Universitatea Din Bucureşti

20
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Coordonator: Autor:

Transcript of Universitatea Din Bucureşti

UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIE N NVMNTUL PRECOLAR I PRIMAR

SPECIFICUL EVALURII

N

NVMNTUL PRECOLAR Coordonator: Autor:

Lector dr. Diana Csorba Educatoare: Petre Daniela

BUCURETI 2011

MOTTO:

...un cercettor n aciune care pleac de la copil, lsndu-i totui spaiu de libertate, l ajut s caute un sens i gsete pistele, explicndu-i demersul su, i aceasta cu scopul de a-l face contient pe acesta de procesele i situaiile mentale puse n joc. ntr-o asemenea optic, copilul nva s fie contient de faptul c el poate s proiecteze demersul i c

nva s nvee. (Belair et Label, 1999)

STRUCTURA LUCRRIIIMPORTANA I ACTUALITATEA TEMEI

1. ARGUMENT

2. INTRODUCERE

CAPITOLUL I Modernizarea evalurii n nvmntul precolar

1.1. Conceptul de evaluare1.2. Tendine de modernizare a evalurii la precolari

1.3. Specificul evalurii la precolari

1.4. Funciile evalurii la precolari

CAPITOLUL II Strategii, metode i instrumente de evaluare n nvmntul precolar

2.1. Strategii de evaluare

2.2. Metode de evaluare n nvmntul precolarCAPITOLUL III Cercetare constatativ-ameliorativ privind evaluarea n nvmntul precolar

3.1. Obiectivele cercetrii3.2. Tipul cercetrii

3.3. Ipoteza cercetrii

3.4. Organizarea i desfurarea cercetrii

3.5. Prezentarea i interpretarea rezultatelor

3.6. Concluzii ale cercetriiBIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT Am ales aceast tem deoarece tehnicile tradiionale de evaluare s-au dovedit a fi deficitare nu numai din punct de vedere al caracterului static i rigid i al incapacitii de a surprinde cu acuratee evoluia intelectual i comportamental a subiecilor angajai n procesul de nvare, ci i din perspectiva faptului c limiteaz nejustificat sfera indicatorilor de progres. M-am angajat n aceast cercetare cu convingerea c introducerea n nvmntul precolar a strategiilor alternative de evaluare n complementaritate cu cele tradiionale, vor conduce la stimularea motivaiei pentru nvare, dezvoltarea capacitii de autoevaluare a copilului, odat cu autoaprecierea i cultivarea sentimentului propriei valori.

CAPITOLUL I

MODERNIZAREA EVALURII N NVMNTUL PRECOLAR

Conceptul de evaluare:

Evaluarea este un schimb cu dublu sens ntre cadru didactic i copil.

Operaiile evalurii:

1) Msurarea operaie de evaluare cantitativ;

2) Aprecierea operaie de evaluare calitativ;3) Decizia operaia de evaluare care asigur prelungirea aprecierii ntr-un calificativ. Tendine de modernizare a evalurii la precolari n scopul ameliorrii i perfecionrii procesului insructiv-educativ, este de dorit ca n aciunea de evaluare s se mbine metodele tradiionale cu cele alternative. Specificul evalurii la precolari n vederea optimizrii actului evaluativ se pune accent pe crearea unui climat de nvare plcut, relaxant, copiii fiind evaluai n mediul obinuit prin sarcini contextualizate: realizeaz experimente, elaboreaz proiecte, alctuiesc portofolii, acestea fiind n acelai timp sarcini i probe de evaluare. Funciile evalurii:1. Constatarea 2. Diagnoza

3. Prognoza

CAPITOLUL II

STRATEGII, METODE I INSTRUMENTE DE EVALUARE N NVMNTUL PRECOLAR2.1. STRATEGII DE EVALUARE

2.3. METODE I INSTRUMENTE DE EVALUARE

CAPITOLUL IIICERCETARE CONSTATATATIV-AMELIORATIV PRIVIND EVALUAREA N

NVMNTUL PRECOLAR3.1. OBIECTIVELE CERCETRII

n plan teoretic:

1. S construiasc un model teoretic de abordare a problematicii evalurii n nvmntul precolar;

2. S evidenieze necesitatea corelrii metodelor tradiionale cu metodele alternative precum i efectele acestora.

n plan metodic:1. S ofere modele de lucru, strategii de evaluare eficiente;

2. S pun accentul pe prevenirea dificultilor n cadrul procesului evaluativ.3.2. TIPUL CERCETRII : CONSTATATATIV-AMELIORATIV3.3. IPOTEZA CERCETRII

1. Utilizarea de ctre cadrul didactic a diverselor strategii alternative de evaluare a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor, determin o cretere a motivaiei pentru nvare, precum i o implicare activ a copiilor n rezolvarea unor sarcini mpreun cu membrii grupului;2. Implicarea copiilor n activitatea de evaluare i autoevaluare determin dezvoltarea capacitii de autoevaluare a copiilor.3.4. ORGANIZAREA I DESFURAREA CERCETRII

Perioada de cercetare: anul colar 2009-2010, grupa pregtitoare;

Locul de desfurare: Grdinia P.P. nr. 1 Voluntari

Subiecii: colectivul grupei pregtitoare compus din 25 de copii (10 fete i 15 biei)

Nivel de pregtire: copii dotai cu caliti deosebite, cu un potenial ce le permite o dezvoltare armonioas n plan cognitiv dar i afectiv.

1. Etapa constatativ S-a desfurat n perioada 1 octombrie 15 noiembrie 2009. n aceast perioad am cules informaii despre potenialul intelectual al copiilor, despre modul n care i-au format priceperi i deprinderi precum i trsturi de personalitate a acestora. Testarea copiilor prin chestionarul Cine sunt eu? Completarea de ctre prini a formularelor Etichete pentru copilul meu

Analiza rezultatelor: Construirea unor strategii menite s optimizeze percepia de sine a copiilor i formarea unei imagini de sine reale, printr-o nou abordare a evalurii i autoevalurii

2. Etapa ameliorativ

S-a desfurat pe parcursul semestrelor I i al II- lea. n vederea demonstrrii ipotezei am elaborat un sistem de aciuni evaluative specifice strategiilor de evaluare sumativ , menit s verifice n ce msur copiii i-au format deprinderi, priceperi, capaciti cognitive dar i n ce privete modul de ndeplinire a sarcinilor , dorina de autoexprimare, autoevaluare i autodepire.

Utilizarea exerciiilor de analiz a unor situaii imaginare (din poveti), dar i din lumea real.

Confruntarea copiilor cu diferite situaii care declaneaz anumite comportamente: studii de caz

3. Etapa final s-a desfurat n lunile aprilie mai n care s-a repetat testul din etapa iniial Cine sunt eu? i am constatat o schimbare a percepiei de sine la copii i conturarea unei imagini de sine mai complet i nedistorsionat.-completarea fielor de observare i evaluare a copiilor n vederea nscrierii n ciclul primar. 3.5. Prezentarea i interpretarea rezultatelor

Identificarea nivelului de dezvoltare a dimensiunilor autoevalurii prin intermediul probelor aplicate;

Identificarea nivelului de pregtire a precolarilor i a capacitii de autoapreciere a acestora privind propriile resurse fizice psihice;

Corelarea datelor obinute i redimensionarea strategiei de interaciune didactic din perspectiva informaiilor primite

Rezultatele testului iniial evideniaz faptul c doar 8 copii (32 %) au reuit s obin 50-60 de puncte din totalul de 100 de puncte, ceilali 17 copii (68%) au obinut sub 40 de puncte, ceea ce exprim faptul c majoritatea copiilor au o imagine de sine slab conturat. Rezultatele testului final arat c progresul este semnificativ: 12 copii au obinut punctaj maxim (100 puncte), iar restul grupei au acumulat ntre 70-90 puncte. Astfel 48 % dintre precolari au obinut punctaj maxim.

CONCLUZII La aceast vrst, aplicarea metodelor alternative n complementaritate cu cele tradiionale, poate valorifica din plin fondul afectiv al copiilor, ajutndu-i s aib ncredere n ei i n cei din jur.

Metoda autoevalurii, reprezint o strategie modern de organizare i conducere a procesului instructiv educativ, care promoveaz educaia individualizat, multiple valene formative, n funcie de ritmul propriu de dezvoltare al fiecrui copil, de cerinele i nevoile sale n cadrul creia sunt create condiii pentru valorificarea potenialului nativ, individual al copilului.

Autoevaluarea constituie o provocare att pentru copil ct i pentru cadrul didactic fcnd actual scopul educaiei ( Froebel): de a scoate din ce n ce mai multe informaii de la individ n loc de a introduce din ce n ce mai multe informaii n mintea acestuia

CONCLUZIILE CERCETRII

Lipsa alternativelor creaz rutin;

Este necesar diversificarea tehnicilor i instrumentelor de evaluare; Evaluarea trebuie s fie formativ, situativ i s dezvolte un proces de autoevaluare;

Cultivarea capacitii de autoevaluare;

Complementaritatea metodelor de evaluare constituie o altenativ care mbogete practica evaluativ evitnd rutina i monotonia,

Centrarea evalurii asupra aspectelor pozitive i nesancionarea n permanen a celor negative;

Transformarea copilului ntr-un partener autentic al educatoarei n evaluare prin autoevaluare.

V mulumesc

7. 04.2011STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea cumulativ

(sumativ, final)

Evaluarea iniial

(predictiv)

Evaluarea continu

(de progres sau formativ)

METODE I INSTRUMENTE

DE

EVALUARE

TRADIIONALE:

Probe orale

Probe scrise

Probe practice

ALTERNATIVE:

(observarea sistematic a activitii i comporta-mentului copiilor)

Investigaia

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea