Universitatea din Craiova - old.unitbv.roold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...

Universitatea Transilvania din Brașov

Școala Doctorală Interdisciplinară

Departament: Literatură și Studii Culturale

Cristina-Maria PIPOȘ

Poezia Confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin

Sylvia Plath and Mariana Marin’s Confessional Poetry

Conducători ştiinţifici

Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

BRAȘOV, 2013

Prof univ. dr. Alexandru Mușina

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 5921 din 11.07.2013

PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUȘ Universitatea „Transilvania” din Brașov,

Decan al Facultății de Litere

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu MOCEANU, Universitatea „Transilvania”

din Brașov

REFERENŢI: Prof. univ. dr. Vasile SPIRIDON, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Prof. univ. dr. Iulian BOLDEA, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureș

Conf. univ. dr. Mihai IGNAT, Universitatea „Transilvania” din Brașov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17.10.2013, ora 12,00, sala

Centrului Multicultural al Universităţii „Transilvania” din Braşov, Rectorat, parter

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected]

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin

1

CUPRINS

p. teză / p. rezumat

ARGUMENT 7 7

1. INTRODUCERE ÎN POEZIA CONFESIUNII 16 7

1.1. Rolul și locul confesiunii în creștinism 16 7

1.1.1. Confesiune și mărturisire în Biserica creștină 16 7

1.1.2. Confesiunea între public și privat - 18 7

1.2. Confesiunea în poezie 23 7

2.1.1. Apariția și evoluția poeziei confesiunii 23 7

2.1.2. Modernitatea și confesiunea poetică (secolul al XX-lea) 36 7

2. POEZIA CONFESIUNII. REPREZENTANȚI 41 7

2.1. Paradigma poeziei confesiunii în secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Predecesori

41 7

2.1.1. Elemente ale poeziei confesiunii în lirica secolului al XX-lea 41 7

2.1.2. Teorii și exemplificări ale confesiunii masculine 47 7

2.1.3. Confesiuni ale feminității 58 7

2.2. Școala poeziei confesiunii 66 8

2.2.1. Theodore Roethke – între poezie romantică și modernitatea confesiunii 66 8

2.2.2. Robert Lowell – primul poet al confesiunii 68 8

2.2.3. W. D. Snodgrass – poet al trăirilor intense 74 8

2.2.4. Anne Sexton – în poezie nu există tabuuri 81 8

2.2.5. John Berryman – alter egoul poeziei confesiunii 86 8


2

3. CONFESIUNEA ÎN POEZIILE SYLVIEI PLATH ȘI ALE MARIANEI

MARIN

89 9

3.1. Contexte social-politice și culturale specifice secolului al XX-lea în

societățile democratice occidentale și în comunism

89 9

3.1.1. Condiția femeii în societatea anglo-saxonă 89 9

3.1.2. Condiția femeii în România comunistă 102 9

3.2 Autobiografia intimității 109 9

3.2.1. Noua raportare la spațiul personal și la cel public 109 9

3.2.2. Ruperea granițelor confesiunii prin abordarea intimității extreme 128 9

3.2.3. Rolul empatiei în comunicarea cu cititorul 134 9

3.2.4. Biografia poemului la persoana întâi 147 9

3.3. Iubirea și noile relații din societate 158 10

3.3.1. Reflectarea iubirii secolului al XX-lea în poezia confesiunii 158 10

3.3.2. Viziunea asupra bărbaților și noua relație cu aceștia 169 10

3.4. Imaginația și realitatea. Universul feminității 173 10

3.4.1. Imaginația confesiunii feminității 173 10

3.4.2. Realitatea văzută prin ochii feminității 185 10

3.4.3. Mitologia feminității 189 10

3.5. Poetica confesiunii 200 10

3.5.1. Evoluția stilului poetic al confesiunii 200 10

3.5.2. Limbajul poeziei confesiunii 205 10

4. ANALIZA COMPARATĂ A POEMELOR SYLVIEI PLATH ȘI ALE

MARIANEI MARIN

211 11

4.1. Repere teoretice ale analizei comparate / 211 11

4.2. Odă pentru Ted (Sylvia Plath) ~ Zidul (Mariana Marin) / 214 11

4.3. Oameni slabi (Sylvia Plath) ~ Dictatură pentru minte, inimă și literatură 219 12


3

(Mariana Marin)

4.4. Legenda hoațelor de smirdari (Sylvia Plath) ~ Campanie la miazănoapte

(Mariana Marin)

225 12

4.5 Poeme, Cartofi (Sylvia Plath) ~ Blocadă continentală (Mariana Marin) 230 12

4.6. Morga din două puncte de vedere (Sylvia Plath) ~ Elegie XI (Mariana Marin) 234 12

4.7. Lifting facial (Sylvia Plath) ~ Apel în sala de disecție (Mariana Marin) 237 12

4.8. Detectivul (Sylvia Plath) ~ Ateliere (Mariana Marin) 242 13

4.9. Doamna Lazăr (Sylvia Plath) ~ Atelierele morții (Mariana Marin) 247 13

4.10. Manechinele din Munich (Sylvia Plath) ~ Hohotul manechinelor (Mariana

Marin)

253 13

CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE 258 15

BIBLIOGRAFIE 262 19

REZUMAT 28

CURRICULUM VITAE 29


4

CONTENTS

p. abstract / p. thesis

FOREWORD 7 7

1. INTRODUCTION INTO CONFESSIONAL POETRY 16 7

1.1. The role and the place of confession in Christianity 16 7

1.1.1. Confession and acknowledge in Christian Church 16 7

1.1.2. Confession between public and private 18 7

1.2. Confession in poetry 23 7

2.1.1. The emergence and the evolution of confessional poetry 23 7

2.1.2. Modernity and poetical confession (20th

century) 36 7

2. CONFESSIONAL POETRY. KEY FIGURES 41 7

2.1. The paradigm of confessional poetry in the 19th

and the 20th

century.

Predecessors

41 7

2.1.1. Elements of confessional poetry in the 20th

century 41 7

2.1.2. Theories and examples of men confession 47 7

2.1.3. Confessions of the women 58 7

2.2 The School of confessional poetry 66 8

2.2.1. Theodore Roethke – between romantic poetry and the modernity of

confession

66 8

2.2.2. Robert Lowell – the first poet of confession 68 8

2.2.3. W. D. Snodgrass – the poet of intense living 74 8

2.2.4. Anne Sexton – there are no taboos in poetry 81 8

2.2.5. John Berryman – the alter-ego in confessional poems 86 8


5

3. THE CONFESSION IN SYLVIA PLATH AND MARIANA MARIN’S

POEMS

89

9

3.1. Socio-political and cultural contexts specific for the 20th

century in

democratic occidental and communist societies

89 9

3.1.1. Woman’s status in Anglo-Saxon society 89 9

3.1.2. Woman’s status in communist Romania 102 9

3.2. The autobiography of intimacy 109 9

3.2.1. The new approach of personal and public space 109 9

3.2.2. Breaking the borders of confession by tackling extreme intimacy 128 9

3.2.3. The role of empathy in communicating with the reader 134 9

3.2.4 The biography of the first person poem 147 9

3.3. Love and new relationships in society 158 10

3.3.1. The reflection of 20th

century love in confessional poetry 158 10

3.3.2. The perception of men and the new relationship with them 169 10

3.4 Imagination and reality. The universe of femininity 173 10

3.4.1. The imagination of women confession 173 10

3.4.2. Reality seen through women’s eyes 185 10

3.4.3. The mythology of femininity 189 10

3.5. The poetics of confession 200 10

3.5.1. The evolution of poetical style of confession 200 10

3.5.2. The language of confessional poetry 205 10

4. COMPARATIVE ANALYSIS OF SYLVIA PLATH AND MARIANA

MARIN’S POEMS

211 11

4.1. Theoretical landmarks of the comparative analysis 211 11

4.2. Ode for Ted (Sylvia Plath) ~ The Wall (Mariana Marin) 214 11


6

4.3. Thin people (Sylvia Plath) ~ Dictatorship for mind, heart and literature

(Mariana Marin)

219 12

4.4. Fable of the Rhododendron Stealers (Sylvia Plath) ~ Midnight campaign

(Mariana Marin)

225 12

4.5. Poems, Potatoes (Sylvia Plath) ~ Continental blockade (Mariana Marin) 230 12

4.6. Two views of the Cadaver Room (Sylvia Plath) ~ XI Elegy (Mariana Marin) 234 12

4.7. Face Lift (Sylvia Plath) ~ Call in the dissection room (Mariana Marin) 237 12

4.8. The Detective (Sylvia Plath) ~ The studios (Mariana Marin) / 242 13

4.9. Lady Lazarus (Sylvia Plath) ~ The death studios (Mariana Marin) 247 13

4.10. The Munich Mannequins (Sylvia Plath) ~ The guffaw of the mannequins

(Mariana Marin)

253 13

FINAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS 258 15

BIBLIOGRAPHY 262 19

ABSTRACT 28

CURRICULUM VITAE 29


7

REZUMAT

Prezenta lucrare analizează poemele Sylviei Plath și pe cele ale Marianei Marin din

perspectiva poeziei confesiunii. Analiza pornește de la definirea termenului de confesiune

prezentând evoluţia accepţiunii acestuia până la utilizarea lui pentru denumirea unui nou stil

poetic, acela de poezia confesiunii.

Începuturile poeziei confesiunii pot fi regăsite la poeții romantici, continuând cu poeţii

generaţiei de după Al Doilea Război Mondial, însă, volumul Life Studies al lui Robert Lowell

accentuează latura personală a creaţiei poetice, aducând în prim plan subiecte tabu până în

acel moment în poezie, mizând pe stimuli senzoriali imediaţi dar, mai ales, pe limbajul uzual

preluat de la şcoala imagistă, astfel încât, criticul american, M. L. Rosenthal, într-o recenzie a

volumului publicat în 1959, denumeşte noua poezie a lui Lowell poezia confesiunii.

Mişcarea poeziei confesiunii a reprezentat o schimbare importantă a felului în care

majoritatea poeţilor abordau creaţia la începutul anilor ’60 în America. Introducerea

elementelor autobiografice în poezii, micşorarea distanţei dintre poet şi cititor, tonul puternic

emoţional dar şi structura narativă devin noile repere ale unui alt fel de poezie, relaxat şi

colocvial.

Ceea ce, atât Mariana Marin cât şi Sylvia Plath reuşesc să transmită prin poeziile lor,

este feminitatea mesajului poetic al confesiunii prin abordare temelor personale, intime ale

iubirii, viziunii asupra bărbaţilor, condiţiei femeii sau a spaţiului personal. Poemele

confesiunii sunt subiective, determinându-l pe cititor să empatizeze cu stările poetei care sunt

reprezentări ale omului modern în căutarea unui centru pierdut cu ironie, disperare şi cu

extremă sinceritate.

Primul capitol al lucrării, intitulat Introducere în poezia confesiunii, analizează rolul

și locul confesiunii în creștinism, începuturile acesteia și evoluția confesiunii în comunitate

sub influența preotului dar și raportul dintre public și privat în confesiune. Totodată, acest

capitol prezintă apariția confesiunii în poezie dar și confesiunea poetică în modernitate.

Al doilea capitol al lucrării este intitulat Poezia confesiunii. Reprezentanți. Prima

parte a acestui capitol realizează o analiză a paradigmei poeziei confesiunii în secolele al

XIX-lea şi al XX-lea.


8

Prezentarea predecesorilor pornește de la introducerea caracteristicilor poeziilor

confesiunii, așa cum au fost ele analizate de către criticii literari ai momentului dar și de

ultimele analize în domeniu, iar apoi se concentrează pe două elemente definitorii cercetării

de față: analiza poeziei masculine (reprezentată aici de Guillaume Apollinaire, Walt Whitman,

Charles Baudelaire, Vladimir Maiakovski, W. B. Yeats, William Carlos Williams, W. H.

Auden, Frank O’Hara, e. e. cummings, Seamus Heaney sau Ted Hughes) dar și a celei

feminine (reprezentată aici de Anna Ahmatova, Else Lasker-Schüler, Gabriela Mistral, Emily

Dickinson, Maria Țvetaeva, Edith Södergran şi Elizabeth Bishop).

Notând calitatea poemelor de a filtra personalitatea, egocentrismul, revenirea și

concentrarea pe sine și pe inexplicabila, eterna căutare a echilibrului, a centrului, analiza

evoluează către observarea poeților confesiunii din America anilor ’60. Principalii

reprezentanți ai poeziei confesiunii: Theodore Roethke, Robert Lowell, W. D. Snodgrass,

Anne Sexton și John Berryman sunt prezentați în acest capitol pentru a contura caracteristicile

noului stil poetic. Poeții confesiunii înțeleg că noua poezie se creează pe linie romantică, dar

eludând eul ipostaziat și preluând mai degrabă imaginea eului particularizat, accentuând un

nou tip de lirism.

Theodore Roethke este primul poet prezentat în acest subcapitol, el înscriindu-se mult

mai aproape de linia romantică a confesiunii. În opera lui Roethke regăsim influențe

romantice dar și moderne. Poetul este romantic mai ales prin interesul acordat naturii – doar

că, natura lui Roethke este una „îmblânzită”, reflectare a preocupărilor umane. Legătura cu

poezia confesiunii se realizează prin interesul acordat traumelor copilăriei, muzicalității

versurilor și filtrării realității prin propriile criterii de referință.

Robert Lowell este reprezentantul poeziei confesiunii, fiind cel care deschide, prin

publicarea celebrului volumul Life Studies, interesul către noua poezie, a eului particularizat.

Caracteristica esențială a poeziei lui Lowell este reprezentată de întoarcerea către sine, către

propria biografie, către intimitate, subiecte tabu ale acelor vremuri.

W. D. Snodgrass este poetul care pune în volumul său Heart’s Needle accentul pe

pierderea legăturii cu fiica lui după divorț. Poemele în care se reflectă durerea ruperii relației

cu mult iubita lui fiică reflectă o stare de fapt a perioadei anilor ’60 în civilizația vestică,

reușind să creeze o punte către cititorul care, la rândul lui, trăiește o dramă similară.

Totuși, poeta care reușește să încalce multe din tabuurile feminității în poezia anilor

’60 este Anne Sexton. Relația cu mama ei, cu Dumnezeu, cu iubiții, cu sine însăși reprezintă

doar câteva din temele abordate cu mare sinceritate de poeta americană care-şi creează propria

mitologie, transformând lumea pentru a-i servi confesiunii.


9

John Berryman găsește o formulă inedită pentru confesiune, creând un alter-ego care

prezintă, la rândul lui, relația eșuată cu tatăl, sinuciderea acestuia determinând în mintea

poetului dorința, împărtășită de majoritatea poeților confesiunii, de a-și curma viața dar și

începutul lungului drum al zilei către noapte, al vieții către moarte.

Al treilea capitol, intitulat Confesiunea în poeziile Sylviei Plath și ale Marianei Marin

prezintă și analizează principalele caracteristici ale poeziei confesiunii, concentrându-se, de

fiecare dată, pe specificitatea feminității poeziei, pe condiția femeii în societate dar şi în

intimitate. Analizele s-au îndreptat spre felul în care femeia se raportează la societatea

contemporană.

Una dintre caracteristicile esențiale ale poeziei confesiunii este raportarea la intimitate.

Dacă până în prima jumătate a secolului al XX-lea intimitatea vieții de familie era, totuși,

puțin exprimată în poezie, începând cu Robert Lowell, Anne Sexton și Sylvia Plath, nimic din

ceea ce aparține vieții personale nu mai este ținut secret. Totul se desfășoară în public. Divorț,

pierderea copiilor în urma despărțirii părinților, avorturi, pierderea sarcinilor, nașterea,

imaginea femeii care se confruntă cu noul său statut, sunt exprimate în poezie. Există o nevoie

febrilă de a spune tuturor despre moartea părinților, despre ura pentru aceștia, despre boli

psihice, despre sinucidere, despre lipsa iubirii sau a superficialității relațiilor. Răspunsul

primit de la receptor este pozitiv. Poezia confesiunii devine interesantă tocmai prin ruperea

granițelor și abordarea intimității extreme, iar cititorul empatizează cu poetul confesiunii, îi

înțelege trăirile, se regăsește în dorința poetului de a se victimiza.

Poeme precum Copil, în care toate elementele mărunte ale frumuseții copilăriei intră

în contrast cu incapacitatea ei de a oferi prea mult, mama oferind doar neputința exprimată

prin frângerea mâinilor și a unui cer fără stele, fără perspective, fără așteptări sau Femeie fără

copil în care se prezintă drama femeilor incapabile de procreare. Scrisoare în noiembrie,

Tăticule, Pentru un fiu fără tată sau Lalele sunt întoarceri către intimitatea vieții de familie,

dramele copilăriei, ale maturității, ale lipsei comunicării cu cei dragi, ale disperării, al

spitalului ca loc al supraviețuirii în așteptarea morții. Zece mii de spânzurători este scris într-o

alternanță comună, cunoscută și plăcută de persoanele întâi și a doua, cea din urmă

transferând sentimentele personale, generalizându-le. Contractul social e bun de la natură sau

Semnul sunt poeme care vin să contureze raportarea la o lume al cărei înțeles se pierde.

Din acest motiv interesul pentru biografia poetului crește. Poezia va încerca, așadar, să

creeze cât mai mult impresia de real, de adevăr. Confesiunea, prin ea însăși, reprezintă

exprimarea adevărului dar mai ales a trăirilor, gândurilor care trec de limita regulilor morale

sau/și sociale. Pentru a reda autenticitatea existenței, atât Plath cât și Marin folosesc persoana


10

întâi dar, Mariana Marin utilizează artificiul persoanei a doua. Multe din poemele ei încep cu

celebrul „tu” pentru a se încheia cu identificarea poetei cu celălalt, finalul poemului

aparținând de fiecare dată lui „eu”. Pentru a fi ascultată, mai ales în lumea laică, confesiunea

trebuie să stârnească sentimente de simpatie, de compasiune sau de dezaprobare în mintea

cititorului. Acest detaliu este explorat și exploatat și de Sylvia Plath și de Mariana Marin, cea

din urmă exprimând cu patos și sinceritate nemulțumirea față de sistemul dictatorial în care

este obligată să supraviețuiască. Fuga mică și Fiica apicultorului înregistrează legătura

Sylviei Plath cu tatăl ei, încercarea poetei de reconectare cu tatăl pe care a reușit să îl

cunoască atât de puțin. Elegie XIV este poemul în care Marin anunță „Eu am avut curajul de-a

lucra la rădăcina Răului,/ de a deschide acolo atelierele/ «celui care vrea să se apropie de

sine»”.

Poeta modernă este ea însăși creatoarea unui univers personal în care centrală este

lumea cunoscută ei. Elementele lumii poetelor confesiunii aparțin realității imediate: locuri

din călătorii, casa/apartamentul, rolul de mamă, soție, iubită, musafiri, frustrări mărunte,

realități sociale, toate acestea fiind filtrate prin propriile sentimente raportate la sine iar apoi

exprimate în poezie. Nimic din ceea ce nu are legătură cu poeta contează. Ea este centrul. Din

acest motiv, mitologia și simbolurile sunt apropriate și reînvestite la nivel personal. Personaje

mitologice, cuvinte devin simboluri personale în poezii.

Ceea ce nu am uitat în cercetarea mea, a fost notarea calității extraordinare a celor

două poete de a scrie o poezie a feminității. Pe urmele lui Dickinson, cele două scriu o poezie

în care modelul masculin de creație este eludat. Rolul femeii în societatea celei de-a doua

jumătăți a secolului al XX-lea se schimbă, obligațiile acesteia față de societate se multiplică.

Dacă în Europa vestică, femeia este atât mamă cât și soție, gospodină și angajată, în Europa

de est ea devine pe lângă toate acestea și membră a Partidului Comunist. În același timp,

femeile sunt o minoritate, poeziile Sylviei Plath nu erau publicate în reviste pentru că editorii

aveau un spațiu rezervat poetelor.

Poemele confesiunii aduc exprimarea în poezie a iubirii mult mai aproape de autentic.

Pentru Plath, o după-amiază într-un peisaj bucolic se transformă într-o idilă veninoasă, o

ceartă între doi îndrăgostiți este ridicată la proporțiile unei lupte între două armate în urma

căreia iubita este cea care pierde bătălia orgoliilor. Pentru Mariana Marin, poemele de

dragoste, sunt confesiuni ale lipsei comunicării cu celălalt, ale singurătății vieții în cuplu sub

clopotul de sticlă comunist, dispariția sentimentelor și a redundanței acesteia.

Confesiunea opiniilor privitoare la viziunile asupra bărbaților dar și la un nou tip de

relație care se stabilește cu aceștia pornește la Plath de la relația cu tatăl ei, sau mai corect


11

spus, de la lipsa acesteia și se răsfrânge către imaginea lui Hughes. Poeme precum: Scrisoare

către un purist, Bărbatul în negru sau Candidatul prezintă bărbați asemenea unor năluci ale

morții, sau obiecte. Pentru Marin bărbatul este mereu motivul confesiunii, fie că acesta este

un frate, precum în poemul Nunta sau un iubit imaginar aşa cum apare el în poemul

Colecţionara.

Imaginația feminină se reflectă în poeme care pornesc de la mici amănunte și

conturează povești despre viețile femeilor. La Plath, poeme precum Toți cei dragi morți,

Scena bătăliei, În țara lui Midas, pornesc de la picturi celebre, exponate în muzee, în timp ce

Mariana Marin utilizează imaginația, unica variantă posibilă într-o societate în care cenzura

este foarte prezentă. Nebunia de a gusta un trandafir, Întâmplare cu regina Victoria, Ultimul

poem în grădina de trandafir sugerează lipsa libertăţii prin închiderea într-un cub de gheață,

refugiul în moarte determinat de realitatea apăsătoare descrisă prin sânge, cruzime, mizerie,

criză, autodistrugere. Poemul care face legătura între Plath și Marin este Ieșirea din criză,

poem în care Marin concluzionează trist imposibilitatea ei de a ajunge la lumea în care

sinuciderea animalelor de rasă este un fenomen comun.

Poemele în care realitate este descrisă folosind un limbaj clar, simplu, fără ornamente

stilistice sunt pentru Plath Răsărit de soare în sud şi Fiesta pepenilor, acestea aducând o pată

de culoare şi optimism în masa de tristețe și moarte a poeziilor lui Plath. La Marin se simte

din nou spiritul de revoltă prin poeme precum Generație, Dăscălița sau Conserva.

Evoluția stilului poetic de la complex la simplu este, de asemenea, un element comun.

Dacă în primele volume poetele pun accent pe ornamentări, pe construcții complexe, spre

finalul creaţiei poetice, poemele lor devin simple, clare și foarte accesibile, accentul fiind pus

pe cuvânt.

Analiza autobiografiei intimităţii porneşte de la realizarea de către poetele confesiunii

a lipsei acesteia, în esenţă, caracteristică secolului al XX-lea. Pentru Plath, aceasta este

exprimată în poeme precum Femeie fără copil în care poeta atinge o coardă extrem de

sensibilă în psihologia feminină, aceea a maternităţii, Tăticule în care este prezentată relaţia

extrem de complicată cu părinţii sau Lalele în care poeta se vede asemenea unei forme de

viaţă, dorindu-şi doar moartea, singura care îi poate oferi liniştea şi siguranţa. Pentru Marin,

poemul Păpuşa spânzurată aduce evidenţa lipsei privatului într-o societate totalitară în care

lumea în care trăieşte este reflectată de propria-i privire şi raportată la propria-i deznădejde. În

poemul Zece mii de spânzurători viaţa este observată din exterior, un observator obiectiv

privindu-se pe sine ca pe un manechin nemişcat care acceptă schimbările, ajustările, fără a se

împotrivi.


12

Pentru a fi ascultată, citită, poezia confesiunii trebuie să stârnească sentimente de

compasiune sau de dezaprobare în mintea cititorului. Mariana Marin se confesează absorbită

şi apăsată de asuprirea intelectuală, socială, culturală în care trăieşte şi exprimă cu patos şi

sinceritate nemulţumirea faţă de sistemul dictatorial în care este obligată să trăiască. Exemple

sunt poemele Elegie XIV şi Elegie XVIII. Poemele lui Plath Fuga mică sau Fiica apicultorului

sunt exemple de rupere a graniţelor confesiunii şi de abordare a intimităţii extreme.

Poeţii confesiunii se aşează pe ei înşişi drept centru poetic. Pentru poezia confesiunii

„eu” este expresia centrală şi cea mai clară a experienţei personale. Tot ceea ce simte şi

trăieşte poetul este exprimat în poezie. Pome precum Colosul, Cuvinte auzite din întâmplare

la telefon, Mantaua unui poem de dragoste sau Anul acesta cireşele vin să sublinieze

raportarea la sine a lumii prin utilizarea situaţiilor care reprezintă cât mai clar starea poetei.

Ultimul capitol, intitulat Analiza comparată a poemelor Sylviei Plath și ale Marianei

Marin realizează un studiu comparat atât din perspectiva poeziei confesiunii, cât şi din cea a

teoriei lui Ezra Pound, prezentată în Cum să citeşti.

Sunt analizate poeziile Odă pentru Ted și Zidul, poezii în care raportarea la iubire a

celor două poete se realizează diferit. Pentru Plath, Ted reprezintă imaginea eroului romantic

care devine centrul universului ei, aceasta raportându-se la măreția lui de vânător mitic,

simbol la fecundității, în timp ce Marin se luptă cu încercarea iubitului de descătușare din

închisoarea unei nedorite relații. Cele două poeme, în ciuda diferenţelor de sensibilitate şi a

finalităţii iubirii, se întâlnesc şi coincid prin modalităţile de apropriere a simbolurilor, de

recreare a unei lumi personale, care corespunde modernităţii şi biograficului. Calitatea

poeziilor stă tocmai, în opinia mea, în precizia psihologică a transformării modelelor,

simbolurilor şi a fărâmiturilor de mitologie vechi, în elemente esențiale ale existenţei

moderne.

Oamenii slabi și Dictatură pentru minte, inimă şi literatură sunt poemele în care visul

este punctul de întâlnire. Bineînțeles, mai ales în simbolistica lui Plath, visul este mereu

însoțit de simbolul lunii, care, în acest poem se materializează, la rândul ei, transformându-se

în elementul necesar bătrânei pentru supraviețuire. Marin asociază sinele și moartea lunii. În

amândouă poeziile se regăsesc elemente ale cadrului phanopoeic, luna plină, aflată în ultima

fază, înainte de dispariție fiind dublată în poemul lui Plath de imaginea femeii bătrâne care

încearcă, ezitant, să ajungă la ea, Marin numind-o direct lună plină. Așadar, ajungem la

concluzia, pe care o enunțăm de multe ori cu privire la poemele lui Plath și, tot mai des, spre

finalul creației, la Marin, a morții văzute ca ultimă evadare din lupta între realitate și vis. Cele

două poeme surprind două ipostaze diferite, și totodată asemănătoare, prin care exteriorul este


13

apropriat, atent observat și transformat, potrivit neliniștilor mentale și spirituale ale poetelor,

prin ceea ce Pound numeşte logopoeia. O realitate mai mult sau mai puțin cunoscută în cazul

lui Plath, și apăsătoare, în care este nevoită să trăiască, în cazul lui Marin, creează poeme în

care calitatea esențială este reprezentată de coșmarescul împletirii ficțiunii cu realitatea până

în punctul în care definirea individuală a fiecăreia dintre ele dispare.

Două poeme, care au ca element comun grădina de trandafiri, Legenda hoațelor de

smirdari și Campanie la miazănoapte se diferențiază, totuși, prin felul în care fiecare poetă

aduce grădina de trandafiri în poezie, similitudinile sunt evidente, cele două poeme creând noi

dimensiuni în care reîncercare de cucerire a mitului, de readucere a centrului în poezie se

transformă în eșec. Pentru Plath, grădina de trandafiri devine exprimarea necesităţii

reconectării cu poezia, iar pentru Marin reprezintă regăsirea de sine, pentru amândouă poetele,

încercarea relaționării cu ceilalți se transformă în eșec, precis exprimate cu ajutorul logopoeia.

Poeta, care se confesează, se situează dincolo, lumea sa decupându-se, rupându-se,

distanțându-se de a celorlalți, ecartul realizându-se atât prin schimbarea persoanei, cât și prin

punerea în contrast a inocenței și a jafului prin phanopoeia.

Poeme, Cartofi și Blocadă continentală reprezintă raportarea la creație a celor două

poete ale confesiunii. Creația pentru Marin este simțită ca o transformare a sinelui, o rupere, o

ieșire din normalitate. Poezia distruge orice încercare a poetei de a-și schimba existența, ea

este o entitate care ordonează viața și creația. Modul în care Marin descrie procesul creator

este puternic vizual, cinematografic. Sfidând regulile realității, creația trece într-un registru al

imaginarului, al fanteziei. Poezia decapitează stilul, iar țipetele ies de sub unghiile care și-au

pierdut simțul văzului, schimbând rolul fiecărui organ al corpului, schimbând însuși sensul

existenței pentru creație. Dacă pentru Marin poezia este esențială creației, pentru Plath

important este cuvântul. Cuvântul este cel care creează poezia. În funcție de alegerea acestuia

poezia semnifică sau nu, cuvântul creionează, dă contur poemului. În fapt, acest poem

explorează alegerea cuvintelor care nu au mai fost utilizate în poezie iar, tocmai din acest

motiv, neliniștea poetei este determinată de asumarea riscului alegerii cuvântului. Amândouă

poemele se înscriu în afirmaţia lui Pound care spune că în utilizarea logopoeia cuvintele nu

sunt folosite doar cu sensul direct, dar se ţine seama în mod special de uzul lor comun.

Morga din două puncte de vedere și Elegie XI sunt descrieri ale vieții în moarte, ale

evoluției către sucombare. Am ales aceste două poeme deoarece senzația morții dar și a luptei

cu aceasta sunt descrise diferit iar rezultatul, finalitatea, concluzia sunt aceleași.

Lecturând creațiile poeților confesiunii dar și confesiunile acestora cu privire la actul

creator, am observat interesul în descrierea experiențelor spitalicești. Începând cu Dickinson,


14

continuând cu Snodgrass și Plath ajungem la Mariana Marin, care descoperă, utilizând

phanopoeia în descriere, așa cum face și Plath, spitalul ca punct de pornire dar și ca pretext

pentru confesiune.

Dacă pentru Plath salvarea este reprezentată de iubire, ca unic refugiu în fața morții,

motiv romantic prezentat pe un fundal clasic cu tușe moderne, puternic macabre, prin

phanopoeia, Marin, la rândul ei, preia un alt motiv romantic, cel al visului nicidecum ca

reverie, dar, mai degrabă, ca încercare de a transgresa momentul morții, exprimată prin

logopoeia.

Două poeme diferite, care pornesc de la aceeași temă, motivează diferit dar ajung la

aceeași concluzie, aceea a hidoșeniei morții, a îmbătrânirii, decrepitudinii, dorinței omului de

a rămâne tânăr.

Lifting facial și Apel în sala de disecţie pornesc din nou de la imaginea spitalului.

Celor două poete ale confesiunii spitalul le stârnește sentimente puternice ale apropierii

morții. Urmează apoi, concentrarea pe simboluri comune precum oglinda, ea fiind în poemul

lui Marin cea care creează legătura cu moartea. Pentru Plath, oglinda semnifică, mai degrabă

în acest poem, reflectarea sinelui îmbătrânit și întoarcerea în trecut, în copilărie. Cele trei

ipostaze, ilustrate cu ajutorul phanopoeia: de mamă, copil și bătrână se unesc în oglindă,

aceasta păstrând imaginea celor trei și reușind să parcurgă drumul înapoi către începutul

existenței bătrânei. Un alt element comun celor două poeme este reprezentat de, așa cum le

numește direct Marin, amintirile rochia de bal, bunicul, fotografia, testamentul - şi Marin

revine aici în trecut tot cu ajutorul phanopoeia - toate acestea fiind parte a elementelor

comune, des întâlnite în poemele Marianei Marin, toate construind imaginea unei lumi

sfărâmate, în care existența nu are sens. Pentru Plath, amintirea este fie biografică, fie

livrescă. De această dată, aș numi-o livrescă, episodul din romanul Clopotul de sticlă

prezentând, firește, momentul încercării de sinucidere a poetei. În acest poem, referirea se

face la momentul în care eroina, ascunsă cinci zile de ochii lumii speră într-o moarte care se

cojește precum hârtia.

Detectivul și Ateliere sunt poeme ale iluziei morții marcate de precizia psihologică a

viziunii acestora, dublate de mularea metaforei pe imaginaţia vizuală. Dacă pentru Plath locul

definitoriu al ultimilor ani ai vieții (când poezia menționează această prezență tot mai des)

este bucătăria, pentru Marin acest loc nu există, nefiind menționat în poezii, spiritul combativ,

dar nici pe departe mai puțin feminin al româncei, manifestându-se altfel din punct de vedere

locativ. Marin asimilează creației cuvântul atelier, loc unic, special în care creatorul se stinge.

Marin se raportează la livresc iar Plath se raportează la simboluri și mitologie pentru a explica


15

mai degrabă moartea decât condiția ei postumă. În acest poem, Plath nu este interesată de

receptarea ei ca poet ci de felul în care moartea sa va avea impact asupra celorlalți, de felul în

care detectivul va explica dispariția. Un amestec de elemente intime și simboluri conturează

supranaturalul morții ei, încercând să se situeze, asemenea lui Marin, deasupra obișnuitului,

ea fiind conștientă de propria-i unicitate. Amândouă poemele folosesc, de data aceasta,

persoana a treia încercând să creioneze povestea altcuiva, a unei persoane cunoscute, față de

care empatia se simte încă din primul vers. Acest artificiu creativ ajută la încercarea detașării

de propria istorie, poate tocmai din dorința de nu se pune pe sine într-o ipostază nefericită prin

oferirea cititorului unei mult prea facile descrieri a propriilor sentimente.

Doamna Lazăr și Atelierele morţii sunt poeme ale unei viziuni a morții văzute din

perspectivă socială dar şi de gen. Moartea speciei este prefigurată de Marin, care pune a acest

poem și pe seama obsesiei pentru sinucidere, așa cum face și Plath, doar că, de această dată,

Marin concentrează aici prin ea și prin Ariel, caricaturizarea lumii, care se dovedește a fi, ca și

la Plath, un spectacol în care râsul domină societatea luminată aflată pe Golgota, condamnată

de ea însăși dispariției, o puternică imagine vizuală – phanopoeică - prin propriile acțiuni, prin

violența față de sine dar și față de ceilalți și adusă în starea de nebunie dar și de singurătate,

aceasta fiind manifestată în groapa de carbid, un loc la fel de închis și inaccesibil precum

peștera lui Plath, care devine acasă. Cele două poeme pornesc drumul către demonstrarea

inutilității existenței care se transformă, superficial, într-un spectacol grotesc prin distrugerea

mitului, prin aproprierea acestuia la nivel personal și prin imposibilitatea transferării lui

dincolo de realitatea nesatisfăcătoare.

Manechinele din Munich și Hohotul manechinelor sunt poeme care se raportează la

imagine. Manechinul pe care erau așezate hainele creatorilor comuniști sau capitaliști era o

reprezentare a femeii, o copie a acesteia la nivel superficial, exterior cu care aceasta se putea

identifica la nivel fizic. Atât pentru Plath cât și pentru Marin, manechinele sunt iremediabil

legate de acoperământ, de ceea ce le învelește, fie blănurile pentru Plath, reprezentare a

luxului, a somptuozității, dublată de frumoasa phanopoeia a acadelelor pe bețe de argint,

argintul fiind metalul prețios reprezentativ unei clase superioare, în timp ce, pentru Marin,

acoperământul se dovedește a fi subtil intelectual, intertextual și dublat de un vers prim al

strofei următoare care subliniază lipsa necesității îmbrăcămintei pentru exercițiul intelectual.

Cele două poeme surprind, prin utilizarea phanopoeia, imaginea femeii și a dublului acesteia,

manechinul, oferind viziuni diferite, dar esențiale, privitoare la condiția femeii în societate,

raportarea acesteia la lume, iubire sau intelect, păstrând aceeași notă pesimistă cu privire la

frumusețea vieții.


16

Ultima parte a lucrării este reprezentată de capitolul de Concluzii în care se explică

necesitatea şi oportunitatea realizării acestui studiu ştiinţific, precum şi contribuţia adusă de

autoare.

Prezenta lucrare se constituie ca introducere în poezia confesiunii prin analiza

poemelor Sylviei Plath şi ale Marianei Marin. Poezia confesiunii este o poeziei puternic

subiectivă, este însăși exprimarea personalității și nu fuga de aceasta iar din aceste motive

poezia scrisă de Robert Lowell, Anne Sexton, Sylvia Plath sau Mariana Marin are un conținut

personal, caracteristic modernității. Poezia confesiunii este poezia eului particularizat care

mizează pe biografie.

Caracterul narativ, conținutul emoțional, reevaluarea simbolurilor și a mitologiei fac

din poezia confesiunii un nou stil poetic care se apropie de cititor tocmai prin sinceritatea care

emană din poezie. În relația cu cititorul barierele cad deoarece acesta se regăsește în neliniștile

poetului care se descrie pe sine, pierdut în lumea ostilă a secolului al XX-lea, cititorul

empatizând cu poetul care își recunoaște deschis neliniștile, traumele și, mai ales, dorința de

evadare din lumea în care nu își poate găsi echilibrul.

Sylvia Plath şi Mariana Marin, nu au nevoie de alter egouri, de obiectiv-corelativ

pentru a crea poezie. Ele au nevoie doar de o unică persoană „eu” care preia dramele comune

și le filtrează prin propriile experiențe și prin propriile opinii despre viață astfel încât,

convingerea finală este că toate acestea îi aparțin. Poezia confesiunii este o poezie puternic

feminină în care se regăsește lupta pentru supraviețuire a femeii în noua societatea (fie ea

democratică, fie ea totalitară), poeta observând noul statut al femeii, relația cu iubitul sau cu

soțul și cu familia (părinți, copii).

Într-o lume în care totul este la vedere, nu mai este nimic de ascuns, sinceritatea

confesiunii vine ca o evadare a poetului care găsește prin poezie eliberarea de gândurile,

neliniștile care definesc divorțul, despărțirea, căderile nervoase, relația cu părinții, asupririle

sociale sau micile neplăceri zilnice.

Prin această lucrare, atât opera Sylviei Plath cât și cea a Marianei Marin devin

cunoscute prin raportarea la propria existență, la societatea în care ele scriu poezie dar și la

feminitate. Prin poezia confesiunii poetele se apropie de cititor mai ales datorită limbajului

simplu, uzual, formei libere narative a versurilor dar şi a subiectivităţii, astfel încât cititorul să

poată înțelege și empatiza cu trăirile, emoțiile, nevoile și neajunsurile existenței.


17

În concluzie…

Prezenta lucrare se constituie ca introducere a termenului literar de poezia confesiunii

prin analiza poemelor Sylviei Plath şi ale Marianei Marin. Lucrarea pornește de la definirea

termenului de confesiune și evoluează către introducerea și definirea termenului de poezie a

confesiunii analizând poeții americani care au utilizat acest nou stil poetic, oprindu-se asupra

poeziilor Sylviei Plath și ale Marianei Marin în demersul demonstrativ de asumare a

confesiunii în poetica celor două.

Poezia confesiunii este o poeziei puternic subiectivă, este însăși exprimarea

personalității și nu fuga de aceasta, iar din aceste motive, poezia scrisă de Robert Lowell,

Anne Sexton, Sylvia Plath sau Mariana Marin are un conținut personal, biografic, profund

subiectiv și individualizat, caracteristic modernității.

Poezia confesiunii este poezia eului particularizat care mizează pe imediatețea trăirilor

poetului iar Mariana Marin și Sylvia Plath preiau tocmai caracterul recent al trăirilor,

emoțiilor, experiențelor personale și le transferă nemediat în poezie. Ceea ce au în comun,

ceea ce le diferențiază de alte poeme care încorporează detalii ale vieții, este, pentru poemele

confesiunii, arta de a simula sinceritatea. Bazându-se pe fapte, pe relații ale lumii reale, pentru

autenticitatea unui poem, poetele creează un artificiu al sincerității. Poeziile confesiunii

agreează adevărul real ficțional, presupus biografic, șocant.

În relația cu cititorul, barierele cad deoarece acesta se regăsește în neliniștile poetului

care se descrie pe sine, pierdut în lumea ostilă a secolului al XX-lea, receptorul empatizând cu

poetul care își recunoaște deschis neliniștile, traumele și, mai ales, dorința de evadare din

lumea incompatibilă.

Sylvia Plath şi Mariana Marin, nu au nevoie de corelativ-obiectiv pentru a crea poezie.

Ele au nevoie doar de o unică persoană „eu” care preia dramele comune și le filtrează prin

propriile experiențe și prin propriile opinii despre viață astfel încât, convingerea finală este că

toate acestea sunt ale lor. Ceea ce face un poem să aparțină poeziei confesiunii nu este doar

subiectul (familie, sex, alcoolism, nebunie) sau accentuarea sinelui, ci ostentația cu care astfel

de lucruri sunt mânuite.

Poezia confesiunii este o poezie puternic feminină în ea regăsindu-se lupta pentru

supraviețuire a femeii în noua societatea (fie ea democratică, fie totalitară), poeta notând noul

statut al femeii, relația cu iubitul sau cu soțul și cu familia (părinți, copii).

Scrisă între primele două valuri ale modernismului feminist, opera Sylviei Plath

anticipează multe din problemele, dar și ideile pe care continuatoarele ei le-au urmat, dar pe


18

care cu greu le-a putut articula din lipsa cadrului estetic, cultural sau politic care ar fi putut-o

ajuta în demersul ei de descoperire a noii femei. Poeta de origine americană scrie o poezie în

care centrală este condiția femeii (fie singură, fie căsătorită) în lumea dominată încă de reguli

masculine.

Mariana Marin scrie poezie într-o perioadă în care rolul femeii în societatea comunistă

se schimbă determinat de necesitățile pe care noua dezvoltare a țării le cere. Femeia, în acest

context, își pierde feminitatea, frumusețea, ea devenind un membru de partid necesar

propășirii țării. Mariana Marin exprimă cu sensibilitate lupta pe care este obligată să o ducă cu

sistemul, revolta feminină într-o lume în care important nu este individul ci colectivitatea.

Pornind de la elementele care au definit rolul femeii într-o societate a cărei cultură

predominant patriarhală trebuie să facă loc capacităților intelectuale, culturale sau literare ale

femeii, lucrarea prezintă analizele poetice care definesc femeia văzută prin prisma poeziei

confesiunii în lupta cu angoasele determinate de confruntarea cu sine și cu ceilalți într-o lume

în care îi este greu să se integreze și în care este aproape imposibilă găsirea unui punct de

echilibru.

Cele două poete trăiesc în lumi în care clopotele lor de sticlă sunt imposibil de spart,

imposibil de înlocuit, iar unica luptă adevărată se dă în poezie. În fapt, lupta poetelor este

inegală cu cea de mii de ani a delimitării stricte a obligațiilor femeii și ale bărbatului, revolta

lor este doar la nivel scriptic, fiecare încercând, în felul ei, să se integreze în societate prin

căsătorie, prin asumarea normalității.

Într-o lume în care totul este la vedere, nu mai este nimic de ascuns, sinceritatea

confesiunii vine ca o evadare a poetului care găsește prin poezie eliberarea de gândurile,

neliniștile care definesc divorțul, despărțirea, căderile nervoase, relația cu părinții, asupririle

sociale sau micile neplăceri zilnice.

Prin această lucrare, atât opera Sylviei Plath cât și cea a Marianei Marin devin

cunoscute prin raportarea la propria existență, la societatea în care ele scriu poezie dar și la

feminitate. Prin poezia confesiunii poetele se apropie de cititor mai ales datorită limbajului

simplu, uzual, al formei libere narative a versurilor dar şi a subiectivităţii, astfel încât cititorul

să poată înțelege și empatiza cu trăirile, emoțiile, nevoile și neajunsurile existenței.

Poezia confesiunii mizează pe „sinceritate” în relația cu cititorul, luându-l pe acesta

drept confesor. Fiecare poem este, într-un anume fel, o declarație de dependență, de vină, de

neliniște sau de suferință. Așadar, scrierea fiecărui poem este un act egocentric în care

importantă este poeta care se definește pe sine ca centru al creației.


19

Poezia confesiunii nu înseamnă doar transferul emoțiilor în poezie, caracterul narativ,

conținutul emoțional, reevaluarea simbolurilor și a mitologiei, ea demonstrează capacitatea

poetului modern de a utiliza metatextual literatura în poezie, fie că vorbim de mitologie,

simboluri, poeziei premodernă sau romantică.

Un elementul comun, care realizează liantul între operele celor două poete, aducând în

prim plan o caracteristică deloc neglijabilă a poeziei confesiunii, este reînvestirea la nivel

personal a miturilor sau a personajelor mitologice cu sens, sau crearea mitologiilor personale

pornind de la elemente banale.

Expunerea privatului în detrimentul intimității se realizează atât la poeta americană, cât

și la poeta româncă prin variatele teme utilizate de toți poeții confesiunii: alienarea, eșecul în

carieră, în căsnicie, în a face față încercărilor vieții.

Momentul în care cele două poete scriu este similar chiar dacă distanța este de

aproximativ două decenii, totuși, cele două lumi în care poetele creează nu sunt atât de

diferite. Nesiguranța, amenințarea și cultura de supraveghere se răsfrâng asupra creației,

asupra modului de gândire și a prezenței acestuia în poezie. În fapt, intruziunea în viața

privată determină ruperea barierelor dintre public și privat și naște sinceritatea publică

extremă. Creatorul nu mai are ce ascunde, totul este la vedere. Viața personală este cunoscută

de toți, ceea ce rămâne ascuns sunt gândurile care, pot fi și ele făcute publice.

Poemele Sylviei Plath și ale Marianei Marin sunt mărturii ale condiției femeii și ale

luptei ei pentru adaptare într-o lume mult prea rigidă care nu ține cont de noile nevoi impuse

de societatea modernă sau ale revoltei împotriva sistemului asupritor.

Printre contribuţiile personale aduse la cercetarea de faţă se numără: analiza creațiilor

poeților moderni în care se regăsesc elemente ale confesiunii din această perspectivă dar și din

perspectiva genului, analiza poeziei Sylviei Plath pornind de la operă și de la caracterul de

confesiune al acesteia iar, pe urmele ei, analiza unei poete optzeciste din perspectiva poeziei

confesiunii, integrând-o pe Mariana Marin în literatura universală prin deschiderea către un

nou stil poetic care nu a fost suficient studiat și utilizat în țara noastră.

Textele în limba engleză au fost traduse în majoritatea lor de mine. La traducerea

poeziilor am încercat să respect sensul dat de poet în detrimentul muzicalității versurilor,

considerând, așa cum afirma Ezra Pound, că imaginile sunt cele care pot fi traduse cu

minimum de pierderi, în timp ce muzicalitatea este cea care suferă cel mai mult în timpul unei

traduceri. În ceea ce priveşte logopoeia, aceasta se poate transmite în măsura în care cititorul,

respectiv traducătorul, a înţeles și a reprodus cât mai clar sensul dat de poet.


20

Scopul lucrării este acela de a readuce în prim plan atât poezia feminității, poezia scrisă

în secolul al XX-lea, care se raportează la universul personal, dar și aducerii creației Marianei

Marin în prim plan, ea fiind una din cele mai valoroase poete care a publicat în anii ’80 în

România, o adevărată militată pentru drepturile individuale într-o societate în care accentul

era pus pe colectivitate. Poezia Marianei Marin se dovedește, asemenea poeziei Sylviei Plath,

o operă complexă care poate fi analizată și care se oferă cititorului din multe perspective,

demonstrând capacitatea poetei de a crea o poezie care merită interesul cititorilor dar, mai ales

al criticii, mult mai mult decât i-a fost acordat până în acest moment, situând-o pe poetă pe

scara valorilor poeziei românești nu doar din perspectivă literară dar și din perspectiva

accentului pus pe condiția femeii.

Evoluția ulterioară, atât în America cât și în Europa, a poeziei confesiunii demonstrează

rolul pe care poeții care au îmbrățișat acest nou stil poetic l-au avut în înțelegerea necesității

schimbării cerute de noua societate de după cele două războaie.

Lucrarea se constituie ca bază de cercetare pentru poeții care au scris în perioada

anilor ’80 în România dar și celor care i-au urmat, confesiunea devenind un mijloc comun de

exprimare nu doar în literatură dar și în mass media sau în zona online.


21

BIBLIOGRAFIE

OPERE

MARIANA MARIN

1. Marin, Mariana, Aripa secretă. București, Editura Cartea Românească, 1986

2. Marin, Mariana, Ateliere, București, Cartea Românească, 1991

3. Marin, Mariana, Cinci. Antologie colectivă împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion

Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, Editura Litera,

1982

4. Marin, Mariana, Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, București, Cartea

Românească, 1992

5. Marin, Mariana, Mutilarea artistului la tinerețe, București, Editura Muzeul Literaturii

Române, 1999

6. Marin, Mariana, Un război de o sută de ani, București, Editura Albatros, 1981

7. Marin, Mariana, Zestrea de aur, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2002

SYLVIA PLATH

8. Plath, Sylvia, Letters Home, London, Faber and Faber Ltd., 1986

9. Plath, Sylvia, The Collected Poems, New York, Harper & Row, Publishers, 1981

10. Plath, Sylvia, The Unabridged Journals of Sylvia Plath, edited by Karen V. Kukil, New

York, Anchor Books, 2000

VOLUME

11. ***Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, București, Editura

Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001

12. ***Dicționar explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998

13. ***Merriam-Webster’s Encyclopedia of Literature, Merriam-Webster Inc, USA, 1995


22

14. ***Merriam-Webster’s Encyclopedia of World Religions, Merriam-Websterm, USA,

1999

15. ***Probleme metodice ale predării literaturii. Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi

Pedagogică, 1962

16. ***The Columbia History Of Twentieth-Century French Thought, ed. Laurence D.

Kritzman, New York, Columbia University Press, 2006

17. Ahmatova, Anna, Poezii, București, Editura Tineretului, 1968

18. Altieri, Charles, The Art of the Twentieth-Century American Poetry. Modernism and

After, Blackwell Publishing, Malden, USA, 2006

19. Alvarez, A., The Savage God. A Study of Suicide, New York, Random House, 1972

20. Arendt, Hannah, The Origins of Totalitarianism, San Diego, Harcourt Brace & Company,

1973

21. Ariés, Philippe, Georges Duby, Istoria vieții private, vol VIII, București, Editura

Meridiane, 1997

22. Ariés, Philippe, Georges Duby, Istoria vieții private, vol XIX, București, Editura

Meridiane, 1997

23. Augustin, Fericitul, Confessiones. Mărturisiri, București, Editura Institutului Biblic și de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985

24. Baconsky, A. E. (editor), Panorama poeziei universale contemporane, București, Editura

Albatros, 1972

25. Bassnett, Susan, An Introduction to the Poetry, Second edition, Houndmills, Palgrave

Macmillan, 2005

26. Baudelaire, Charles, Les fleurs du mal/ Florile răului, Târgoviște, Editura Pandora, 2000

27. Beach, Christopher, The Cambridge Introduction to Twentieth-Century American Poetry,

New York, Cambridge University Press, 2003

28. Berca, Ion, Metodica predării limbii române (Citit-scris, citire), Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1966

29. Bloom, Harold, Heike Grundman, George Gordon, Lord Byron, New York, Infobase

Publishing, 2009

30. Bloom, Harold, Modern American Poetry, Philadelphia, Chelsea House Publishers, 2005

31. Bloom, Harold (editor), Bloom’s Major Poets, Broomall, Chelsea House Publishers, 2001

32. Bodiu, Andrei, Direcția optzeci în poezia română, Pitești, Editura Paralela 45, 2000

33. Boia, Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011


23

34. Borges, Luis, Labyrinths: selected stories & other writings, New York, New Directions

Publishing, 1964

35. Braniște, Ene, Liturgica specială, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, 1980

36. Bria, Ion, Tratat de teologie dogmatică și ecumenică, București, Editura România

Creștină, 1999

37. Brooks, Peter, Troubling Confessions: speaking guilt in law and literature, Chicago, The

University of Chicago Press, 2000

38. Brunner, Edward, Cold War Poetry, Urbana, University of Illinois Press, 2001

39. Butler, Christopher, Modernism: A Very Short Introduction, New York, Oxford

University Press, 2010

40. Byron, Lord George Gorgon, The Poetical Works of Lord Byron. With Life, London,

Edinburgh Gall and Inglis, 1854

41. Ceauşescu, Nicolae, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român,

Bucureşti, Editura Politică, 1979

42. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesturi,

forme, figuri, culori, numere, Volumul I, București, Editura Artemis, 1995


forme, figuri, culori, numere, Volumul II, București, Editura Artemis, 1995


forme, figuri, culori, numere, Volumul III, București, Editura Artemis, 1995

45. Ciobanu, Elena, Sylvia Plath’s Poetry, The Metamorphoses of the Poetic Self, Iași, Casa

Editorială Demiurg, 2012

46. Cohen, Mitchel, Nicole Fermon (editori), Princeton Readings in Political Thought

Chichester, Princeton University Press, 1996

47. Coleridge, Samuel Taylor, The Rime of the Ancient Mariner and Other Poems, Mineola,

Dover Publications, 1992

48. Cordoş, Sanda, Literatura între revoluţie şi reacţiune, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca

Apostrof, 2002

49. Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Pitești, Paralela 45, 2009

50. Dickinson, Emily, The Poems of Emily Dickinson, Pennsylvania State University,

Electronic Classics Series, 2003

51. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, București, Editura Univers

Enciclopedic, 1998


24

52. Eliade, Mircea, Mituri, vise și mistere, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998

53. Eliot, T. S., A Norton Critical Edition, The Waste Land, New York, W. W. Norton and

Company, 2001

54. Eminescu, Mihai, Memento mori. Chișinău, Postume, Litera, 1997

55. Eminescu, Mihai, Poezii, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952

56. Evans, Mary, Missing Persons: The Impossibility of Auto/Biography, London, Routledge,

1999

57. Ferry, Luc, Homo aestheticus, București, Editura Meridiane, 1997

58. Floca, Ioan N., Drept Canonic Ortodox. Legislație și administrație bisericească, vol. II,

București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990

59. Foucault, Michel, The History of Sexuality, New York, Pantheon Books, 1978

60. Friedan, Betty, The Feminine Mistique, New York, Dell Publishing Co., INC, 1974

61. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, București, Editura Univers, 1981

62. Funaru, Mihaela, Marketing ecologic – opțiune strategică în dezvoltarea firmelor

românești, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Brașov, 2012

63. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole şi cuvântări, Bucureşti, Editura Partidului

Muncitoresc Român, 1951

64. Gill, Jo, The Cambridge Companion to Sylvia Plath, Cambridge, Cambridge University

Press, 2008

65. Gill, Jo, Women’s Poetry, Edinburgh, Edinburg University Press Ltd, 2007

66. Gill, Stephen, The Cambridge companion to Wordsworth, Cambridge, Cambridge


67. Graves, Robert, The White Goddess, London, Faber & Faber, 1961

68. Hawthorn, Jeremy, Multiple Personality and the Disintegration of Literary Character

from Oliver Goldsmith to Sylvia Plath, Melbourne, Edward Arnold (Publishers) Ltd, 1983

69. Heaney, Seamus, New Selected Poems, 1966-1987, London, Faber and Faber, 1990

70. Herman, Vasile, Originile și dezvoltarea formelor muzicale, București, Editura Muzicală,

1982

71. Jeffrey, David Lyle, A Dictionary of Biblical Tradition in English Literature, Michigan,

Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1992

72. Jorge Luis Borges, Labyrinths: selected stories & other writings, New York, New

Directions Publishing, 1964

73. Kimmelman, Burt, 20th-Century American Poetry, New York, Facts On File, 2005


25

74. Lindahl-Raittila, Iris, From victim of the «Feminine Mistique» to Heroine of Feminist

Deconstruction. Autobiographical Images of Sylvia Plath 1963-2001, Painosalama Oy, Abo

Akademi University Press, 2002

75. Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011

76. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică – lista lui Manolescu, Brașov, Editura

Aula, 2001

77. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Piteşti,

Editura Paralela 45, 2008

78. Martin, Wendy, The Cambridge Companion to Emily Dickinson, Cambridge, Cambridge


79. Middlebrook, Diane, Her Husband. Ted Hughes and Sylvia Plath – A Marriage, New

York, Penguin Books, 2003

80. Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic. II, București, Editura Cartea Românească, 1986

81. Mușina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Brașov, Aula, 2004

82. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism 1948-1964, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 2010

83. Nelson, Deborah, Pursuing Privacy in Cold War America, New York, Columbia


84. Newman C. (editor), The Art of Sylvia Plath, Bloomington, Indiana University Press,

1970

85. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și

Pedagogică, 1996

86. Phillips, Robert, The Confessional Poets, Carbondale, Southern Illinois University Press,

1973

87. Pound, Ezra, Literary Essays of Ezra Pound, New York, New Directions Publishing

Corporation, 1968

88. Preda, Radu, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, București, Editura Scripta, 1999

89. Roethke, Theodore, The Collected Poems of Theodore Roethke, New York, Anchor

Books, 1975

90. Rosenthal, M. L. The New Poets. American and British Poetry Since World War II,

Oxford, Oxford University Press, 1967

91. Rousseau, Jean Jacques, Les Confessions du J. - J. Rousseau, Tome Premier, Leipzig,

Imprimerie de P. M. de Vroom, 1845


26

92. Sand, George, Histoire de ma vie, Tome Septième, Paris, Michel Lévi Frères, Libraires –

Editeurs, 1855

93. Senior, Mathew, In The Grip of Minos. Confessional Discourse in Dante, Corneille and

Racine, Columbus, Ohio State University Press, 1994

94. Sexton, Anne, Selected Poems of Anne Sexton, New York, Marineer Books, 1988

95. Sexton, Anne, The Complete Poems: Anne Sexton, New York, Mariner Books, 1981

96. Shell, Alison, Catholicism, Controversy and the English Literary Imagination, 1558-

1660, Cambridge, Cambridge University Press, 2004

97. Sinfield, Alan, Literature, Politics and Culture in Postwar Britain, London, Continuum

International Publishing, 2004

98. Snodgrass, W. D., Not for specialists: new and selected poems, New York, BOA Editions

Ltd., 2006

99. Snodgrass, W. D., Un ghimpe în inimă și alte poezii, București, Editura Univers, 1983

100. Strachan, John, The Poems of John Keats. A Sourcebook, New York, Routlege, 2003

101. Steiner, George, Language and Silence. Essays on Language, Literature and the

Inhuman, New York, Antheneum, 1967

102. Stone Marjorie, Judith Thompson (editori), Literary Couplings. Writing couples,

Collaborators and the construction of authorship, Wisconsin, The University of Wisconsin

Press, 2006

103. Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, București, Editura Univers, 1983

104. 103. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Minerva, 1988

105. 104. Voltaire, Œuvres Complètes de Voltaire. Tome Troisième – Seconde Partie,

L’Imprimerie de Fain, Paris, Place de L’Odéon, 1817

106. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români, A-C,

Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995

107. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, D-L, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale

Române, 1998

108. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, M-Q, Bucureşti, Editura Albatros, 2001

109. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, R-Z, Bucureşti, Editura Albatros, 2001

110. Zola, Émile, La Confession de Claude, Paris, Libraire Internationale, 1866

111. Wagner-Martin, Linda, Sylvia Plath. A Literary Life, Second Edition, Houndmills,

Palgrave Macmillan, 2003

112. Whitman, Walt, Complete poetry and collected prose, New York, Literary Classics of

the United States Inc., 1982


27

113. Williams, William Carlos, The collected poems of William Carlos Williams, New York,

New Directions Books, 1986

114. Yeats, William Butler, Versuri, Bucureşti, EPLU, 1965

115. Yeats, William Butler The collected poems of W. B. Yeats, London, Wordsworth

Editions Ltd., 2000

ANTOLOGII

116. ***Antologie din lirica franceză, traducere de C. D. Zeletin, Pandora M, Târgoviște,

2006

117. Alvarez, A., The New Poetry. An Anthology Selected and introduced by A. Alvarez,

Middlesex, Penguin Books, Harmondsworth, 1973

118. Chioaru, Dumitru, Ioan Radu Văcărescu (editori), Antologia poeziei române de la origini

până azi, vol. II, , Pitești, Editura Paralela 45, 1998

119. Ferguson Margaret, Mary Jo Salter, Jon Stallworthy (editori), The Norton Anthology of

Poetry, New York, W. W. Norton & Company, 1970

120. Mușina, Alexandru (editor), Antologia poeziei generației 80, ediția a II-a, ed., Brașov,

Aula, 2002

121. Mușina, Alexandru, Romulus Bucur (editori), Antologie de poezie modernă. Poeţii

moderni despre poezie (manifeste, eseuri, fragmente teoretice), Bucureşti, Editura Leka

Brâncuş, 1997

PERIODICE

122. *** Rolul femeii în arta și în creațiile populare. Creațiile artistelor sovietice la expoziția

de la Paris, în „România liberă”, nr. 1183 din iulie 1948

123. *** Rugăciunea Bisericii pentru morţi, „Viaţa ortodoxă”, 1978, nr. 1

124. Antip, Felicia, Am citit despre Sylvia Plath văzută de ea însăși, în „România literară”, nr.

29, 1983

125. Antonesei, Liviu, Mariana Marin într-un cvartet datorat hazardului, „Observator

Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

126. Alberge, Dalya, FBI files on Sylvia Plath's father shed new light on poet, guardian.co.uk

127. Boldea, Iulian, Luciditate şi adevăr poetic: Mariana Marin, în „Familia On-line”, nr. 11-

12, 2005


28

128. Cistelecan, Alexandru, Aripa secretă, în „Familia”, nr 10, 1987

129. Comănescu Denisa, Sylvia Plath, în „România literară”, nr. 1, 1979

130. Cummings, E. E., How many moments must... în „Poetry”, February, 1961, vol. 97, no. 5

131. Dinițoiu, Adina, Când poezia conjură eticul, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236

(494) din 1-7 octombrie 2009

132. Dobrescu, Caius, Iluminarea nu trebuie confundată cu mântuirea, „Observator Cultural”

Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

133. Dumitriu, Dana, Prietena Kitty, „România literară”, nr. 30, 1982

134. Ebberson, Laura, Elizabeth Bishop's poetic voice: reconciling influences, în Valparaiso

Poetry Review. Contemporary Poetry and Poetics, vol VIII, No. 1, 2006-2007, online la

adresa: http://www.valpo.edu/vpr/ebbersonessaybishop.html

135. Gheorghe, Cezar, A fi minoritar în cea mai neagră majoritate, în „Observator Cultural”

Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

136. Groza, Maria, Statutul femeii în dreptul familiei, în Contemporanul, Săptămânal politic –

social - cultural, Nr. 25 (767), 23 iunie, 1961

137. Ionașcu, Traian, Egalitatea sexelor în R. P. România „Contemporanul”, nr. 43 (681),

vineri 30 octombrie 1959

138. Ispas, Cristina, Tinerețe fără artă, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din

1-7 octombrie 2009

139. Iuga, Nora, Ultimul cadou de la Madi a fost un ruj, în „Observator Cultural” Supliment,

nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

140. Komartin, Claudiu, Nebunia de a gusta trandafir, în „Observator Cultural” Supliment,

nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

141. Mușat, Carmen, Toate minciunile despre libertate, în „Observator Cultural” Supliment,

nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009

142. Novăceanu Darie, Sylvia Plath, în „România literară”, nr.13, 1980

143. Pipoș, Cristina, An Analysis Of Intimacy In Sylvia Plath’s Poetry, Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, Series IV, Vol. 6 (55) No. 1, 2013

144. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Public libraries, Censorship and Rehabilitation of

the Poets under the Romanian Communist Regime, la Biblio -2012, Conferința internațională

de biblioteconomie și știința informării , Ed. Universității Transilvania Brașov, 2012

145. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată

în poezia Marianei Marin– Polirom


29

146. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată

în poezia Marianei Marin la Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca

Ceauşescu»”, 3-14 noiembrie 2012 IICCMER

147. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Confessional poets. Themes and public discourse,

în „Research and Science Today” Supplement No. 1(3)/ 2012, June 2012

148. Pipoș, Cristina, Mihaela Funaru, Cultural Marketing in Europe and its Impact on

Literature. Case study: Sylvia Plath, în „Bulletin of the Transilvania University of Brașov”,

Series V: Economic Sciences”, Vol (6) No. 1, 2013

149. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Evoluția poeziei confesiunii – Sesiunea științifică

„România în procesul dezvoltării economice durabile – Europa la răscruce?, Buletinul

Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 13, 2012

150. Pipoș Cristina, Cristescu Cosmina, Femeia în căutarea propriei identităţi: Sylvia

Plath și Mariana Marin, Sesiunea științifică România în procesul dezvoltării economice

durabile – Perspective şi provocări în perioada 2013-2020” în Buletinul Ştiinţific al

Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 14, 2013

151. Pipoș, Cristina, Cosmina Cristescu, Sylvia Plath and the I of the Confessional Mode,

în „Bulletin of Transilvania University of Brașov”, Series IV, Volume 5(54), Volume 2, 2012

152. Pipoș, Cristina, The Confession of Love, Loss and Anger in Sylvia Plath’s Poetry, în

„Plath Profiles”, Volume 6, Summer 2013

153. Pipoș, Cristina, The First Confessional Poets, în „Bulletin of Transilvania University of

Brașov”, Series IV, Volume 5(54), Volume 1, 2012

154. Trinidad, David, From Ted Hughes’ List of Suggested Writing Exercises for Sylvia Plath,

„The American Poetry Review”; May/Jun 2011

155. Ulici, Laurențiu, Refracția lirică, „România literară”, nr. 31, 1982

156. Vancu, Radu, Poezie și adevăr, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din 1-

7 octombrie 2009

157. Yezzi, David, Confessional poetry & the artifice of honesty în „The New Criterion”,

Volume 16, June 1998

INTERVIURI

158. Interviu cu Hughes Frieda, Lines of beauty: the art of Sylvia Plath, în „Observer

Magazine”, 23. 10. 2011


30

159. Interviu cu Hughes Ted de Drue Heinz, The Art of Poetry No. 71, în „The Paris Review”,

no 134, 1995

160. Interviu cu Lowell Robert de Frederick Seidel, Robert Lowell, The Art of Poetry No. 3,

în „The Paris Review”, no. 25, 1961

161. Interviu cu Marin Mariana de Svetlana Cârstea, Cuvintele atrag realitatea, în

„Observator cultural”, nr. 89, 2001

162. Interviu cu Plath Sylvia de Peter Orr, The Poet Speaks: Interviews with Contemporary

Poets Conducted by Hilary Morrish, Peter Orr, John Press, and Ian Scott-Kilvery. London:

Routledge ,1966

163. Interviu cu Sexton Anne de Barbara Kevles, The Art of Poetry 15, în „The Paris

Review”, no. 52, 1971

164. Interviu Cu Snodgrass W. D., de Alexandra Eyle, W. D. Snodgrass, The Art of Poetry

No. 68, în „The Paris Review”, no. 130, 1994

165. Interviu cu W. D. Snodgrass de William B. Patrick, august 2004, Writing about what

matters: “Heart's Needle”, http://www.webofstories.com/play/13915?o=S&srId=151475

REFERINȚE ONLINE

166. www.bartleby.com

167. www.crestinortodox.ro

168. www.crispedia.ro

169. www.enciclopediaromaniei.ro

170. www.english.illinois.edu

171. www.guardian.co.uk

172. www.gutenberg.org

173. www.virginia.edu

174. http://www.iun.edu/~nwadmin/plath/

175. www.poemhunter.com

176. www.poets.org

177. www.poetshouse.blogspot.ro

178. www.princeton.edu

179. www.readbookonline.net

180. www.researchnews.osu.edu


31

181. www.religionfacts.com

182. www.revistafamilia.ro

183. www.toutelapoesie.com

184. www.theparisreview.org

185. www.webofstories.com


32

Rezumat

Conducători științifici Doctorand

Cristina – Maria Pipoș

Prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu

Teza de doctorat Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin realizează un

studiu al creațiilor celor două poete din perspectiva elementelor poeziei confesiunii, stil poetic

apărut în America anilor ’60, caracterizat prin introducerea elementelor autobiografice în

poezie, micșorarea distanței dintre poet și cititor, tonul puternic emoțional și structura

narativă.

Analiza pornește de la elementele esențiale ale poeziei confesiunii notând predecesorii

stilului poetic (Walt Whitman, W. H. Auden, Seamus Heaney, Anna Ahmatova, Gabriela

Mistral, Emily Dickinson), continuând cu reprezentanții acestuia (Robert Lowell, Theodore

Roethke, W. D. Snodgrass, Anne Sexton, John Berryman) pentru a se opri, mai apoi, la

examinarea poeziilor Sylviei Plath și ale Marianei Marin.

Investigarea operelor celor două poete se concentrează pe caracteristicile poeziei

confesiunii precum: spațiul personal/spațiul public, empatia cu cititorul,viziunea asupra

iubirii, imaginația, realitatea sau aproprierea mitologiei. Ultimul capitol al tezei se

concentrează pe analiza comparată a poemelor lui Plath și Marin, observând, pornind de la

elemente comune poeziilor, legătura poetică dintre cele două opere.

Abstract

Doctoral supervisors PhD candidate

Cristina – Maria Pipoș

Prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu

The PhD thesis Sylvia Plath and Mariana Marin’s Confessional Poetry introduces a

study of the works belonging to the two poets from the perspective of confessional poetry

features, a poetical mode that emerged in the ’60 in America, characterized by the

introduction of autobiographical elements in poetry, the shortening of the distance between

the poet and the reader, the strong emotional tone and the narrative structure.

The analysis begins with the introduction of the core elements of confessional poetry

looking at the predecessors of this poetic mode (Walt Whitman, W. H. Auden, Seamus

Heaney, Anna Ahmatova, Gabriela Mistral, Emily Dickinson), followed by its exponents

(Robert Lowell, Theodore Roethke, W. D. Snodgrass, Anne Sexton, John Berryman) and

stops, later on, to the examination of Sylvia Plath and Mariana Marin’s poems.

The investigation of the two poets’ works focuses on characteristics of confessional

poetry such as: personal space/public space, the empathy with the reader, the vision of love,

imagination, reality or the appropriation of mythology. The final chapter of the thesis focuses

on the comparative analysis of Plath and Marin’s poems, noting, starting with the common

elements of the poems, the poetic link between the two works.

Prof. univ. dr. Alexandru Mușina

Prof. univ. dr. Alexandru Mușina


1

Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume PIPOŞ CRISTINA - MARIA

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi si responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de

activitate

Perioada

01/10/2011 →

ASISTENT UNIVERSITAR

Susţinerea seminarelor/ cursurilor de Limba engleză

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

BV. EROILOR, NR. 25, BRAŞOV (ROMÂNIA)

01/10/2009 →

Funcţia sau postul ocupat ASISTENT UNIVERSITAR

Activităţi si responsabilităţi principale Susţinerea seminarelor de Limba engleză şi Comunicare de afaceri în limba engleză

Numele şi adresa angajatorului UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

BISERICII ROMÂNE 107 , BRAŞOV (ROMÂNIA)


activitate

EDUCAŢIE

Perioada 01/09/2005 → 15/06/2010

Funcţia sau postul ocupat PROFESOARĂ DE LIMBA ENGLEZĂ / PROFESOARĂ DE LIMBA ROMÂNĂ

Activităţi si responsabilităţi principale Predare limbii engleze şi a limbii române/ pregătirea elevilor pentru examenele naţionale,

olimpiade, concursuri

Numele şi adresa angajatorului COLEGIUL TEHNIC "REMUS RADULET"

ZIZINULUI 106, BRAŞOV (ROMÂNIA )


activitate

EDUCAŢIE

Perioada 01/09/2007 – 30/06/2010

Funcţia sau postul ocupat PROFESOARA DE LIMBA ENGLEZĂ

Activităţi si responsabilităţi principale Predarea cursurilor de limba engleză pentru afaceri şi a cursurilor pentru copii

Numele şi adresa angajatorului ŞCOALA DE LIMBI STRĂINE INTERNATIONAL HOUSE

STRADA LUNGA NR. 8 , BRASOV


activitate

EDUCAŢIE


2

Educaţie şi formare

Perioada 01/10/2010 – prezent

Calificarea/diploma obţinută DOCTORAND

Disciplinele principale

studiate/competenţele profesionale

dobândite

LITERATURĂ ROMÂNĂ

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de formare

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV, FACULTATEA DE LITERE

BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA )

Perioada 01/10/2005 - 30/06/2007

Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE MASTER



dobândite

SCRIERE CREATOARE, TRADUCERI




BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA )

Perioada 01/08/1998 - 30/06/2002

Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE LICENŢĂ



dobândite

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ




BULEVARDUL EROILOR, 29, BRAŞOV (ROMÂNIA )


3

Curriculum Vitae

Personal information

First name(s) / Surname(s) Cristina-Maria Pipos

Work experience

Dates

Occupation or position held

Name and address of employer

Type of business or sector

Main activities and responsibilities

Dates

Occupation or position held

Name and address of employer



2011 →

Assistant Professor

TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV,

BV. EROILOR, NR. 25, BRAŞOV (ROMÂNIA)

Education

Teaching General English, Business English and Commercial Correspondence courses

Devising courses curricula and organising exams.

Using CDs, video projector, handouts in teaching

2009 →

Assistant Professor

DIMITRIE CANTEMIR CHRISTIAN UNIVERSITY

BISERICII ROMÂNE 107 , BRAŞOV (ROMÂNIA)

Education

Teaching General English, English for Engineering

Devising courses curricula and organising exams.

Using CDs, video projector, handouts in teaching

Dates 2005 - 2010

Occupation or position held English Teacher

Name and address of employer Remus Radulet Technical College

106 Zizinului Street Brasov



Education

- Teaching English to students aged 14-19 and also to adult classes

- Devising lessons for different abilities and skills and also different levels of English

in the same classroom

- Helping students to learn for their graduation exam

- Using CDs, PowerPoint presentations, educational movies, handouts to help

students learn easier grammar and vocabulary, speaking and writing.

Dates 2007 - 2010

Occupation or position held English trainer

Name and address of employer INTERNATIONAL HOUSE

Strada lungă nr. 8 , Brasov



Education

- Teaching business English to adults

- Devising lessons, using interesting and up to date handouts, CDs, smartboard

in order to help students understand and learn better English

- Providing written feedback for students to assist them with understanding

of the stage they are in, what are their high points and low points in learning English


4

Education and training

Dates

Title of qualification awarded

Principal subjects / occupational

skills covered

Name and type of organisation

providing education and training

Dates

2010 →

Ph.D. c

ROMANIAN LITERATURE

TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV

FACULTY OF LETTERS

2005 - 2007

Title of qualification awarded M.A.

Principal subjects / occupational skills

covered

CREATIVE WRITING AND TRANSLATION




FACULTY OF LETTERS

Dates 1998 - 2002

Title of qualification awarded B.A.

Principal subjects / occupational

skills covered

ROMANIAN LANGUAGE AND LITERATURE, ENGLISH LANGUAGE AND

LITERATURE




FACULTY OF LETTERS

Universitatea din Craiova - old.unitbv.roold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...

Documents

Transcript of Universitatea din Craiova - old.unitbv.roold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...