Unitati majore de relief - Romania

Carpatii

Grupa de Nord(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)Limite- la nord: granita cu Ucraina- la sud : depresiunile Dornelor si CampulungGenezaGrupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcaniceGeologia- in partea de vest sunt roci vulcanice- in partea centrala – sisturi cristaline- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)ReliefulAspecte specifice- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei- Orientarea culmilor pe directia NV-SE- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)Diviziuni :- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe valea Moldovei), OasuluiPasuri si trecatori:- Mestecanis- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)Hidrografia- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in Depresiunea MaramuresuluiResursele naturale- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici- roci de constructie- lemn.

Grupa Centrala(Grupa Moldo-Transilvana)Limite

- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung- la sud Depresiunea Brasovului si Valea OituzuluiGeologia- in partea de vest sunt roci vulcanice- in partea centrala – sisturi cristaline- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)ReliefulAspecte specifice- Grupa Centrala cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Calimani- Orientarea culmilor pe directia NV-SE- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)- Defileul Muresului intre Toplita-DedaDiviziuni :- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)Pasuri si trecatori:- Bicaz- Oituz- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)- TihutaHidrografia- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)Resursele naturale- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)

Grupa Sudica(Grupa Curburii)Limite- la nord – Valea Oituzului- la sud – Subcarpatii de Curbura- la vest – Valea PrahoveiGeologiaGrupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)ReliefulAspecte specifice- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas

- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt CiucasDiviziuni :- muntii : Vrancei, Siriului, ~ntorsurii, Baiului, Barsei;- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este strabatuta de Olt si de afluentul sau Raul Negru.Pasuri si trecatori:- Oituz, Tusnad, BratoceaHidrografia- Raurile : Oituz, Buzau cu afluentii Basca Mare si Basca Mica ; Teleajen, Prahova- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea BuzauluiResursele naturale- roci de constructie, carbuni (in Depresiunea Brasovului), lemn.

Grupa BucegiLimite- la est -Valea Prahovei- la vest- Valea DamboviteiGeologia- calcare, conglomerate, sisturi cristalineReliefulAspecte specifice- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu- Orientarea culmilor pe directia N-S- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile sI pesterile Ialomicioarei sI Dambovicioarei;- Relief pe conglomerate in Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” sI “Sfinxul”)- Relieful glaciar este prezent in muntii Leaota (cu circuri sI vai glaciare)Diviziuni :- muntii : Bucegi (alcatuiti din calcare si conglomerate), Leaota (cu sisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);- Culoarul Rucar –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legatura intre Brasov si Campulung)Pasuri si trecatori:- Bran (in Culoarul Rucar-Bran)Hidrografia- Raurile : Dambovita, Ialomita, Prahova- Lacul artificial Scropoasa, pe IalomitaResursele naturaleRoci de constructie, lemn, s.a.

Grupa FagarasuluiLimite- la est Valea Dambovitei- la vest Valea Oltului

Geologia- sisturi cristalineReliefulAspecte specifice- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu, ambele din Fagaras- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si CoziaDiviziuni :- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)Pasuri si trecatori:- Turnu Rosu- CoziaHidrografia- Raurile : Olt, Arges, Dambovita- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial, construit pe Valea Argesului)Resursele naturaleRoci de constructie, lemn

Grupa ParanguluiLimite- la est valea Oltului- la vest vaile Jiului si a StreiuluiGeologia- sisturi cristaline sI calcare in partea de sudReliefulAspecte specifice- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului- Orientarea culmilor pe directia NV-SE- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)Diviziuni :- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)Pasuri si trecatori:- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)- Lainici (pe Jiu)Hidrografia

- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)Resursele naturale- carbuni, lemn, roci de constructie

Grupa Retezat-GodeanuLimite- la est – vaile raurilor Jiu si Strei- la vest – Culoarul Timis-CernaGeologia- sisturi cristaline, calcareReliefulAspecte specifice- are o forma triunghiulara;- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)Diviziuni :- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)Pasuri si trecatori:- Lainici- Merisor- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)Hidrografia- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)Resursele naturale- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale

Grupa BanatuluiLimite- la sud – Dunarea- la est – Culoarul Timis-Cernei- la nord si vest – Dealurile de VestGeologia- sisturi cristaline, calcare, roci magmaticeReliefulAspecte specifice- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)

- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)- Grupa Banatului este puternic fragmentata- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)Diviziuni :- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;- depresiuni : Almajului, Caras-EzerisPasuri si trecatori:- Poarta Orientala (Domasnea)Hidrografia- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea BarzaveiResursele naturale- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase

Muntii Poiana-RuscaLimite- la nord Valea Muresului- la sud – Culoarul BistreiGeologia- sisturi cristaline si marmuraReliefulAspecte specifice- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmuraDiviziuni :- Muntii Poiana Rusca- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)Pasuri si trecatori:- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)Hidrografia- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, BegaResursele naturale- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.

Muntii ApuseniLimite- la sud – Valea Muresului- la nord – Valea BarcauluiGeologia- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline, roci vulcaniceRelieful

Aspecte specifice- sunt foarte fragmentati- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;Diviziuni :- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna, Brad, HalmagiuPasuri si trecatori:- CiuceaHidrografia- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic; Crasna sI Barcau- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)Resursele naturale-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale (Stana de Vale), lemn.

Subcarpatii MoldoveiLimite- la nord – valea Moldovei- la sud – valea Trotusului- la est – valea Siretului- la vest – Carpatii OrientaliGeologia- roci sedimentare cutate (gresii, marne)ReliefulAspecte specifice- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuniDiviziuni :- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai TrotusuluiHidrografia

- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI Casin.Resursele naturale- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii de CurburaLimite- la nord – Valea Trotusului- la est – Campia Romana- la sud – Campia Romana- la vest –Valea DamboviteiGeologia- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argileReliefulAspecte specifice- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;- Sunt fragmentati- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la Andreiasu- in aceasta regiune se produc frecvente cutremureDiviziuni :- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. OdobestiHidrografia- raurile: Putna, Milcov, Buzau, TeleajenResursele naturale- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii GeticiLimite- la est – Valea Dambovitei- la vest – Valea Motrului- la nord – Carpatii Meridionali- la sud – Podisul GeticGeologia- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argileRelieful- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)

- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauriDiviziuni :- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. ChicioraHidrografia- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; ArgesResursele naturale- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Podisul Transilvaniei (Depresiunea colinară a Transilvaniei)LimiteSe afla in centrul tarii, intre :- Carpatii Orientali la nord si est- Carpatii Meridionali la sud- Apusenii la vest- Dealurile de Vest la NVGeologia- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuriReliefulAspecte specifice- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;- Este o depresiune de origine tectonica ;- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc 1000 m);- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vestDiviziuni :- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului- Este formata din dealuri si depresiuni- Stratele sunt cutate- Prezinta cute diapire cu samburi de sare- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda- Resurse de sare- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei- Are altitudini de 500-600 m- Interfluviile sunt netede- Este slab inclinat- Strabatut de Somes- Resurse de carbuni ;

- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures- Are altitudini de 450-500 m- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »- Vaile sunt largi- Specifice sunt domurile- Resurse : gazul metan, solurile- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune- Altitudini de 600-700 m- Este inclinat pe directia est-vest- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)- Aper aici domurile- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul SecaselorHidrografia- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.Resursele naturale- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.

Podisul MoldoveiLimite- la nord – granita cu Ucraina- la est – granita cu Republica Moldova- la sud – Campia Romana- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de NordGeologia- gresii, marne, argile, calcareReliefulAspecte specifice- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)- are altitudini de 300-500 m ;- este inclinat pe directia nord-sud;- prezinta interfluvii netede;- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)Diviziuni :- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei- este cea mai inalta si mai racoroasa diviziune a podisului- are altitudini de peste 600 m ;- este strabatut de Siret si de Suceava

- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului- Are altitudini de mici, sub 250 m ;- Vaile sunt largi ;- prezinta numeroase iazuri ;- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »- Podisul Barladului – cuprins intre Siret si Prut- are altitudini de 300-500 m- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei- este inclinat pe directia nord-sud- aici se produc alunecari de teren- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului, Podisul CovurluiHidrografia- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe PrutResursele naturaleGaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.

Podisul DobrogeiLimite- la nord si vest, Dunarea- la est, Marea Neagra- la sud, BulgariaGeologia- sisturi verzi in Pod. Casimcei- granit in Mt. Macinului- calcare, marne, loessReliefulCuprinde doua diviziuni:a) Masivul Dobrogei de Nord- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci- cu un relief ruiniform- inclinat pe directia V-E- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatuta de raurile Taita si Telita)b) Podisul Dobrogei de Sud- cu altitudini ce nu depasesc 200 m- inclinare E-V- relief litoral cu faleza si plaja- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei- acoperit cu loess

Hidrografia- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea- lacurile : Babadag, Tasaul, TechirghiolResursele naturale- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Podisul GeticLimite- la nord – Subcarpatii Getici- la sud – Campia Romana- la est – valea Dambovitei- la vest - DunareaGeologia- pietrisuri, gresii, marneRelieful- are aspect de piemont- este inclinat de la nord la sud- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord- intersectat de vai adanci- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, StrehaiaHidrografia- raurile : Olt, Arges, Jiu, OltetResursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie

Podisul MehedintiLimite- Intre Motru (E) si Dunare (SV)- La V, Mt Mehedinti- La SE, Pod GeticGeologia- sisturi cristaline si calcareRelieful- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis- altitudini de 500-700 m- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural PonoareHidrografia- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita- lacul Portile de FierResursele naturaleRoci de constructie, lemnul

Dealurile de Vest

Limite- la E Occidentalii- la V – Campia de VGeologia- pietrisuri, gresii, marne, argileRelieful- au aspect de piemont- sunt inclinate pe directia E-V- patrund in « depresiunile golf »- au altitudini de 200-400 m- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile SilvanieiHidrografia- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, MuresulResursele naturale- carbuni, ape termale, lemnul, solurile

Campia RomanaLimite- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei- la V, S, E - DunareaGeologia- nisipuri, pietrisuri, loessRelieful- are altitudinea maxima de 300 m- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra- se dezvolta pe directia V-E- are o dubla inclinare : N-S si V-E- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)- specifice sunt crovurile- diviziuni :a. Sectorul de Vest- intre Dunare si Olt- strabatut de Jiu- specifice dunele- oras mare – Craiovab. Sectorul Central- intre Olt-Dunare-Arges- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazuluic. Sectorul Estic- intre Arges – Dunare – Siret- specifice sunt dunele- apar crovuri in loess

- loessul are grosimi de 20-30 m- campia Baraganului cea mai intinsa- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)Hidrografia- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)Resursele naturale- petrol, gaze naturale, solurile

Campia de VestLimite- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii- la V – granita cu Serbia si UngariaGeologia- nisipuri, pietrisuri, argileRelieful- este inclinata de la E la V- patrunde in depresiunile « golf »- intra in contact cu Occidentalii- altitudini de 90-100m- h max 143 m, Cp Vingai- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)Hidrografia- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, TimisulResursele naturale- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile

Delta DunariiLimite- la N- Ucraina- la E si S – Marea Neagra- la V –Pod. DobrogeiGeologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuriRelieful- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei- uscaturile din delta se numesc grinduri- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)- h max 12,4m in grindul LeteaHidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la

varsare o delta secundara- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele SacalinResursele naturaleStuful, pestele, solurile

Lunca DunariiEste o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si BrailaEste utilizata agrigol si piscicol.Solurile aici sunt hidromorfe (umede)Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii NegreAre aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.Apele marii nu depasesc 200 m.Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale) Clima Romaniei