Henry Hallet Dale „este mult mai greu să­i înveţi pe studenţi cum să înveţe decât să le predai”, dar esenţial este să înţeleagă că „nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă” (Seneca). Dacă ne ghidăm după aceste vorbe înţelepte, împreună vom izbuti să depăşim greutăţile şi să descoperim bucuriile ofe­rite de învăţătură.

Asistent dr. Adriana Morea

Fişa unui Îndrumător de An

Studenţii anului I Agricultură împreună cu îndrumătoarea lor de an

Următorul oraş vizitat a fost Alberobello protejat de UNESCO pentru casele de piatră unice cu acoperiş conic, cunoscute şi sub denumirea ’’Trulli’’. Foarte fascinantă dar şi cons truc tivă a fost excursia în nordul Italiei. Împreună cu alţi doi colegi am străbătut Italia din Bari şi până în Modena, pe autostrada paralelă cu marea. În Modena am par­ticipat la Entomodena, un eveniment internaţional, prin care timp de două zile, de două ori pe an, entomologi sau pur şi simplu persoane pasionate, fac schimb sau vând insecte vii sau conservate. De asemenea, la acest eveniment se com­ercializau ustensile de colectare a insec­telor, ustensile de laborator pentru lucrul cu insecte, diferite cărţi de specialitate, determinatoare, în special despre fluturi şi păianjeni. Evenimentul a fost organizat într­o sală de sport iar ima ginea de an­samblu a unei săli arhipline de colecţii de fluturi mici şi mari, dar mai ales acel mo­zaic de culori a fost mai mult decât spec­

taculos. Ne­am întors obosiţi fizic dar în acelaşi timp relaxaţi. Pe drumul spre Molfetta, ora şul în care îmi desfăşuram una dintre experienţe, am avut ocazia sa văd diferite tipuri de cules a măslinelor. De asemenea, în ap­ropiere de Bari, am vizitat o fabrică care producea ulei de masline. De cele mai fru­moase peisaje m­am bucurat în Roma. La ieşirea din metrou primul lucru care mi­a apărut în faţa ochilor a fost Colossseum. De asemenea, am vizitat şi alte embleme ale Romei precum Piazza di Spagna şi Fontana di Trevi. Deosebit de palpitantă a fost vizita la catedrala San Piedro din Vatican, unde am avut ocazia să văd una dintre celebrele opere ale lui Michelan­gelo, Pieta. Evident, toate ieşirile au avut loc la sfârşit de săptămână. Şi totuşi de neuitat au fost acele clipe în care, în fiecare zi, la ora prânzului, tot co­lectivul (şeful de departament, profeso­rii, doctoranzii, bibliotecara, tehnicianul) se aduna în bibliotecă, în jurul unei mese

mari şi îşi aşeza în centrul ei mâncarea, astfel încât fiecare să poată servi. Nu era doar ora mesei, era momentul în care ne relaxam, râdeam, glumeam, făceam schimb de idei. A fost o buna ocazie să ne cunoaştem mai bine şi să cunosc mai multe produse din bucătăria italiană. La rândul meu, eram bucuroasă să­i servesc cu faimoasa noastră zacuscă pe care o primisem pachet din România şi care le­a plăcut tuturor aşa de mult încât am tra­dus reţeta în engleză. Oamenii pe care i­am întâlnit sunt de­osebit de generoşi şi amabili. Am păstrat legătura cu majoritatea, în special cu domnul Addante de a cărui prezenţă m­am bucurat şi la susţinerea publică a tezei, în calitate de îndrumător secundar. Cele trei luni petrecute în Italia, au fost mai mult decât o experienţă edu caţională, a fost o experienţă de viaţă, o perioadă pe care mi­o voi aminti totdeauna cu plăcere!

Dr. Anca Dafina Covaci

Paginile Facultăţii de Horticultură

6

În perioada anilor 1984-1985, în cadrul USAMV Cluj-Napoca, sub îndrumarea D-lui Prof. Oprea Ştefan a fost înfiinţată plantaţia Didactico-experimentală pomi-viticolă, având o suprafaţă de 8,4 ha din care 2,4 ha viţă de vie şi 6 ha pomi fructiferi. Plantaţia a reprezentat de-a lungul timpului un atelier didac-tic foarte important pentru studenţii Facultăţii de Horticultură precum şi pentru studenţii celorlalte specializări din universitatea noastră. Aici studenţii au efectuat practică de specialitate pe o colecţie importantă de soiuri, pe o gamă variata de forme de coroană la pomii fructiferi respectiv forme de con-ducere la viţa de vie. Din păcate însă, plantaţiile au îmbătrânit, depăşind dura-ta de funcţionare normată şi perioada de rodire economică. Mai mult decât atât, între timp, pomicultura si viticultura au evoluat, motiv pentru care s-a decis ca plantaţiile vechi să fie defrişate şi să se refacă cu un nou fond de germoplasmă. Noile plantaţii vor fi moderne, competi-tive, comparabile cu cele din ţarile dez-voltate, cu pomicultură şi viticultură avansată, vor fi echipate cu sistem de susţinere cu plasă antigrindină, sistem de fertirigaţie, echipamente pentru comba-terea brumelor târzii de primăvară şi tim-purii de toamnă, iar setul de maşini şi uti-laje destinat întreţinerii plantaţiilor va fi

unul modern. Se vor înfiinţa noi colecţii de soiuri româneşti şi străine care sunt în atenţia cercetării şi producţiei pomi-viti-cole din întraga lume. Astfel absolvenţii noştri vor avea posibilitatea de a se pregăti la nivelul cerinţelor celorlate ţări din Uniunea Europeană şi nu numai. Deşi lucrările au început relativ mai târziu decât ne-am fi aşteptat avem speranţe reale că totul va fi finalizat la timp. Primul pas, atât pentru viţa de vie cât şi pentru pomi, a fost acela de a se concepe un Proiect tehnic de execuţie specific pen-tru fiecare cultură, proiect executat de colectivele de cadre didactice de la disci-plinele de specialitate. Proiectele tehnice de execuţie includ: organizarea interioară şi împărţirea terenului în unităţi de exploatare; am-plasarea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere; calculul, dimensionarea şi amplasarea sistemului de irigare; asigura-rea apei pentru stropiri sau irigat; ampla-sarea construcţiilor tehnice şi social-eco-nomice; precizarea şi amplasarea pe teren a lucrărilor de prevenire şi comba tere a eroziunii solului; precizarea direcţiei de producţie, alegerea şi amplasarea combinaţiilor altoi-portaltoi pe teren; alegerea sistemului de cultură şi formelor de conducere; precizarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru înfiinţarea

plantaţiilor şi tehnica plantării; proiec-tarea şi dimensionarea sistemului de susţinere cu plasă antigrindină; preciza-rea lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor tinere până la intrarea pe rod; întocmirea devizelor pe cheltuieli;În acest context studenţii Facultăţii de Horticultură şi nu numai, vor avea posi-bilitatea ca în această primăvară să asiste şi după caz să şi participe, la unele etape din desfăşurarea acestui proiect amplu. Astfel începând cu luna Ianuarie a aces-tui an s-a trecut la desfiinţarea plantaţiei vechi prin scoaterea mijloacelor de susţinere, defrişarea butucilor de viţă de vie şi a pomilor şi curăţarea terenului de resturi vegetale. La defrişarea vechilor plantaţii afectate de boli virotice sau can-cer bacterian, pentru ca acestea să nu se transmită noii plantaţii, butucii şi pomii au fost scoşi cu maximum de rădăcini, ur-mând ca apoi să se realizeze o dezinfecţie a solului cu substanţe specifice.A urmat fertilizarea, prin achiziţionarea şi distribuirea îngrăşămintelor organice pen-tru îmbunătăţirea stării de aprovizionare a solului în materie organică. După fertiliza-rea chimică va urma scarificarea terenului, prelucrarea solului cu discul greu, urmată de grăpare şi nivelare. Ultima etapă înainte de plantare o reprezinta pichetarea tere-nului, adică marcarea în teren a locului pe care îl va ocupa fiecare pom sau viţă de vie

Refacerea plantaţiei Didactico-experimentale din cadrul USAMV Cluj-Napoca

Paginile Facultăţii de Horticultură

7

Am avut, încă o dată, ocazia să fiu plăcut impresionat de calitatea studenţilor universităţii noastre şi să accept cu o modestie nedisimulată cuvintele de apre-ciere pe care profesori de la universităţi europene de prestigiu le-au avut la ad-ressa nivelului lor de pregătătire, dar şi a abilităţilor de comunicare şi integrare. Conştient de cerinţele specifice ale pro-gramului de masterat internaţional Agri-business, Departamentul de Știinţe Eco-nomice derulează continuu de aproape un deceniu diverse Programe Intensive ERASUMS, în cadrul cărora şi-au validat calitatea studiilor noastre la nivel eu-ropean aproximativ 100 de studenţi ai universităţii. În acest an Universiteit Gent a fost gazdă pentru 40 de studenţi şi 15 cadre didactice universitare din cadrul a 10 universităţi din tot atâtea ţări euro-pene (Belgia, Danemarca, Grecia, Franţa, Irlanda, Italia, România, Polonia, Olanda şi Slovenia), care timp de 2 săptămâni au dezbătut legătura dintre calitatea produselor tradiţionale şi modul lor de preparare. Caracterul multidisciplinar al temei a oferit ocazia participanţilor să analizeze legătura dintre standardele de

igienă ale producătorilor şi intenţia de cumpărare a consumatorului. Programul fiind destinat studen ţilor, opinia lor referitoare la acest program este, în cele din urmă, cea mai importantă. Perioada a fost considerată „o experienţă pe cât de interesantă cultural pe atât de folositoare profesional. Într-adevăr, îţi des chide şi mai mult orizonturile, te ajută să te evaluezi, să realizezi la ce nivel te situezi în domeniul pe care îl studiezi şi la ce mai ai de muncit în plus (Mariana)”. Deşi „gândurile cu care am plecat de aici nu au coincis cu ceea ce s-a întâmplat acolo, surprinzându-mă în cel mai plăcut mod”, pentru că “acest program nu este o vacanţă, e cu adevărat intens, complex şi cât se poate de serios” (Steliana), acesta „nu înseamnă doar studiu intensiv, a în-semnat noi prietenii şi experienţe noi” (Nicoleta), în acelaşi timp „mi-a îmbogăţit bagajul de cunoştiinţe, dar şi lista de prie-teni pe Facebook, pentru că departe de a fi un simplu program de studii este şi unul de schimburi interculturale şi de legare de noi prietenii” (Sabina). „Per total IP-ul a fost o experienţă placută, este benefic în

orice moment să fi parte a unui proiect internaţional” (Raul).Anul viitor programul se va derula în Pa-dova, oferind-mi ocazia să le mulţumesc altor studenţi pentru implicarea lor. Le recomand, „cu toată încrederea, să lase toate ezitările deoparte” (Marina) „celor care doresc să simtă cum este să fi într-un grup format din persoane cu diferite mentalităţi, cu alte sisteme educaţionale si ce provin din culturi diferite” (Raul). Pentru că „este o provocare la care fie-care student trebuie să răspundă”, de-oarece „fiecare experienţă în studenţie trebuie încercată, iar aceasta este una din cele mai tari!” (Nicoleta), dacă doriţi ca anul viitor să simţiţi că „aş repeta oricând experienţa şi de câte ori se va ivi ocazia, voi profita!” (Steliana), “recomandarea mea pentru actualii studenţi şi viitorii masteranzi este să se înscrie la Agribusi-ness şi să “GO FOR IT!!!” (Sabina).

Conf. dr. Felix ArionAn I MSc Agribusiness - Mariana Negura, Nicoleta Carp, Sabina Molocea, Steliana Kun, Raul Coroban

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A UNUI MASTER INTERNAȚIONAL

în viitoarea plantaţie. Urmează apoi plan-tarea, operaţiunea cea mai delicată deoa-rece, obţinerea unor plantaţii închegate, capabile să intre repede pe rod şi să asi-gure recolte constante şi de calitate depin-de în mare măsură de condiţiile de mediu, de soi, de calitatea materialului săditor, de metoda şi timpul plantării şi nu în ultimul

rând de nivelul agrotehnic aplicat. După finalizarea lucrărilor de pregătire a terenului şi plantare a pomilor şi viţei de vie se va instaşa sistemul de susţinere, pla-sa antigrindină şi sistemul de fertirigaţie care va oferi posibilitatea administrării îngrăşamintelor în apa de udare la timp şi in cantităţi optime. La toate lucră rile

vor asista şi vor participa efectiv stu-denţii noştri, care iată, beneficiază de o experienţă unică şi anume aceea de a fi prezenţi în toate etapele cheie ale implementării acestor investiţii.

Prof.dr. Mitre ViorelŞef lucrări dr. Bunea Claudiu-Ioan

8

Paginile Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii

Aflat la a 3-a editie, Târgul apicol s-a desfăşurat în perioada 2-3 Martie la Expo Transilvania, în Cluj-Napoca. Deşi relativ tânăr, târgul a avut o amploare deosebită, lucru la care chiar şi organiza-torii – destul de optimişti, de altfel – nu s-au aşteptat. Aşadar, au fost prezenţi peste 80 de expozanţi, iar numărul vizita-torilor a trecut de câteva mii.Organizarea tărgului a căzut în sar-cina Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, îm-preună cu Viitor Sănătos Group.Desfăşurarea târgului s-a axat pe trei secţiuni, şi anume: expoziţie cu vânzare de produse apicole, expoziţie cu vânzare de materiale şi utilaje apicole, iar nu în ul-timul rând, sesiunea de comunicări. În ceea ce priveşte secţiunea de produse

apicole, vizitatorii au avut de unde alege, deoarece gama largă de produse apicole a satisfăcut şi cele mai exigente gusturi. Specialităţile de miere, cum ar fi cele de zmeură, de păpădie, de iarbă neagră, au fost la mare căutare. Un mare merit l-au avut chiar producătorii, extrem de bine pregătiţi şi foarte deschişi faţă de clienţi. De asemenea, polenul, lăptişorul de matca sau propolisul şi-au găsit locul în sacoşele cumpărătorilor. Am remarcat cu deosebită satisfacţie prezenţa unor producători atestaţi bio, semn că, încet încet, ne îndreptăm spre un mod de viaţă sănătos. Materialele şi utilajele apicole au fost ex-trem de bine reprezentate de producători atât autohtoni, cât şi din strainătate, prin-tre expozanţi găsindu-şi loc firme din Un-

garia, Bulgaria, Slovacia. Aglomeraţia din jurul acestora a fost un bun indicator al faptului că producătorii sunt capabili să se alinieze cerinţelor pieţei, care este în creştere exponenţială. Este important de remarcat faptul că în ultima perioadă, calitatea lucrărilor este din ce în ce mai bună, aşadar se pare că apicultorul român incepe să se axeze şi pe producţia de cali-tate, interesându-l nu doar cantitatea. Sesiunea de comunicări a fost un bun prilej pentru apicultori de a se informa mai bine în ceea ce privesc fondurile eu-ropene, modul de accesare, sumele acor-date, cheltuieli eligibile şi termene de depunere a dosarelor. De asemenea, s-au dezbătut probleme legate de sănătaea familiilor de albine, insistându-se asupra

Apicultura – între mod de viaţă şi afacere

Paginile Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii

9

Pregătit să se apropie, să pătrundă şi să-şi indentifice personalitatea profesională în confruntarea pragmatică cu specificul sistemelor de creştere proprii fiecărei specii de animale cu interes de fermă, indiferent pe ce meridian al Pământului ar fi, viitorul inginer zootehnist va trebui să înţeleagă că profesia sa poartă la un loc grăuntele dragostei faţă de animale şi

întreaga resposabilitate legată de capaci-tatea manifestării productive, reprodu c -tive, iar în final economice a acestora.

El, inginerul zootehnist este cel dintâi chemat să-şi folosească instrumentele ştiinţei sale în permanenta luptă pe care genotipurile animale o poartă cu suita, de multe ori imprevizibilă a fac-torilor de mediu meniţi să întregească sau să menţină evoluţia în formele ei subtile şi complexe.Cum obiectul muncii sale îl reprezintă cele trei categorii de specii de animale cu interes de fermă1, încă de pe băncile facultăţii, viitorul specialist în ZOO-TEHNIE trebuie să ia contact direct şi sistematic cu fiecare specie în parte, toate fiind la fel de importante pentru profesia sa.Mirat, spre exemplu, de actul tainic al parturiţiei şi de progenitura plăpândă a unei scroafe (figura 1), copleşit apoi de jocul copilăresc al purceilor din preajma ei, iar mai târziu de modul în care aceştia se dezvoltă într-o anumită direcţie (prăsilă sau producţie), nu sunt altceva decât imagini pe care viitorul specialist în ZOOTEHNIE le va mistui fără uitare!Treptat, prin aprecieri analitice şi sin-tetice, aplicând tehnicile moderne de somatoscopie, somatometrie sau so-matografie în concordanţă cu hrănirea, întreţinerea şi îngrijirea corespunzătoare a materialului biologic, viitorul spe-

cialist în arta creşterii animalelor cu interes de fermă va dobândi deprin-derea şi adevărata înţelegere capabilă să ofere siguranţă expresiei translucide a promovării ştiinţifice a fiecărui individ acolo unde-i este locul, adesea chiar de la naşterea sa (figura 2).Mai mult, din acest motiv, rolul bioba-zelor în formarea viitorilor specialişti va trebui promovat chiar din primii ani de studenţie, ca o provocare menită să ofe-re treptat viziune pragmatică profesiei.Apreciem aşadar că studiul speci-ilor de animale cu interes de fermă în cadrul acestor „celule” de reală formare practică în ZOOTEHNIE şi nu numai este imperios neceasar, motiv pen-tru care salutăm iniţiativa conducerii U.S.A.M.V. Cluj-Napoca pentru demer-surile făcute în realizarea unei aseme-nea biobaze, aproape de student şi pentru student, la „Şapca Verde”.

Prof. dr. ing. Ilie CORNOIU

ROLUL BIOBAZEI ÎN FORMAREA VIITORULUISPECIALIST ÎN ZOOTEHNIE

Scroafă cu purcei la alăptat în microbiobaza disciplinei de Creşterea suinelor

1. Pentru ca un animal să fie considerat domestic el trebuie să întrunescă trei condiţii: să prezinte servitute faţă de om; producţiile lui să fie utile omului; să-şi transmită cu fidelitate în descendenţă primele două însuşiri (servitutea faţă de om şi valoarea producţiilor). Aşadar, cele trei categorii de specii de animale cu interes de fermă care pot face obi-ectul profesiei de inginer zootehnist sunt: domestice sau cu domesticirea încheiată (oaia, vaca, calul, porcul, etc); în curs de domesticire sau cu domes-ticirea încă neîncheiată (bivolul, capra, măgarul, etc); la care domesticirea încă n-a început şi nu se ştie dacă va începe vreodată (albinele melifere, viermii de mătase, peştii, etc).

Figura 2 Studiu biometric în microbiobaza disciplinei de Creşterea suinelor

tratamentelor bio şi asupra importanţei menţinerii fondului genetic autohton. Numărul mare de vizitatori dă speranţe or-ganizatorilor că acest târg va deveni unul de referinţă în calendarul manifestărilor de acest gen din România, mai ales că atât în judeţul Cluj, cât şi în judeţele limitrofe există foarte mulţi apicultori.

Drd. Ing. Bogdan Gherman

Paginile Facultăţii de Medicină Veterinară

10

În ultimii ani, în categoria animalelor de companie au apărut 'personaje' din cele mai interesante, de la iguane, gecko, cameleoni, șerpi, la dife rite specii de pasări de co-livie, dihori, cobai, hamsteri şi alte rozătoare. Numărul mare de specii, implică şi o patologie la fel de variată. Din aceste motive, în anul univer-sitar 2012-2013, în premieră națională, la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca funcâionează o clinică specializată pe animale exotice, sau Noi Animale de Companie.Acest tip de clinică se regă-sește în învăţă mântul medical veterinar european de mult timp, iar numărul în continuă creștere de proprietari de animale exo tice şi necesitatea existenţei unor specialişti, au reprezentat motive im-portante pentru dezvoltarea acestui domeniu şi în cadrul Universităţii noastre. Clinica noilor animale de companie (NAC) se desfăşoară din luna februarie a anului 2013, și ca materie opțională, cu partici-parea a cca. 60 de studenți din anul 6. Cursurile se desfășoară în paralele, atât la programul în limba română, cât și la cel în limba engleză.Prin cursurile sus ținute de Şef Lucrări Dr. Andrei Mi-halca, disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinţelor teor etice privind bolile noilor animale de companie, inclu-siv cele legate de condițiile de creștere, informaţiile teo-retice fiind furnizate prin intermediul unor materiale electronice. Lucrările practice, ce se desfăşoară sub formă de clinică, pe principiul 'hands-

on' (contact direct între stu-dent şi animal) și vizează însuşirea cunoştinţelor prac-tice necesare aplicării princi-palelor manopere medicale și examenului clinic la noile ani-male de companie. Studenții, sub îndrumarea Dr. medic veterinar Lucia Bel efectuează manopere medicale de bază, aplicate specific noilor ani-male de companie, cum ar fi contenția, recoltărea de

sânge, administrarea de medi-camente sau tehnici de anes-tezie ş.a.Programa analitică a aces-tei disciplinei presupune dobândirea de cunoştinţe le-gate de patologia reptilelor, a păsărilor de colivie şi a mami-ferelor mici, în cadrul clinicii examinându-se clinic pacienţi programaţi în prealabil sau realizându-se studii de caz individuale sau în grup, pe

imagistică originală. Încă din primele săptămâni ale cur-sului, feedbackul studenţilor de anul 6 a fost unul pozitiv, acest fapt datorându-se atât pacienţilor, dintre cei mai variaţi, cât şi modului inter-activ de predare. Programul de consultaţii clinice este săptămânal, în fiecare marţi şi miercuri de la orele 14 la 16, iar joi, de la 10 la 12.În cele patru săp tă mâni de când această cli nică se regăseşte în orar, au fost consultaţi aproape 50 de pacienţi din categoria noilor animale de companie. Studenţii au învăţat să re-colteze sânge de la reptile, să administreze substanţe medicamentoase şi să identi-fice prin examen clinic posi-bile afecţiuni la aceste specii. S-au prezentat la consultaţie broaşte ţestoase acvatice, cameleoni, şerpi sau șopârle gecko. Printre pacienţi s-au mai regăsit şi peruşi, porum-bei, hamsteri, cobao şi iepuri, unele animale prezentându-se pentru controale de rutină, altele pentru diagnostic şi investigaţii de specialitate. Pentru a asigura interdiscipli-naritatea, clinica colaborează strâns cu laboratoarele și clini-cile de specialitate din cadrul facultății.Sperăm ca noua cli nică, alături de celelalte deja existente în cadrul Facultății de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, să ofere servicii cât mai multor clujeni, proprietari de animale de companie, fie ele și “noi”.

Șef lucrări Dr. Andrei D. MihalcaDr. Lucia Bel

Alt fel de pacienți la Clinicile Veterinare Universitare

Paginile Facultăţii de Medicină Veterinară

11

Why an Erasmus teaching Mobility in USAMV Cluj-Napoca?I have been told by partners of my Fa-culty about the interest of this University and also due to my own interest about Rumanian educational system.

Which were the subject/topics of your theoretical/practical presentations?- Equine Internal Medicine. We have entered different clinical activities dis-cussing with students some cases with pathologies studied in the field of the equine internal medicine.

- Equine Neonatology. With this presen-tation we showed students the most relevant aspects to be considered when performing the clinical examination of the newborn foal.- Equine Diagnostic ultrasonography. We have performed several Workshops ac-tivities showing to students how to per-form an ultrasonographic evaluation of the thoracic and abdominal cavities, and some small parts of the horse.- Diagnosis of lameness in the horse. With this practical activity we showed stu-

dents one standard diagnostic protocol to follow when diagnosing a lame horse.

Some impressions about the Faculty, stu-dents and teachers from Cluj-Napoca.- During this week I have got the impre-ssion that your University has a very good context for the development of agricul-ture, horticulture and veterinary activities. The fact of having those schools at the same University Campus is a very good

advantage which facilitate the relation-ships and collaborations between those closed and complementary disciplines. In my opinion, this possibility is a very im-portant aspect of this University. I have

also had the opportunity of appreciating and enjoying how interested fourth and fifth-year students of Cluj-Napoca are in the area that we have been teaching during this week, mainly in the subject of equine ultrasonography. I have had the pleasure of teaching very bright and very good collaborating students what makes me thinking about the good quality and professionalism of the teachers of Cluj-Napoca. I also truly appreciated the help of Dr. Mircea Mircean, who gave me the possibility of showing his students some very important aspects to be considered when working with real and interesting clinical cases.

Few words about future collaborations. In my opinion, this exchanges must also be considered as the base for future co-llaborations. In this sense, we have been discussing about the possibility of ma-king collaborations in the short future to improve the knowledge and the recogni-tion of post-graduated students of Cluj-Napoca.

Prof. dr. Ioan Marcus

Interviu cu:Prof. José Carlos Estepa Nieto, University of Córdoba, Spain,Faculty of Veterinary MedicineDepartment of Internal MedicineArea of activity: Animal Medicine and Surgery

Paginile Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor

12

Decizia de a mânca echilibrat ar putea sta la baza unei vieţi sănătoase. Dincolo de consumul de fructe, legume, cereale integrale şi grăsimi bune, se pune pro­blema consumului în siguranţă a alimen­telor, a păstrării corecte a acestora şi a perseverenţei în menţinerea unui regim sănătos.Modul în care produsele alimentare sunt cultivate sau crescute (atât cele care pro­vin din plante cât şi cele care provin de la animale) are un impact destul de mare asupra sănătăţii şi a mediului.Alimentele bio sau organice sunt produse de origine animală sau vegetală care au fost obţinute fără utilizarea subsţantelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse ira­dierii, iar în urma producerii lor, mediul înconjurător nu a avut de suferit.Consumul alimentelor organice este be­nefic pentru sănătate şi din ce în ce mai mult, oamenii se interesează de alimen­tele sănătoase, care nu conţin îndulcitori, aditivi artificiali, pesticide, coloranţi ali­mentari sau conservanţi. Alimentele neprocesate şi naturale sunt din ce în ce mai căutate de consumatori. Au fost stabilite reguli clare pe care tre­buie să le respecte toate alimentele de acest tip. Agricultura organică interzice folosirea ingineriei genetice, iradierea pentru conservarea alimentelor, utiliza­rea îngrăşămintelor artificiale.Alimentele etichetate ca fiind ''orga­nice'' sunt cultivate în soluri netratate cu substanţe sau îngrăşăminte chimice timp de cel puţin trei ani şi trebuie să conţină cel puţin 70% ingrediente organice.Alimentele organice îşi fac loc din ce în ce mai mult pe rafturile magazinelor de la noi din ţară, deşi preţul acestora este mai mare decât al alimentelor convenţionale. In ultimul timp s­au efectuat numeroase studii care demonstrează că alimentele organice sunt mult mai bune decât cele convenţionale, atât din punct de vedere al gustului, cât şi din punct de vederea al

valorii nutriţionale.Alimentele organice conţin cantităţi mari de beta­caroten, vitamine C, D, E, poli­fenoli, flavonoide şi acizi graşi esenţiali, iar valoarea nutiţională a acestora este cu cel puţin 25% mai mare comparativ cu a celor convenţionale.In ceea ce priveşte laptele provenit de la vaci crescute în ferme organice s­a demonstrat că nivelul de antioxidanţi este cu 50% până la 80% mai mare decât în laptele normal.Alimentele organice conţin cantităţi mari de minerale, în special calciu, magneziu, fier şi crom, care în alimentele provenite din culturi fertilizate cu azotaţi scad până la 75%, conform unor studii din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă, iar în alimentele eco­logice are o concentraţie cu 78% mai mare decât în celelalte. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de con­centrare în alimentele organice mai mare cu 40% faţă de cele convenţionale. In produsele bio există calciu cu 70% mai

mult decât in celelalte.De asemenea, alimentele organice nu conţin aditivi, potenţiatori de arome, îndulcitori artificiali (aspartam, sirop de porumb), nitraţi, pesticide, care pot fi cauza multor probleme de sănătate. In agricultura convenţională se utilizează în jur de 400 de pesticide, care din păcate nu pot fi îndepărtate în totalitate prin spălare şi au remanenţă în sol.Desigur, există şi ''cercetări'' care nu arată aceleaşi rezultate. Un exemplu în acest sens este un raport publicat in 2003 de Great Britain's Food Standards Agency, conform căruia nu există nici un fel de dovadă ştiinţifică conform căreia alimen­tele organice ar fi mai sănătoase sau mai hrănitoare decât cele obişnuite. Recent, cercetătorii din Danemarca au demon­strat că nu există diferenţe în ceea ce priveşte absorbţia şi asimilarea unor minerale, în special cupru şi zinc, din ali­mentele organice sau convenţionale.In afară de motivul evident ­ un regim de viaţă sănătos ­ există şi altul care ar trebui să ne îndemne să consumăm mai mult alimente organice. Agricultura organică

Alimente organice versus

Paginile Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor

13

este mult mai prietenoasă faţă de mediu decât cea obişnuită. Folosirea pesticide­lor şi a fertilizatorilor chimici afectează negativ mediul, de cele mai multe ori conducând la distrugerea tuturor insec­telor (nu numai a celor dăunatoare pen­tru recolta respectivă) şi, din greşeală şi a unor animale. Folosirea în exces a pesticidelor are ca efect rezistenţa culturii la dăunători. Conform Nutrition Australia, unii oa­meni de ştiinţă sunt îngrijoraţi de faptul că folosirea antibioticelor în tratarea cul­turilor conduce la rezistenţa unor agenţi patogeni la unele antibiotice importante în medicina umană. Uniunea Europeana a reglementat ca începând cu anul 2006, antibioticele care favorizează dezvoltarea GPA (growth­promoting antibiotics) să nu mai fie folosite in ţările membre. Unele persoane pun problema diferenţei de preţ între legumele convenţionale şi cele bio. De ce sunt mai scumpe cele din urmă? In primul rând, este mai ieftin să produci alimente cu ajutorul substanţelor chimice. Apoi, cele organice sunt produse la scară mai mică şi trebuie procesate alt­fel decât celelalte. Costurile distribuţiei sunt mai mari, deoarece neavând conservanţi, trebuie livrate mai repede

pentru a fi consumate în stare cât mai bună. Seminţele bio sunt şi de câte trei ori mai scumpe decât cele utilizate în ag­ricultura convenţională şi sunt importate, de exemplu din Germania sau Anglia. In cazul agriculturii ecologice, buruienile se înlătură manual chiar şi de două ori pe săptămână în anumite perioade, deci sunt necesari angajaţi în plus, în timp ce

produsele convenţionale se stropesc o dată cu pesticide. Pierderile sunt mai mari pentru producătorii bio, deoarece aproxi­mativ 10% din producţie este distrusă de dăunători, nu exista soluţii radicale de îndepartare a lor, cum sunt insecticidele în cazul agriculturii de masă. Pentru fer­mele bio există reguli stricte de utilizare a spaţiului, faţă de cele obişnuite, deci se obţine o cantitate de produse mai mică, dar de o calitate mai bună.Dacă veţi opta să cumpăraţi alimente organice ideal ar fi să cumpăraţi fructe şi legume de la ţăranii din piaţă; când vine vorba de lactate, cumpăraţi numai produse naturale, de la producători care hrănesc vacile organic şi nu le tratează cu hormoni sau antibiotice. Carnea provenită de la animale crescute organic, ouăle de găină şi lactatele de acest tip sunt ceva mai scumpe la preţ, dar sunt cu mult mai bune decât celelalte şi la urma urmelor sănătatea este cea mai importantă.

Conf.dr. Andreea Stănilă

alimente convenţionale

Paginile studenţilor

14

Primăvara...Ce este primăvara? sau Cine este primăvara? sau Cu ce se ocupă?, sunt câteva întrebări la care mulţi căutăm răspunsuri cât mai elocvente. Eu mă număr printre acei care încearcă să şi răspundă acestor întrebări. Nu prefer să dau răspunsuri logice, care ar suna astfel: primăvara este amotimpul când natura reînvie, si care se desfaşoara pe parcursul a trei luni...., ci încerc pe cât pot să mă joc puţin cu imaginaţia, aşa că în rândurile ce urmează vă voi scrie o scurta povestioară a primăverii.Fiica cea mica a regelui An, Primăvara, a sosit din

lunga ei călătorie. În cinstea veniri ei, regele orga-nizeaza o petrecere. Vestea s-a răspândit în întreg regatul, aşa că natura se trezeşte, se spală pe ochi, fiind foarte somnoroasă şi se pregateşte în mare grabă pentru petrecere. Nu după mult timp pet-recerea Primăverii începe. Soarele îşi face apariţia cu razele sale divine ce sfinţesc natura şi o readuce la viaţă. Din depărtare se aud trilurile maestuase ale păsărilor, care vin cu mare alai. De la această petrecere nu puteau lipsi copacii, care sunt falni-cii soldaţi ai împărăţiei. Aceştia s-au pregătit mult pentru aceasta petrecere si au imbrăcat cele mai scumpe costume, în diferite nuanţe de roz. Printre invitaţi se numără şi gingaşele flori, care de-ndata ce au început să danseze petalele l-i s-au deschis

şi au început să parfumeze aerul şi să zâmbească cerului albastru-cristalin. Au mai existat şi musafiri neinvitaţi, dar care au fost bine veniţi. Acestia au ţinut-o într-un joc şi voie buna timp de trei luni.Sper ca în puţinele rînduri să vă fi introdus în at-mosfera de basm a primăverii şi să fi înţeles câte minuni se întâmplă în decursul a trei luni. Pentru mine anotimpul “PRIMĂVARA”, este anotimpul cu cele mai frumoase şi magice transformări.

Tupiţă MariaFacultatea de AgriculturăSpecializarea Agricultură

Liga Studențiilor Științelor Vieţii Cluj - Napoca, organizează în data de 21 Martie 2013, de la ora 10:00, în Amfiteatrul Verde un workshop cu tema “Finanţări Nerambursabile Europene”. Acest eve-niment se adresează tuturor studenților şi respec-tiv cadrelor didactice din cadrul USAMV Cluj-Na-poca. Invitat special, Dr. Ec. CĂLIN VAC, director al Biroului de Proiecte Europene USAMV CN. Informații suplimentare găsiți pe pagina noastră

de facebook: https://www.facebook.com/LigaStu-dentilorStiintelorVietii

Maria CodreaFacultatea de HorticulturăSpecializarea Horticultură

Am participat cu dragă inimă in data de 2-3 martie 2013 la “ Târgul pentru un viitor sănătos” susţinut de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca în parteneriat cu Viitor Sănătos Grup, târgul fiind organizat în incinta Centrului Expoziţional EXPO Transilvania. În cadrul târgului au fost puse la vânzare pro-duse, utilaje şi echipamente apicole direct de la producători, importatori şi distribuitori. Scopul acestui târg a fost aprovizionarea din timp, deoa-rece apicultorii merg pe principiul: vara car şi iarna sanie, cu referire la organizarea inventarului apicol înainte de începerea sezonului activ. Cu ocazia acestui târg ni s-a propus un volunta-riat, un ajutor pentru organizare şi supraveghere. Aşa câ noi, 3 studenţi de la Facultatea de Zoo-tehnie anul 2, am primit cu bucurie vestea vo-luntariatului deoarece am considerat că ni se oferã o ocazie deosebită de o dobândi noi cunoştinţe si de a cunoaşte oameni noi. Ţin sa precizez că acest voluntariat s-a dovedit a fi o experienţă de nota 10 din toate punctele de vedere şi că tot efortul a meritat din plin. Astfel mi-am creat un nou motto: Vo luntariatul e poarta spre o lume mai bună iar cheia se află în inimile noastre.Prima zi ne-a prins in “febra cumpă răturilor”, de-oarece oamenii “ se călcau in picioa re” pentru a-şi achiziţiona cele necesare. Am împărţit pliante iar participanţii s-au dovedit a fi de-a dreptul recep-tivi şi dezinvolţi.

Domnul Ing. Bogdan Gherman s-a dove dit a fi un lider excepţional şi ne-a oferit atât sarcini şi sfaturi cât şi glume pentru a ne menţine buna dispoziţie, iar Dom-nul profesor Liviu Mărghitaş a fost alături de noi şi a avut doar cuvinte de incurajare şi de laudă. Surpriza cea mai mare a venit din partea expozanţilor, care ne-au tratat cu respect şi ne-au oferit o parte din timpul lor. Voluntariatul, dupã cum spune şi cuvântul, înseamnă a ajuta fãrã a aştepta o recompensă. Iar noi exact asta am fãcut. Am ajutat cu mare drag, atât pentru amplasarea standurilor intr-o zonă favorabilă vânzărilor, cât şi pentru amenajarea sălii de conferinţă. Iar zâmbetul celor pe care i-am aju-tat a preţuit mai mult decât orice altceva. Sesiunea de comunicări ne-a oferit ocazia unică de a cunoaşte oameni care manifestă o dragoste şi un respect profund pentru aceste formidabile insecte şi o determinare de a învăţa tainele apiculturii.Am acceptat voluntariatul din prima clipă si sunt sigură că a fost cea mai bună alegere. Acum consider voluntariatul o dovadă de umani-tate, şi sunt convinsă că noi trebuie să fim mai buni, să fim schimbarea pe care vrem să o vedem în lume.

Andreea InczeFacultatea de Zootehnie şi BiotehnologiiSpecializarea Zootehnie

O lume mai bună/ An active bee/ An early beeWhat we do for ourselves dies with us- what we do for others remains and is immortal- Albert Pike

Paginile studenţilor

15

Care sunt principalele obiective ale cercurilor studenţeşti?

Obiectivele strategice ale Cercului Ştiinţific Studenţesc vizează în principal:• Crearea şi dezvoltarea unui climat favorabil confruntărilor de idei în legătură cu cele mai actuale probleme ale ştiinţei şi practicii medical-veterinare; • Dezvoltarea spiritului creator şi al climatului de lucru în echipă în rândul studenţilor, prin antre-narea acestora în studii de cercetare; • Introducerea unor teme de cercetare ştiinţifică în cadrul programului cercului, care să facă obi-ectul dezbaterilor, cercetărilor teoretice, prac-tice şi experimentale în domeniul medical, cu susţinerea şi publicarea rezultatelor analizelor în reviste de specialitate sau în cadrul comunicărilor ştiinţifice studenţeşti;• Iniţierea studenţilor în metodologia cercetării ştiinţifice actuale, prin organizarea de sesiuni ştiinţifice studenţeşti în sfera facultăţii;• Valorificarea rezultatelor cercetării în procesul de învăţământ;

• Organizarea şi efectuarea unor dezbateri tematice;• Consolidarea cunoştinţelor la disciplinele de studiu; • Stimularea dezbaterilor între studenţi şi profe-sori într-un cadru informal;• Antrenarea tinerilor în activitatea de cercetare

ştiinţifică;• Pregătirea de referate, comunicări ştiinţifice şi lucrări de licenţă.

Andreea OpincariuFacultatea de Medicină Veterinară

CERCURILEŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTILA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

(continuare)

Întotdeauna am avut o pasiune înspre a înţelege modul de funcţionare al creierului uman; ce anume ne determină să luăm deciziile pe care le luăm, ce ne influenţează comportamentul şi, mai ales, ce schimbări se produc în interiorul corpului, având drept rezultat propria gândire şi comportamentul afişat. Studiile realizate atât in domeniul psihologiei cât şi cel al alimentaţiei mi-au oferit posibilitatea de a cerceta modul în care cele două domenii se influenţează reciproc, întărindu-mi crezul că, într-adevăr, „omul este ceea ce mănâncă”.Pentru a oferi studenţilor un exemplu elocvent în ceea ce priveşte influenţa alimentelor asupra psi-hicului uman, voi descrie în rândurile următoare o lucrare de cercetare care şi-a propus să elucideze de ce anume unele mâncăruri delicioase (precum îngheţata şi cartofii prăjiţi) prezintă o influenţă atât de puternică asupra creierului uman, încât acesta transmite organismului senzaţia de a „nu se mai pu-tea opri din mâncat”.Atât sistemul nervos central cât şi cel periferic au o capacitate extraordinară de a recepţiona şi trasmite informaţii, printre care se numără şi cea legată de conţinutul de energie de care dispune organismul în orice perioadă a existenţei sale. Aceste informaţii sunt prelucrate în creier, la care nivel se formează

senzaţia de foame sau de saţietate. Întrebarea pe care şi-a pus-o grupul de cercetători de la Soutwestern Medical Center din cadrul Universităţii Texas, având-o drept şefă de echipă pe cercetătoarea Deborah Clegg, a fost de ce anume unele alimente au capaci-tatea de a bloca senzaţia de saţietate, producându-i individului senzaţia nevoii de consum continuu.În urma studiilor s-a demonstrat posibilitatea creierului de a-şi schimba întreaga chimie într-un timp foar te scurt, atunci când primeşte semnale de la organism cum că ar consuma un aliment deosebit de bun. Acest efect are loc datorită conţinutului de acizi graşi care se găseşte în unele alimente, precum îngheţata sau cartofii prăjiţi. S-a demonstrat, prin studiile realizate pe cobai (cărora le-au fost administraţi acid palmitic, acizi graşi monosaturaţi şi acid oleic din alimente consumate zilnic de fiinţa umană), că ar bloca semnalele transmise de leptină şi insulină, hormoni implicaţi în reglarea apetitului. „Am remarcat că acidul pal-mitic reduce în mod specific abilitatea insulinei şi a leptinei de a activa acea cascadă de semnale intracelulare care ne face să ne oprim din mâncat când suntem sătui”, a declarat cercetătoarea.Acest studiu este doar un exemplu minimal din do-meniul extins pe care îl ocupă studiul efectelor pe

care alimentele le au asupra funcţionării cognitive a individului. În opinia mea, este extrem de important în ştiinţa contemporană să se pună accentul nu doar pe consecinţele fizice pe care le aduce consumul ali-mentelor asupra organismului, ci şi pe efectele pro-duse asupra psihicului uman.

Toma Lucia-AndradaFacultatea de Ştiinţa şi Tehnologia AlimentelorControlul şi Expertiza Produselor Alimentare

În terapie cu alimentaţia

Colectivul de redacţie: Mirela Cordea (coordonator), Mirela Fărăgău, Mugurel Jitea, Dan Dezmirean, Ioan Marcus, Dan Vodnar, Răzvan Matei (design & layout), Raluca Rogoz (dtp).Newsletter-ul este publicat sub coordonarea Prorectoratului cu Asigurarea Calitatii si Resursa Umana

Vă amintim că pentru orice propunere sau sugestie, colectivul de redacție vă stă la dispoziție la adresa: newsletter@usamvcluj.roVă mulțumim anticipat pentru colaborare!