RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmsb.anpm.ro/upload/9707_cstudiu de impact...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI—Linie de pregatire aschii OSB2 Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, Brasov, str. Strunga Mieilor nr.1

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

1

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru Acordului de Mediu la proiectul:

Linie de pregatire aschii OSB-2 la Fabrica Kronospan-Brasov

- VOLUMUL I -

Beneficiar:

S.C. KRONOSPAN ROMANIA SRL- BRASOV

-Brasov 2010 -



2

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:[email protected] ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008 Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009

Denumirea lucrarii: STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Pentru proiectul: ”Linie de pregatire aschii OSB - 2 la fabrica Kronospan - Brasov" Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” SRL Brasov

LISTA DE SEMNATURI Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia …………………..………. Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin……..……………… Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta…………………………

-BRASOV 2010-



3

C U P R I N S VOLUMUL I: PARTE SCRISA Pag. Foaie de garda 1 Foaie de semnaturi 2 Cuprins 3 CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE 6 1.1. Titularul proiectului 6 1.2 Denumire proiect 6 1.3 Proiectantul lucrarilor 6 1.5 Autorul studiului de evaluare a impactului 6 1.5 Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei 6 1.6 Descrierea proiectului 8 1.6.1 Descrierea investitiei 8 1.6.2 Incadrarea activitatii in directivele europene 8 1.6.3 Oportunitatea investitiei 16 1.7 Durata etapei de functionare 16 1.8 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul

producerii energiei necesare asig. prod. 16

1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice si modul lor de depozitare

18

1.10 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

23

1.11 Informatii despre utilizarea curenta a terenului 33 1.12 Alternative studiate pentru proiect 33 1.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 35

1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

36

CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE 36 2.1.1 Procese tehnologice de productie 36 2.1.2 Dotari 38 2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici

disponibile 39

2.2. Activitati de dezafectare 41 CAPITOLUL 3. DESEURI 46 3.1. Deseuri rezultate din faza de constructie 46 3.2 Deseuri rezultate din procesul de productie 46 3.3 Managementul deseurilor 48 CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

50

4.1 APA 50 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 50 4.1.2. Alimentarea cu apa 51



4

4.1.3 Managementul apelor uzate 54 4.1.4 Prognozarea impactului 56 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului 56 4.2. AERUL 57 4.2.1. Date generale 57 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona 57 4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului 60 4.2.2. Surse si poluanti generati 60 4.2.3. Modul de evacuare a poluantilor 61 4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale 64 4.2.5 Calculul noxelor rezultate din procesul de productie 65 4.2.5.1 Evaluarea poluantilor proveniti din activitatea S.C. ”KRONOSPAN ROMANIA”

S.R.L., dupa categoria procesului din care rezulta 65

4.2.5.2 Evaluarea mirosului 75 4.2.6 Inventarul surselor de poluare 78 4.2.7 Prognozarea poluarii aerului 84 4.2.7.1 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in

atmosfera 84

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera 89 4.2.8 Masuri de diminuare a impactului 95 4.2.8.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului 95 4.2.8.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor 97 4.2.9 Harti si desene la capitolul aer 101 4.3. SOLUL 101 4.3.1. Date generale 101 4.3.2. Surse de poluare a solului 101 4.3.3. Prognozarea impactului 102 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului 102 4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 103 4.5. BIODIVERSITATEA 104 4.6 PEISAJUL 105 4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 106 4.7.1 Conditiile economice 106 4.7.2 Numarul de locuri de munca si calitatea acestora 106 4.7.3 Folosinta terenului in zonele invecinate, folosinta in scop rezidential, zonarea

terenului in viitor, conditii de locuire 107

4.7.4 Starea de sanatate a populatiei 108 4.7.5 Efecte pe termen lung 112 4.7.6 Concluzii 113 CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 115 CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA 117 CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC 120 CAPITOLUL 8 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR 124 CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 129



5

ANEXE :

Anexele 1-9 Dispersia concentratiilor de poluanti Aviz de gospodarire a apelor nr.92/26.03.2010- Administratia Nationala « Apele romane »

Sistemul de gospodarirea apelor Brasov Certificat de urbanism nr.3804/17.12.2009- Primaria Municipiului Brasov Aviz S.C. »ROMTELECOM »SA nr.63/22.01.2010 Adresa nr.740/09.28.01.2010-Compania Nationala de cai derate CFR SA Aviz DISTRIGAZ SUD nr.113//A/RIE 128/29.01.2010 Aviz de amplasament conditionat nr.70101000079/01.02.2010- ELECTRICA Bv Adresa nr.106/prc/11.05.2010-MAI-INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE

URGENTA « Tara Barsei » Brasov Adresa nr.237/PSI/20.05.2010-MAI-INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII

DE URGENTA « Tara Barsei » Brasov Aviz nr.D/666/21.04.2010- Ministerul Apararii Nationale Raport de incercari nr.L10389-1/10.09 –2010- S.C. »WESSLING ROMANIA »SRL Fise tehnice de securitate Certificat de atestare VOLUMUL II PARTE DESENATA : Plan de incadrare in zona Plan general Schema bloc linia OSB1 si OSB2 Schema flux linia OSB2 Plan retele retele exterioare apa rece menajera si tehnologica Plan retele exterioare canalizare apa pluviala si apa menajera PUZ Zona Strunga Mieilor



6

CAPITOLUL 1 INFORMATII GENERALE

1.1 TITULARUL PROIECTULUI: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” SRL Persoana de contact: Director tehnic: Dan Malacea Telefon: 0268/417541 E-mail: [email protected]

1.2 DENUMIRE PROIECT:

“Linie de pregatire aschii OSB-2 la Fabrica Kronospan-Brasov”

1.3 PROIECTANTUL LUCRARILOR: S.C. ”POP 94”SRL, Brasov

1.4 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI :

S.C.”ECO-BREF” SRL Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095

1.5 DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI 1.5.1 Denumire proiect: “Linie de pregatire aschii OSB-2 la Fabrica Kronospan-Brasov” Investitia consta in realizarea, pe terenul pe care functioneaza Fabrica de produse lemnoase, aprobata prin AC 696/28.08.2009, a unei a doua linii exterioare de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, similara cu cea aprobata si construita. Scopul investitiei este de a completa Fabrica de Produse Lemnoase existenta cu infrastructura tehnologica necesara pentru a atinge capacitatea de productie proiectata de la inceput. Se doreste de fapt cresterea capacitatii de pregatire a aschiilor lemnoase, astfel incat, instalatiile existente (instalatia de amestecare, formare covor, presare, tivire, formatizare, etc., inclusiv instalatiile de epurare aferente), sa poata fi utilizate la capacitatea proiectata. 1.5.2 Amplasament:

Amplasamentul liniei noi de pregatire a aschiilor lemnoase se va face in incinta Fabricii de produse lemnoase existenta, in zona in care in prezent este in functiune o linie similara (Linia–OSB1). Utilajele/echipamentele tehnologice vor fi amplasate pe platforma betonata existenta in suprafata de cca, 15.000 mp, conform planului de situatie anexat. Amplasamentul Fabricii de produse lemnoase existenta se afla in extremitatea nordica a Municipiului Brasov, Estul cartierului Stupini, intre calea ferata Brasov-Rupea si drumul E60 Brasov – Sighisoara (DN13), la distanta de cca. 0,6 km de gara Stupini.



7

Fig.1 Plan de incadrare in zona- Sursa Google Earth-imagine din 2009

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

- la sud – Str. Strunga Mieilor, teren agricol - la nord– teren agricol , str. Baciului - la vest–teren agricol - la est – cale ferata, riul Timisul Sec

Amplasamentul a fost identificat, conform imaginilor »Digital Globe », ca fiind situat la cca. 45°42’27.55’’N- latitudine nordica si 25°35’59.44’’ E- longitudine estica. Ca altitudine absoluta amplasamentul se afla la cca.522 m cu o inclinare usoara a reliefului de la sud spre nord si de la est spre vest . Accesul la societate se face din strada Strunga Mieilor, pe calea de acces existenta. Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de nord, pe Str. Baciului.

Amplasamentul studiat este invecinat pe latura estica de calea ferata Brasov-Rupea si riul Timisul Sec. Din acest punct de vedere obiectivul este situat in prima terasa de lunca a raului in zona neinundabila amenajata in scopul asigurarii integritatii liniei CF ce subliniaza limita amplasamentului. Nu se remarca alte forme de relief sau unitati geografice ce ar putea constitui puncte de reper pentru identificarea obiectivului interesat. Topografic, amplasamentul obiectivului economic interesat, este situat pe malul sting al riului Timisul Sec, in cuprinsul albiei majore a acestei vai, la o distanta de cca. 1500 m de confluenta acestui riu cu riul Ghimbasel.



8

Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, prin amplasarea obiectivului la o distanta apreciabila fata de acestea, el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora. 1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.6.1. Descrierea investitiei

Societatea S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”S.R.L isi propune sa construiasca in cadrul Fabricii de produse lemnoase existenta, o noua linie de pregatire a aschiilor lemnoase, similara cu cea aprobata si construita. Obiectele/echipamentele tehnologice se vor amplasa, pe platforma betonata existenta in suprafata de cca. 15.000 mp, pe care este edificata linia de pregatire a aschiilor OSB1, existenta. Nu sunt necesare lucrari ample de pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru componentele liniei. Nu este necesara construirea de cladiri, cu execeptia cladirii unde va fi amplasat tocatorul, in suprafata de cca. 300 mp. Aceasta consta dintr-o constructie metalica avand scopul inchiderii si protejarii utilajului de tocare aschii precum si de protectie fonica.

Lucrarile necesare a fi executate pentru punerea in functiune a noii investitii sunt in principal urmatoarele:

- Executarea fundatiilor pentru utilajele,instalatiile tehnologice. - Montarea si receptia utilajelor si instalatiilor cu consemnarea masurilor de

siguranta ce trebuie indeplinite. - Efectuarea probelor si darea in functiune.

Prin realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, creste capacitatea de productie a fabricii de produse lemnoase existenta si implicit consumul de materii prime si utilitati. Linia de pregatire aschii – OSB 2, este similara celei existente, pentru desfasurarea activitatii fiind prevazute urmatoarele faze principale de productie si utilaje tehnologice:

- Aprovizionare materii prime (Mijloace auto si CF). - Depozitare materii prime (Incarcatoare auto frontale sau automacarale cu

greifer). - Decojire busteni (Decojitor cu rotor). - Tocare fibra lemnoasa si insilozare (Tocator OSB, Siloz aschii umende). - Uscare aschii (Uscator rotativ cu focar mixt de alimentare: gaz metan si

lemn). - Sortare aschii I (Site superscreen). - Sortare aschii II (Site sortare).

Se poate mentiona faptul ca utilajele tehnologice care preced operatiile de pregatire a aschiilor lemnoase avizate in etapa anterioara, cum sunt: instalatia de amestecare, formare covor, presare, tivire si formatizare, au capacitatea de a prelucra



9

suplimentar volumul de aschii rezultat prin exploatarea Liniei nr. 2 de pregatite a aschiilor. In afara utilajelor de pregatire a aschiilor lemnoase propriu-zisa, avand in vedere cantitatea mare de coaja de lemn rezultata din procesul de pregatire a aschiilor lemnoase, pentru a recupera continutul sau energetic, va fi pusa in functiune o centrala termica pe baza de biomasa. (“BIO-Intec”). Coaja de lemn este o sursa importanta de energie regenerabila, prin folosirea careia este evidenta eficienta exergetica, eficienta regenerabila, economia de combustibil, reducerea efectului de sera si a emisiilor poluante. 1.6.2 Incadrarea activitatii in Directivele Europene In continuare este prezentat modul de incadrare a activitatilor desfasurate in cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL in directivele Uniunii Europene:

Tab.nr.1 Directiva

EUROPEANA Legislatie

Mod de incadrare

conform legislatiei Observatii privind incadrea /Justificare

0 1 2 3 OU 152/05 Anexa 1, punctul 1

1. Industrii energetice 1.1 Instalatii de ardere cu o putere nominala mai mare de 50MW

Activitatea se incadreaza in Directiva IPPC, punctul 1 Puterea termica insumata a instalatiilor de ardere este >50 MW (vezi CAPITOLUl 1.6.2.1)

1 Directiva 2008/1/EC “IPPC” (privind prevenirea, diminuarea si controlul poluarii mediului) OU 152/05

Anexa 1, punctul 6.7

6.7 Instalatii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizind solventi organici, in special gresare, imprimare, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150Kg/ora sau 200 t/an.

Activitatea nu se incadreaza in Directiva IPPC, punctul 6.7 - Adezivii utilizati sunt pe baza de rasini sintetice de policondensare (rasina ureo-formaldehidica sau melamino-ureo-formaldehidice in apa). Preparatul este pe baza de apa si nu de solventi organici, iar compusii volatili sunt reprezentati de formaldehida reziduala de la formarea polimerului. Formaldehida nu indeplineste rolul de solvent este doar reziduala, iar concentratia de formaldehida este foarte scazuta (0,12-0,18%). Definitia solventului organic (conform HG699/2003) este legata de utilitatea acestuia in proces, ceea ce nu este cazul formaldehidei. - Conform BAT pentru prelucrarea suprafetelor prin utilizarea solventilor organici, editia mai 2007, la pagina 44, se prevede ca acest domeniu din Directiva IPPC (6.7) nu acopera producerea placilor lemnoase din fibre si aschii, deoarece folosesc rasini pe baza de apa.



10

0 1 2 3

3.Directiva 2001/80/CE “LPC” (Limitarea emisiilor pentru Instalatii mari de ardere).

HG 571/03 modificata si completata cu HG 322/05 Art.3, alin. (2)

-Prevederile se aplica instalatiilor mari de ardere in care combustibilii sunt oxidati in scopul utilizarii energiei termice astfel produse, a caror putere temica nominala este > 50MW

Activitatea nu se incadreaza sub incidenta Directivei LPC - Art.3, aliniatul (2), prevederile nu se aplica instalatiilor mari de ardere care utilizeaza in mod direct produsele de ardere in procesele tehnologice cum sunt: a)instalatii de ardere in care produsele de ardere sunt utilizate pentru reincalzirea sau incalzirea directa, uscarea sau pentru orice alt tratament aplicat obiectelor ori materialelor……….. b)instalatii de postardere ca de exemplu instalatiile de epurare a gazelor reziduale si care nu functioneaza ca instalatii de ardere independente.

……………………………. -Conform “Documentului de Referinta asupra celor Mai Bune tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere”, pagina 5 (i), nu sunt cuprinse instalatiile de ardere in care procesele de ardere sunt parte integranta din procesele de productie specifice. (vezi CAPITOLUl 1.6.2.2 )

4.Directiva 1999/13/EC-“COV” (privind limitarea emisiilor anumitor COV ……)

HG 699/03 modificata si completata cu HG 1902/04

- Activitatea nu se incadreaza in Directiva COV Linia de producţie nu este completata de o tehnologie in care sunt folositi solventi organici (cum sunt tratarea suprafetei, lipirea cu adezivi diluati cu solventi organici, etc.)

5.Directiva 96/82/EC- “SEVESO” (privind prevenirea accidentelor industriale datorate utilizarii de substante toxice si periculoase)

HG 804/07 Anexa nr.1

Prevederile se aplica amplasamentelor in cadrul carora sunt prezente substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decit cele relevante prevazute in Anexa nr.1din HG 804/2007 sau daca prin aplicarea regulei sumei proportiilor coeficientul rezultat este >1

Activitatea nu se incadreaza sub incidenta Directivei SEVESO Nu sunt prevazute capacitati de stocare suplimentare fata de etapa autorizata anterior. Etapa de extindere analizata nu implica modificari din punct de vedere calitativ pentru materiile prime si materialele auxiliare utilizate, modificarile survenite fiind numai de ordin cantitativ. Materiile prime si materialele auxiliare utilizate nu se incadreaza sub incidenta HG 804/2007, cu exceptia carburantului utilizat la transportul intern, (motorina), care se incadreaza la categoria substantelor nominalizate (Anexa 1, partea 1). Capacitatea maxima de stocare a motorinei a ramas neschimbata fiind mai mica decit cantitatea relevanta stabilita pentru aplicarea HG 804/2007, Anexa 1 si prin urmare activitatea desfasurata nu se incadreaza in Directiva 96/82/EC- “SEVESO ” . (vezi CAPITOLUl 1.9 )



11

1.6.2.1 Incadrarea activitatii in Directiva IPPC, respectiv OUG 152/2005 In lista activitatilor industriale prezentate in Anexa 1 a Directivei IPPC (Anexa nr.1 a OUG 152/2005) nu sunt mentionate explicit niciun fel de instalatii din industria placilor pe baza de lemn. Totusi, avand in vedere ca pentru desfasurarea activitatilor o parte a procesului consta in generarea caldurii necesare pentru evaporarea apei din aschiile lemnoase in cadrul procesului de uscare si presare a acestora, se va verifica incadrarea activitatii la punctul 1 din Anexa 1 a directivei IPPC : 1 Industrii energetice 1.1 Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW Referitor la cele doua procese tehnologice care se desfasoara cu aport de caldura se pot mentiona urmatoarele:

- Referitor la procesul de uscare: O parte a procesului de uscare consta in generarea de caldura necesara pentru evaporarea apei din aschiile lemnoase uscate in uscatoare de tip UTWS cu o putere termica instalata de cate 40 MW.

- Referitor la procesul de presare : Procesul de presare are loc cu aport de caldura. Dupa implementarea liniei de productie OSB 2, caldura necesara incalzirii uleiului termic de la prese va fi furnizata de o centrala termica pe baza de biomasa –“Bio-Intec”, avind puterea termica instalata de 27 MW.

Directiva europeana IPPC transpusa prin OUG 152/2005 prevede conform Anexei nr.1 faptul ca valorile de prag se refera la capacitatea maxima de productie a instalatiei. In cazul in care un operator desfasoara in aceeasi instalatie sau pe acelasi amplasament mai multe activitati prevazute in aceeasi subcategorie, se insumeaza capacitatile activitatilor componenete. Puterea termica a instalatiei va fi considerata puterea termica care poate fi maxim furnizata in sistemul instalat de furnizare a caldurii. Avand in vedere cantitatea mare de coaja de lemn rezultata din procesul de pregatire a aschiilor lemnoase, pentru a recupera continutul sau energetic, va fi pusa in functiune o centrala termica pe baza de biomasa –“Bio-Intec ”. Centrala termica va avea puterea termica nominala de 27MW. Centrala termica va fi folosita la incalzirea uleiului termic la utilajele de presare a placilor. In prezent furnizarea caldurii necesare incalzirii uleiului termic de la prese este asigurata prin intermediul unei centrale termice “GN-Intec” pe baza de gaz metan avind puterea termica nominala de 8,1 MW. Capacitati totale instalate existente si propuse:

Tab.nr.2 Tip Instalatii Putere termica

nominala (MW)

Existent Uscator de aschii nr.1 40 Propus Uscator de aschii nr.2 40 Existenta Instalatie incalzire ulei termic- “GN-Intec” (combustibil gaz metan) 8.1* Propusa Instalatie incalzire ulei termic-“Bio-Intec” (combustibil biomasa) 27 Existenta Centrala termica pavilion administrativ . 0,15 Existenta Centrala termica birouri hala OSB 0,2

Existenta Centrala termica cladire diferite utilităţi 2 bucati 0,1x2 buc. TOTAL 115,65

Nota:-*- In conditiile montarii Centralei termice “Bio-Intec” care va utiliza drept combustibil biomasa, centrala termica existenta – GN-Intec (pe baza de gaz metan) va fi utilizata numai ca rezerva in cazul opririi centralei Bio-Intec. Cele 2 centrale termice GN-Intec si Bio-Intec nu pot functiona simultan. Operarea simultana a celor doua instalatii nu este posibila din motive tehnice si economice.



12

(Caldura generata de mai mult de o singura instalatie pentru incalzirea termouleiului nu poate fi efectiv consumata). Datorita imposibilitatii tehnice si economice de operare simultana a instalatiei de incalzire a termouleiului pe baza de gaz metan (centrala GN-Intec) si a Centralei termice pe baza de biomasa (centrala Bio-Intec), puterea termica insumata a sistemului de generare a caldurii pentru instalatiile de incalzire in circuit inchis a uleiului de la prese din cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL va fi calculata din puterea termica maxima a uneia dintre cele doua centrale de incalzire a uleiului termic . Tinind cont de cele mentionate anterior, pentru a calcula valoarea de prag care reglementeaza incadrarea instalatiilor de ardere in directiva IPPC, punctul 1.1, va fi insumata puterea termica a Instalatiei de incalzire a uleiului termic aflata in functiune la care se va adauga puterea termica a celor doua uscatoare de aschii (unul existent si unul propus) si puterea termica nominala a centralelor termice utilizate la incalzirea spatiilor administrative a caror valoare este nesemnificativa (<1MW). Prin urmare, puterea termica nominala maxima care poate fi utilizata pe amplasament la un moment dat este de maxim 107,55 MW, conform celor doua variante de utilizare posibile si datelor prezentate in tabelele de mai jos: Modul de utilizare - capacitati instalate: Varianta A: Tab.nr.3

Tip Utilizare Putere termica nominala

(MW)

Existent Uscator de aschii nr.1 40 Propus Uscator de aschii nr.2 40 Existent Instalatie incalzire ulei termic- “GN-Intec” (combustibil gaza metan) 8.1 Existent Centrala termica pavilion administrativ . 0,15 Existent Centrala termica birouri hala OSB 0,2

Existent Centrala termica cladire diferite utilităţi 2 bucati 0,1x2 buc. TOTAL 88,65

Varianta B: Tab.nr.4 Tip Utilizare Putere termica

nominala (MW)

Existent Uscator de aschii nr.1 40 Propus Uscator de aschii nr.2 40 Propus Instalatie incalzire ulei termic-“Bio-Intec” (combustibil biomasa) 27 Existent Centrala termica pavilion administrativ . 0,15 Existent Centrala termica birouri hala OSB 0,2

Existent Centrala termica cladire diferite utilităţi 2 bucati 0,1x2 buc. TOTAL 107,55

Prin aplicarea stricta a regulii insumarii puterii termice nominale pentru instalatiile de ardere, rezulta ca activitatea desfasurata depaseste valoarea de prag, prevazuta in Anexa nr.1, OUG 152/2005, Punctul 1-“Industrii energetice”, subpunctul 1.1 ”Instalatii de ardere cu o putere terminca nominala mai mare de 50 MW”. 1.6.2.2 Incadrarea instalatiilor de ardere in legislatia europeana Directiva 2001/80/CE –LPC Directiva europeana 2001/80/CE -LPC transpusa prin OUG 541/2003 are ca scop stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti



13

din instalatiile mari de ardere. Prevederile se aplica instalatiilor de ardere a caror putere termica nominala este egala sau mai mare de 50 MW. Aceasta directiva se aplica numai instalatiilor de ardere proiectate pentru producerea de energie, cu exceptia celor care folosesc direct produsele de ardere in procesele de fabricatie. In mod specific, aceasta directiva nu se aplica urmatoarelor instalatii de ardere:

a) instalatii in care produsele de ardere sunt utilizate pentru incalzirea directa, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau al materialelor, de exemplu pentru reincalzirea cuptoarelor, a cuptoarelor pentru tratare la caldura;

b) instalatii post-ardere, adica orice aparat tehnic proiectat pentru a purifica gazele reziduale prin ardere si care nu este exploatat ca o instalatie de ardere independenta;

c) ……j) - Conform Articolului 2, punctul 7a) al directivei 2001/80/CE, (Art. 3, alin 2,

a, din H.G. 541/2003) instalatiile in care produsele de ardere sunt folosite pentru incalzirea directa, uscarea sau orice alt tratament se vor exclude din domeniul de aplicare al acestei directive. Cu toate ca la uscatoarele rotative aschiile lemnoase uscate nu sunt expuse direct efluentilor gazosi care rezulta din arderea combustibilului, caldura generata este folosita direct in procesul de uscare. Asadar principiul incalzirii directe ramane esential in tratarea aschiilor lemnoase. Caldura nu este transferata direct asupra aschiilor printr-o diafragma separata (de exemplu peretii din otel schimbatori de caldura ai uscatoarelor indirecte de aschii lemnoase), ci aşchiile lemnoase sunt amestecate într-un tambur rotativ cu gazul fierbinte de uscare încălzit de căldura efluentilor gazosi rezultati de la arderea combustibililor. Principiul încălzirii directe, care constă in eliberea de produse de uscare in agentul care furnizeaza caldura materialului de uscat la uscatoarele rotative dotate cu Tehnologie de epurare “UTWS si ESP”, este valabil. Vaporii de apa evaporati din aschiile lemnoase precum si din alte substante precum compusii organici volatili, pulberile fine de lemn, etc., se amesteca in timpul procesului de uscare cu agentul de uscare si sunt eliberati din circuitul de uscare impreuna. Arderea combustibililor nu poate fi operata în mod independent de alte părţi ale uscatorului (de exemplu, schimbător de căldură, circuit de uscare).

- Conform Articolului 2, punctul 7b) al directivei 2001/80/CE, (Art.3, alin 2,

b, din H.G. 541/2003) instalatiile de post-ardere ca de exemplu instalatiile de epurare a gazelor reziduale si care nu functioneaza ca instalatii de ardere independente se vor exclude din domeniul de aplicare al acestei directive respectiv si al Directivei IPPC 2008/1/CE. Articolul 2 punctul 7 b) se aplică pe uscatoare prevazute cu sistem de tip UTWS. Surplusul de gaze care rezulta de la uscatoare si care conţine vapori de apă, particule de lemn combustibile şi compuşi organici sunt tranportate în camera de ardere şi arse, împreună cu combustibilul pentru producerea de căldură pentru procesul de uscare. Procesul de purificare bazat pe oxidarea completa a compusilor organici sensibili la mirosuri si arderea perfecta a pulberilor combustibile fine emise de lemnul uscat nu pot fi exploatate ca o instalaţie de ardere independenta. Procesul de ardere/procesul de epurare influenţează în mod substanţial procesul de ardere a combustibililor.

Tinind cont de cele mentionate anterior, cele doua uscatoare de aschii nu se incadreaza in categoria instalatiilor mari de ardere din considerentele mentionate anterior.



14

Pentru a justifica cele prezentate anterior privind modul de incadrare a uscatorului de aschii bazat pe tehnologie UTWS, in Directiav L.P.C., in continuare, este prezentata o scurta descriere a uscatorului de aschii bazat pe tehnologia UTWS. Tehnologia cunoscută sub abrevierea UTWS este bazată pe principiul arderii substanţelor poluante eliberate din lemnul uscat într-o cameră de ardere a uscătorului. Camera de ardere generează căldura pentru procesul de uscare. Se anticipează că în condiţii termice extreme prezente în camera de ardere (temperaturi de până la 950°C, timp de reacţie termică de până la 4 secunde) toţi poluanţii organici, substanţele urât mirositoare şi pulberile combustibile oxidează în H2O şi CO2. Uscarea se realizează prin transferul direct de căldură de la gazele de uscare la aşchiile uscate. Cu toate acestea gazele de uscare sunt încălzite de către efluenţii gazoşi rezultaţi în urma arderii într-un schimbător de căldură gaz-gaz. Aşchiile uscate nu sunt expuse direct efluenţilor gazoşi rezultaţi în urma arderii. Substanţele gazoase (de ex. vapori de apă, compuşi organici volatili) şi pulberile fine emanate de aşchiile lemnoase uscate sunt eliberate dintr-un circuit închis de uscare prin intermediul unor conducte în camera de ardere. Fluxurile de bază sunt ilustrate în desenul următor.

Tehnologia UTWS păstrează avantajele principale ale uscării directe a aşchiilor lemnoase de către gazele fierbinţi de uscare, însă procesarea căldurii se schimbă substanţial. Gazele reziduale de uscare care conţin apă evaporată (până la 80 %vol.), compuşi organici (până la 1.000 mg·Nm-3), pulberi (până la 1.000 mg·Nm-3) şi aer proaspăt absorbit în circuitul de uscare (până la 35.000 Nm3·h-1) sunt injectate din circuitul de uscare direct în camera de ardere. Gazele reziduale de uscare sunt extrase din circuitul de uscare după o preîncălzire parţială într-un schimbător de căldură gaz-gaz. Pentru menţinerea unei presiuni stabile în cadrul circuitului de uscare este folosit un ventilator pentru exhaustarea gazelor reziduale de uscare. Gazele reziduale de uscare sunt injectate în zona de ardere a arzătorului prin două

Fig.2 Schema de flux instalatie de uscare aschii



15

inele de găuri dispuse concentric în jurul arzătorului. Toate substanţele poluante rezultate de la uscarea lemnului sunt arse în interiorul flăcării la o temperatură între 650 – 950°C. Totodată sunt distruse termic şi substanţele organice cu miros caracteristic de lemn uscat. Doar în anumite condiţii specifice cu o temperatură scăzută de ardere şi lipsa alimentării cu oxigen în zona de ardere se poate preconiza descompunerea catenelor lungi de molecule de acizi graşi, izoprenoide şi terpene în molecule scurte de aldehidă ca de ex. formaldehidă şi acetaldehidă. Astfel sunt foarte importante obţinerea unui amestec omogen de gaze reziduale de uscare şi combustibil într-o cameră de ardere, introducerea unei cantităţi echilibrate de aer proaspăt şi obţinerea unei temperaturi mari de ardere. Cu toate acestea, în toate condiţiile de funcţionare se emană mirosul caracteristic al lemnului uscat şi se reduce substanţial volumul emisiilor de compuşi organici volatili. Injecţia de gaze reziduale de uscare cu conţinut de pulberi lemnoase în camera de ardere permite arderea întreg conţinutului de pulberi combustibile rezultate de la uscare. Mediul de ardere necesar este obţinut prin reducerea volumului de aer de răcire al arzătorului şi muflei şi prin limitarea volumului de aer absorbit în circuitul de uscare datorită neetanşeităţii tamburului de uscare şi conductelor. Datorită arderii prafului combustibil, majoritatea pulberilor din efluenţii gazoşi din camera de ardere sunt alcătuiti din compuşi minerali necombustibili. Caracterul prafului permite utilizarea precipitatoarelor electrostatice uscate obişnuite (ESP) pentru eliminarea emisiilor de praf în aerul ambiental. Principiul crucial al tehnologiei UTWS este bazat pe transferul efectiv de căldură de la efluenţii gazoşi fierbinţi la gazele de uscare circulate. Efluenţii gazoşi fierbinţi din camera de ardere sunt transportaţi printr-o conductă căptuşită în canalul de distribuţie al schimbătorului de căldură gaz-gaz. Schimbătorul de căldură conţine două secţiuni de schimbare împărţite în patru blocuri de schimbare alcătuite din grupuri de tuburi. Gazele de uscare relativ reci având temperatura între 120 - 135°C intră în contracurent în schimbătorul de căldură de pe partea mai rece, unde efluenţii gazoşi de încălzire părăsesc schimbătorul. Gazele de uscare părăsesc schimbătorul de căldură încălzite la o temperatură între 300 şi 500°C. Temperatura variază în funcţie de viteza ventilatorului din circuitul de uscare, conţinutul de apă din aşchiile uscate, conţinutul de apă îngheţată din aşchii, condiţiile meteorologice şi volumul aşchiilor uscate. Efluenţii gazoşi de încălzire părăsesc schimbătorul de căldură având o temperatură între 140 şi 200°C. Temperatura efluenţilor gazoşi este adecvată pentru a fi tratată în precipitatorul electrostatic uscat obişnuit (ESP).



16

1.6.3 Oportunitatea investitiei: Scopul si importanta investitiei:

- Scopul investitiei este de a crea conditiile de utilizare la capacitatea proiectata a liniei de productie a placilor tip OSB, existenta si avizata in etapa anterioara.

- Investitia este importanta pentru sectorul de prelucrare a lemnului,

necesitatea acestuia rezultind din strategia de dezvoltare a sectorului. Prin realizarea obiectivului productia din placi de OSB va reduce deficitul actual de placi. De asemenea se va crea si un disponibil pentru export.

Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Brasov, in incinta Fabricii de Placi de aschii lemnoase existenta, pentru care exista Autorizatia de Mediu nr. 295/27.10.2009 si PUZ, “Zona garii Stupini”, aprobat prin HCl 255/1998. Ca interes public: Diminuarea somajului prin aceia ca noua investitie va duce la crearea de noi locuri de munca directe. 1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea pe piata . 1.8 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

1.8.1. Capacitate de productie: Realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, are ca scop cresterea volumului de productie, conform datelor prezentate in tabelul urmator:

Tab. nr.5 Capacitate de productie

Etapa I- Existent Etapa II-Propus TOTAL Tip produs t/zi t/an t/zi t/an t/zi t/an

Placi tip OSB 448 156800 752 263200 1200 420000 Placi tip PAL 130 45500 127* 44500* 257* 90000* TOTAL 578 202300 879 307700 1457 510000

Nota :* Productia placilor tip PAL este limitată de disponibilitatea aschiilor de granulometrie mica rezultate de la fabricarea placilor de OSB.

1.8.2 Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Prin construirea liniei prevazute suplimentar pentru pregatirea aschii-OSB2- se va mari capacitatea de productie si corespunzator necesarul de utilitati. Pentru desfasurarea activitatilor o parte a procesului consta in generarea caldurii necesare pentru evaporarea apei din aschiile lemnoase in cadrul procesului de uscare si presare a acestora.



17

Referitor la cele doua procese tehnologice care se desfasoara cu aport de caldura se pot mentiona urmatoarele:

- Referitor la procesul de uscare: O parte a procesul de uscare consta in generarea de caldura necesara pentru evaporarea apei din aschiile lemnoase uscate in uscatoare prevazute cu sistem de tip UTWS cu o putere termica instalata de cate 40 MW.

- Referitor la procesul de presare : Procesul de presare are loc cu aport de

caldura. Dupa implementarea liniei de productie OSB 2, caldura necesara incalzirii uleiului termic de la prese va fi furnizata de o centrala termica pe baza de biomasa –“Bio-Intec”, avind puterea termica instalata de 27 MW.

Necesarul de combustibil lemnos este asigurat din surse proprii, astfel:

- reziduuri lemnoase rezultate din procesul de productie sub forma de praf de lemn. Acestea vor completa necesarul de combustibil de la cele 2 uscatoare de aschii care functioneaza pe combustibil mixt (in principal pe gaz metan);

- reziduuri lemnoase de coaja de lemn rezultata din procesul de decojire a masei

lemnoase. Acestea vor fi utilizate drept combustibil la centrala termica pe baza de biomasa (“BIO-Intec”) pentru incalzirea agentului termic in procesul de presare la cald.

1.8.3 Infrastructura

Nu sunt necesare lucrari de infrastructura suplimentare, infrastructura existenta constand in: drumuri de acces auto si CF, instalatii de canalizare, instalatiile de alimentare cu apa, acoperind necesarul prognozat. .

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice:

Tab. nr.6 Producţia Resurse folosite în scopul

asigurării producţiei Situatia Denumire Denumire Cantitate

anuală

Gaze naturale 15 mil Nmc Etapa I Existent

Plăci OSB-156800 t/an Plăci PAL-45500 t/an Energie electrică 55000 MW

Gaze naturale 20 milNmc

Etapa II Propus (dupa

implementarea liniei nr.2 de pregatire a aschiilor

lemnoase)

- Placi OSB rezultate in urma extinderii capacitatii de pregatire a aschiilor lemnoase prin -Linia OSB2 - 263200 t/an

- Placi PAL rezultate in urma recuperarii aschiilor de granulometrie mica neutilizabile la fabricarea placilor de OSB –44500 t/an

Energie electrica 30000 MW

Gaze naturale 35 milNmc TOTAL

Plăci OSB -420000 t/an Plăci PAL -90000 t/an Energie electrica 76000 MW

Necesarul de utilitati va fi asigurat pe baza contractelor incheiate cu unitatile de specialitate.



18

1.9 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE, MOD DE DEPOZITARE Placile tip OSB si PAL sunt materiale realizate din aschii de lemn incleiate cu rasini sintetice, prin presare la cald. Materia prima consta in principal din material lemnos brut si din adezivul utilizat la incleierea aschiilor din lemn. Placile din aschii lemnoase vor fi din clasa de emisii E1, conform cerintelor normelor europene. Cleiul utilizat la lipirea aschiilor lemnoase este un amestec de rasina sintetica, intaritor, substante hidrofuge tip parafina si emulgatori. Prin realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, creste volumul de productie a fabricii de produse lemnoase existenta si implicit consumul de materii prime, materiale auxiliare si utilitati. Nu se modifica tipul materiilor prime si materialelor auxiliare utilizate, modificarile fiind numai de ordin cantitativ, conform datelor privind consumul mediu estimat, prezentate in tabelul urmator:

Tab.nr.7 EXISTENT Linie OSB1

PROPUS Linie OSB2 TOTAL

Consum zilnic

Consum anual

Consum zilnic

Consum anual

Consum zilnic

Consum anual

Nr. Crt Materia prima sau auxiliara

t/zi t/an t/zi t/an t/zi t/an

I Materii prime placi OSB

Lemn brut din care: 768 251000 1291 421994 2059 672994

-coaja 64 21760 108 36584 172 58344

-aschii fine 196 66640 330 112039 526 178679 1

-lemn net 480 163200 807 274380 1287 437580

2 Adeziv OSB 3 (rasina melamino ureo-formldehidica in apa) 21 7024 35 11809 55 18833

3 Adeziv OSB2 (rasina melamino ureo-formldehidica in apa) 1 245 1 412 2 656

4 Intaritor lichid (Amestec de uree, azotata de amoniu, apa) 1 326 2 549 3 875

5 Emulsie (parafina, surfactant, apa) 4 1520 8 2555 12 4075

6 Separator -Emulsie de rasina sintetica in apa - - 1,35 1.120 1,35 1.120

7 Adeziv MDI (Difenilmetandiizocianat) 9 3128 35,7 12972 44,7 16.100

II Materii prime placi PAL

1 Aschii rezultate de la sectia OSB 116 39440 113.3 38530 229.3 77970

2 Adeziv (rasina ureo-formldehidica in apa) 16 5440 15.6 5314 31.6 10754

3 Intaritor lichid(Amestec de uree, azotata de amoniu, apa) 0.8 272 0.8 266 1.6 538

4 Emulsie (parafina, surfactant, apa) 0.7 238 0.7 233 1.4 471

III Materiale auxiliare

1 Materiale de impachetat 2 680 3 1143 5 1823

2 Benzi de legat 5 1700 8 2858 13 4558

3 Ulei hidraulic 0.009 3.00 0.01 5 0.02 8

4 Ulei termic 0.004 1.40 0.01 2.35 0.01 3.75

5 Lubrifianti 0.009 3.00 0.01 5 0.02 8 6 Motorina 1.13 412 1.13 412 2.26 824



19

In afara materialelor auxiliare prezentate in tabelul de mai sus, in laboratorul de analize pentru uz propriu se utilizeaza in cantitati mici substante chimice de laborator cum sunt: acetona (125 l/an), toluen (750 l/an), acid clorhidric (65l/an), clorura de amoniu (0,5 Kg/an). Substantele chimice sunt pastrate in laborator in ambalaje originale intr-un dulap special pentru substante chimice (dulap metalic pentru substante prevazut cu cheie), etichetat corespunzator cu simbolurile de pericol. Dulapul este prevazut cu lista substantelor ce se afla depozitate in el si cu fise de securitate pentru fiecare substanta in parte. Materia prima folosita consta in principal din: material lemnos brut din rasinoase si adezivii utilizati la incleierea aschiilor din lemn. Transportul lemnului, materia prima de baza, se va realiza fie vagonabil pe calea ferata, fie cu mijloace auto. Aceasta va fi depozitat pe platforma betonata existenta. Adezivul utilizat la incleierea aschiilor de lemn se va aproviziona cu cisterna auto sau CF, de unde va fi descarcata in hala depozitare chimicale, existenta, prin intermediul unui sistem etans de pompe in rezervoare prevazute cu cuve de retentie si echipamente de control.

In continuare este prezentata o scurta descriere a principalelor materiale utilizate:

- Rasina sintetica, ureo-formaldehidica si melamino-ureo-formaldehidica. Datorita continutului scazut de formaldehida libera (<0,2%) este rasina este clasificata ca fiind nepericuloasa. Produsele rezultate la descompunere termica: CO, CO2, NOx.

- Rasina sintetica, pe baza de difenilmetandiizocianati. Substanta este

clasificata ca substanta periculoasa. (Xn- nociv). Produsii rezultati la descompunere termica sunt CO, CO2, NO, NO2, hidrocarburi si HCN.

- Emulsie de parafina (amestec de parafina, surfactant si apa) , este un

preparat care are in compozitie parafina, surfactant si apa. Preparatul este clasificat ca fiind nepericulos.

- Intaritor (amestec de uree, azotat de amoniu si apa). Nu este considerat

material periculos. Acest produs este nepericulos daca este manipulat corect. Expunerea la temperaturi ridicate poate elibera vapori de amoniac.

In tabelul urmator sunt prezentate informatii despre materiile prime si auxiliare utilizate precum si modul de incadrare a activitatilor desfasurate sub Directiva 96/82/EC- “SEVESO ” (privind prevenirea accidentelor industriale datorate utilizarii de substante toxice si periculoase).



20

Tabelul nr.7’

Datele prezentate se regasesc in Fisele tehnice de securitate anexate. Materiile prime si materialele auxiliare utilizate nu se incadreaza sub incidenta HG 804/2007, cu exceptia carburantului utilizat la transportul intern, (motorina), care se incadreaza la categoria substantelor nominalizate (Anexa 1, partea 1). Capacitatea maxima de stocare a motorinei a ramas neschimbata fiind mai mica decit cantitatea relevanta stabilita pentru aplicarea HG 804/2007, Anexa 1 si prin urmare activitatea desfasurata nu se incadreaza in Directiva 96/82/EC- “SEVESO ” . Mod de depozitare Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime si materiale auxiliare, capacitatile de stocare existente si avizate in etapa anteriara acoperind necesarul prevazut. Situatia existenta:

- Depozitul pentru materia primă de baza (lemnul brut) este deschis si amenajat pe platforme betonate. Apele meteorice care pot antrena particule lemnoase generatoare de suspensii solide, sunt colectate prin intermediul unor camine si amplasate pe toata suprafata de depozitare si evacuate, prin intermediul unor gratare, in bazinul de retentie, cu rol de decantor. Depozitul are linii de garaj CF pentru accesul vagoanelor de marfa si drumuri de circulatie auto pentru mijloacele de transport si

Cantitatea relevanta

(cf.HG 804/2007 -tone- Denumire materie prima, substanta

sau preparat

Periculozitate/

Categ.incadrare (conform Anexa I,

HG 804/2007)

Fraza de risc

Capacitatea maxima de

stocare - tone-

Coloana 2 din

partile I sau II

Coloana 3 din

partile I sau II

OSB 3 - Adeziv Tip KRONORES OS 7041J (Rasina melamino- ureo-formaldehidica in apa)

Nepericulos - 350 - -

OSB 2 -Adeziv Tip KRONORES OS 2041J (Rasina melamino- ureo-formaldehidica in apa)


Adeziv Tip KRONOSEB CB 1351J (Rasina ureo-formaldehidica in apa)


PMDI Suprasec 5000 (Difenilmetandiizocianat)

Periculos-Xn /-

R20, R36/37/38 R42/43

175 - -

Intaritor Lichid tip URAN (Amestec de uree, azotat de amoniu si apa)

Nepericulos/- - 65 - -

Emulsie - parafina tip BOMUL 60RG Nepericulos/- - 70 - -

Separator -Emulsie de rasina sintetica in apa

Nepericulos/- - 5 - -

Ulei hidraulic HLP 46 Nepericulos/- - 0.17 - -

Ulei termic TRANSCAL N Nepericulos/- - 51 - -

Motorina Xn, N, Crac.Cat3/ Substanta nominalizata Categ.9, (ii)

R40,R65, R66, R51/53

30 2500

200

25000

500

Lubrifianti KLUBER Nepericulos/- - 0,2 - -



21

manipulare. De asemenea sunt asigurate caile de acces pentru pompieri, in caz de incendiu.

- Depozitarea aschiilor se face in silozuri, iar transportul se face cu

ajutorul transportoarelor carcasate.

- Depozitarea produselor finite (plăci de OSB, plăci de PAL) se face in spatii închise - hale de depozitare.

- Depozitarea carburantului utilizat intern, motorina: In incinta

societatii a fost amplasata o “Statie de incinta pentru distributie carburanti la autovehicule, cu grup de alimentare integrat”. Statia consta intr-un rezervor suprateran de motorina pentru alimentarea cu pompa a mijloacelor utilizate la transportul intern. (incarcatoare frontale, motostivuitoare, etc). Acesta are capacitatea de stocare de 30 tone si este alimentat, in functie de necesarul de consum intern, cu cisterna direct de la statiile PECO. Rezervorul este etans, prevazut cu manata dubla. Amplasarea instalatiei in incinta S.C. “KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L. s-a realizat in conformitate cu cerintele Normativului pentru proiectarea, executarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule, cu respectarea distantelor de siguranta fata de vecinatati. In jurul acesteia, s-a construit o zona de siguranta, care trebuie sa fie permanent libera si curata. Statia este dotata cu instalatii si mijloace de stingere a incendiilor.

- Depozitarea adezivilor, intaritorului si emulgatorului se face in hala

de adezivare prevazuta cu pardoseli speciale, rezistente la actiunea substantelor, rezervoare etanse. Rezervoarele de depozitare au cuve de retentie executate din materiale rezistente la atacul acestor substante. Descarcarea din cisterne in rezervoarele de stoc se executa cu pompe specifice fiecarui tip de substanta. Eventualele scurgeri, in cazuri accidentale, sunt colectate in cuve etanse de unde sunt reintroduse in procesul de fabricatie sau, in cazul in care contin impuritati, sunt colectate ca deseu si sunt preluate de firme autorizate in vederea eliminarii acestora. Cuvele de retentie sunt impermeabilizate si nu au legatura cu reteua de canalizare. Pentru a preveni supraincarcarea, rezervoarele sunt prevazute cu sistem de protectie impotriva supraincarcarii care sunt in conformitate cu cele mai bune practici disponibile

In tabelul urmator sunt prezentate centralizat date privind materiile prime si materiale auxiliare utilizate precum si modul lor de stocare.



22

Tab.nr.8

Nr. Crt.

Denumirea substanţei Nr. CAS STARE

FIZICĂ

LOCALIZARE MOD DE

STOCARE CONDIŢII DE STOCARE

1 OSB 3 Adeziv

68611-64-3 Lichid Hala depozitare chimicale

Rezervoare cilindice verticale 2buc x 140 mc

2 OSB 2 Adeziv

68611-64-3 lichid Hala depozitare chimicale

Rezervoare cilindice verticale 1buc x 140 mc

3 Adeziv 68611-64-3 lichid Hala depozitare chimicale

Rezervor cilindic vertical

1buc x 140 mc 4 Difenilmetandiizocianat - lichid Hala depozitare

chimicale Rezervor cilindic

vertical 1buc x 140 mc

5 Emulsie-parafină - solid Hala depozitare chimicale

Rezervor 1 buc x 75 mc

6 Intăritor lichid

15978-77-5 solid Hala depozitare chimicale

Rezervor cilindric vertical

2 buc x25 mc

-Hala depozitare chimicale şi dozare este prevazută cu rezervoare etanşe, cuve de retenţie (fără legătură cu canalizarea), pardoseli rezistente la agenţi chimici, microclimat asigurat, sisteme automate de control, etc.

7 Separator-Emulsie de rasina sintetica in apa

- Lichid Suprafaţă betonată şi acoperită

Ambalaj original Butoaie metalice

-Suprafaţă betonată şi acoperită

8 Ulei hidraulic

- Lichid Suprafaţă betonată şi acoperită


200 l 9 Ulei termic

- Lichid Suprafaţă

betonată şi acoperită


200 l 10 Lubrifianţi

- Semisolid Suprafaţă

betonată şi acoperită

Ambalaj original Bidoane

-Suprafaţă betonată şi acoperită

11 Motorină - lichid Rezervor suprateran de

30t

Rezervor suprateran de 30 t

-In incint societatii in rezervor suprateran de motorina pentru alimentarea cu pompa a mijloacelor utilizate la transportul intern. Acesta are capacitatea de stocare de 30 tone si este alimentat, in functie de necesarul de consum intern, cu cisterna direct de la statiile PECO. Rezervorul este etans si are pereti dubli, protecţie PSI



23

1.10 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE

AFECTEAZA MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

Poluantul fizic care ar putea afecta mediul inconjurator datorita efectuarii constructiilor sau functionarii intreprinderii este zgomotul. 1.10.1 In timpul efectuarii amenajarilor investitiei

Sursele de zgomot, in timpul realizarii obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj si mijloacele de transport. Se apreciaza ca nivelul de zgomot creat de utilajele folosite in etapa de amenajare nu vor avea efect semnificativ asupra zgomotului din zona, ele fiind limitate in timp pe durata executarii lucrarilor.

1.10.2 In timpul functionarii obiectivului Amplasamentul liniei noi de pregatire a aschiilor lemnoase se va face in incinta Fabricii de produse lemnoase existenta, in zona in care in prezent este in functiune o linie similara (Linia–OSB1). Sursele principale care pot influenta nivelul de zgomot in zona amplasamentului sunt cele aferente activitatilor industriale existente (incluzind traficul rutier si feroviar aferent si care se afla pe teritoriul intreprinderii) peste care se va suprapune nivelul de zgomot datorat activitatilor industriale propuse prin construirea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase. 1.10.2.1 Prognozarea zgomotului : Verificarea conditiilor de autorizare presupune de regula, o prognoza a nivelurilor de zgomot care au ca sursa instalatia evaluata. Conditia finala necesar a fi indeplinita este ca nivelul de zgomot al instalatiilor existente insumat (logaritmic) cu nivelul de zgomot al instalatiilor din dotarea Liniei nr. 2 ce urmeaza a fi construita, sa se situeze, la receptorii sensibili, sub limitele impuse prin reglementari. Pentru evaluarea nivelului de zgomot sursele principale de zgomot de fond pot fi considerate instalatiile existente apartinind fabricii de placi, traficul rutier si feroviar si activitatile casnice din zona de locuinte. Metoda de lucru: La prognozarea imisiilor trebuie luate in calcul toate undele acustice provocate de activitatile nou propuse pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase existente care se adaoga la activitatile existente. Exactitatea prognozei privind emisiile depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Este foarte importanta locatia surselor de zgomot si dimensiunile obstacolelor importante (constructii, panouri de protectie, etc). Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate.



24

Practic, pe perimetrul societatii se va receptiona:

- zgomotul de la sursele generatoare de zgomot existente, - zgomotul de la sursele suplimentare generate de noua investitie.

Prognozarea nivelului de zgomot s-a facut astfel:

- pentru situatia existenta - prin masuratori la locul imisiilor ; - pentru situatia propusa cumulat cu activitatea existenta - prin calcule ale

indicatorilor de zgomot. Imisiile de zgomot datorate activitatilor suplimentare ce vor rezulta dupa implementarea liniei OSB2 se vor determina pentru locul semnificativ de actiune a acestora care in cazul de fata este considerat limita dinspre nord inspre care se afla cea mai apropiata zona de locuinte. (strada Baciului).

Contributia unei surse la nivelul global al zgomotului la receptor este influentata de puterea acustica a sursei, compozitia spectrala a puterii acustice, distanta dintre sursa si receptor, prezenta obstacolelor in calea propagarii zgomotului, cota la care este situata sursa, prezenta suprafetelor reflectante in mediul in care sursa actioneaza, conditiile meteorologice locale, etc.

Compunerea sunetului produs de sursele suplimentare care vor influenta nivelul de zgomot dupa implementarea liniei de OSB2 la care se adauga nivelul de zgomot echivalent actual masurat pe perimetrul societatii sau la cea mai apropiata cladire locuita se face cu ajutorul formulei de mai jos:

Total L = 10log(Σ10Ln/10) , in care:

n- numarul de surse generatoare de zgomot in punctul receptor

Total L- nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, produs in punctul receptor

Relatia matematica ce defineste variatia cu distanta a nivelului de zgomot, (conform recomandrilor –Twinning Project RO2004/IB/EN), pentru aplicara prognozei aproximative de calcul, este:

LAeq(Sm)= LwAeq + Dl + Ko -20 lg (Sm) –11 dB , in care:

- LAeq(Sm) - nivelul de intensitate a zgomotului in locul imisiei. - Sm - distanta sursa- locul imisiilor. - LwAeq - nivelul de putere acustica medie a sursei sonore . - Dl - directia de actionare . - Ko - unghiul spatial

Pe baza puterii acustice, a caracteristicii surselor de zgomot si a relatiilor mentionate anterior, se pot determina nivelele de zgomot ce pot fi produse de sursele semnificative de zgomot la limita de nord a incintei industriale .

(Avand in vedere ca programul de lucru este acelasi pe toata durata unei zile (24 ore) neexistind variatii de presiune acustica puternice pe intervale de timp, nu va fi calculat nivelul de zgomot echivalent pentru 24 ore.)

1

2



25

Limite admise: Amplasarea liniei noi de pregatire a aschiilor lemnoase se va face in incinta Fabricii de produse lemnoase existenta, in zona in care in prezent este in functiune o linie similara (Linia–OSB1). Destinatia amplasamentului analizat conform PUZ Brasov aprobat cu HCL nr.255/12.10.1998 este de zona industriala. In prezent este in curs de avizare in zona care cuprinde amplasamentul analizat si vecinatatile acestuia, a unui PUZ ce a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia „P.U.Z.-DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL nr. 596/31.08.2009. In vecintatea amplasamentului se prevede, conform planului de situatie anexat, zonificarea terenului rezultând subzone cu urmatoarele funcţiuni: ZPS-zona de mică industrie, depozite si prestari servicii, ZM- zona mixtă, ZID2- zona industrială propusă si ZS-zona spaţii verzi şi amenajate. Perimetral zonei industriale sunt prevazute zone tampon de protectie in latime de 30,00 m . Conform STAS 10009-88- Acustica urbana-Limite admisibile ale nivelului de zgomot:

- Pentru obiective amplasate in zone industriale, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, in conformitate cu STAS 100009-88 este de 65dB(A), la limita incintei intreprinderii.

- Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in STAS 10009-88 si prevad, in ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit, ca acesta se va face in asa afel incat sa nu se depasasca valoarea maxima de 50dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1-89. Zona locuita cea mai apropiata, in cazul de fata, este situata la cca. 150-200 m de perimetrul societatii. Limitele de mai sus sunt pentru parametrul Leq, adica nivelul de presiune sonora, continuu echivalent, ponderat A, pentru o anumita durata de referinta. De aici rezulta ca nivelul de presiune acustica ca valoare momentana poate sa depasesca valoarea limita impusa pentru intervale scurte de timp, daca Leq se pastreaza sub limita impusa.

Conform Ghidului tehnic pentru protectia impotriva zgomotului (TA Larm), capitolul 6.1, in practica germana de autorizare pentru evaluarea zgomotului pentru locurile de imisie din afara cladirilor, sunt precizate urmatoarele valori:

- in zonele industriale 70dB(A) - in zonele cu activitati lucrative : ziua 65dB(A), noaptea 50dB(A) - in zonele urbane, zonele comunale si zonele mixte: ziua 60dB(A), noaptea

45dB(A) - in zone rezidentiale generale si zone cu asezari mici ziua 55dB(A), noaptea

40dB(A) - .................... Varfurile de zgomot de durata scurta nu au voie sa depaseasca

valorile prevazute din timpul zilei cu mai mult de 30dB(A) si noaptea cu mai mult de 20dB(A).



26

a) Situatia existenta : Prin observatii repetate efectuate pe teritoriul fabricii s-au identificat 13 surse semnificative de zgomot existente. In realitate exista mult mai multe utilaje si instalatii generatoare de zgomot, dar implicatiile lor asupra nivelurilor rezultante in aria locuita sunt minore, motiv pentru care nu s-au luat in considerare. Sursele de zgomot existente care pot avea o influenta importanta asupra nivelului de zgomot sunt prezentate in tabelul urmator:

Tab.nr.9

Nr.crt Surse acustice existente Observatii Putere acustica dB(A)

Surse de zgomot pe traseul de la incarcare busteni pana la iesirea din tocator Linia OSB1 1 Pltforma preluare busteni Functionare intermitenta 109 2 Decojitor cu rotor Functionare intermitenta 110 3 Cuva descarcare busteni Functionare intermitenta 109 4 Banda transport spre tocator Functionare intermitenta 104 5 Tocator Functionare intermitenta 105 6 Motor ventilator ciclon Functionare continua 102 Surse de zgomot apartinind Instalatiei de uscare nr.1: 7 Gura de absorbtie aer uscator Functionare continua 104 8 Motor ventilator uscator Functionare continua 102 Surse de zgomot site-Linia OSB1: 9 Site Functionare continua 95 10 Motor ventilator filtru textil Functionare continua 102 Surse de zgomot sectia de PAL:

11 Motor ventilator – filtru textil sectia de PAL Functionare continua 108 Surse de zgomot finisare placi OSB

12 Motor ventilator filtru textil finisare placi OSB Functionare continua 108 Alte surse de zgomot:

13 Activitate de transport Functionare intermitenta (surse liniare)

80

Pentru protejarea fonica a ariei locuite, latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de cca.8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de cca. 25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat arbori si arbusti care agreaza zona. In situatia prezenta nivelurile de zgomot la distante la care sunt situate cladirile locuite sunt diminuate cu distanta si ecranul. Valul de pamant poate fi considerat un ecran acustic unde unda sonora suporta trei tipuri de modificari:

- o parte a undei va fi reflectata de fata anterioara a ecranului - o parte va traversa ecranul suferind o absorbtie in materialul de constructie

a ecranului - o alta parte a zgomotului va fi difractata de laturile ce marginesc ecranul

Trebuie specificat faptul ca nivelul de presiune acustica receptionat in spatele ecranului depinde de mai multi factori, si anume: pozitia receptorului, pozitia emitorului,frecventa sunetului emis, inaltimea ecranului, etc.



27

Fig.3- Plan de situatie - amplasare dig de pamant (Sursa Google Earth-imagine din 2009)

Pentru zgomotul provenit de la sursele existente, prin masurari s-a determinat nivelul de zgomot pe perimetrul societatii, inspre zona cu cea mai apropiata cladire de locuinte. Poluarea initiala a fost determinata prin masuratori efectuate in conditiile de functionare normala a instalatiilor existente .

Conform Raportului de incercari anexat, intocmit de S.C.”WESSLING Romania”SRL prin laboratorul de mediu acreditat RENAR, valoarea echivalenta masurata la 15 m valul de pamant, in punctul de masurare Z1, inspre cea mai apropiata cladire de locuinte a fost de 42,4dB(A) pe timp de zi si 42,6dB(A) pe timp de noapte.

Incertitudinile nivelurilor de presiune acustica determinate prin masuratori depind de sursele acustice, intervalul de masurare, conditiile meteorologice, sunetul rezidual, distanta fata de surse, de metoda de masurare si de aparatura utilizata. Incertitudinea de masurare extinsa pentru presiunea acustica echivalenta, bazata pe o incertitudine standard combinata, mutiplicata cu un factor de acoperire de 2dB, furnizeaza o probabilitate de acoperire (un nivel de incredere) de aproximativ 95%.

Dig de pamant, H=cca.8m

Amplasament KRONOSPAN ROMANIA BV.

Strada Baciului

Strada Strunga Mieilor



28

Din acest motiv, pentru o abordare in conditii de siguranta ca valoare de calcul s-a ales valoarea maxima masurata la care s-a adaogat incertitudinea de masurare de +2dB.

Un factor important care poate influenta precizia masurarii este nivelul de zgomot de fond sau zgomotul rezidual (toate zgomotele, altele decat zgomotul specific investigat). In zona investigata, separarea zgomotului produs de traficul rutier de pe DN13, de zgomotul industrial este foarte dificil de realizat. Se poate mentiona faptul ca, in anumite zone din vecinatatea amplasamentului, nivelul de zgomot de fond echivalent (considerat fara activitatile industriale existente), poate fi de 40dB(A), fapt datorat traficului auto pe DN13, traficului usor de pe strazile de legatura, traficului CF pe linia Brasov –Sighisoara, situindu-se la valori mai mari in apropierea drumului national DN13.

Fig.4- Vedere dinspre str.Baciului spre limita de nord a incintei industriale KRONOSPAN

Dig de pamant ce margineste latura de Nord si Nord-Vest a incintei KRONOSPAN (H≈8m)

Z1

Strada Baciului



29

Fig.5 Plan - vecintatea de nord a amplasamentului KRONOSPAN (Sursa Google Earth-imagine din 2009)

DIG DE PAMANT SITUAT LA

LIMITA DE NORD SI NORD-VEST A

INCINTEI IND. KRONOSPAN

(H≈8m, L≈30m)

AMPLASAMENT S.C.”KRONOSPAN ROMANIA “SRL BRASOV

Z1

DIG DE PAMANT



30

b) Situatia propusa. Identificarea surselor suplimentare de zgomot fata de situatia existenta Fata de situatia existenta, in etapa de functionare a liniei OSB2 propusa, se vor adauga activitati de depozitare suplimentara a bustenilor, decojire, tocare, uscare, sortare. In plus, datorita cresterii nivelului de productie fata de situatia existenta va creste corespunzator traficul auto si CF in zona. Nivelul de zgomot datorat traficului feroviar din zona, variaza in functie de numarul de trenuri precum si de viteza de deplasare a acestora. Sub acest aspect, conform datelor furnizate de beneficiarul lucrarii, dupa implementarea liniei nr.2 de pregatire a aschiilor lemnoase este previzibila circulatia a cca.13 trenuri de marfa/saptamana. Traficul pe calea ferata in incinta societatii, se va face cu viteza foarte mica (<10 km/ora). Conform metodei de calcul existenta in spatiul UE (metoda olandeza SRM-II-1996, “dependenta dintre nivelul de zgomot si viteza trenului”), pentru cele 4 categorii de surse de emisie a zgomotului in traficul rutier, (zgomotul de rulare, zgomotul de tractiune, zgomotul aerodinamic si zomotul de frinare) rezulta ca, la viteze mari predomina zgomotul de rulare si cel de frinare, iar la viteze mici sub 20 Km/h predomina zgomotul de tractiune si de asemenea cel de frinare. Se poate aprecia, conform metodei olandeze, ca la aceasta viteza valoarea nivelului de zgomot de rulare este de cca. 75 dB, iar cel de frinare este de cca. 80dB. Trebuie mentionat de asemenea faptul ca frecventa operatiilor de tractiune si de frinare este foarte redusa (aprovizionarea cu trenuri de marfa se va face de cca. 12-13 ori/saptamana). In tabelul urmator sunt prezentate sursele principale de zgomot ce pot influenta nivelul acustic existent dupa punerea in functiune a Liniei OSB2 si distanta medie fata de perimetrul societatii, respectiv fata de receptorii sensibili:

Tab.nr.10

Nr.crt Surse acustice propuse (Linia 2 OSB) Observatii

Putere acustica

dB(A)

Distanta sursei de

zgomot fata de zona cu cladiri de locuinta

Sm1 (m)

Distanta sursei de zgomot fata limita de nord a incintei

industriale, inaintea valului de

pamant Sm2 (m)

Surse de zgomot pe traseul de la incarcare busteni pana la iesirea din tocator –Linia OSB2: 1 Pltforma descarcare busteni Functionare intermitenta 109 550 350 2 Decojitor cu rotor Functionare intermitenta 110 620 420 3 Cuva descarcare busteni Functionare intermitenta 109 660 460 4 Banda transport spre tocator Functionare intermitenta 104 600 400 5 Tocator Functionare intermitenta 105 640 440 6 Motor ventilator ciclon Functionare continua 102 660 460 Surse de zgomot apartinind Instalatiei de uscare nr.2: 7 Gura de absorbtie aer

uscator Functionare continua 104 680 480

8 Motor ventilator uscator Functionare continua 102 710 510 Surse de zgomot site Linia OSB2 : 9 Site Functionare continua 95 750 550 10 Motor ventilator filtru textil Functionare continua 102 800 600 Alte surse de zgomot:

11 Activitate suplimentara de transport

Functionare intermitenta (surse liniare)

80 Min.400 Min.200



31

c) Evaluarea nivelului de zgomot

In prima faza s-au identificat sursele de zgomot suplimentare generate de noua investitie care pot avea o influenta importanta asupra mediului. Inventarul surselor propuse si puterea acustica a acestora a fost prezentata in tabelul nr.10.

Pentru aceste surse, s-au evaluat puterile acustice caracteristice si contributia lor la receptor in punctul Z1-locul imisiei situat in partea de nord a incintei industriale KRONOSPAN, spre zona de locuinte (la cca.15 m de valul de pamant, in afara conului de umbra acustica creat de ecranul constituit din digul de pamant ce margineste latura de nord si nord-vest a incintei industriale Kronospan).

Avand in vedere urmatoarele aspecte:

- similitudinea surselor de zgomot propuse pentru implementarea liniei OSB2 cu cele existente,

- similitudinea distantei de locul imisiei a surselor acustice propuse pentru linia

OSB2 fata de sursele apartinind liniei OSB1, avand in vedere amplasarea liniei OSB2 in paralel cu linia OSB1, conform planului de situatie anexat,

rezulta ca sursele suplimentare de zgomot ce vor functiona odata cu montarea liniei OSB2 vor genera emisii asemanatoare cu cele generate de linia de pregatire a aschiilor lemnoase OSB1 existenta. Prin compunerea celor doua valori similare ale emisiei de zgomot, utilizand formula “1”, rezulta ca in punctul de imisie Z1 nivelul de zgomot rezultat va creste cu 3 dB(A) si astfel avem urmatoarele situatii: - pentru situatia existenta (starea initiala): valoarea nivelului de zgomot

echivalent masurat a fost de 42.6 dB(A) ±2dB (valoarea imisiilor poate varia, prin aplicarea incertitudinii extinse de ±2dB, la valori cuprinse intre 40,6÷44,6 dB(A));

- pentru toate instalatiile (starea finala): valoare echivalenta calculata

poate fi de 45,6 dB(A) ±2dB (valoarea imisiilor poate varia, prin aplicarea incertitudinii extinse de ±2dB, la valori cuprinse intre 43,6÷47,6 dB(A)).

Trebuie subliniat faptul ca pentru o abordare in conditii de siguranta ca valoare de calcul s-a ales valoarea maxima masurata conform Raportului de incercari, intocmit de S.C.”WESSLING Romania”SRL (anexat) la care s-a adaogat incertitudinea de masurare de +2dB. De asemenea, se poate mentiona faptul ca prin instalarea celei de a doua linii de pregatire a aschiilor, OSB 2, de fapt, nu se dubleaza parametrii de functionare, utilajele de pregatire a aschiilor lemnoase functionand, partial, intermitent.

Concluzii: In baza calculelor de evaluare prezentate anterior se estimeaza ca in conditii normale de functionare, nivelul de zgomot in punctul de imisie Z1 amplasat in exteriorul incintei KRONOSPAN, dupa digul de pamant inspre zona de locuinte, poate avea valori cuprinse intre 43,6÷47,6 dB(A)). Exactitatea prognozei privind imisiile de zgomot depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Din acest motiv, dupa



32

punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate. In acest scop, in perioada de probe si testare se va face monitorizarea nivelului de zgomot prin masuratori privind starea reala si daca va fi cazul, pentru a atenua abaterea de zgomot de la limitele admise, vor fi luate masuri suplimentare. Pentru siguranta, avand in vedere caracterul mixt al zonei datorat existentei unei zone rezidentiale in vecinatatea societatii, S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL a identificat sursele de zgomot care pot avea o influenta importanta asupra mediului si prin analize preliminare tehnico-acustice au fost determinate urmatoarele masuri suplimentare: - Aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte

de izolatii ale platformelor de transport al lemnului prin dublarea peretilor de tabla si introducerea de materiale cu rol de izolator fonic;

- Depozitarea lemnului in stive inalte pe mai multe randuri, in jurul surselor de zgomot,

- Aplicarea unui regulament strict pentru operarea pe platforma - Transportul intern precum si lucrarile de intretinere vor fi reduse la minim pe timp

de noapte, iar circulaţia rutieră şi feroviară pe amplasament (pentru aprovizionarea cu materii prime) va fi limitată la 5 km/h .

- Plantarea de arbori si arbusti pe digul de pamant ce margineste latura dinspre nord si nord vest. Se astepata ca dupa cresterea vegetatiei reducerea nivelului de zgomot perceput inspre zonele locuite sa fie diminuata cu cca.1,5 dB(A).

De asemenea, conform recomandarilor din Studiul de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca se va continua programul de monitorizare pentru starea de sanatate care va include, dupa demararea activitatilor liniei OSB2 cuprinsa in extindere, evaluarea de risc in dinamica expunerii grupului populational din imediata vecinatete la zgomotul generat de obiectivul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL. Implementarea programului de conformare pentru starea de sanatate a populatiei in raport cu nivelul de zgomot, se va face conform obligatiilor impuse de Directia de Sanatete Publica Brasov. Referitor la nivelul de zgomot, fata de situatia analizata in “Studiul de sanatate intocmit in raport cu extinderea fabricii de OSB”, in prezent, s-au luat deja masuri de reducere a acestuia. Una din cele mai importante masuri luate este inchiderea bresei digului de pamant dinspre zona cu locuinte. O monitorizare atenta la punerea in functiune a utilajelor din linia OSB2, in perioada de probe si testare este absolut necesara pentru identificarea starii reale si corectia eventualelor probleme.



33

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate, la limita incintei industriale

Tab.nr.11 Poluare estimata produsa de activitate si masuri de

eliminare / reducere

Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Tipul polua

rii Sursa de poluare

Nr.surse de poluare

Polua

re m

ax. a

dmisa

(limi

ta ma

x.adm

isa

ptr.om

si m

ediu)

Polua

re de

fond

Pe zo

na ob

iectiv

ului

Pe zo

ne de

prote

ctie/r

estric

tie

afere

nte ob

iectiv

ului, c

onfor

m leg

islati

ei in

vigoa

re

Fara

mas

uri d

e eli

mina

re/re

duc

ere a

polua

rii

Cu

imple

menta

rea

masu

rilor d

e eli

mina

re/re

duc

ere a

polua

rii

Masu

ri de e

limina

re/re

duce

re a

polua

rii

Zgo-mot

Utilaje de productie +mjloace de transport auto si CF (conform tabel nr. 9 si 10)

Surse existente+ propuse: Surse punctiforme : cca. 24 (conform tabel nr. 9 si nr.10) Surse lineare: mijloace de transport auto si CF . Se prognozeaza un trafic de cca.2 trenuri de marfa /zi si cca.8 camioane/ora.

Lech= 65dB(A)-limite incinte industriale (STAS 10009/88) Lech= 50dB(A)-pentru zone rezidentiale (la 2 m de cea mai apropiata cladire de locuit) (STAS 10009/88) Lech= 70dB(A)-zone feroviare (la 25 m de axa liniei ferate) (STAS 10009/88)

Valorile difera in functie in functie de locul evaluarii, distanta fata de incinta industriala, calea ferata Bv-Sighisoara, DN13, porioada din zi. Lechiv. are valorile estimate intre 35-65dB(A)

Conform tabel nr. 9 si nr.10

65dB(A) Valorile difera in functie de locul evaluarii, distanta fata de incinta industriala, calea ferata Bv-Sighisoara, DN13, perioada din zi . In punctul de masura /evaluareZ1, situat la cca. 80 m de cea mai apropiata locuinta, valorile estimate au fost cuprinse intre 43,6-47,6 dB(A)

Valorile difera in functie de locul evaluarii, distanta fata de incinta industriala, calea ferata Bv-Sighisoara, DN13, perioada din zi. Prin implementarea masurilor propuse se asteapta la o reducere a nivelului de zgomot astfel incat aportul surselor nou propuse la nivelul de zgomot existent sa fie nesemnificativ.

-izolatii ale platformelor de transport al lemnului prin dublarea peretilor de tabla si introducerea de materiale cu rol de izolator fonic -depozitarea lemnului in stive inalte pe mai multe randuri, in jurul surselor de zgomot -monitorizare atenta in perioada de probe si acolo unde va fi cazul aplicarea unor masuri suplimentare

Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant acestea constau in emisii in aer provenite de la agregatele termice. Inainte de a fi evacuate in atmosfera gazele reziduale calde captate inainte de a fi evacute prin cosul de dispersie sunt trecute prin schimbatoare de caldura si sisteme de preepurare timp in care are loc racirea gazelor la o temperatura care nu influenteaza semnificativ modificarea temperaturii mediului ambiant.



34

1.11 INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI

Destinatia amplasamentului analizat, conform PUZ Brasov, aprobat cu HCL nr.255/12.10.1998, este de zona de depozite, prestari servicii si industrie.

Pentru promovarea investitiei s-a eliberat de Primaria Municipilui Brasov, Certificatul de Urbanism nr. 3804/17.12.2009. Amplasarea liniei noi de pregatire a aschiilor lemnoase se va face in incinta Fabricii de produse lemnoase existenta, in zona in care in prezent este in functiune o linie similara (Linia–OSB1). Utilajele/echipamentele tehnologice vor fi amplasate pe platforma betonata existenta in suprafata de cca. 15.000 mp, conform planului de situatie anexat.

1.12 ALTERNATIVE STUDIATE PENTRU PROIECT Detalii privind alegerea variantei optime sunt prezentate la capitolul 5. Din punct de vedere tehnologic, avind in vedere faptul ca linia existenta corespunde celor mai inalte standarde din punct de vedere tehnic si de protectie a mediului inconjurator, pentru construirea liniei OSB2, similara cu prima, nu au fost luate in calcul alte variante.

(Se poate mentiona faptul ca uscatorul de aschii prevazut este dotat cu “Tehnologie de epurare „UTWS si ESP” cu sistem de preincalzire a gazelor. Pentru compusii organici rezultati in emisiile de la uscator, care includ in general hidrati de carbon rezultati din volatilizarea unor materiale organice continute in lemn in timpul procesului de uscare a aschiilor lemnoase, cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici pentru combustia completa in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia UTWS va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului si utilizarii adezivilor.) (Se are in vedere ca principiul UTWS sa fie declarat in documentele BREF al celor mai bune tehnici aplicate pentru Industria placilor de lemn, care este acum sub supravegherea Membrilor Grupului EC. Potentialul tehnologiei de reducere a substantelor poluante in principal pentru particule, compusi organici si substante mirositoare este considerabil mai mare in comparatie cu tehnicile BAT actuale aplicate si mentionate drept documente BREF existente.) La alegerea variantei optime pentru Linia OSB2 s-a tinut cont de experienta celorlate fabrici din grupul KRONOSPAN referitor la optimizarea productiei, a consumurilor energetice si a utilizarii de instalatii performante de depoluare. Se poate aprecia faptul ca prin neutilizarea instalatiilor de depoluare propuse costurile investitie ar fi fost mult mai mici, in defavoarea unor valori ale concentratiilor de poluanti la emisie mai mari. Din punct de vedere al protectiei mediului alternativa aleasa corespunde celor mai bune tehnici disponibile la nivel european, valorile anticipate ale emisiilor si imisiilor fiind mult mai mici decat valorile limita admise de legislatia in vigoare, conform celor specificate la capitolul aer si hartilor de dispersie anexate.



35

1.13 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI Destinatia conform PUZ Brasov aprobat cu HCL nr.255/12.10.1998 este de zona de depozite, prestari servicii si industrie, conform PUZ – Zona Garii Stupini –Brasov . Pentru promovarea acestei investitiei, s-a eliberat de Primaria Municipilui Brasov, Certificatul de Urbanism nr.3804/17.12.2009. Terenul analizat este situat in intravilanul orasului Brasov si este in proprietatea KRONOSPAN. Amplasamentul Fabricii de produse lemnoase existenta se afla in extremitatea nordica a Municipiului Brasov, Estul cartierului Stupini, intre calea ferata Brasov-Rupea si drumul E60 Brasov – Sighisoara (DN13), la distanta de cca. 0,6 km de gara Stupini. Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de nord, pe Str. Baciului. Fondul construit existent al zonei este reprezentat de: locuinţe individuale pe lot, in mare majoritate parte cu regim mic de inaltime, zona industriala (reprezentate in principal de fabrica de placi din aschii lemnoase apartinind S.C.Kronospan Romania”SRL) si zona prestari servicii, dar ponderea mare este a terenului neconstruit, fiind folosit in prezent ca teren agricol. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora. Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Braşov, aflat în fază de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o depărtare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic. Atât Planul Urbanistic General în vigoare, cât şi cel nou, aflat în faza finală de elaborare, prevăd conversii funcţionale ale terenurilor. Zonarea folosintei terenului in viitor, folosinta terenului in zonele vecine, folosinta in scop rezidential, locuinte si alte proprietati private In prezent este in curs de avizare, in zona care cuprinde si amplasamentul analizat, (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord – linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud), a unui PUZ ce a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia „P.U.Z.-DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL nr. 596/31.08.2009. Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevederile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov.



36

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. In vecintatea amplasamentului analizat care are functiunea de zona industriala inca din anul 1998, se prevede, conform planului de situatie anexat, zonificarea terenului rezultând subzone cu urmatoarele funcţiuni: ZPS-zona de mică industrie, depozite si prestari servicii, ZM- zona mixtă, ZID2- zona industrială propusă si ZS- zona spaţii verzi şi amenajate. Perimetral zonei industriale sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m . In planul anexat este prezentata zonarea pentru folosinta terenului din vecinatatea amplasamentului in viitor precum si distantele zonei industriale apartinand fabricii de placi din aschii lemnoase fata de zonele de locuinte identificate.

1.14 INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

Conectarea la utilitati se va face din retelele de utilitati existente in zona. Circulatia principala din zona se desfasoara pe drumul existent –strada Strunga Mieilor, avind caracterul unei strazi de categoria a III-a. Strada Strunga Mieilor asigura relatia V-E in zona studiata si face legatura intre DN13 si fosta Gara Stupini. Are lungimea de 1220 m. Circulatia in zona este completata pe calea ferata CF Brasov-Rupea 2- fire. Incinta obiectivului va fi racordata la Strada Strunga Mieilor, modernizata conform documentatiei elaborate. Din punct de vedere feroviar obiectivul implica utilizarea unei linii industriale care consta dintr-un racord feroviar al liniei industriale in HM Stupini, existent cu acordul CFR Brasov.



37

APITOLUL 2 Procese tehnologice

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 2.1.1 Procese tehnologice propuse prin proiect

Prin realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, creste volumul de productie a fabricii de produse lemnoase existenta si implicit consumul de materii prime si utilitati. Linia de pregatire aschii – OSB 2, este identica celei existente, pentru desfasurarea activitatii fiind prevazute urmatoarele faze principale de productie si utilaje tehnologice:

- Aprovizionare materii prime (Mijloace auto si CF). - Depozitare materii prime (Incarcatoare auto frontale sau automacarale cu

greifer). - Decojire busteni (Decojitor cu rotor). - Tocare fibra lemnoasa si insilozare (Tocator OSB, Siloz aschii umede). - Uscare aschii (Uscator rotativ cu focar mixt de alimentare: gaz metan si

lemn). - Sortare aschii I (Site superscreen). - Sortare aschii II (Site sortare).

Se poate mentiona faptul ca utilajele tehnologice care preced operatiile de pregatire a aschiilor lemnoase, avizate in etapa anterioara, cum sunt: instalatia de amestecare, formare covor, presare, tivire si formatizare, au capacitatea de a prelucra suplimentar volumul de aschii rezultat prin exploatarea Liniei nr. 2 de pregatite a aschiilor. In afara utilajelor de pregatire a aschiilor lemnoase propriu-zisa, avand in vedere cantitatea mare de coaja de lemn rezultata din procesul de pregatire a aschiilor lemnoase, pentru a recupera continutul sau energetic, va fi pusa in functiune o centrala termica pe baza de biomasa. (“BIO-Intec”). Coaja de lemn este o sursa importanta de energie regenerabila, prin folosirea careia este evidenta eficienta exergetica, eficienta regenerabila, economia de combustibil, reducerea efectului de sera si a emisiilor poluante. Procesul tehnologic - Linie pregatire Aschii OSB2 Linia nr. 2 de pregatire a aschiilor propusa pentru avizare in aceasta etapa, este similara celei existente, pentru desfasurarea activitatii fiind prevazute urmatoarele faze principale de productie:

- Aprovizionarea si depozitarea materiilor prime. Materia prima constind din lemn rotund si resturi rezultate din exploatari forestiere este transportat cu ajutorul mijloacelor de transport auto si feroviare in incinta fabricii si cintarita. Operatia de descarcare si depozitare se desfasoara cu incarcatoare frontale sau automacarale cu greifer. Materia prima este depozitata sub forma de stive asigurindu-se accesul si spatiul de manevra al incarcatoarelor.



38

- Decojirea bustenilor. Materia prima este asezata pe o platforma prevazuta cu transportor cu lant cu ajutorul caruia se face alimentarea decojitorului. Decojirea se realizeaza prin antrenarea bustenilor cu ajutorul unor pinteni. In timpul acestui proces prin frecarea bustenilor intre ei, coaja este indepartata si este preluata de un transportor de evacuare pe sub tocator.

- Tocarea bustenilor. Lemnul rotund, decojit, este preluat de transportorul de

alimentare a tocatorului. Transportorul de alimentare este echipat cu un dispozitiv de presare a bustenilor. Coroana prevazuta cu cutite se deplaseaza perpendicular pe transportor, realizind, la o cursa, debitarea bustenilor. Dupa fiecare cursa a coroanei tocatorului, transportorul impinge bustenii in pozitie de taiere, dupa care dispozitivul de presare blocheaza busteni. Sub tocator se afla transportorul de evacuare a aschiilor. Aschiile sunt transportate intr-un buncar de aschii intermediar. Acest siloz este utilizat pentru asigurarea unei alimentari constante a liniei tehnologice astfel incit opririle accidentale, nedorite sau opriri din motive tehnice, sa nu afecteze fluxul tehnologic. Tocatorul, transportorul de aschii evacuate de sub tocator cit si silozul de depozitare intermediara a aschiilor sunt conectate la o Instalatie de exhaustare compusa din tubulaturi, ventilatoare, ciclon.

- Uscarea aschiilor. Uscarea aschiilor se face cu ajutorul unui uscator rotativ

care are la interior palete prevazute cu aripioare pentru un mai bun schimb termic cu aschiile cit si pentru usurarea deplasarii aschiilor. Cilindrul uscatorului executa o miscare de rotatie dupa axa proprie. Aschiile se deplaseaza astfel incit la iesirea din uscator umiditatea acestora sa fie de 4-6%. Uscatorul utilizeaza drept combustibil atit gazul metan cit si praful de lemn. Dupa uscare toate transportoarele cu aschii sunt etanse asigurindu-se astfel mentinerea acestei valori a umiditatii. Instalatia de uscare aschii este alcatuita din urmatoarele elemente principale:

- Focarul cu rol de camera de amestec, unde are loc prepararea gazelor fierbinti necesare uscarii aschiilor prin arderea prafului de lemn, a gazelor naturale si recircularea gazelor evacuate din uscator.

- Tamburul rotativ, care este uscatorul propriu-zis. - Camera de depunere cu sistemul de evacuare a aschiilor, dispusa la

iesirea din tamburul rotativ. - Ventilatorul de gaze. - Cicloanele de separare.

- Uscatorul este dotat cu tehnologie de epurare tip “UTWS si ESP” cu sistem de preincalzire a gazelor (oxidare termica + precipitare electrostatica) si cos de dispersie. Instalatia este echipata cu sistem de control si de siguranta.

- Sortare aschii. Aschiile sunt sortate cu ajutorul sitelor cu discuri. (2 bucati).

Sitele sorteaza masa de aschii in trei fractii. Fractia 1 este in silozul pentru stratul de suprafata DS, iar fractia 2 este in silozul pentru stratul de mijloc MS. Fractia 3 , fractia fina, este insilozata si apoi cernuta prin sita vibratoare. Sorturile rezultate de la aceasta etapa de cernere sunt dirijate astfel: Fractia fina este insilozata in silozul de praf, iar celelalte 2 fractii una in silozul pentru MS (aschii pentru stratul intermediar al placii) si una in silozul pentru DS (aschii pentru stratul de suprafata al placii) de PAL. Sitele, transportoarele si celelalte echipamente sunt echipate cu circuit inchis de exhaustare cu ciclon si filtru textil de retinere.



39

2.1.2 Dotari Linia nr. 2 de pregatire aschii OSB, este similara celei existente, pentru desfasurarea activitatii fiind prevazute urmatoarele utilaje/instalatii: - Utilaje de transport: Incarcatoare frontale, automacarale cu greifer, transportoare

cu lant. - Utilaj de decojire: Decojitor cu rotor. - Utilaj de tocare: Tocator OSB. - Instalatie de uscare: Uscator rotativ dotat cu Tehnologie de epurare “UTWS si

ESP” (oxidare termica + precipitare electrostatica). - Utilaje de sortare: Site cu discuri (2 bucati)+ sita vibratoare (1 bucata). In afara utilajelor de pregatire a aschiilor lemnoase propriu-zisa, avand in vedere cantitatea mare de coaja de lemn rezultata din procesul de pregatire a aschiilor lemnoase dupa implementarea liniei OSB2, pentru a recupera continutul sau energetic, va fi pusa in functiune o centrala termica –“Bio-Intec”. Coaja de lemn este o sursa importanta de energie regenerabila, prin folosirea careia este evidenta eficienta exergetica, eficienta regenerabila, economia de combustibil, reducerea efectului de sera1 si a emisiilor poluante. Incalzitorul de termoulei este proiectat pentru o puterea termica instalata de 27 MW. Incalzitorul de termoulei va fi folosit doar pentru generarea caldurii tehnologice (utilajele de presare a placilor). (Randamentul termic al incalzitorului va fi crescut prin utilizarea efluentilor gazosi fierbinti pentru:

a) preincalzirea aerului de ardere primar si secundar2 pentru incalzitorul de ulei termic

b) preincalzirea aerului de ardere primar si secundar pentru uscatoarele rotative dotate cu Tehnologie de epurare “UTWS si ESP” OSB I si II.)

In conditiile montarii centralei termice “Bio-Intec” care va utiliza drept combustibil biomasa, centrala termica existenta “GN-Intec”, care utilizeaza drept combustibil gazul metan va fi utilizata numai ca rezerva in cazul defectarii centralei Bio-Intec . Efluentii gazosi de la uscatoarul rotativ OSB II si incalzitorul de ulei termic pe baza de biomasa vor fi eliberati prin statia existenta de tratare a reziduurilor de la uscatoarul rotativ OSB I – precipitatorul electrostatic (ESP). Precipitatorul electrostatic a fost conceput de la inceput pentru a absorbi efluentii gazosi care rezulta de la etapa I si etapa II din linia de productie OSB Brasov.

1 Biomasa este considerata neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pentru ca emisiile de CO2 rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cind o noua biomasa creste. 2 Ca aer primar va fi folosit aerul exhaustat de la presa OSB. Arderea gazelor exhaustate de la presa este aplicabila doar atunci cand este folosita tehnologia UTWS. Nu este aplicabila in cazul uscatoarelor conventionale.



40

2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Nu exista un document de referinta BAT valabil in Europa, pentru industria de placi de lemn. Singurul BAT valabil este documentul BREF din Marea Britanie – DEFRA (Departamentul de Mediu, Alimentatie si Obiective Rurale) actualizat in Iune 2006. Oricum acest BREF nu reflecta ultimele descoperiri tehnologice in anumite ramuri industriale. Tehnologia UTWS combinata cu precipitarea electrostatica uscata poate fi considerata in conformitate cu cerintele anexei XXX a directivei EC 2008/1 drept cea mai buna tehnica aplicata. Principiul tehnic se bazeaza pe oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici pentru combustia completa in bioxid de carbon si apa, urmata de un tratament al gazului rezidual de la combustie in precipitatorul electrostatic (pentru retinerea particulelor materiale). In plus, tehnologia UTWS va rezolva aspectul emisiei mirosurilor interconectat cu procesul de uscare al emisiilor de compusi organici si a gazelor aspirate de la presa. Oxidarea termica intensifica reducerea compusilor organici eliberati de la uscarea lemnului si particulele combustibile din excesul de gaz de uscare provenit din camera de combustie. S-a anticipat ca principiul UTWS va fi declarat in documentele BREF al celor mai bune tehnici aplicate pentru Industria placilor de Lemn, care este acum sub supravegherea Membrilor Grupului EC. Potentialul tehnologiei de reducere a substantelor poluante in principal pentru particule, compusi organici si substante mirositoare este considerabil mai mare in comparatie cu tehnicile BAT actuale aplicate si mentionate drept documente BREF existente. Principiul uscătorului cu tambur echipat cu tehnologie UTWS (oxidare termica a compusilor organici si a mirosurilor) şi ESP (precipitator electrostatic) este prezentat la capitolul 1.6 si 4.2 . Pentru compararea tehnologiei propuse prin proiect cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european au fost analizate urmatoarele documente existente :

a) “Reference document on best available techniques in the Surface

Treatment using Organic Solvents” - editia mai 2007. In urma analizei acestui document a reiesit faptul ca documentul este irelevant pentru activitatea de fabricare a placilor lemnoase. La pagina 44, se prevede chiar ca acest domeniu nu acopera producerea placilor lemnoase din fibre si aschii, deoarece folosesc rasini pe baza de apa.

b) “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea

Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”. In cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L., Sursele de poluare vor fi conectate la sisteme de captare a noxelor cu directionarea acestora catre sisteme de distrugere sau retinere a noxelor, conform celor mai bune tehnici disponibile la nivel european. Conform sectiunii 4.3.2 din document, BAT-ul potrivit pentru captarea gazului rezidual, in cazul analizat, consta in:

- Cicloane si filtre textile montate in 2 trepte (Pentru surse cu temperaturi

scazute, cele mai bune tehnici disponibile inseamna indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile de gaze reziduale, fie ca tratare finala (in filtre textile tip jet pulse) fie ca pretratare (in separator, ciclon) pentru a proteja instalatiile de dupa proces, utilizindu-se recuperarea materialelor de cite ori este fezabil.) Tinind cont de faptul ca cicloanele au



41

randamentele de retinere foarte bune pentru particule de marimi grosiere, iar filtrele textile cu scuturare automata, tip jet-pulse, sau electrofiltrele sunt foarte eficiente in cazul indepartarii particulelor fine, s-a ales varianta de colectare a particulele mari in amonte (Trepata I- cicloane), urmata de retinerea particulelor fine ulterior (Treapta II- filtre textile, sau electrofiltre). Performantele de epurare alese sunt foarte mari, randamentele de captare si retinere, variind in jurul valorii de 99%. Unde are loc manipularea materiei prime umede se utilizeaza o singura treapta de epurare (cicloane), iar unde sunt manipulate materiale uscate sunt utilizate 2 trepte de epurare (cicloane si filtre textile).

- ElectrofiltrU. Pentru surse cu temperaturi ridicate, cele mai bune tehnici

disponibile reprezinta indepartarea pulberilor/particolelor sedimentabile prin utilizarea electrofiltrelor. Filtrul electrostatic se utilizeaza pentru separarea inclusiv a particulelor mici din aer si care pot avea o temperatura ridicata.

- Oxidare termica (Tehnologia UTWS cu care este echipat uscatorul are rolul

de oxidare termica). Conform capitolul 3.5.2.4 din acest document, procedeul de oxidare termica a gazelor combustibile si a mirosurilor de gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra punctului de aprindere si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa in bioxid de carbon si apa, este considerat BAT.

VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune

tehnici disponibile Tab.nr.12

Valori limita Nr. crt Parametru (unitate de masura) Tehnici alternative propuse de

titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Emisii: Uscator aschii: Tehnologie UTWS si ESP:

(oxidare termica si precipitare electrostatica)

Particule Sub limitele admise Oxizi de azot exprimaţi ca şi NO2 Sub limitele admise Monoxid de carbon Nenormat

1

Compuşi organici exprimaţi in carbon total (TOC)

Sub limitele admise

- Nu exista BAT specific ( Conform “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”), capitolul 3.5.2.4, procedeul de oxidare termica a gazelor combustibile si a mirosurilor de gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra punctului de aprindere si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa in bioxid de carbon si apa, este considerat BAT.)

Utilaje de prelucrare mecanica a lemnului:

Filtre textile, cicloane: “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”. Sectiunii 4.3.2

Filtre textile cu autoscuturare: Sub limitele admise

2

Particule

Cicloane: Sub limitele admise

-Nu exista date specifice in BAT

Agregate termice alimentate cu combustibil lemnos

Electrofiltru 3

Particule Sub limitele admise

-Nu exista date specifice in BAT ( Conform “Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”, sectiunii 4.3.2 din document, BAT-ul potrivit pentru captarea gazului rezidual, in cazul analizat, consta in utilizarea de Electrofiltre .Pentru surse cu temperaturi ridicate, cele mai bune tehnici disponibile reprezinta indepartarea pulberilor/particolelor sedimentabile prin utilizarea electrofiltrelor. Filtrul electrostatic se utilizeaza pentru separarea inclusiv a particulelor mici din aer si care pot avea o temperatura ridicata.



42

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au programat lucrari de dezafectare. Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse. Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-o anumita ordine astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.

Avind in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de desfasurare a lucrarilor pe faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare. Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor pentru muncitori si pentru a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase, (reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare este considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu se mai valorifica. Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate. In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre societatea SC “KRONOSPAN ROMANIA” SRL sunt urmatoarele:

- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere dupa un plan bine stabilit.

- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare; - Intreruperea alimentarii cu energie electrica. - Intreruperea alimentarii cu gaz metan. - Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente. - Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea

utilajelor si a instalatiilor aferente si evacuarea prin firme autorizate. - Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.

Faza de inchidere presupune efectuarea operatiilor de oprire, golire, asigurare eventual dezafectare a tuturor utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa I: pregatiri preliminare - Se intocmeste un program de lucrari. - Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din

cadrul societatii. - Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se

efectueaza lucrarile. - Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere. - Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri ; - Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de

rolul pe care l-a avut in fluxul tehnologic. - Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri,

produse petroliere, etc



43

- Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora. - Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de

operare, pentru fiecare instalatie/utilaj in parte. - Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie

electrica, abur, aer comprimat, gaz metan, etc), dupa caz. - Se blindeaza racordurile la utilitati. - Se inspecteaza vizual aceste operatii. - Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila

contaminarea cu produse toxice si periculoase.

- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere;

- Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii Transferul acestora se va face pe baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a responsabililor cu protectia mediului si securitatea muncii.

Etapa II: oprirea functionarii - Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu

instructiunile de oprire aferente fiecarei instalatii sau utilaj. - Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare,

reductoare), se procedeaza conform instructiunilor specifice pentru o oprire de lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit.

- Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in containere si se depoziteaza;

- Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor si a utilajelor existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu materiale adecvate; Se sufla sau se spala, in functie de caz, fiecare utilaj, conform instructiunilor prevazute;

- In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate temporar intr-un rezervor tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in eliminarea acestora.

- In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu produse inflamabile, aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin spalare cu materiale adecvate si suflare cu gaze inerte, numai dupa un program strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de lucrari. Acest lucru este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales in conditiile de temperatura rezultate la taierea componentelor).

- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului sau a piriului Timis (prin deversarea acestora in canalizarea pluviala de pe platforma industriala.

- Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare, dupa caz.

- Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse finite, se golesc complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire.

- Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei. - Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in

instructiunile de lucru pentru o oprire de lunga durata. - Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau

substante toxice pentru a nu se produce poluarea solului si apelor



44

- Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante. - Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute; - Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, benzi de

cauciuc, diverse echipamente electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica.

- Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare. Etapa III: energie electrica

- Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile) de la posturile de transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii de la Sucursala de Distributie a energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de alimentare

- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de transformare ale amplasamentului

Etapa IV: gaz metan

- Se intrerupe alimentarea cu gaz metan din statia de reglare masurare. - Se executa blindarea conductelor si verificarea acestei operatii. - Se face verificarea intreruperii gazului metan.

Etapa V: demontari

- Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi refolosite cum ar fi: utilaje, motoare electrice, benzi de cauciuc, diverse echipamente electrice si aparate de masura si control.

Etapa VI: dezmembrari

- Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi: utilaje, platforme, scari, balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin sudura electrica.

- Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si debitarea lor in bucati, astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloacele auto, in vederea evacuarii.

Etapa VII :deseuri

- Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului.

- Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si sortare si/sau regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre valorificare .

- Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe platforma societatii, fiind respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator. Deseurile metalice sunt valorificate la firme specializate.

- Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate in camioane in vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru constructii.

- Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice, deseurile de cauciuc alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor cu banda si cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinte.

- Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind continutul si se depoziteaza in magazie speciala in vederea eliminarii controlate.



45

- Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe platforma betonata special amenajata care se afla in incinta societatii si sunt ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a orasului.

- Eliminarea deseurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind Stategia nationala de gestionare a deseurilor si a Planului National privind gestionarea deseurilor, pe categorii.

- Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in recipienti adecvati, fie direct in mijloace de transport, in functie de tipul de dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura spatii de stocare temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie sa permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie ingreunat procesul de incarcare.

- In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al deseurilor pe teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul nr.2/01.2004. Deseurile nu vor fi amestecate intre ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deseului transportat, astfel incat sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin “Autorizatie de mediu” pentru acest tip de activitate.

Etapa VIII: Reconstructie ecologica - Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de

destinatia care urmeaza a se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea obiectivului in cauza.

- Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situatiei canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o atentie deosebita eventualelor avarii ce pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii instalatiilor de utilitati si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul.

- Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva probe de sol din gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/instalatiilor/utilajelor tehnologice .

- Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui sa fie sub pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In situatii in care valorile concentratiilor determinate depasesc valorile pragului de interventie se va proceda la curatirea si decopertarea solului.

- Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in vederea eliminarii numai de societati autorizate in transport si distrugere deseuri periculoase.

- Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de umplutura.

- Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilor Ordinea operatiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesitatile procesului o cer.



46

CAPITOLUL 3 Deseuri

Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deseuri atit in faza de reamenajare cit si in timpul functionarii. La S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL se pune accent pe sortarea exacta a deseurilor, pe catalogarea lor cit si pe eliminarea lor corecta in conformitate cu legislatia in vigoare. Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se vor incheia contracte ferme.

3.1 DESEURI REZULTATE DIN FAZA DE CONSTRUCTIE:

Deseuri rezultate din faza de constructie: a) pietris, beton, tencuieli, etc b) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn

Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate de catre executantul lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate. 3.2 DESEURI REZULTATE DIN PROCESUL DE PRODUCTIE: Implementarea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor pentru placi OSB nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul industrial existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ datorita cresterii productiei de placi OSB. Eliminarea tuturor tipurilor de deşeuri se va face prin firme specializate cu care in etapa autorizata s-au încheiat contracte. Din activitatea societăţii rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

a) Reziduuri lemnoase rezultate de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor; b) Deşeuri rezultate de la agregatele termice care utilizează drept combustibil

materialul lemnos (cenuşă); c) Deşeuri rezultate de la reparaţii şi întreţinere utilaje; d) Deşeuri de ambalaje; e) Nămoluri rezultate de la epurarea apelor pluviale; f) Şlam rezultat de la spălarea gazelor reziduale de la scrubber-ul umed; g) Deşeuri menajere.

a) Reziduuri lemnoase rezultate din activitatea de producţie. În timpul operaţiilor de prelucrare mecanică a lemnului rezultă două categorii importante de reziduuri:

- Reziduuri lemnoase provenite înainte de tratarea cu adeziv : scoarţă de copac, aşchii de prelucrare margini de tivire, praf şi capete debitare provenite de la prelucrarea buştenilor, fabricarea plăcilor. Pentru reziduuri de coajă de lemn neutilizate se are în vedere valorificarea acestora intern prin refolosireaa drept combustibil la Instalatia de incalzire auleiului termic „Bio-Intec”. Aschiile marunte rezultate de la secţia de OSB (fracţia neutilizată) sunt refolosite în totalitate la fabricarea plăcilor de PAL.



47

- Reziduuri lemnoase provenite după tratarea cu adeziv: aşchii impregnate, capete de tivire plăci OSB, PAL, rebuturi plăci, praf de lemn de la şlefuire. Acest tip de reziduuri nu poate fi considerat periculos din considerentul că plăcile fabricate îndeplinesc cel puţin standardul de calitate E1, admis la fabricarea produselor de uz uman în uniunea europeană. De altfel, nu există nici o referire R în fişa de securitate a răşinilor formaldehidice utilizate. Se poate concluziona faptul că acest tip de reziduuri nu este periculos şi este utilizat drept combustibil la toate fabricile similare din Uniunea Europeană.

b) Deşeuri rezultate de la arderea lemnului drept combustibil (Cenuşă).

Cenuşa, rezultată în urma procesului de ardere a combustibilului solid - lemn, se colectează în containere metalice, şi apoi se elimină prin firme autorizate. Conform standardelor de clasificare ale UE aflate in vigoare, cenusa ESP de la arderea biomasei nu este considerata deseu periculos si este clasificata sub numarul 10 01 03

c) Deşeuri rezultate din operaţii de întreţinere şi reparaţii cum sunt: fier

vechi, baterii uzate , cauciucuri uzate, uleiuri uzate vor fi colectate separat şi eliminate prin firme autorizate în colectare/valorificare.

d) Deşeurile rezultate din ambalaje vor fi evacuate, pe categorii prin firme

autorizate în colectare/reciclare.

e) Nămolul de la decantoarele mecanice de pe platformă va fi eliminat periodic prin Firme autorizate. Nămolul are umiditatea variabilă (20-60%) iar partea solidă este constituită din materiale minerale (pământ, nisip), precum şi din resturi lemnoase.

f) Şlamul colectat de la ciclonul umed Venturi utilizat la spălarea gazelor

reziduale de la presa caldă de OSB se colectează în recipiente metalice şi se evacuaează prin firme autorizate.

g) Deşeuri menajere. Deşeurile de natură menajeră vor fi colectate în pubele

speciale, ridicate de o societate de salubrizare autorizată şi apoi depuse la rampa de deşeuri a municipiului Braşov.

Managementul deseurilor

In tabelul de mai jos este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind principala activitatea periculoasa, managementul deseurilor. Deseurile periculoase sunt marcate cu *.



48

Tab.nr.13 Cantitate -tone/an-

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi

generată-tone/an

Denumirea deşeului

Existent

Suplimentar Total

Starea fizică (Solid-S Lichid-L

Semisolid-SS)

Codul deşeului

Valorificată Eliminată

Firma care

valorifica/elimina deseul

0 1 2 3 4 5 6 7 8 Deşeuri de scoarţă 15000 22800 37800 S 03 01 01 37800 - -S.C. KRONOSPAN

ROMANIA S.R.L. (se introduc in proces)

Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la 03 01 04*

18000 27360 45360 S 03 01 05 45360 - S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. (se introduc in proces) S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. (*)

Capete de lemn, margini de tivire, praf de lemn

5000 7600 12600 S 03 01 99 12600 - S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. (se introduc in proces)

Şlam umed spălare gaze presă

4 6 10 SS 03 03 10 - 10 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Cenuşă zburătoare de la arderea turbei şi a lemnului netratat

1500 1520 3020 S 10 01 03 - 2520 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Nămol de la decantoare

10 15 25 SS 19 08 02 - 25 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Ambalaje de hârtie şi carton

50 50 100 S 15 01 01 25 - S.C. COMPREST S.A. (*) S.C. REMAT BRASOV S.A. (*)

Ambalaje din materiale plastice

20 30 50 S 15 01 02 50 - S.C. COMPREST S.A. (*) S.C. REMAT BRASOV S.A. (*)

Ambalaje de lemn 100 100 200 S 15 01 03 50 - S.C. REMAT BRASOV S.A. (*)

Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

5 8 13 S 15 01 10* 13 - S.C. ECODAVA 2008 S.R.L.

Ambalaje metalice 5 8 13 S 15 01 04 13 - S.C. REMAT BRASOV S.A. (*)

Uleiuri minerale de motor, de transmisie şi de ungere

20 23 43 L 13 02 05* 38 - S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Hârtie abrazivă, benzi de şlefuit

40 60 100 S 15 02 03 - 100 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă rezultate de la alboratorul de analize

0.6 0.1 0.7 L 07 01 04* - 0,5 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Acid clorhidric-(de la laboratorul de analiza)

0.05 0.01 0.06 L 06 01 02* - 0,040 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Sticlă 0.2 0.03 0.5 S 16 01 20 0,5 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Fier vechi 150 50 200 S 16 01 17 200 - S.C. REMAT BRASOV S.A. (*)

Anvelope scoase din uz

2 1.5 3.5 S 16 01 03 2.5 - S.C. ECODAVA 2008 S.R.L.

Acumulatori uzaţi 2 3 5 S 16 06 01* 5 - S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deşeuri de imprimante, tonere

0.2 0.15 0.35 S 20 01 35* - 0,25 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deseuri de bucatele de lemn de la testele de laborator

0.6 0.4 1 S 03 01 04 - 1 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Cabluri electrice 0.1 0.1 0.2 S 20 01 36 - 0.2 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Cleiuri si adezivi de la testele de laborator

0.05 0.05 0.1 S 08 04 10 - 0.1 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deseu namol de la masini unelte

10 10 20 S 12 01 15 - 20 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)



49

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Perii de la masina de maturat

0.08 0.02 0.1 S 15 01 03 - 0.1 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Hartie contaminata 0.05 0.08 0.13 S 15 02 02* - 0.13 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deseuri de materiale textile contaminate

2 1.5 3.5 S 15 02 02* - 2.5 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Filtre de ulei 0.8 1.2 2 S 16 01 07* - 2 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deseuri de la fosele vidanjabile

6500 3500 10000 SL 20 03 04 - 23 S.C. COMPREST S.A. (*)

Deseu emulsii aditivi si rasini

360 547 947 SL 20 01 28 - 947 S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. (*)

Deşeuri menajere 500 100 600 S 20 03 01 - 23 S.C. COMPREST S.A. (*)

(*) sau alta firma autorizata. Pentru depozitarea deşeurilor industriale sunt amenajate spatii speciale. Deşeurile vor fi stocate în containere speciale. În cadrul acestor spaţii de depozitare va fi păstrat spaţiu suficient pentru manevrele de stocare sau evacuare. Deşeurile vor fi lichidate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.

CAPITOLUL 4 Impactul potential asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora

4.1 APA 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului Varietatea formatiunilor geologice si a naturii continutului petrografic al rocilor componente din cuprinsul depresiunii, in general, si al teritoriului din zona unde este amplasat perimetrul interesat in special, permite acumularea unor cantitati de ape subterane. In acest sens, nivelul pinzei de apa freatica este strins legat de variatia nivelului apei de pe valea Timisului Sec, care in conditiile scurgerii medii de ape, nivelul stratului acvifer este la cca.2-4m sub cota terenului terasei de albie majora pe care se fac amenjarile obiectivului economic. Dupa analizele fizico-chimice efectuate in timp, reiese ca stratele acvifere cantonate in depozitele pliocene si cuaternare, care se gasesc la adincimi mai mari de 40-50m, sunt calitativ corespunzatoare pentru alimentarea cu apa in zona interesata. Estimarile din literatura de specialitate facute pe baza unor masuratori executate in timp, arata ca in situatia unor foraje executate la N de municipil Brasov, debitul de apa al unui asemenea foraj este de peste 5-6 l/s. Este probabil ca din foraje de adincime pentru ape subterane (150m) debitele de apa freatica sa fie chiar mai mari.



50

Resursele de apa In sistemul hidrografic al zonei din care face parte unitatea interesata, apele de suprafata sunt reprezentate prin riurile Ghimbasel si Timisul sec. Riul Gimbasel se gaseste la o distanta de cca. 1,5 Km, iar Timisul sec curge in lungul unitatii economice la o distanta de citeva zeci de metri fiind separata de acesta prin rambleul caii ferate pe directia Brasov, Feldioara-Sighisoara. Regimul de curgere al Timisului Sec este influentat de priza de apa de pe r.Timis, in zona Dambul Morii, de unde o mare cantitate de apa este deversata permanent pe valea canalul Timis, care asigura alimentarea cu apa industriala a municipului Brasov.

4.1.2 Alimentarea cu apa Prin construirea liniei de pregatire aschii – OSB 2 - se va mari volumul de productie si corespunzator va creste necesarul de apa atit pentru consum menajer cat si pentru consum tehnologic. Nu sunt necesare surse suplimentare de apa, sursele existente, avizate in etapa anterioara fiind suficiente pentru asigurarea debitului de apa necesar in urma extinderii de activitate propusa prin proiect. De asemenea, sistemul de evacuare a apelor uzate existent, are capacitatea de a asigura in conditii de siguranta evacuarea apelor uzate ce vor rezulta in urma extinderii de activitate. Situatia existenta : In prezent, fabrica functioneaza in baza Autorizatiei de gospodarirea apelor nr. 138 din 15.09.2009, cu termen de valabilitate 15.09.2012. Alimentarea cu apa se face din sursa proprie, subteran, prin trei foraje de medie si mare adancime, cu un debit instalat total de 13,88 l/s. Gospodaria de apa este compusa din: - Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei

o de la forajul F1, apa este refulata printr-o conducta PEHD cu Dn 250 mm si L = 850 m pana la rezervor cu V = 50 mc,

o de la forajul F2, apa este refulata printr-o conducta PEHD cu Dn 150 mm pana la 5 rezervoare de 565 mc fiecare – rezerva incendiu,

o de la forajul F3, apa este refulata printr-o conducta PEHD cu Dn 90 mm si lungimea L = 680 pana la sectia de decojire busteni.

- Instalatii de tratare:instalatie de ultraviolete montata pe conducta de distributie a

apei utilizata pentru nevoi igienico-sanitare si tehnologice. - Statii pompare

- presiunea apei potabile si tehnologice este asigurata de o statie de pompare compusa din doua pompe CB60 cu Q = 14 mc/h si P = 1,5 KW fiecare. presiunea apei de incendiu este asigurata de doua grupuri de pompare – unul pentru hidranti si unul pentru sprinklere.



51

4.1.2.1 Necesarul de apa Apa este utilizata astfel:

- In scop menajer, in grupuri sanitare si spatii birouri. - In scop industrial pentru preparare adezivi, la centralele termice, spalarea

platformelor de depozitare a lemnului. - Pentru incendiu.

4.1.2.1.1 Necesarul de apa pentru nevoi igienico sanitare Prin implementarea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase, fata de etapa avizata anterior, datorita cresterii numarului de angajati cu 20 de persoane, va creste corespunzator necesarul de apa menajera. Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru personalul care va deservi linia noua de pregatire a aschiilor, dotarile existenta acoperind necesarul prevazut pentru nevoi igienico-sanitare. Determinarea debitului de apa pentru nevoi igienico-sanitare conform STAS 1478/1990 si 1343-1/1995: Numar salariati: 20 muncitori; Numar schimburi: 3 schimburi x 8 ore/ 7 zile pe saptamana. Necesarul de apa Qn zi max = (Kzi x qsp) / 1000 la un regim de functionare de 24 ore/zi Kzi = coeficient de neuniformitate a debitului zilnic, Kzi = 1,2; qsp = debit zilnic mediu specific, qsp = 60 l/om zi pentru muncitori (grad murdarire I.a), Qn zi max = 1,2 x 60 x 20 / 1000 = 1,44 mc/zi Qn zi med = 1,52 mc/zi Qn orar max = (Ko x Qn zi max) / 24 Ko = coeficient de neuniform. a debitului orar, Ko = 1,2; Qn orar max = 1,2 x 1,44 / 24 = 0,07 mc/ora. Cerinta de apa Qs zi max = Kp x Ks x Qn zi max Kp = 1,2 coeficient pierderi apa pe aductiuni si retea distributie, Ks = 1,2 coeficient pentru nevoi tehnologice ale sist. de alimentare cu apa, Qs zi max = 1,2 x 1,2 x 1,44 = 2,07 mc/zi (0,024 l/s) Qs zi med = 1,66 mc/zi (0,019 l/s) Qs orar max = Kp x Ks x Q orar max

Qs orar max = 1,2 x 1,2 x 0,07 mc/h Qs orar max = 0,10 mc/h (0,028 l/s). 4.1.2.1.1 Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice Prin implementarea Liniei nr.2 de pregatire a aschiilor lemnoase, va creste capacitatea de productie si corespunzator consumul de apa. In conformitate cu Avizul de Gopodarire a Apelor nr. 92/26.03.2010 apa pentru necesar tehnologic este: Qs zi max = 31,5 mc/zi (0,365 l/s) Qs zi med = 25,2 mc/zi (0,292 l/s)



52

Qs orar max = 1,09 mc/h (0,303 l/s). Total apa potabila si tehnologica pentru situatia propusa: Qs zi max = 33,57 mc/zi (0,389 l/s) Qs zi med = 26,86 mc/zi (0,311 l/s) Qs orar max = 1,19 mc/h (0,331 l/s). Concluzii: Bilantul consumurilor de apa este prezentat in tabelul urmator: BILANTUL TOTAL AL CONSUMURILOR DE APA pentru situatia propusa (conform aviz de gospodarire a apelor nr.92/26.03.2010) mc/zi ; mc/an

Tab.nr.14 Apa prelevata din sursa

Consum industrial Pentru compensarea

pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa (col. 4, 10, 11)

Total Consum menajer

Apa subterana

Apa de Supra-

fata Apa subterana

Apa de suprafata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Consum menajer

Put forat de mare adincime

2,07 m/zi 755,55 mc/an

2,07 m/zi 755,55 mc/an

2,07 m/zi 755,55 mc/an

- - - -

Consum tehnologic

-Puturi forate de medie adincime

31,5 mc/zi 11500 mc/an

- 31,5 mc/zi 11500 mc/an

- - -

BILANTUL TOTAL AL CONSUMURILOR DE APA (cumulat cu situatia existenta) mc/zi ; mc/an

Tab.nr.15 Apa prelevata din sursa

Consum industrial Pentru compensarea

pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa (col. 4, 10, 11)

Total Consum menajer

Apa subterana

Apa de

suprafata Apa

subterana Apa de

suprafata 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Consum menajer

Put forat de mare adincime

15 mc/zi 5475 mc/an

15 mc/zi 5475 mc/an

15 mc/zi 5475 mc/an

- - - -

Consum tehnologic

-Puturi forate de medie adincime

46.66 mc/zi 17031mc/an

46.66 mc/zi 17031mc/an

- 46.66 mc/zi 17031mc/an

- - -



53

4.1.3 Managementul apelor uzate

4.1.3.1 Manegementul apelor in timpul realizarii obiectivului In faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice. Exista posibilitatea poluarii apei cu produse petroliere in cazul scurgerilor accidentale de la motoarele utilajelor, dar nu poate fi semnificativa. 4.1.3.2 Manegementul apelor in exploatarea obiectivului In perioada de productie sursele de generare a apelor uzate din unitatea in studiu sunt :

a) ape uzate menajere b) ape uzate pluviale c) ape uzate tehnologice

a) Apele menajere Prin implementarea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase, fata de etapa avizata anterior, datorita cresterii numarului de angajati cu cca. 20 de persoane, va creste corespunzator si debitul de ape uzate menajare, evacuate la canalizarea existenta. Determinarea de ape uzate menajere evacuate suplimentar dupa implementarea liniei nr.2 de pregatire aschii OSB: Qzi max = K x Qs zi max

K = 0,75 coeficient adimensional de calcul Qzi max = 0,75 x 2,07 Qev zi max = 1,55 mc/zi (0,018 l/s), Qev zi med = 1,25 mc/zi (0,0145 l/s), Qev orar max = 0,075 mc/h (0,021 l/s). Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru apele uzate menajere rezultate de la personalul care va deservi linia noua de pregatire a aschiilor, dotarile existente acoperind necesarul prevazut pentru nevoi igienico-sanitare. (Situatia existenta: In prezent, apele uzate menajer sunt evacuate prin intermediul unei statii de pompare intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea utila de 224 mc. Vidanjarea bazinului se realizeaza de catre S.C. COMPREST S.A., conform Contractului nr. 1799/14.04.2009. Pentru a preveni supraincarcarea, rezervoarele sunt prevazute cu sistem de protectie impotriva supraincarcarii in conformitate cu cele mai bune practici disponibile. Se prevede ca in viitor, apele menajere se vor descarca in reteua de canalizare centralizata ce este in curs de executie pentru cartierul Stupini.)



54

b) Apele uzate tehnologice Avand in vedere faptul ca din procesul tehnologic propriu-zis nu rezulta ape uzate, nu se intrevad modificari fata de situatia avizata in etapa anterioara. Evacuarea apelor provenite de la spalarea platformei de depozitare a lemnului sunt colectate si descarcate in bazinul de retentie si decantare, dupa trecerea prealabila prin separatoare de hidrocarburi. (Situatia existenta: Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate tehnologice, apa utilizata se pierde prin evaporare in urma procesului de presare la cald a covorului de aschii amestecat cu clei. De la fazele de proces tehnologic unde se utilizeaza adezivi pe baza de rasina, emulsie de parafina si intaritor este exclus sa fie pierderi de apa tehnologica tinind cont de faptul ca zona unde sunt vehiculate aceste substante este prevazuta cu cuve de retentie fara legatura cu canalizarea. Materialele auxiliare utilizate la incleierea aschiilor, sunt stocate in vase etanse, in incaperi inchise prevazute cu pardoseli speciale. Eventualele scurgeri, in cazuri accidentale, sunt colectate in cuve etanse, de unde sunt reintroduse in procesul de fabricatie sau, in cazul in care aceste scurgeri contin impuritati care ar putea afecta calitatea produsului finit, sunt colectate ca deseuri si sunt eliminate prin firme autorizate in acest sens. De la spalarea gazelor reziduale colectate de la presa de OSB nu rezulta ape tehnologice uzate. Apele de spalare, dupa decantare se recircula iar slamul rezultat se colecteaza in container etans. Scrubber-ul este prevazut cu bazin decantor de namol, sisteme de protectie cu dispozitiv de masurare a gradului de umplere, pompa cu furtun pentru evacuarea namolului, container pentru namol si sisteme de siguranta. Eliminarea namolului ca deseu semisolid se face prin firme autorizate. Apele utilizate ca agent de racire se evacueaza prin evaporare.) c) Ape pluviale

Prin implementarea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase pe amplasamentul existent si avizat in etapa anterioara, nu rezulta debite suplimentare de ape pluviale. (Situatia existenta: Apele pluviale provenite de pe platforme si parcari sunt trecute prin doua separatoare de hidrocarburi si apoi descarcate in bazinul de retentie de 22344 mc. Bazinul de retentie si decantare este realizat cu peretii si radierul impermeabilizat si este prevazut cu drum de acces al utilajelor pentru curatare. Dupa bazinul de decantare si retentie, inainte de evacuare, mai sunt realizate inca doua zone de decantare, trecerile intre zone realizandu-se prin diferente de nivel.Dupa decantare, apele sunt evacuate in paraul Timis prin doua conducte de beton in lungime de L = 350 m fiecare;Apele pluviale colectate de pe acoperisuri, (Hala de productie, Office Building, Depozite) considerate conventional curate, sunt conduse direct intr-un bazin de retentie impermeabilizat si de aici in receptorul autorizat, paraul Timis, ca ape conventional curate.)



55

BILANTUL APELOR UZATE -pentru situatia propusa (conform aviz de gospodarire a apelor nr.92/26.03.2010)

Tab.nr.16 Ape uzate evacuate Totalul apelor

uzate generate Menajere Industriale Pluviale Sursa apelor uzate

-m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- Ape uzate din

consum menajer 1,55 566 1,55 566 - - - -

BILANTUL APELOR UZATE -cumulat cu situatia existenta

Tab.nr.17 Ape uzate evacuate Totalul apelor

uzate generate Menajere Industriale Pluviale Sursa apelor uzate

-m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- Ape uzate din

consum menajer 11.95 4362 11.95 4362 - - - -

4.1.4 Prognozarea impactului : prin implementarea Liniei nr.2 de pregatire aschii pentru placi OSB nu se preved schimbari fata de situatia existenta. 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului: prin implementarea Liniei nr.2 de pregatire aschii pentru placi OSB nu se preved schimbari fata de situatia existenta si prin urmare nu sunt necesare masuri suplimentare. Situatia existenta: Prin proiectul avizat anterior au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare : - Suprafetele de depozitare si caile de acces sunt betonate sau asfaltate in

totalitate - Apele uzate menajer sunt evacuate prin intermediul unei statii de pompare intr-

un bazin vidanjabil cu capacitatea utila de 224 mc. Vidanjarea bazinului se realizeaza de Compania Apa Brasov, conform Contractului nr. 1799/14.04.2009. Pentru a preveni supraincarcarea, rezervoarele sunt prevazute cu sistem de protectie impotriva supraincarcarii in conformitate cu cele mai bune practici disponibile. (Se prevede ca in viitor, apele menajere se vor descarca in reteua de canalizare centralizata ce este in curs de executie pentru cartierul Stupini.)

- Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate. (Apa utilizata se pierde prin

evaporare in urma procesului de presare la cald a covorului de aschii amestecat cu clei. De la fazele de proces tehnologic unde se utilizeaza adezivi pe baza de rasina, emulsie de parafina si intaritor este exclus sa fie pierderi de apa tehnologica tinind cont de faptul ca zona unde sunt vehiculate aceste substante este prevazuta cu cuve de retentie fara legatura cu canalizarea. Materialele auxiliare utilizate la incleierea aschiilor, sunt stocate in vase etanse, in incaperi inchise prevazute cu pardoseli speciale. Eventualele scurgeri, in cazuri accidentale, sunt colectate in cuve etanse, de unde sunt reintroduse in procesul de fabricatie sau, in cazul in care contin impuritati, sunt colectate ca deseu si sunt preluate de firme autorizate in vederea eliminarii acestora. De la spalarea gazelor reziduale colectate de la presa de OSB nu rezulta ape tehnologice uzate. Apele de spalare, dupa decantare se recircula iar slamul rezultat se colecteaza in container etans. Scruberul este prevazut cu bazin decantor de namol, sisteme de protectie cu dispozitiv de masurare a gradului de umplere, pompa cu furtun pentru evacuarea namolului, container pentru namol si sisteme de siguranta. Eliminarea



56

namolului ca deseu semisolid se face prin firme autorizate. Apele uzate tehnologic, respectiv apele folosite la spalarea platformelor si bustenilor, sunt evacuate in reteaua apelor pluviale dupa trecerea lor prin gratare de retinere a plutitorilor. Apele utilizate ca agent de racire se evacueaza prin evaporare)

- Apele pluviale provenite de pe platforme si parcari sunt trecute prin doua

separatoare de hidrocarburi si apoi descarcate in bazinul de retentie de 22344 mc. Bazinul de retentie si decantare este realizat cu peretii si radierul impermeabilizat si este prevazut cu drum de acces al utilajelor pentru curatare. Dupa bazinul de decantare si retentie, inainte de evacuare, mai sunt realizate inca doua zone de decantare, trecerile intre zone realizandu-se prin diferente de nivel. Dupa decantare, apele sunt evacuate in paraul Timis prin doua conducte de beton in lungime L = 350 m fiecare;

- Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in Riul Timisul Sec

conform freceventei de monitorizare impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor, etc.

Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului in etapa avizata anterior, factorul de mediu apa nu va fi afectat. 4.1.6 Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa Nu este cazul.



57

4.2. AERUL

In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect. 4.2.1. Date generale 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona Amplasamentul studiat este situat in extremitatea nordica a municipului Brasov, cartierul Stupini, fiind marcat pe latura estica de cursul riului Timisul Sec. Din acest punct de vedere obiectivul este situat in prima terasa de lunca riului in zona neinundabila amenajata in scopul asigurarii integritatii liniei CF ce subliniaza limita amplasamentului. Din punct de vedere climatic, zona Brasov - incadrata in climatul temperat - se situeaza la tranzitia dintre climatul continental vest european, de nuanta oceanica, si cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat dominat de circulatia atmosferica din sud-vest si si nord-vest. In sens latitudinal climatul acestei regiuni este influentat si de masele de aer reci, polare, precum si de cele, calde, de componenta sudica. a.Temperatura In luna cea mai calda a anului (august, in climatul alpin si iulie, in regiunea Hoghizului, Racosului, Ghimbavului, Cristianului si Brasovului), temperatura medie are valori cuprinse intre 18 - 19°C in depresiuni (18,7°C la Fagaras, 18,0°C la Hoghiz, 17,8°C la Brasov) si 5,7°C la virful Omul. Microclimatic, teritoriul acestui amplasament se incadreaza in zona climei temperate, cu influiente predominant oceanice din vest, dar si din nord-est, continental-moderata, caracterizata prin temperatura medie anuala de: 7,7°C; In luna ianuarie, fundul Depresiunii Brasov este la fel de rece ca si inaltimile de peste 1000 m, temperaturile fiind mai moderate in zonele de 300-400 m altitudine. Aceasta anomalie termica, cunoscuta sub numele de inversiune de temperatura , fenomen caracteristic formele depresionare de relief, are cea mai mare frecventa si intensitate in lunile reci, cind se produce timp de 20 - 25 zile continuu. In anumite conditii de timp, inversiunea de temperatura poate apare si vara, dar de scurta durata (1 -2 ore dimineata) si cu intensitate redusa (0,5 - 1,5°C). Aceste inversiuni de temperatura sunt mai accentuate chiar in zona Brasovului, care este inchisa de inaltimi muntoase de jur imprejur, ceea ce ingreuneaza aeratia, inlesnind acumularea aerului rece in zona cea mai joasa. Un fenomen cu mare frecventa in depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este ceata, care apare cu precadere in timpul primaverii si toamnei. Vara temperatura este pozitiva, luna cea mai calda fiind luna august la altitudini mari (6°C) si iulie in oras, unde incalzirea aerului este mai intensa si temperatura depaseste 20°C. In anotimpurile de tranzit, primavara si toamna, temperatura se mentine la 0°C pe inaltimile muntoase, dar creste la 10 - 12°C in oras.



58

b. Precipitatii Precipitatiile atmosferice au aceeasi repartitie teritoriala neuniforma ca si temperatura aerului: altitudinea imprima si cantitatilor de precipitatii o zonalitate verticala. Virfurile inalte primesc anual peste 1300 mm, in timp ce pe sesul depresionar scade la 600 mm. In zona Brasovului au loc frecvent procese foehnale, aici inregistrindu-se in zona urbei si cele mai reduse cantitati de precipitatii, in special in februarie se inregistreza sub 30 mm sau chiar sub 20 mm (Bod 19,7 mm). In luna iunie cade cea mai mare cantitate de precipitatii din cursul anului, depasind 100 mm, inregistrindu-se astfel maximul pluviometric anual. Dependent de caracterul circulatiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitatii prezinta o serie de fluctuatii neperiodice. Ninsorile apar aici din luna noiembrie, anual ele insumind aproximativ 40 de zile, iar in sezonul rece cite 8 - 9 zile lunar (ianuarie). Stratul de zapada se depune neuniform si discontinuu, avind grosimi si durate diferentiale, in functie de suprafata subiacenta respectiva. Pe inaltimile muntoase (Postavarul) numarul mediu de zile cu strat de zapada depaseste 220, in timp ce in zona joasa a orasului abia 55 - 60. c. Dinamica atmosferei Dinamica atmoseferei cunoscuta sub numele comun de vinturi, reprezinta miscarea maselor de aer pe diferite directii, dintr-o zona de teritoriu cu presiune atmosefrica mai mare spre alta cu presiune mai mica, datorita repartizarii neuniforme pe suprafata terestra a presiunii atmosferice. Regimul vintului prezinta si el o serie de particularitati. Implicatiile locale ale orografiei produce devierea si canalizarea curentilor de aer pe anumite directii. Pe toate vaile si culoarele mai adinci, curentii de aer sunt dirijati conform orientarii generale a acestora. Vitezele medii comporta cresteri accentuate in cursul primaverii, lunile mai - iunie fiind cele mai vintoase din cursul anului. In afara vinturilor generale, datorita diferentelor locale de temperatura si presiune ce apar intre munte si depresiune, iau nastere miscari locale ale aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, cind in oras se produce incalzirea cea mai accentuata, are loc ascendenta aerului mai cald de-a lungul versantilor si colinelor, iar noaptea se deplazeaza in sens opus de peste munte in depresiune. Activitatea eoliana este puternic influentata de geomorfologia locala, prin morfometria si morfostructura specifica zonei de contact dintre munti si cimpie.

Regimul eolian al şesului depresionar al Bârsei întruneşte caracteristicile depresiunilor intramontane largi.

Influenţa obstacolului orografic asupra regimului eolian al depresiunii este evidentă, manifestându-se prin efectul de baraj şi canalizare, prin prezenţa brizelor de relief precum şi prin aşa numitul efect de tip “föhn”.

Potrivit legilor care guvernează circulaţia generală a atmosferei, pe vârfurile dominante ale munţilor din zonă ca în atmosfera liberă, vânturile dominante ale munţilor din zonă ca şi în atmosfera liberă, vânturile dominante bat din nord – vest.



59

Adăpostită de barajul natural al munţilor, depresiunii Braşov îi sunt caracteristice în general, mişcările slabe ale aerului, mai ales iarna şi noaptea, când calmul reprezintă 30-50% şi chiar mai mult. La viteze ale vântului de 10m/s, pe munţii cei mai înalţi, în depresiune vântul are viteze circa 3m/s, iar la vitezele excepţionale de peste 40m/s, în Depresiunea Braşov viteza se reduce la jumătate (20-25m/s). Din datele staţiei meteorologice Ghimbav, calmul reprezintă în această zonă, în medie anuală, 47,9% din totalul observaţiilor efectuate pe o perioadă de 35 de ani.

Conform particularitatilor topoclimatice ale sesului depresionar al tarii Barsei cu privire speciala la microzona Ghimbav-Stupini-Sanpetru, zona in care functioneaza si fabrica “KRONOSPAN ROMANIA”, inaltimea si masivitatea redusa a muntilor Nemirei, Bretcului si Persani, precum si deschiderea larga a Culuarului Rucar-Bran, faciliteaza patrunderea maselor de aer din est, respectiv din vest spre depresiune, facind ca in zona mai deschisa Ghimbav-Stupini-Sanpetru si in continuare de-alungul axei longitudinale a depresiunii Brasov, spre Tg.Secuiesc, frecventa vinturilor din sectorul vestic sa depasasca 34%. In acelasi context, datorita reliefului din zona, in sectorul mai degajat al depresiunii (zona Ghimbav-Stupini-Sanpetru), vinturile cu intensitate mai mare au si o frecventa mai ridicata. Cu cit viteza vantului este mai mare cu atit volumul de aer in care se disperseaza impuritatile este mai mare, iar concentratiile poluantilor vor fi mai mici. In ceea ce priveste dependenta regimului eolian de pozitia fata de macroformele reliefului, in Depresiunea Brasov se pot contura doua areale distincte:

- arealul de adapost (piemonturile si sectorul inferior al versantilor premontani) unde calmul are o frecventa mare (30-60%)

- arealul mai vintuit care se suprapune sectorului central al sesului depresionar, unde efectul adapostirii este scazut. Spre deosebire de bordura pemonrana a depresiunii si de sectorul premontan adapostit, in sectorul mai degajat al depresiunii (zona Ghimbav-Stupini-Sanpetru), vinturile cu intensitate mai mare au si o frecventa mai ridicata

Remarcam, deci, ca desi zona depresionara, studiata este, in general, sustrasa vanturilor violente, sesul central al Tarii Barsei, dispune de un regim eolian mai activ.

Conform acestor date se poate concluziona ca din punct de vedere climatologic zona Stupini este mai putin expusa acumularii poluantilor decit alte zone din Depresiunea Barsei. Elementele poluante nu ramin la locurile unde sunt produse, ci, datorita unor factori influenti, ele se departeaza de acestea. Pe măsură ce se depărtează se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, in anumite zone sau regiuni ele cad pe pământ sau intră în procese de oxidare în atmosferă, generând produşi de oxidare stabili, care de obicei au un impact neglijabil asupra calităţii aerului (de ex. oxidarea CO în CO2) sau reacţia cu radicali liberi, generând particule condensabile pe nuclee Aitken sau diferite substanţe chimice cu un impact variabil asupra calităţii aerului. Ambele procese duc la o aşa-numită autopurificare a atmosferei. Pe masura ce se departeaza se imprastie si datorita unor fenomene fizice sau chimice, in anumite zone sau regiuni ele cad pe pamint, sau se descompun realizindu-se o asa zisa autopurificare a atmosferei. Distanta la care se poate restabili proprietatile naturale ale aerului atmosferei, ca urmare a interventiei fenomenului de autopurificare, este dependenta pe de o parte de concentratia elementelor poluante, iar pe de alta parte de factorii meteorologici si topografici. Procesul de dispersie a substantelor nocive in atmosfera, stabilirea gradului de poluare a acesteia cu nocivitati si in final determinarea concentratiei lor la nivelul solului, adica acolo unde au loc toate



60

procesele activitatii omenesti sunt influentate de starea timpului si conditiile locale de clima.

4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente apartanand fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN. Din acest motiv efectele posibile asupra calitatii aerului vor fi analizata prin cumularea emisiilor ce pot rezulta prin realizarea liniei OSB2 la emisiile deja existente. In imediata vecinatatea a amplasamentului analizat nu sunt surse de poluare industriale importante. Se poate mentiona totusi existenta la cca. 600-1000 m, in partea de vest, a societatilor industriale S.C.”TRANS OIL GRUP” S.R.L., S.C. ”EUROBODY” S.R.L., S.C. ”PROGRESS” S.A., S.C. ”SEVEROM GRUP” S.R.L, S.C. ”MAPASON” S.A. si alte societati comerciale. 4.2.2. Surse si poluanti generati 4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului In timpul functionarii Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente si propuse. Emisiile de noxe care vor rezulta suplimentar fata de situatia existenta sunt : - Emisii de noxe produse de sursele stationare aferente liniei noi de pregatire a

aschiilor, cum sunt: tocator, uscator, site.

- Emisii de noxe de la utilajele/instalatiile de productie existente care preced ca flux tehnologic linia de pregatire a aschiilor lemnoase. Emisiile suplimentare sunt datorate cresterii nivelului productiei si implicit a cresterii gradului de utilizare a utilajelor existente, fata de etapa avizata anterior. (Se poate mentiona faptul ca utilajele tehnologice care preced operatiile de pregatire a aschiilor lemnoase, avizate in etapa anterioara, cum sunt: instalatia de amestecare, formare covor, presare, tivire si formatizare, au capacitatea de a prelucra suplimentar volumul de aschii ce va rezulta dupa punerea in functiune a Liniei nr. 2 de pregatite a aschiilor.)

- Emisii de noxe produse de sursele mobile datorate traficului rutier suplimentar ce

rezulta din cresterea nivelului de productie.



61

4.2.2.1.1 Natura surselor de poluare Principalii agenti poluanti ai aerului rezultati din activitatile ce se desfasoara in prezent pe amplasament, cumulat cu situatia propusa in cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL sunt:

Surse fixe - Pulberi din lemn (de esenta moale) rezultate de la operatiile tehnologice de

prelucrare mecanica a lemnului . - Gaze de ardere (CO, NOx) si pulberi rezultate din arderea combustibilului la

agregatele termice - Vapori cu ingrediente din rasina, rezultati din procesul de presare la cald

a placilor Emisiile de la presa depind de tipul si cantitatea rasinii utilizate pentru a fixa intre ele particulele de lemn, de intaritorul utilizat, precum si de conditiile de presare.3

- Compusi organici condensabili rezultati in timpul procesului de uscare prin volatilizarea unor materiale organice din lemn. Din uscarea aschiilor de lemn, o data cu evacuarea vaporilor de apa ce se vor condensa pe masura ce fluxul de gaze reziduale se raceste, acestia vor putea contine compusi organici din care cei mai importanti sunt hidratii de carbon.

Surse mobile - Gaze reziduale: CO, SOX, NOX, hidrocarburi, rezultate de la utilizarea utilajelor

mobile rutiere si nerutiere 4.2.3 Modul de evacuare a poluantilor Pentru linia de pregatire a aschiilor lemnoase propusa utilajele tehnologice au fost prevazute a fi echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor, similare liniei de pregatire a aschiilor lemnoase existenta, astfel incit sa se obtina randamente maxime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, etc. Emisiile rezultate din procesul de productie pot fi impartite in emisii dirijate si emisii nedirijate, astfel:

3 (Gazele reziduale rezultate de la presa de OSB nu sunt evacuate in atmosfera. Dupa preepurare in scruberul umed, ele sunt utilizate ca aer de combustie primar si secundar in camera de ardere a uscatorului de aschii)



62

a) Emisii dirijate:

Tab.nr.18

Linia OSB Operatia / Utilaj Noxa posibila Masuri luate Observatii

Sectia OSB

1 Linia 1 OSB

-Tocare aschii –Linia 1 /TOCATOR -Transport aschii / -TRANSPORTOR -Siloz intermediar aschii umede / SILOZ

Pulberi de lemn Ciclon tip CLA 6-3150 Qv= 60000 mc/h -Gura de evacuare

Situatie existenta

2 Linia 2 OSB

-Tocare aschii -Linia 2 /TOCATOR -Transport aschii / -TRANSPORTOR -Siloz intermediar aschii umede / SILOZ

Pulberi de lemn Ciclon tip CLA 6-3150 Qv= 60000 mc/h -Gura de Evacuare

Sursa noua

3 Linia 1 OSB

Uscare aschii/ Linia 1 USCATOR ROTATIV nr.1 -focar de ardere mixt (gaz metan + pulberi de lemn)

- Pulberi -Gaze de ardere provenite de la arderea gazului metan sau a pulberilor de lemn (CO, NOX) -COT natural din lemn

Sistem de epurare “UTWS si ESP”- oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate.

4 Linia 2 OSB

Uscare aschii/ -Linia 2 USCATOR ROTATIV nr.2 -focar de ardere mixt (gaz metan + pulberi de lemn)

- Pulberi -Gaze de ardere provenite de la arderea gazului metan sau a pulberilor de lemn (CO, NOX) -Vapori H2O -COT natural din lemn

Sistem de epurare “UTWS si ESP” - oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate.

Cele doua uscatoare de aschii vor fi conectate la acelasi electrofiltru (ESP) si acelasi cos de dispersie D=2,8 m H=40 m Qvuscator 1=120000 mc/h Sursa noua - Uscatorul de aschii nr2 Qvuscator 2=120000 mc/h

5 Linia 1 OSB

Sortare + Transport alimentare si evacuare site- Linia 1 / SITE-2 BUCATI

-Pulberi de lemn -Treapta I:Ciclon CLA6-2500, -Trapta a II-a: Filtru textil tip jet-pulse CDRW12-05-3375-03,-Qv=34300 mc/h -Gura de evacuare

Situatie existenta

6 Linia 2 de pregatire aschii

Sortare + Transport alimentare si evacuare site- Linia 2 / SITE-2 BUCATI

-Pulberi de lemn -Treapta I:Ciclon CLA6-2500, -Trapta a II-a: Filtru textil tip jet-pulse CDRW12-05-3375-03,-Qv=34300 mc/h -Gura de evacuare

Sursa noua

Amestecare cu adeziv\ INSTALATIE DE AMESTECARE-2 buc

-Pulberi de lemn -Treapata I: Ciclon CLA 6-2500, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

7

Formare covor/ INSTALATIE FORMARE COVOR

-Pulberi de lemn -Treapata I-a: CiclonCLA6-3550, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

Functionarea Liniei nr.2 de pregatire a aschiilor va conduce la cresterea productiei si implicit la cresterea gradului de utilizare a instalatiilor/utillajelor. Instalatiile de amestecare, formare

Surse noi

Surse existente



63

Tivuire covor/ FERASTRAU TIVIRE

-Pulberi de lemn -Treapata I: Ciclon CLA 6-2800, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

covor si tivuire sunt conectate in prima treapta de desprafuire la cite un ciclon, dupa care fluxurile de aer sunt dirijate spre Filtru textil caATec CDRW 12-05-jet-pulse, Qv=151770 mc/h

8

Incalzire ulei presa / INCALZITOR ULEI “GN-Intec” (Combustibil gaz metan)

-Gaze de ardere provenite de la arderea gazului metan (CO, NOX)

-Cos de evacuare D=0.8; H=24 -Qv= 11000 mc/h

Rezerva

9

Incalzitorul termic “BIO-Intec” (Combustibil biomasa)

-Gaze de ardere provenite de la arderea reziduurilor lemnoase –coaja (CO, NOX, COT, pulberi)

Conducta de evacuare a gazelor de ardere va fi conectata la acelasi electrofiltru (ESP) si acelasi cos de dispersie la care sunt conectate cele 2 uscatoare de aschii (QBIO-Intec=80000) mc/h) D=2,8 m H=40 m

Sursa noua

Formatizare / INST ALATIE DE FORMATIZARE

-Pulberi de lemn -Treapata I: Ciclon CLA 6-3150, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

Tocare placi cu defecte /TOCATOR

-Pulberi de lemn -Treapata I :Ciclon CLA 6-3150, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

10 Frezare lamba si uluc/ FERASTRAU

-Pulberi de lemn -Treapata I: Ciclon CLA 6-2000, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

Functionarea Liniei nr.2 de pregatire a aschiilor va conduce la cresterea productiei si implicit la cresterea gradului de utilizare a utilajelor . Instalatiile de formatizare, tocare placi cu defecte si frezare lamba si uluc sunt conectate in prima treapta de desprafuire la cite un ciclon, dupa care fluxurile de aer sunt dirijate spre Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse, Qv=104000 mc/h.

Sectia PAL

11 Alimentare siloz aschii DS/ SILOZ ASCHII DS

-Pulberi de lemn -Filtru textil tip JRU 34-3375; Qv= 4290 mc/h; Gura de evacuare

Situatie existenta

12 Alimentare aschii MS/ SILOZ ASCHII MS

-Pulberi de lemn -Filtru textil tip JRU 34-3375; Qv= 4489 mc/h, Gura de evacuare

Situatie existenta

14

Presare la cald/ INSTALATIE DE PRESARE

-Pulberi de lemn -Vapori de formaldehida

-Qv=75000 mc/h; -Cos dispersie, H=32,5m, D=0,78m

Situatie existenta

15 Slefuire/ MASINA DE SLEFUIT

-Pulberi de lemn -Filtru textil -Qv=51200 mc/h -Gura de evacuare

Situatie existenta

Incalzire spatii si preparare apa calda menajera:

16

Centrala termica pavilion administrativ


-Cos dispersie H=18m, D=0,4 m

-

17

Centrala termica birouri hala OSB


Cos dispersie H=18m, D=0,4 m

Situatie existenta



64

18

Centrala termica cladire diferite utilităţi-2 buc


-Cos dispersie-2 buc H=2.5m, D=0,15 m

Situatie existenta

Abrevieri utilizate: UTWS Prescurtare din limba germană Umluft Teilluftstromverbrennung zur Organik und

Geruchsreduzierung Wärmerückgewinnung Staubabscheidung (arderea aerului recirculat şi a fluxului parţial de aer pentru reducerea emisiilor de substanţe organice şi mirosuri şi recuperarea căldurii)

ESP Electrostatic Precipitator (precipitator electrostatic)

b) Emisii nedirijate pot fi considerate emisiile nedirijate necaptate cum ar fi cele rezultate de la depozitare (eliberate de pe o suprafata mare). Avand in vedere faptul ca placile de OSB, produsul principal fabricat, utilizeaza aschii cu granulometrie mare motiv pentru care posibilitatea antrenarii acestora de actiunea vantului este foarte mica, stocarea aschiilor se face in silozuri, iar transportul se face cu ajutorul transportoarelor carcasate se poate aprecia ca emisiile nedirijate pot fi in cantitati mici.

c) Emisii fugitive, cum ar fi scurgeri provenite de la utilajele prevazute cu

pompe, garnituri de etansare, flanse, conectori sau alte sisteme de conducte sau echipamente cum sunt rezervoarele de adezivi, conductele de alimentare, etc. Toate echipamentele utilizate la stocarea si manipularea adezivilor sunt etanse si sunt supuse unui sistem riguros de urmarire si control.

4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale

Sursele de poluare sunt conectate la sisteme de captare a noxelor cu directionarea acestora catre sisteme de distrugere sau retinere a noxelor, conform celor mai bune tehnici disponibile la nivel european (“Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual”), astfel: - Pentru captarea si retinerea pulberilor de lemn rezultate de la operatiile

tehnologice de prelucrare mecanica a lemnului s-a ales varianta de epurare utilizind cicloane si filtre textile montate in 2 trepte de desprafuire. Tinind cont de faptul ca cicloanele au randamentele de retinere foarte bune pentru particule de marimi grosire iar filtrele textile cu scuturare automata, tip jet-pulse, sunt foarte eficiente in cazul retinerii particulelor fine, s-a ales varianta de colectare a particulele mari in amonte (Trepata I- cicloane), urmata de retinerea particulelor fine ulterior (Treapta II- filtre textile). Pentru surse cu temperaturi scazute, cele mai bune tehnici disponibile inseamna indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile de gaze reziduale, fie ca tratare finala (in filtre textile tip jet pulse) fie ca pretratare (in separator, ciclon) pentru a proteja instalatiile de dupa proces, utilizindu-se recuperarea materialelor de cite ori este fezabil.

o Pentru captarea si distrugerea compusilor organici care contin in general

hidrati de carbon rezultati din volatilizarea unor materiale organice continute in lemn si a pulberilor rezultate in emisiile de la uscator si presa de OSB – s-a ales echiparea uscatorului cu Tehnologie de epurare „UTWS si ESP”- (oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate). Cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea



65

gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia aleasa va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului si utilizarii adezivilor.

o Pentru gazele rezultate de la presa de OSB s-a ales utilizarea acestora ca

gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatoarelor. Gazele reziduale rezultate de la presa de OSB nu sunt evacuate in atmosfera. Dupa epurare in scruberul umed cu dispozitiv de intrare tip Venturi, ele sunt utilizate ca aer de combustie primar si secundar in camera de ardere a uscatoarelor de aschii. Prin urmare, scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului. In acest fel toate materialele şi substanţele combustibile trec în cadrul unui proces activ prin camera de ardere unde sunt expuse unor temperaturi de până la 1.100°C (în centrul flăcării), minim 600°C (suprafaţa refractară). La aceasta temperatura formaldehida si ceilalti compusi organici care pot rezulta in cantitati mici sunt oxidati termic in bioxid de carbon si apa. (Formaldehida în contact cu flacăra arde la 50°C si nu se anticipeaza sa reziste in fluxul de gaz de combustie.).

o Dispersia gazelor reziduale se realizeaza astfel:

- Prin cosuri de dispersie in cazul surselor de emisie provenite de la agregatele termice

- Prin guri de evacuare la cicloane si filtre textile, in cazul surselor de emisie provenite de la utilajele de prelucrare mecanica a lemnului.

4.2.5 Calculul noxelor rezultate din activitatea de productie 4.2.5.1 Evaluarea poluantilor proveniti din activitatea S.C. ”KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L., dupa categoria procesului din care rezulta Poluatii rezultati din activitatea de prelucrare a masei lemnoase pot fi grupati astfel:

a) Procese tehnologice de prelucrare a lemnului, in care natura poluantilor sunt

pulberile de lemn.

b) Procesul de uscare a aschiilor lemnoase, in care natura poluantilor sunt pulberile si compusii organici rezultati prin volatilizarea unor materiale organice din lemn

c) Procesul de presare la cald a covorului de aschii amestecat cu adezivi in care

pot fi evacuati vapori de formaldehida si pulberi4. d) Procese de combustie, in care natura poluantilor sunt gazele de ardere si

pulberi rezultate din procesul de ardere a gazului metan si a lemnului (praf de lemn, coaja de lemn).

e) Procesul de transport si manipulare a materialelor utilizind surse mobile

nerutiere, in care natura poluantilor sunt gaze reziduale rezultate de la utilizarea carburantilor (motorina): CO, SOX, NOX, hidrocarburi, particule.

4 (Gazele reziduale rezultate de la presa de OSB nu sunt evacuate in atmosfera. Dupa preepurare in scruberul umed, ele sunt utilizate ca aer de combustie primar si secundar in camera de ardere a uscatorului de aschii)



66

Evaluarea poluantilor proveniti din activitatea S.C. ”KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L., dupa categoria procesului din care rezulta:

a) Din procesele tehnologice de prelucrare a lemnului

Pulberile de lemn (de esenta moale) rezultate de la operatiile tehnologice aferentel Liniei nr.2, de pregatire a aschiilor lemnoase cum sunt: tocare aschii, uscare aschii, macinare, sortare aschii, insilozare aschii, genereaza emisii de macroparticule (PM-10-20 μm) si particule cu diametrul aerodinamic mai mici de 10 microni (PM-10 μm), in forma de rumegus sau particule de lemn. (Emisiile de particule de lemn cu diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 microni (PM 2,5 μm) sunt neglijabile in special la manipularea aschiilor umede sau la manipularea aschiilor acoperite cu adeziv.)

Emisiile de pulberi vor fi controlate, prin captarea acestora cu ajutorul unei instalatii de exhaustare conectata la o instalatie de desprafuire compusa din ciclon si/sau instalatie de colectare prin filtru cu tesatura. Aceste instalatii de captare si colectare sunt utilizate nu doar pentru a controla emisiile in atmosfera, ci si pentru recuperarea pulberilor ca produs secundar- combustibil sau materie prima pentru placile de PAL. Instalatii de depoluare sunt montate intr-o singura trepta sau in doua trepte de desprafuire in functie de concentratia si tipul poluantilor. In cazul in care se manipuleaza materii prime umede se utilizeaza o singura treapta de epurare (cicloane), iar unde sunt manipulate materiale uscate sunt utilizate 2 trepte de epurare (cicloane + filtre textile).

Transportul si vehicularea materialelor intre diferite sectoare, exhaustarea particulelor lemnoase ca deseuri de proces, colectarea si dirijarea acestora la buncarul de fibre recuperate, este asigurata prin transport pneumatic de mare presiune.

Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt instalate pentru a directiona emisiile catre sistemele de tratare. Acestea constau in capsularea surselor de emisie, captarea si retinerea acestora in cicloane si filtre textile jet pulse. Performantele de epurare alese sunt foarte mari, randamentele de captare si retinere, variind in jurul valorii de 99%. In aceste conditii se poate estima ca valorile concentratiilor de pulberi la emisie nu vor depasi 3 mg/Nmc.



67

b)Din procesul de uscare a aschiilor lemnoase

Prin implementarea Liniei nr.2 de pregatire a aschiilor lemnoase va fi montat un nou uscator de aschii identic cu cel existent.

Pentru captarea si distrugerea compusilor organici si a pulberilor rezultate in emisiile de la uscatorul nr.2 este prevazut, la fel ca si uscatorul nr.1- existent, cu Tehnologie de epurare „UTWS si ESP” ” cu sistem de preincalzire a gazelor - (oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate). Uscatorul de aschii va fi conectat la acelasi electrofiltru si cos de dispersie cu uscatorul de aschii existent. Prin urmare, la emisiile de la instalatia de uscare nr.1 autorizata in etapa anterioara se vor cumula emisiile de la instalatia de uscare nr.2, prevazuta in acesta etapa. Prin cresterea corespunzatoare a debitului emisiilor evacuate la cos, concentratiile volumetrice de noxe emise in gazele reziduale nu se vor modifica. Cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia aleasa va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului. Conform acestei tehnologii uscatoarele utilizeaza un sistem de caldura cu recirculare care consta intr-un un sistem de combustie supradimensionat ce poate gazdui recircularea gazelor din uscator. Emisiile recirculate sunt amestecate cu aer de combustie si expuse direct la flacara arzatorului. Emisiile de compusi organici sunt arse la temperatura de 750-950°C. La acesta temperatura compusii organici rezultati din procesul de uscare sunt oxidati termic. Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile prin incalzirea amestecului de componente contaminoase la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa si transformarea compusilor organici in bioxid de carbon si apa. Emisiile la temperatura inalta trec printr-un schimbator de caldura (care transmite caldura uscatorului). Gazele arse sunt trecute prin electrofiltru pentru retinerea pulberilor si apoi sunt evacuate dirijat prin cos de dispersie dimensionat corespunzator astfel incit valorile care vor fi inregistrate la emisie si imisie sa se incadreaza in valorile limita admise. Subliniem faptul ca nu rezulta emisii de formaldehida de la combustie deoarece formaldehida se incinereaza la 50 0 C si nu se anticipeaza sa reziste in fluxul de gaz de combustie. Prezenta formaldehidei nu este cauzata de utilizarea reziduurilor lemnoase insa formaldehida este un produs natural ce poate rezulta de la degradarea moleculelor organice lineare lungi din lemn.



68

Situatia existenta: Investigatiile privind calitatea factorilor de mediu efectuate de catre S.C.”WESSLING ROMANIA”SRL prin laboratorul de mediu acreditat RENAR la cosul de dispersie al electrofiltrului la care este conectat uscatorul de aschii existent, au indicat umatoarele valori:

Tab.nr.19 Concentratia la emisie

(mg/Nm3) Rezultatul determinarilor

Indicator

UM

Debit masic mediu calculat la

emisie/ uscator nr.1

-mg/s- Nov. 2009

Febr. 2010

Mai 2010

Iulie 2010

Val medie calculata

Valoare limita conform Aut de

mediu nr. 295/27.10.2009

CO mg/Nm3 24.45 200 488 133 472 323,25 650 NOx mg/Nm3 2.23 16.7 60 23 18 29,43 450 Pulberi mg/Nm3 0.11 0.47 1.9 2.48 0.72 1,39 50 COT mg/Nm3 5.77 35.3 200 37.1 33 76,35 300 Formaldehida mg/Nm3 0.39 6.09 4.87 4.87 4.87 5,18 20 Situatia propusa: Avand in vedere rezultatele masuratorilor de noxe prezentate centralizat in tabelul nr.19, se poate spune ca este dovedita eficienta sistemului de epurare „UTWS si ESP” prevazut atat pentru uscatorul de aschii nr.1, existent, cat si pentru uscatorul de aschii nr.2 propus pentru linia OSB2. Tinand cont de faptul ca uscatorul de aschii care se va monta pentru linia OSB2 este identic cu primul, se poate aprecia ca prin realizarea liniei nr. 2 de pregatire aschiilor lemnoase nu vor fi depasite valorile admise. Gazele reziduale rezultate de la uscatorul de aschii nr.2 sunt captate si dupa epurare sunt evacuate prin acelasi cos de dispersie la care este conectat si uscatorul de aschii nr. 1, existent, precum si Instalatia de incalzire a uleiului termic „BIO-Intec” pe baza de biomasa. (vezi punctul „d” unde este prezentat calculul concentratiilor de noxe care se apreciaza ca pot fi emise la cosul comun de dispersie).



69

c) Din procesul de presare la cald a placilor lemnoase

Datorita cresterii productiei fata de etapa deja avizata si cresterii gradului de utilizare a preselor de placi tip OSB si PAL va creste corespunzator si debitul masic al gazelor reziduale evacuate. Din procesul de presare la cald pot rezulta vapori si pulberi. Emisiile de la presa depind de tipul si cantitatea adezivului utilizat, de umiditatea lemnului, de intaritorul utilizat precum si de conditiile de presare.

Urmele de formaldehida libera continute in adezivul utilizat, sub influenta intaritorului vor condensa in timpul presarii la cald si se vor transforma in paraformaldehida, un produs stabil din punct de vedere chimic, conform reactiei de transformare descrisa mai jos. Prin urmare emisiile vor fi foarte mici.

Compuşii polimerici ai adezivilor bazaţi pe răşini ureo-formaldehidice au la bază formarea de compuşi de hidrogen substituiţi între grupele amino-metilice de uree ((NH2)2CO) şi formaldehidă (HCHO). Produsul reacţiei polimerice la formarea moleculelor lungi este apa. Procesul reacţiei este ilustrat în diagrama de mai jos.

În timpul procesului polimeric nu se estimează formarea altor produşi de reacţie. Emisiile de formaldehidă previzibile au la bază imperfecţiunea reacţiei polimerice şi existenţa formaldehidei libere în cadrul structurii plăcii. Această formaldehidă este emisă în marea majoritate a cazurilor însoţită de evaporarea apei în timpul procesului de presare. Evacuarea gazelor reziduale de la presa de OSB si presa de PAL se face in conditii tehnice diferite, astfel: C1) Evacuare gaze reziduale presa OSB Gazele reziduale provenite de la presa de OSB, dupa epuare in scruberul umed nu sunt evacuate in atmosfera. Ele sunt dirijate spre camera de ardere a uscatorului de aschii si utilizate drept aer de combustie primar sau secundar. Prin urmare, scrubber-ul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului. Scrubber-ul umed este o instalatie de prelucrare pentru normalizarea gazelor de la presa inainte de injectarea in camera



70

de ardere. Gazele de la presa de OSB nu sunt considerate gaze reziduale ci gaze care vor fi folosite drept gaz de combustie pentru uscator. In camera de ardere a uscatorului de aschii substantele combustibile sunt expuse unor temperaturi de până la 1.100°C (în centrul flăcării), minim 600°C (suprafaţa refractară). Nu pot fi anticipate nici un fel de emisii sau doar emisii neglijabile de formaldehidă din arderea combustibililor – chiar dacă aceştia conţin formaldehidă în stare naturală (din lemn) sau sintetică (din adezivii utilizati). La aceasta temperatura formaldehida si ceilalti compusi organici care pot rezulta in cantitati mici sunt oxidati termic in bioxid de carbon si apa. (Formaldehida în contact cu flacăra arde la 50°C si nu se anticipeaza sa reziste in fluxul de gaz de combustie.)

C2) Evacuare gaze reziduale presa de PAL Presa de PAL existenta este conectata la o instalatie de exhaustare. Aerul este vehiculat prin intermediul unor ventilatoare centrifugale, si este evacuat in atmosfera prin cos de dispersie. Situatia existenta: Investigatiile privind calitatea factorilor de mediu efectuate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala Bucuresti prin laboratorul de mediu acreditat RENAR la cosul de dispersie la care este conectata presa de PAL existenta, au indicat umatoarele valori:

Tab.nr.20 Concentratia masurata la emisie

(mg/Nm3) Rezultatul determinarilor

Indicator

UM Dec. 2009

Ian. 2010

Febr. 2010

Mai 2010

Val medie Valoare limita conform Aut

de mediu nr. 295/27.10.2009

(mg/Nmc) Pulberi mg/Nm3 2,45 1,35 1.67 1.41 1,72 50 Formaldehida mg/Nm3 1,02 3.74 1.95 SLD 1,68 20 Debit Nm3/h 31028 37352 31215 34957 33638 - Debit masic formaldehida g/s 0.021 0.039 0.0145 SLD 0.051 - Debit masic pulberi g/s 0.0088 0.014 0.0169 0.0137 0.0134 - Situatia propusa: Datorita cresterii productiei fata de etapa deja avizata si datorita cresterii gradului de utilizare a presei de placi tip PAL va creste corespunzator si debitul masic al anumitor poluanti din gazelor reziduale evacuate. Conform masuratorilor de noxe prezentate in tabelul anterior, efectuate la cosul de dispersie la care este conectata instalatia de presare placi tip PAL, valorile masurate au fost sub limitele admise la emisie. Avand in vedere rezultatele determinarilor, se poate estima concentraţia de HCHO si pulberi în efluenţii gazoşi de la linia de PAL pentru situatia propusa, astfel:

Tab.nr.21

Indicator

UM Concentratia la emisie

(mg/Nm3) Debit masic mediu estimat

(g/s)

Valoare limita conform Aut de mediu nr. 295/27.10.2009

(mg/Nmc) Pulberi mg/Nm3 1,5-5 0.031-0.104 50 Formaldehida mg/Nm3 1-5 0.031-0.104 20 Debit Nm3/h 75000 - In urma calculelor de evaluare, se poate aprecia ca nu vor fi depasite valorile limita admise la emisie.



71

d)Din procesele de combustie la agregatele termice Sursele suplimentare de noxe rezultate din procese de combustie, datorate implementarii liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase sunt uscatorul de aschii nr. 2 (vezi punctul b) si Instalatia de incalzire “BIO-Intec” care va utiliza drept combustibil biomasa rezultata din procesul de productie. Centrala termica va avea puterea termica nominala de 27 MW.

d1) Din procese de combustie a lemnului rezulta gaze de ardere: CO, NOx, COT, pulberi. Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire ulei prese “Bio-Intec” au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, temperatura de evacuare a gazelor reziduale, coeficientul de exces de aer si factori de emisie disponibili pentru utilizarea combustibilului –coaja de lemn.

Tab.nr.22 Nr. crt Marimea calculata U.M. Valoare Observatii

1 VOLUM TEORETIC AER USCAT necesar arderii (Vao=1/21(1,867Ci+5,6Hi-0,7Oi) Nmc/Kg 4.394 2 VOLUM TEORETIC AER UMED (Vaoum=1.0161 x Vao) Nmc/Kg 4.464 3 VOLUM TEORETIC DE CO2 (VoCO2=1,867Ci/100) Nmc/Kg 0.886 4 VOLUM TEORETIC DE AZOT (VoN2=0,79 X Vao+(0,8Ni/100)) Nmc/Kg 3.475

5 VOLUMUL TEORETIC AL VAPORILOR DE APA (VoH2O= 11,2(Hi/100)+1,244(Wi/100)+0,00161Vao) Nmc/Kg 0.700

6 VOLUMUL TEORETIC AL AL GAZELOR DE ARDERE (Vguo) Nmc/Kg 5.16 7 COEFICIENT EXCES AER (alfa) - 1.5 8 VOLUMUL REAL AL GAZELOR DE ARDERE USCATE Vgu= Vguo+(alfa-1)Vao Nmc/Kg 7.36

9 VOLUMUL REAL AL VAPORILOR DE APA DIN GAZE DE ARDERE (VH2O= VoH2O+0.0016x(alfa-1)Vao) Nmc/Kg 0.73

10 VOLUMUL REAL AL GAZELOR DE ARDERE (Vg = Vgu + VH2O) Nmc/Kg 8.10 11 CONSUM COMBUSTIBIL (B) Kg/h 6279 97.2 GJ/h 12 TEMPERATURA GAZE T°C °C 325 13 DEBITUL TOTAL AL GAZELOR DE ARDERE ( Dga= Vg B (273+tga)/273) mc/s 30.93 111346 mc/h 14 DIAMETRU COS DE EVACUARE GAZE ARSE (D) m 2.50 15 INALTIMEA COSULUI DE DISPERSIE (H) m 40.00 16 SUPRAFATA DE EVACUARE GAZE ARSE (S) mp 4.906

Bilantul de cenusa: Cantitatea de cenusa teoretic rezultata: A= 1% x B Kg/h 62.79 x, y-coeficienti care tin de tipul instalatiei , respectiv pentru filtre electrostatice Cantitatea de pulberi evacuata in atmosfera prin cosul de fum Aev= (1-y)(1-x) a x B kg/h 0.38

17

Debitul maxim de pulberi la emisie M= Aev103/3600 g/s 0.105 CANTITATE POLUANT EMISA (M) Fact.emis. AP 42 CO g/s 6.97 258 g/GJ NOX g/s 2.55 94.6 g/GJ SO2 g/s 0.29 10.75 g/GJ TOC g/s 0.45 16.77 g/GJ Formaldehida g/s 0.05 1.892 g/GJ

18

Pulberi totale g/s 0.105 calculat teoretic Pentru retinerea noxelor rezultate de la uscatoarele de aschii si centrala termica “BIO-Intec” care utilizeaza combustibil lemnos a fost prevazuta captarea si retinerea pulberilor cu ajutorul electrofiltrului. Filtrele electrostatice sunt tehnologiile cele mai importante utilizate in acest sens. Ele pot functiona intr-un interval mare de



72

temperaturi, presiuni si conditii de incarcare cu pulberi, putind retine atit particule in conditii de umed cit si de uscat. Referitor la emisiile de gaze de ardere si pulberi rezultate din procesele de combustie, se poate aprecia ca acestea vor fi minime tinid cont de faptul ca procesele de combustie se desfasoara prin intermediul unui sistem automat de urmarire si control al procesului de ardere iar pulberile rezultate din arderea combustibilului lemnos sunt captate cu ajutorul electrofiltrului.

Gazele reziduale rezultate de la uscatorul de aschii nr. 2 si incalzitorul termic „BIO-Intec” sunt captate si dupa epurare sunt evacuate prin acelasi cos de dispersie la care sunt conectate uscatorul de aschii nr. 1 si presa OSB existente. In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile concentratiilor de noxe la emisie rezultate din calcule teoretice pentru emisiile de poluanti rezultate la cosul de dispersie comun: CALCULUL EMISIILOR DE NOXE LA COSUL DE DISPERSIE ELECTROFILTRU (Surse de poluare: Uscator nr.1, Uscator nr.2, Instalatie incalzire ulei termic-“BIO-Intec”):

Tab.nr.23 SURSA

Date de calcul/indicatori U.M Instalatie “BIO-Intec”

Uscatoare 2 buc.

TOTAL Observatii

Capacitate de uscare aschii lemnoase -Uscator nr.1-existent t/h 37.7 37.7 t/h Capacitate de uscare aschii lemnoase-Uscator nr.2 –prevazut t/h 37.7 37.7 Centrala termica “Bio-Intec”-prevazuta MW 27 - 27 DEBITUL DE LA EVACUAREA GAZE reziduale (Dga) mc/s - 138,33 DIAMETRU COS DE EVACUARE (D) m - 2.80 INALTIMEA COSULUI DE DISPERSIE (H) m - 40 CONCENTRATIA DE NOXE CALCULATA LA EMISIE (Cm = M/Dga) - VLE conform Aut..Mediu*

CO mg/Nmc - 404,78 650 NOX mg/Nmc - 50,72 450 Formaldehida mg/Nmc - 6,01 20 COT mg/Nmc - 88,96 300 PULBERI mg/Nmc - 2,28 50 CANTITATE POLUANT EMISA (M) CO g/s 6.97 48,89 55,86 NOX g/s 2.55 4,45 7 Formaldehida g/s 0.05 0,78 0,83 COT g/s 0.45 11,55 12,00

Pulberi totale g/s 0.105 0,21 0,32

Calculul a fost efectuat tinind cont de valoarea medie a masuratorilor de noxe din ultimele 4 luni pentru uscatorul de aschii existent si utilizand factori de emisie pentru centrala BIOintecconform celor prezentate la punctul b) si punctul d).

Nota:-*- Valorile limita sunt cele stabilite de autoritatile de mediu pentru situatia existenta. Ordinul 462/1993 nu acopera acesta sursa. (Una din dificultatile intampinate la evaluarea impactutui asupra factorului de mediu aer, se refera la lipsa unei legislatii clare privind limitarea emisiilor provenite din anumite activitati tehnologice. De asemenea, in legislatia romaneasca, la emisie, nu exista limite stabilite pentru o sursa mixta (ardere + proces tehnologic) cum poate fi considerat cosul de dispersie comun al celor 2 uscatoare de aschii si al centralei BioIntec. Uscatoarele de aschii sunt instalatii unde are loc un proces tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase dar si de ardere, unde pe langa gaz metan si lemn se ard si o parte din gazele rezultate de la uscator si presa de OSB ce aduc practic un aport caloric prin praful de lemn si continutul de compusi organici. Ideala ar fi calcularea limitei la emisie pe baza aportului caloric al combustibililor utilizati si tinand cont daca este posibil si de aportul caloric al gazelor rezultate de la uscator dar si de procesele tehnologice desfasurate. Uscatorul fiind un utilaj complex, acesta metoda este neaplicabila daca tinem cont de variatia aportului caloric in functie de tipurile si cantitatile de materiale de combustie utilizate, dar si de procesul tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase. )



73

In urma evaluarii nivelului de poluare si tinind cont de performantele sistemelor de epurare existente si propuse, se poate aprecia ca nu vor fi depasite valorile limita admise la emisie. d ) Noxe provenite din procesul de transport si manipulare

Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele mobile datorata traficului rutier si nerutier . d1) Evaluare emisii din trafic rutier

Functionarea “Fabricii de placi din aschii lemnoase” implica activitati de aprovizionare cu materii prime, respectiv de livrare a produselor finite. Traficul rutier genereaza o serie de poluanti gazosi, cit si solizi (particule), precum monoxid de carbon, oxizi de azot si de sulf, hidrocarburi volatile. Poluarea aerului datorita traficului rutier variaza in functie de numarul de autovehicule, de viteza de deplasare a acestora, de varsta vehiculelor rutiere, de conditiile meteorologice si de caracteristicile drumurilor. Transportul materiilor prime spre fabrica si a produselor finite dinspre fabrica, se face cu ajutorul mijloacelor de transport auto si feroviar. Sub acest aspect, conform datelor furnizate de beneficiarul lucrarii, dupa realizarea liniei nr.2 de pregatire aaschiilor lemnoase sunt previzibile urmatoarele date:

Transport Auto, (cca. 8 camioane/ora), 22 t materie prima/camion, la un consum aproximativ de carburant de 25l/100 km pentru:

- aprovizionare cu materii prime -1000 t/zi - livrare produse finite – cca. 1200 t/zi

Transport feroviar ( cca. 13 trenuri/saptamina) pentru:

- aprovizionare materie prima- 1200 t/zi (6 trenuri) - livrare produse finite -250 t/zi (2 tren)

In afara acestora, se mai poate considera transportul cu autovehicule mici- cca. 30 autovehicule /ora, la un consum de carburant de aproximativ de 10l/100 km. Calculul debitelor de poluanti emisi in aer: Poluarea specifica traficului rutier se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, CO, COVNM, particule in suspensie si sedimentabile. Pentru determinarea cantitatii totale de carburant utilizat pe calea de acces la fabrica KRONOSPAN din BRASOV, se pot estima consumurile orare si zilnice de carburant. Consumurile zilnice de carburant estimate sunt cele medii. Ele pot fi mai mari sau mai mici, functie de productia realizata precum si caracteristicile masinilor de transport si auto utilizate. Traficul auto in zona analizata, presupune:



74

- aproximativ 4 km pentru aprovizionarea cu materii prime - de la intrarea pe strada Strunga Mieilor - platforma – descarcare - iesire de pe Strunga Mieilor;

- aproximativ 3 Km, pentru livrare produse finite., de la intratrea pe strada Strunga Mieilor-hala incarcare-iesire de pe Str. Strunga Mieilor;

- aproximativ 2,5 km, pentru autovehicule mici de la intrarea pe Strunga Mieilor –parcare- iesire de pe strada Strunga Mieilor;

Calculul necesarului total de carburant pentru traficul rutier, in zona analizata: - Pentru a determina cantitatea totala de carburant necesara transportului zilnic, in

incinta si pe drumul de acces – str.Strunga Mieilor, se va calcula consumul de carburant pentru 8 camioane/ora:

8 camioane x 4 km x 25 l/100 Km= 8 l de carburant/ora (6,72 Kg/h) 8 litri carburant/ora x 16 ore/zi = 128 l carburant /zi (107,52 kg/zi)

- Pentru a determina cantitatea totala de carburant necesara transportului zilnic, pe drumul de acces- Strunga Mieilor-pracare, se va calcula consumul de carburant pentru 30 autovehicule/ora.

30 autovehicule x2,5 kmx10l/100Km= 7,5 litri de carburant/ora (6,3 Kg/h) 7,5 litri carburant/ora x 16 ore/zi = 120 litri carburant /zi (100,8kg/zi)

TOTAL CARBURANT (camioane+autovehicule mici) = 15,5 litri/ora (13,02 kg/ora) In tabelul urmator sunt prezentate debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din circulatia mijloacelor de transport in zona analizata:

Tab.nr.24

Indicator Factor de emisie CORINAIR

pentru Diesel grele

(SNAP 070103,070203) Kg/t

Factor de emisie CORINAIR pentru

Diesel usoare (SNAP 070303)

Kg/t

Emisii orare pentru

Diesel grele

(kg/h)

Emisii orare pentru

Diesel usoare

(kg/h)

Total emisii orare

(Kg/h) NOX 42,7 15,9 0.0286944 0.10017 0.1288644 COV 8,16 4,64 0.0548352 0.029232 0.0840672 CO 34,2 17,5 0.229824 0.11025 0.340074 SO2 10 10 0.0672 0.063 0.1302

Pulberi 4,3 4,3 0.028896 0.02709 0.055986 N2O 0,12 0,188 0.0008064 0.001184 0.0019908 CH4 0,25 0,055 0.00168 0.000347 0.0020265

Valorile emisiilor de poluanti rezultati de la traficul auto, calculate in tabelul de mai sus, reprezinta aportul suplimentar datorat functionarii fabricii, la traficul existent in zona. Din datele prezentate mai sus reiese faptul ca aportul la traficul rutier pe DN 13 este nesemnificativ, fata de circulatia intensa de pe acest drum .



75

d2) Evaluare emisii din trafic nerutier Calculul debitelor masice de poluanti rezultati de la sursele mobile nerutiere:

Sursele mobile sunt considerate orice masina sau utilaj utilizat la transportul sau manipularea materialelor in interiorul intreprinderii, pe care este instalat un motor cu combustie interna. In cadrul S.C. »KRONOSPAN ROMANIA » S.R.L., utilajele mobile nerutiere care vor fi folosite la transportul intern sunt urmatoarele :

Incarcatoare frontale VOLVO 180- 1 bucata Macara cu graifer-2 bucati Stivuitoare 3 tone- 3 bucati Stivuitoare 3.5 tone- 1 bucata Stivuitoare 8 tone-4 bucati Un utilaj de curatat drumurile si platformele

Carburantul utilizat pentru functionarea acestor utilaje este motorina. Limitarea preventiva a emisiilor de la utilajele de transport auto se realizeaza prin conditiile tehnice impuse la inspectiile tehnice periodice ale acestora si prin folosirea carburantilor ale caror caracateristici tehnice corespund anexei nr. 4 din Ordinul 462/93 al MAPPN. Consumul de combustibil mediu (motorina) realizat pentru functionarea tuturor utilajelor la capacitatea maxima este de cca. 79 litri pe ora. In tabelul urmator sunt prezentate debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din circulatia mijloacelor de transport in zona analizata.

Tab.nr.25

Indicator Factor de emisie CORINAIR

pentru autovehicule grele, incinta unitatii (SNAP 070101)

Kg/t

Emisii orare

(kg/h)

Emisii zilnice

(kg/zi) Particule 3.3 0.2605 6.253 CO 38.6 3.0478 73.148 VOC 4 0.3158 7.580 NOx 39.1 3.0873 74.096 Pentru sursele de poluare mobile rutiere emisiile de poluanti se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere, cit si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii. 4.2.5.2 Evaluarea mirosului In mediul inconjurator pot fi provocate poluari cu mirosuri, in special prin impuritati ale aerului, datorate anumitor instalatii tehnologice, dar si datorita depozitarii in aer liber a anumitor materiale. Estimarea poluarii cu mirosuri provoaca dificultati datorita posibilitatii de aparitie a acestei poluari chiar si la concentratii foarte mici de substante, concentratii care pot fi situate sub limita de detectie facand dificila sau imposibila masurarea. La aceasta se adaoga si faptul ca efectele poluante ale imisiilor de miros depind foarte mult de sensibilitatea si atitudinea subiectiva a celor implicati. Gradul de perceptie a intensitătii mirosului este subiectiv si poate fi în functie de sensibilitatea simtului mirosului, caracter si sănătatea psihică.



76

Monitorizarea emisiilor si imisiilor de miros este relativ dificilă, costisitoare si de durată. Este greu de cuantificat valoarea de prag prntru miros. Numărul ridicat de sesizări privind mirosul trebuie de asemenea să reprezinte un semnal de alarmă în ceea ce priveste nivelul intensitătii si impactului mirosului. Singura metoda de masura a mirosului este cea olfactiva, legislatia româna neprevazând limite legate de miros. Standardul national (STAS 12574 - 87) pentru calitatea aerului ambiental mentioneaza ca zone poluate acele zone în care apar mirosuri neplacute si persistente, fara a preciza însa nici unul dintre elementele importante în definirea problemelor legate de mirosuri, si anume:

- o lista de substante odorante ce trebuie luate în considerare; - pragurile olfactive asociate substantelor necesar a fi avute în vedere; - relatia dintre pragurile olfactive si gradul de toxicitate; - definirea persistentei; - metodele de determinare a ariei afectate de mirosuri, - elemente la care sa se poata face raportarea si cuantificarea

disconfortului olfactiv dintr-o zona. În legatura cu afectarea calitatii aerului, respectiv a receptorilor, prin mirosuri este necesar a se preciza ca exista urmatoarele categorii de substante:

- substante al caror prag olfactiv este cu mult inferior pragului de toxicitate. Datorita pragurilor olfactive coborâte, prezenta în aer a unor substante poate fi perceputa ca miros dezagrebil, reprezentând un factor de disconfort, in perioadele in care vantul bate inspre zona locuita.

- substante ale caror praguri de toxicitate sau limite pentru protectia sanatatii umane sunt inferioare pragului olfactiv.

Prima categorie de substante genereaza, în cazul atingerii pragului olfactiv, numai probleme de disconfort, însa a doua categorie de substante genereaza, în cazul atingerii pragului olfactiv, situatii critice de poluare/afectare a receptorilor. Ca definitie, mirosul este o combinatie de substante organice si este perceput cu nasul. Disconfortul poate fi definit ca si prezenta repetată a mirosului considerat a fi neplăcut, fiind afectată în mod negativ starea, iar îndepărtarea acestuia nu este posibilă. O relatie directă între perceperea mirosului neplăcut si aparitia unor boli nu a fost demonstrată încă, însă indirect ar putea duce la aparitia unor boli. Mirosurile pot cauza diverse reactii si efecte la oameni, iar în cazul expunerii continue si la intensităti tot mai mari pot provoca dureri de cap, probleme respiratorii si cresterea intensitătii bătăilor inimii, tensiune ridicată, stare genereală depresivă si reducerea timpului petrecut în aer liber. In cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” SRL sursele semnificative de miros pot fi platformele de depozitare a lemnului brut, cele doua uscatoare de aschii si instalatiile de presare. Uscatoarele de aschii si instalatia de presare placi OSB sunt prevazute cu sistem de captare a noxelor care sunt dirijate catre un sistem adecvat de reducere a poluarii cu miros cum este sistemul de epurare „UTWS si ESP”. Presa de placi tip PAL este de capacitate mica, productia placilor tip PAL fiind limitată de disponibilitatea aschiilor de granulometrie mica rezultate de la fabricarea placilor de OSB.



77

Sursele care pot genera emisii de miros pot fi: Zona de depozitare: In zona de depozitare a materialului lemnos se resimte un miros tipic de lemn proaspat. Mirosurile provenite de la operarea depozitelor de lemn proaspat sunt datorate unui numar mare de componenti naturali din lemn acestea putând genera doar disconfortul olfactiv al populatiei din zona de influenta. Este posibil ca in perioda in care vantul bate inspre zona locuita mirosul provenit de la depozitarea lemnului prospat sa fie sesizat de locuitorii din zona. Mirosurile de lemn proaspat nu sunt mirosuri dezagreabile si pot fi calificate ca nesemnificative. Uscatoarele de aschii: Mirosul care rezulta din uscarea aschiilor de lemn va fi un miros tipic de lemn proaspat si se va degaja in atmosfera printr-un cos de dispersie, impreuna cu gazele reziduale. Circuitul gazelor reziduale este inchis, fara emisii fugitive. Inainte de a fi evacuate in atmosfera, pentru reducerea emisiilor si mirosurilor gazele reziduale sunt trecute printr-un sistem de epurare”UTWS si ESP”. Conform tehnologieie de epuare “UTWS si ESP”- uscatoarele utilizeaza un sistem de caldura cu recirculare care consta intr-un un sistem de combustie supradimensionat ce poate gazdui recircularea gazelor din uscator. Emisiile recirculate sunt amestecate cu aer de combustie si expuse direct la flacara arzatorului. Emisiile de compusi organici sunt arse la temperatura de 750-950°C. La acesta temperatura compusii organici rezultati din procesul de uscare sunt oxidati termic. Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile prin incalzirea amestecului de componente contaminoase la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa si transformarea compusilor organici in bioxid de carbon si apa. Emisiile la temperatura inalta trec printr-un schimbator de caldura (care transmite caldura uscatorului). Gazele arse sunt trecute prin electrofiltru pentru retinerea pulberilor si apoi sunt evacuate dirijat prin cos de dispersie dimensionat corespunzator astfel incit valorile care vor fi inregistrate la emisie si imisie sa se incadreaza in valorile limita admise. Subliniem faptul ca nu rezulta emisii de formaldehida de la combustie deoarece formaldehida se incinereaza la 50 0 C si nu se anticipeaza sa reziste in fluxul de gaz de combustie. Presa placi OSB: Mirosul care rezulta la presarea aschiilor, datorita compactarii stratului de aschii sub presiune si temperatura, este tipic utilizarii rasinii. Circuitul gazelor reziduale este inchis. Gazele reziduale provenite de la presa de OSB, dupa epuare in scrubber-ul umed nu sunt evacuate in atmosfera. Ele sunt dirijate spre camera de ardere a uscatorului de aschii si utilizate drept aer de combustie primar sau secundar. Prin urmare, scrubber-ul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului.In acest fel toate materialele şi substanţele combustibile trec în cadrul unui proces activ prin camera de ardere unde sunt expuse unor temperaturi de până la 1.100°C (în centrul flăcării), minim 600°C (suprafaţa refractară). La aceasta temperatura formaldehida si ceilalti compusi organici care pot rezulta in cantitati mici sunt oxidati termic in bioxid de carbon si apa. (Formaldehida în contact cu flacăra arde la 50°C si nu se anticipeaza sa reziste in fluxul de gaz de combustie.). Presa placi PAL: Mirosul care rezulta la presarea aschiilor, datorita compactarii stratului de aschii sub presiune si temperatura, este tipic utilizarii rasinii.



78

Toate emisiile aferente presei de placi PAL sunt captate in sistemul de exhaustare si evacuate in atmosfera prin cosul de dispersie avand inaltimea de 32,5 m. Trebuie mentionat faptul ca presa de placi tip PAL este de capacitate mica, productia placilor tip PAL fiind limitată de disponibilitatea aschiilor de granulometrie mica rezultate de la fabricarea placilor de OSB . Pe amplasamentul KRONOSPAN sursele semnificative de miros sunt racordate la sisteme de reducere a poluarii cu miros. Se recomanda intretinerea corespunzatoare a sistemului de epurare gaze de la uscatoarele de aschii si presa de OSB pentru evitarea emisiilor accidentale. Se vor lua masurile necesare pentru evitarea emisiilor fugitive generatoare de miros . 4.2.6 Inventarul surselor de poluare Inventarul emisiilor pentru toate sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului analizat (situatia existenta cumulat cu situatia propusa) si debitele de poluanti emisi calculate pentru fiecare sursa de poluare stationara si mobila nerutiera, sunt prezentate in tabelele nr. 26 si nr.27.



79

INVENTARUL SURSELOR DE POLUARE STATIONARE DIRIJATE (situatia existenta cumulat cu situatia propusa) Tab.nr.26

Nr. crt

sur-sa

Denumirea sursei Poluanti Debit masic

(g/h)

Debit gaze/aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentra-tia la

emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

Limita la emisie (conform

Autorizatiei de mediu)

(mg/Nmc) CO 201096 404.78 455 650 NOx 25200 50.72 315 450 Formaldehida 2988 6.01 14 20 COT 43200 88.96 210 300

1 Cos dispersie comun Uscatoare de aschii (2 bucati) + Presa OSB+ Instalatie incalzire ulei Bio-Intec Pulberi totale 1152

498000

2.28 35 50 CO 828 2,5 70 100

2 Cos dispersie Instalatie incalzire ulei Gaz-Intec (rezerva)

NOx 1692 11000 102,5 245 350

Formaldehida 375 5 14 20 3 Cos dispersie presa placi PAL Pulberi 375 75000 5 35 50

4 Gura de evacuare ciclon -Tocator aschii si transportor siloz intermediar

Pulberi 600 60000 5 14 20

5 Gura de evacuare ciclon -Tocator aschii si transportor siloz intermediar

Pulberi 600 60000 5 14 20

6 Gura de aerisire filtru textil -Site, transport si evacuare site

Pulberi 171.5 34300 5 14 20

7 Gura de evacuare filtru textil -Site, transport si evacuare site

Pulberi 171.5 34300 5 14 20

8 Gura evacuare-filtru textil-Instalatie de amestecare, Instalatie de formare covor, ferastrau tivuire

Pulberi 758.85 151770 5 14 20

9 Gura de evacuare filtru textil -Instalatie de formatizare, Tocator placi cu defecte, Ferastrau lamba si uluc

Pulberi 520 104000 5 14 20

10 Gura de evacuare Filtru textil Alimentare siloz aschii DS

Pulberi 21.45 4290 5 14 20

11 Gura de evacuare Filtru textil Alimentare siloz aschii MS

Pulberi 22.445 4489 5 14 20

12 Gura de aerisire filtru textil Masina de slefuit

Pulberi 256 51200 5 14 20

CO 13.42 42.5 70 100 NOx 26.85 85 245 350 13

Cos dispersie Centrala termica pavilion administrativ ( utilizare combustibil gaz metan ) SO2 0.22

316 0.7 24.5 35

CO 18.34 44.28 70 100 NOx 36.69 88.58 245 350 14

Cos dispersie Centrala termica birouri Hala OSB ( utilizare combustibil gaz metan ) SO2 0.3

404 0.73 24.5 35

CO 4.475 42.5 70 100 NOx 8.95 85 245 350 15

Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati ( utilizare combustibil gaz metan ) SO2 0.07

105 0.7 24.5 35

CO 4.475 42.5 70 100 NOx 8.95 85 245 350 16

Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati ( utilizare combustibil gaz metan ) SO2 0.07

105 0.7 24.5 35

INVENTARUL SURSELOR DE POLUARE MOBILE NERUTIERE (situatia existenta cumulat cu situatia propusa) Tabelul nr.27

Poluanti si debite masice (g/h)

Denimirea sursei

Particule CO Hidrocarburi NOx Surse mobile nerutiere 415,8 4863,6 504 4926,6

In tabelul urmator sunt prezentate rezumativ sursele de poluare stationare atmosferica, caracterizarea surselor si parametrii gazelor evacuate :

SURSE STATIONARE DE POLUARE A AERULUI, POLUANTI GENERATI SI EMISI (SITUATIA EXISTENTA CUMULAT CU SITUATIA PROPUSA)

Tabelul nr. 28

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carcateristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate Denumire activitate, proces,

codul activitaii (SNAP) Denumire Consum productie/ Timp de

lucru anual

(ore/an)

Poluanti generati

Poluanti, coduri dupa

caz

Cantitati de

poluanti generati

(t/an)

Denumire Inal-time

(m)

Diametrul interior al

virfului cosului

(m)

Viteza

(m/s)

Temp

(°C)

Debit volumetric / debit masic

(mc/s ; g/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 CO 1649 138.33

/55.86 NOx 206 138.33//7 Formaldehida 24.5 138.33/83

COT 354.24 138.33//12

- Uscare aschii - Incalzire ulei prese

-Uscatoare de aschii –2 buc. -Instalatie incalzire ulei prese « Bio-Intec »

- Productivitate uscator : 37,7 t/ora x 2 buc.(aschii umede) (Putere termica nominala de 2buc.X 40 MW ) -Combustibil biomasa-27MW

8200 -Gaze de ardere -Carbon organic total -Formaldehida

Pulberi 9.45

Cos dispersie electrofiltru

40 2.8 22,48 180

138.33/0.32 CO 6.79 3.06/0.23 NOx 13.87 3.06/0.47

Incalzire ulei pentru prese (REZERVA)

Instalatie termoulei « GN-Intec »

- Combustibil gaz metan 33,7 GJ/h

8200 -Gaze de ardere SO2 0.12

Cos dispersie 24 0,8 6.08 100

3.06/0.004 Formaldehida 3.08 20.83/0.0625 Presare placi Presa Placi PAL - Productivitate-11t/h

8200 Formaldehida

Pulberi Pulberi 3.08 Cos dispersie 32,5 1 13.54 20

20.83/0.0828 Tocare aschii, transport siloz intermediar –Linia OSB1

Tocator, Transportor -Productivitate : 33t/ora-Linia OSB1

8200 Pulberi Pulberi 4.92 Gura evacuare ciclon

8 1.2 14,74 10 16.67/0.17

Tocare aschii, transport siloz intermediar –Linia OSB2

Tocator, Transportor - Productivitate : 33t/ora-Linia OSB2

8200 Pulberi Pulberi 4.92 Gura evacuare ciclon

8 1.2 14,74 10 16.67/0.17

Sitare, transport, alimentare-OSB1

Site, Transportoare -Productivitate : 33t/ora-Linia OSB1

8200 Pulberi Pulberi 1.41 Gura evacuare filtru textil

8 1 12,14 10 9.53/0.05

Sitare, transport, alimentare-OSB2

Site, Transportoare - Productivitate : 33t/ora-Linia OSB2


8 1 12,14 10 9.53/0.05

Amestecare, formare covor, tivuire-OSB

Amesteca-toare, Instal. formare covor, Ferastrau tivire

-Productivitate : 1850mc/zi placi OSB


12 2 13,43 10 42.16/0.21

Formatizare, tocare placi defecte, frezare-OSB

Instal de formatizare, Tocator, Ferastrua lamba si uluc

-Productivitate : 1200mc/zi placi OSB 8200 Pulberi Pulberi 4.26 Gura aerisire

filtru textil 12 1,5 16,36 10 28,89//0.14

Alimentare siloz DS –PAL Siloz alimentare DS -Productivitate :

250 mc/zi placi PAL 8200 Pulberi Pulberi 0.18 Gura evacuare filtru textil 25 0.18 2,37 10 1.19/0.006

Alimentare siloz MS-PAL Siloz alimentare MS -Productivitate :

250 mc/zi placi PAL 8200 Pulberi Pulberi 0.18 Gura evacuare filtru 25 0.18 2,48 10 1.25/0.006

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” SRL, Brasov, str. Strunga Mieilor nr.1


82

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Slefuire-PAL Instalatie de slefuit placi PAL -Productivitate : 250 mc/zi placi PAL 8200 Pulberi Pulberi 2.1 Gura evacuare

filtru 20 2.1 2,47 10 14.22/0.03

CO 0.0537 0.09/0.0037 Centrala termica pavilion administrativ


4000 -Gaze de ardere NOx 0.107

Cos dispersie 18 0,4 6.08 100 0.09/0.0075

CO 0.0734 0.11/0.0051 Centrala termica biriuri Hala OSB



Cos dispersie 18 0,4 6.08 100 0.11/0.0102

CO 0.179 0.03/0.0012 Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati



Cos dispersie 2.5 0,15 6.08 100 0.03/0.0025

CO 0.0179 0.03/0.0012

Instalatii incalzire pavilion administrativ, birouri, vestiare si preparare apa calda

Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati



Cos dispersie 2,5 0,15 6.08 100 0.03/0.0025

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI—Linie de pregatire aschii OSB2 Beneficiar: S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL, Brasov, str. Strunga Mieilor nr.1

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http:L//www.ecobref.ro

83

SURSE STATIONARE DE POLUARE AI AERULUI, POLUANTI GENERATI SI EMISI

(situatia existenta cumulat cu situatia propusa)

Tabelul nr. 29 Coordonate Cantitati de poluanti emisi

Sursa punctuala Cantitai anuale estimate

Debit volumetric / debit masic

Cod sursa Denumire sursa Noxa

X y -t/an- (mc/s ; g/s) CO 1649 138.33 /55.86 NOx 206 138.33//7 Formaldehida 24.5 138.33/83

COT 354.24 138.33//12 S1

Cos comun de dispersie Uscatoare de aschii –2 buc. + Presa OSB+ Instalatie incalzire ulei prese « Bio-Intec »

Pulberi

1700 1600

9.45 138.33/0.32 Formaldehida 3.08 20.83/0.1042 S2

Presa placi tip PAL Pulberi

1800 1460 3.08 20.83/0.1042

S3 Tocator, Transportor-Linia 1 Pulberi 1630 1720 4.92 16.67/0.17

S4 Tocator, Transportor-Linia 2 Pulberi 1600 1710 4.92 16.67/0.17

S5 Site, Transportoare-Linia 1 Pulberi 1650 1540 1.41 9.53/0.05

S6 Site, Transportoare-Linia 2 Pulberi 1670 1540 1.41 9.53/0.05

S7 Amesteca-toare, Instal. formare covor, Ferastrau tivire

Pulberi 1730 1450 6.22 42.16/0.21

S8 Instal de formatizare, Tocator, Ferastrua lamba si uluc Pulberi 1730 1430 4.26 28,89//0.14

S9 Siloz alimentare DS Pulberi 1800 1590 0.18 1.19/0.006 S10 Siloz alimentare MS Pulberi 1820 1590 0.18 1.25/0.006 S11 Instalatie de slefuit placi PAL Pulberi 1790 1530 2.1 14.22/0.03

CO 0.0537 0.09/0.0037 S12

Centrala termica pavilion administrativ NOx

1740 1020 0.107 0.09/0.0075

CO 0.0734 0.11/0.0051 S13 Centrala termica biriuri Hala OSB NOx 1720 1440 0.1468 0.11/0.0102

CO 0.179 0.03/0.0012 S14

Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati NOx

1660 1705 0.0358 0.03/0.0025

CO 0.0179 0.03/0.0012 S15

Cos dispersie Centrala termica cladire utilitati NOx

1660 1705 0.0358 0.03/0.0025



84

4.2.7. Prognozarea poluarii aerului

4.2.7.1 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI POLUANTILOR EVACUATI IN ATMOSFERA

Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. ”KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L., in raport cu Fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si Linia OSB2 propusa, in zonele invecinate, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart . Utilizarea acestui model s-a facut din urmatoarele considerente: - permite luarea in consideratie simultan a aportului mai multor surse la

concentratia totala intr-un receptor; - permite estimarea concentratiilor pe termen scurt si pe termen lung; - este aplicabil surselor continue punctiforme si de suprafata. Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice. Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind: - concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de surse - distributia spatiala a cimpurilor de concentratii pentru una sau mai multe surse

(prin acumularea aporturilor individuale) - evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in vigoare Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite distante de sursa. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest scop, s-a delimitata aria de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele cosurilor de dispersie si a gurilor de evacuare. Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru CO, pulberi, formaldehida si NOx . Baza fizica fundamentata a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula gaussiana a penei de poluant. Modelul este deci un model gaussian combinat cu o procedura de mediere a concentratiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an). Termenul de model gaussian provine din faptul ca distributiile pe verticala si orizontala (perpendiculare pe axa vantului) ale concentratiilor sunt distributii normale, deviatiile standard σy si σz ale lor fiind functie de distanta fata de sursa si de situatia meteorologica.



85

Rezolvarea gaussiana a ecuatiei difuziei s-a dovedit adecvata pentru modelarea dispersiei. Experimentele complexe efectuate de grupuri de cercetatori din lume si din Romania au indicat un grad bun de potrivire a datelor teoretice cu cele experimentale: in plus apare avantajul facilitatilor legate de elaborarea unor programe de calcul, facind din model un instrument operativ. Totusi,se poate afirma, ca este nerealist sa ne asteptam ca aceste modele sa estimeze dispersia reala a penei de poluant, ci o dispersie cu un grad de eroare de cca. 10% in ceea ce priveste dispersia reala a concentratiilor. Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentratiei de poluant la o anumita inaltime (inclusiv la sol) si la o anumita distanta de sursa. Modelul climatologic calculeaza concentratia medie intr-un receptor aflat la distanta de o sursa si la inaltimea z fata de sol cu relatia Martin si R. Tikvart. În zonă fabricii de placi din aschii lemnoase se află locuinţe situate în imediata vecinătate, la cca. 650-700 m de coşul de dispersie comun al uscătoarelor de aschii presei OSB si centralei termice Biointec. Referitor la emisii au fost luate în consideraţie 15 coşuri respectiv guri de evacuare cu caracteristicile lor. Emisiile luate in calcul au fost prezentate in capitolul 4.2.6 . Pentru calcularea debitelor masice ale poluantilor s-a avut in vedere masuratorile de noxe pentru utilajele existente, factorilori de emisie pentru utilajele noi, debitele volumetrice de evacuare, caracteriticilor tehnice ale utilajelor, etc. Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic al poluantului. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. De mentionat ca in cazul analizei impactului unui grup de surse, marimile calculate in fiecare punct de grila insumeaza contributiile tuturor surselor. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate din tabelele anterioare unde sunt prezentate caracteristicile fizice ale surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Calculele de dispersie au fost facute si in conditiile defavorabile pentru mediul inconjurator, cum sunt: emisia simultana a tuturor surselor la nivelul de performanta setat, conditii meteo de calm atmosferic, inversiune termica, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra la un moment dat. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade



86

scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte. Avand in vedere ca cea mai apropiata zona de locuinte se afla in partea de nord a incintei industriale KRONOSPAN, directia vantului considerata cea mai nefavorabila fata de acestea este dinspre Sud. Din acest motiv hartile de dispersie pentru concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au fost desenate tinind cont de aceasta directie tocmai pentru a evalua impactul potential al poluantilor emisi asupra locuintelor din vecinatate. Pentru concentratiile medii anuale si zilnice au fost luate in calcul toate cele opt directii de emisie. S-au introdus urmatoarele date pentru fiecare sursa in parte si anume:

- coordonatele privind localizarea sursei, - rata de emisie calculata in functie de debitul, concentratia de calcul a noxei,

durata de emisie - temperatura medie a zonei - diametrul si inaltimea cosului de evacuare, - densitatea pulberilor si fractia lor granulometrica pentru pulberi totale - viteza - conditiile meteo

Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de concentratia poluantilor la emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă. Referitor la datele de intrare, ratele de emisie au fost determinate prin calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili AP42, CORINAIR, masuratori de noxe pentru sursele existente, tipul instalatiilor de depoluare prevazut, etc. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de cca.2 Km fata de sursele de emisie. Vântul este mişcarea orizontală a aerului. Datorită acestui fapt el poate fi considerat ca cel mai impotant factor care contribuie la împrăştierea poluanţilor în atmosferă. Vântul nu este un curent stabil, viteza lui putând varia de la rafală până la alcalmie, alternativ, deoarece mişcarea maselor de aer şi direcţia în care se deplasează sunt foarte variate şi funcţie de foarte mulţi factori. Direcţia vântului reprezintă caracteristica principală a mişcării aerului în relaţia ei cu poluarea atmosferei, deoarece pe direcţia de mişcare se produce poluarea cea mai intensă, în timp ce în alte zone aerul poate să rămână curat. Elementele caracteristiice ale vantului sunt directia (in meteorologie se apreciaza in raport cu punctele cardinale si indica directia de unde bate viatul) si viteza (distanta parcursa de aerul in miscare in unitatea de timp si se exprima in m/s). Miscarile aerului sunt fluctuabile si pot sa-si modifice de la un moment la altul, atat directia, cat si viteza. Deplasarea aerului, in mod obisnuit, nu este laminara, ci apare ca rezultanta a unor miscari destul de dezordonate, care imprima un pronuntat caracter de turbulenta. Prin urmare, directia



87

si viteza vantului nu sunt marimi constante, se pot schimba chiar in acelasi loc, de la un moment la altul. Directiile predominante ale vanturilor se mentin aceleasi in toate lunile anului, modificindu-se numai marimea frecventei vantului. Deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Această medie a fost numită roza vânturilor . Emisiile de noxe se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie. Vântul reprezintă deci procesul prin care are loc deplasarea poluanţilor şi crează fenomenul prin care aceştia se difuzează în bazinul aerian. Difuzarea este direct proporţională cu viteza vântului. Vântul uniform şi cu viteză mică menţine concentraţii ridicate de poluanţi în stratul de aer în care au ajuns. Cu cât vântul are o viteză mai mare, cu atât înălţimea la care ajung poluanţii emişi prin surse este mai mică. Vitezele mari ale vântului împing spre sol panele de gaze sau poluanţii sub formă de pulberi în suspensie din cauza rezistenţei de frecare mai mare pe care o întâmpină aerul din apropierea solului şi a vitezei mari de la înălţime. Calmul atmosferic este cea mai nefavorabilă condiţie meteorologică pentru poluarea aerului, deoarece pe măsura producerii de poluanţi de către diferite surse, aceştia se acumulează în vecinătatea locului de eliminare şi concentraţia lor creşte progresiv. Turbulenţa este un fenomen complex care rezultă din diferenţele de temperatură, mişcare şi frecare dintre straturile în mişcare, a unor porţiuni mici ale maselor de aer, care determină o continuă astare de agitaţie internă. Mişcarea turbulentă a aerului este aproape permanentă. Valorile coeficientului de turbulenta sunt mai mici iarna şi în orele reci ale zilei, iar cele mai ridicate se găsesc, vara în orele calde ale zilei. Turbulenţa este un factor care favorizează repede amestecurile şi de aceea difuzia impurităţilor în masa de aer turbulent se face mai repede. Din straturile şi din formaţiile care conţin cantităţi mai mari de poluanţi se produce un transport al acestora către regiunile lipsite sau mai sărace în poluanţi (odată cu transportul de aer, vapori de apă, etc.), transport care are loc după anumite legi fizice.

In cazul stratificarii stabile miscarile verticale ale aerului sunt franate, fapt care face ca difuzia pe verticala sa fie slaba. Daca insa poluantii sunt emisi la inaltime, ei nu vor afecta zonele apropiate de sursa, deoarece pana de poluanti va fi transportata, slab dispersata pe verticala, la distante mari si deci vor fi afectate zone departate de sursa. Pe masura ce se îndepărtează se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, în anumite zone sau regiuni ele cad pe pământ, sau se descompun realizându-se o aşa numită autopurificare a atmosferei. In cazul stratificarii instabile miscarile verticale ale aerului sunt favorizate, ceea ce conduce la o diluare buna a noxelor in atmosfera. Poluantii emisi in inaltime vor fi



88

transportai rapid la sol, din cauza miscarilor verticale, obtinindu-se astfel valori mari ale concentratiei noxelor in apropierea sursei. In cazul stratificarii neutre, poluantii emisi la inaltime , vor atinge concentratii mai mari la sol mai aproape de sursa, dar cu o valoare mai mica decat in cazul unei stratificari termice stabile . Referitor la datele meteo, deşi în regiunile cu climă temperată direcţia vântului este caracterizată prin variabilitate şi neregularitate totuşi, pentru un interval mare de timp se formează o medie relativ constantă pentru fiecare loc de pe sol. Pentru obtinerea rozei vinturilor pentru zona analizata au fost introduse viteza medie (m\s) in functie de frecventa vintului pe directii. Datorită acestor criterii, poluanţii emişi de surse se vor deplasa cu o frecvenţă corespunzătoare acestei roze, sensul cel mai frecvent fiind dependent de direcţia dominantă. Pe baza rozei vânturilor, concentraţiile medii de poluanţi ce se vor calcula utilizând modelul climatologic de dispersie, vor avea valorile cele mai mari în direcţia opusă celei dominante de la roza vânturilor, adică în direcţia unde vor bate vânturile cu frecventele cele mai mari de apariţie. Referitor la dinamica atmosferei, si anume miscarea maselor de aer pe diferite directii, vinturile dominante bat predominant din directia NV.

4.2.7.2 Evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera

Modelarea dispersieie in aer a poluantilor proveniti de pe amplasamentul actualei fabrici si al viitoarei linii de pregatire aschii lemnoase, OSB2, s-a facut pentru compusii relevanti : pulberi, oxid de carbon, oxizi de azot si formaldehida, Emisiile in aer ce vor rezulta de la Linia OSB2 propusa se vor cumula cu emisiile deja existente. Pentru noxele provenite din sursele dirijate existente pe amplasamentul Fabricii de placi din aschii lemnoase, apartinind S.C. »KRONOSPAN ROMANIA » S.R.L., cumulat cu emisiile provenite din activitatea propusa, au fost întocmite hărţi de dispersie ţinând cont de tipul de poluant, condiţiile de teren, conditiile climatice, diametrul si inaltimea cosului de dispersie, rata de emisie a poluantilor, etc.

Roza frecventei vantului, pe directii STATIA METEO GHIMBAV - MEDII MULTIANUALE



89

Hărţile de dispersie au fost întocmite si pentru situaţiile cele mai defavorabile şi anume în conditii în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare şi conditii meteorologice defavorabile. In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special strazile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv. In raport cu Fabrica de placi din aschii lemnoase existenta, cumulat cu Linia nr. 2 de pregatire a aschiilor lemnoase propusa, au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:

Nr. Anexa

Tip interval de mediere

Anexa nr.1 Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.2 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de pulberi in suspensie exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.3 Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.4 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de oxizi de azot exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.5 Concentratii medii zilnice de CO exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.6 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de CO exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Anexa nr.7 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” –conditii de simulare varianta 1

Anexa nr.8 Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” –conditii de simulare varianta 2

Anexa nr.9 Concentratii medii zilnice de formaldehida exprimate in µg/mc provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”

Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice), doar functionarea fabricii nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Se poate concluziona ca functionarea fabricii de placi existente impreuna cu viitoarea linie de pregatire a aschiilor lemnoase OSB2, nu va aduce modificari semnificative fata de situatia actuala. La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la fabrica de placi de aschii lemnoase existenta cumulat cu situatia propusa se vor adaoga valorile poluarii de fond. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate , sau altor activitati din vecinatate. Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasament, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile calculate sunt foarte mici si prin urmare , acestea nu pot fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN ROMANIA”SRL.



90

Avand in vedere rezultatele calculelor de evaluare efectuate, se poate aprecia ca activitatea desfasurata pe amplasamentul industrial existent, cumulat cu activitatea industriala propusa prin proiect, in conditiile estimate, nu constituie un factor de risc major privind afectarea populatiei din vecinatate . Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 30 Concentratia maxima Observatii Poluant Cmax*

calcualta

μg/mc

Prag de

alerta μg/mc

Valoarea-limita =

prag de

interventie μg/mc

Tip interval de mediere

Conditii de functionare

0 1 2 3 4 5 4,1 28 40

(Ord. 592/2002)

Concentratii medii

anuale

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in incinta societatii , pe directia SV , la cca.200 m de principala sursa de emisie, (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca. 0,55 μg/mc, fata de valoarea limita admisa de 40μg/mc. (1,37% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona Brasov (din date statistice)

- Inversiune termica Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=10,25%

Pulberi

16 350 500 (STAS

12574/87)

Concentratii medii de scurta durata

(30 minute)

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.400 m de principala sursa de emisie. (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii , presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.4μg/mc fata de valoarea limita admisa de 500μg/mc.(0,8% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Directia vantului dinspre S, viteza medie avantului in zona brasov, 2,2m/s

- Inversiune termica Conditii de functionare: functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=3,2%



91

0 1 2 3 4 5

5 28

40 (Ord.

592/2002)

Concentratii medii

anuale

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia S-E, la cca.550 m de principala sursa de emisie (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este cuprinsa intre 0,2-0,6 μg/mc fata de valoarea limita admisa de 40μg/mc.(1,5% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:


- Inversiune termica Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=12,5%

NOx

16 210 300 (STAS

12574/87)

Conc. medii de scurta

durata (30 minute)

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.700 m de principala sursa de emisie. (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presa OSB si al centralei termice pe baza de biomasa) Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.9μg/mc fata de valoarea limita admisa de 300μg/mc.(3% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Directia vantului dinspre S, viteza medie a vantului in zona-2,2 m/s - Inversiune termica

Conditii de functionare: functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=5,3%

41 7000 10000(Ord. 592/2002)

Concentratii medii zilnice

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. -Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia S-E, la cca.500 m de principala sursa de emisie (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.5μg/mc fata de valoarea limita admisa de 10000μg/mc.(0.05% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:


- Inversiune termica Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=0,41

CO

401 4200 6000 (STAS

12574/87

Conc. medii de scurta

durata (30 minute)

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.700 m de principala sursa de emisie. (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.200μg/mc fata de valoarea limita admisa de 6000μg/mc.(3,3% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Directia vantului dinspre S, calm atmosferic –1,0 m/s - Conditii de functionare: functionarea simultana si la maxim a tuturor

utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=6,7%



92

0 1 2 3 4 5

0,65 8,4 12 (STAS

12574/87

Concentratii medii zilnice

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. -Cea mai mare valoare s-a calculat spre directia S-E, la cca.500 m de principala sursa de emisie (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei de OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.0.08μg/mc .(0,6% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona Brasov (din date statistice) Conditii de functionare :functionarea simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice Procent din valoarea limitei admise=5,4%

3,6* Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in vecinatatea incintei societatii pe o raza de cca.700 m de principala sursa de emisie. (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa) . Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.3μg/mc fata de valoarea limita admisa de 35μg/mc (8,5% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Directia vantului dinspre S, - Calm atmosferic viteza vantului-1,0 m/s


Formal-dehida

1,8*

24.5 35 ** (STAS

12574/87)

100** (conform

(„Air Ouality

Guidline)

Conc.medii de scurta durata`

Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Cea mai mare valoare s-a calculat in afara incintei societatii pe o raza de cca.700 m de principala sursa de emisie. (cosul de dispersie comun al uscatoarelor de aschii, presei OSB si al centralei termice pe baza de biomasa). Pe strada Baciului, in zona de locuinte, valoarea maxima calculata este de cca.1,2μg/mc fata de valoarea limita admisa de 35μg/mc (3,4% din valoarea maxima admisa) Conditii de simulare meteo:

- Directia vantului dinspre S, viteza medie a vantului –2,2 m/s - Inversiune termica


Nota: - „*”valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor industriale existente si propuse pe platforma industriala

KRONOSPAN - „**” OMS prevede in ghidurile privind calitatea aerului („Air Ouality Guidline”) o valoare orientativa pentru protectia

sanatatii umane de 100 μg/m3 pentru valoarea orara de formaldehida.



93

Comparare intre concentratia maxima si valorile limita

Tabelul nr. 31 Noxa* Distanta medie fata de

sursa principala de emisie

(m - sector)

Concentratia/ plaja de concentratii

(medie) (μg/mc)

Limita admisa

(μg/mc)

Valoare limita de protectie a vegetatiei/

ecosisteme (μg/mc)

Observatii

0-500 4-1,5

500-1000 1.5-1

Pulberi

1000-2000 1-0,3

40

-

Concentratii medii anuale Ord.592/2002)

0-500 10-16

500-1000 16-3

Pulberi

1000-2000 3-0.0,001

500

-

Concentratii medii de scurta durata (30 minute) (STAS 12574/87)

0-500 0-6

500-1000 6-15

CO

1000-2000 15-7

10000 - Concentratii zilnice (Ord.592/2002)

0-200 0-0.3

200-500 0.3-90.3

500-1000 90.3-150.3

CO

1000-2000 120-60

6000

-

Concentratii medii de scurta durata (STAS 12574/87)

0-500 0-4.1

500-1000 4.1-1.1

NOx

1000-2000 1.1-0.1

40 30 Concentratii anuale (Ord.592/2002)

0-500 0-6

500-1000 15-3

NOx

1000-2000 3-1

300 - CMA scurta durata (STAS 12574/87)

0-500 0-1.5**

500-1000 1,5-1,8**

Formaldehida

1000-2000 1.5-0.01

35*** - CMA de scurta durata (STAS 12574/87)

0-500 0-0.65

500-1000 0.65-0.08

Formaldehida

1000-200 0.08-0.001

12 - CMA zilnice (STAS 12574/87)

Nota:

- „*”valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor industriale existente si propuse de pe platforma industriala KRONOSPAN

- „**” Trebuie mentionat ca nu s-a tinut cont de faptul ca pentru concentraţiile de formaldehidă ar trebui calculată jumătate din durata de viaţă a substanţei în atmosferă. Aceasta este 50 % în 20 min. de expunere la razele solare. Deoarece perioada din timpul zilei este mai importantă decât cea din timpul nopţii, această jumătate din durata de viaţă ar trebuii luata in considerare

- „***”-OMS prevede in ghidurile privind calitatea aerului („Air Ouality Guidline”) o valoare orientativa pentru protectia sanatatii umane de 100 μg/m3 pentru valoarea orara de formaldehida.

Calculele de dispersie au fost facute inclusiv in conditii meteorologice defavorabile (inversiune termica si calm atmosferic) si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Acest lucru trebuie privit ca o situatie relativ rara iar concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Aceste valori sunt de asteptat doar punctual. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte si oricum concentratiile calculate in aceasta situatie se afla sub limita



94

valorilor admise la imisie. Dispersia spatiala a imisiilor si impactul acestora asupra receptorilor sunt prezentate in Anexele 1-9.

Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice), doar functionarea fabricii nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica sunt mult sub valorile concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Se poate concluziona ca prin functionarea fabricii de placi existente impreuna cu viitoarea linie de pregatire a aschiilor lemnoase OSB2, nivelul concentratiilor de poluanti la imisie din vecinatate nu va fi afectat semnificativ. La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la fabrica de placi de aschii lemnoase existenta cumulat cu situatia propusa se vor adaoga valorile poluarii de fond. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier intens de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor activitati. Starea calitatii aerului in comunitatea locala (pe strada Baciului) determinata prin masuratori de noxe pentru situatia existenta a) Datele de monitorizare intocmite de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - Bucureşti, conform solicitarilor din programul de monitorizare la Notificarea pentru Certificarea Conformitatii nr.5570/01.09.2009 emisa de Directia de Sanatate Publica Brasov, in ceea ce priveşte calitatea aerului in zona cu receptori sensibili din vecinatatea KRONOSPAN, arată valorile concentratiei de formaldehida la imisie din probele recoltate pe strada Baciului, in conditii de functionare a fabricii de placi din aschii lemnoase existente. La momentul efectuarii masuratorilor la imisii, sursele de poluare in aerul ambiental din zona studiata au fost reprezentate de fabrica de placi de aschii lemnoase existenta, traficul rutier si posibil si altor activitati din zonele invecinate. Rezultatele masuratorilor la imisii efectuate pe strada Baciului au aratat ca valorile concentratiilor de formaldehida se afla sub limita admisa. Valoarea medie masurata pe strada Baciului, in perioada noiembrie 2009-mai 2010, a fost de 0.00527 mg/mc fata de concentratia maxima admisa de 0.012 mg/mc pentru perioada de mediere zilnica conform STAS 12574/87. (Organizatia Mondiala a Sanatatii prevede in ghidurile privind calitatea aerului („Air Ouality Guidline”) pentru formaldehida o valoare orientativa pentru protectia sanatatii umane de 0,1 mg/m3 pentru perioada de mediere orara ). b) De asemenea, conform datelor de monitorizare pentru trimestrul II 2010, intocmite de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, masuratorile privind calitatea aerului atmosferic ce pot fi datorate activitatii fabricii de placi din aschii lemnoase existenta dar si altor activitati din zonele invecinate si traficului rutier intens de pe DN 13, efectuate in comunitatea locala, pe strada Baciului, au indicat valori pentru indicatorul pulberi in suspensie mult sub concentratia maxima admisa de 0,5 mg/mc. Valoarea cea mai mare a fost determinata in punctul situat pe strada Baciului la nr.1, (0.058 mg/mc) in apropierea drumului nationala DN13, fapt ce confirma existenta unei poluari de fond datorate traficului intens de pe DN13.



95

4.2.8. Masuri de diminuare a impactului 4.2.8.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului

Solutiile tehnice planificate sunt in conformitate cu cele mai bune practici utilizate in industria panourilor pe baza de lemn, la nivel mondial. Acestea au fost prezentate detaliat, pentru fiecare sursa in parte, in capitolele anterioare.

Rezumativ se pot sublinia urmatoarele masuri planificate:

- Pentru captarea si retinerea pulberilor de lemn rezultate de la operatiile tehnologice de prelucrare mecanica a lemnului (atat pentru situatia existenta cat si pentru situatia propusa) s-a ales varianta de epurare utilizind cicloane si filtre textile montate in 2 trepte de desprafuire. Tinind cont de faptul ca cicloanele au randamentele de retinere foarte bune pentru particule de marimi grosire iar filtrele textile, cu scuturare automata, tip jet-pulse, sunt foarte eficiente in cazul retinerii particulelor fine, s-a ales varianta de colectare a particulele mari in amonte (Trepata I- cicloane), urmata de retinerea particulelor fine ulterior (Treapta II- filtre textile). Pentru surse cu temperaturi scazute, cele mai bune tehnici disponibile inseamna indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile de gaze reziduale, fie ca tratare finala (in filtre textile tip jet pulse) fie ca pretratare (in separator, ciclon) pentru a proteja instalatiile de dupa proces, utilizindu-se recuperarea materialelor de cite ori este fezabil. Performantele de epurare alese sunt foarte mari, randamentele de captare si retinere, variind in jurul valorii de 99% si prin urmare, se estimeaza ca nu se vor depasii valorile limita admise la emisie conform Ordinul 462/1992.

- Referitor la gazele de ardere rezultate din procesul de combustie a

biomasei la instalatia de incalzire ulei termic (situatia propusa), tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control iar gazele de ardere sunt epurate in electrofiltru se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie vor fi sub limitele admise la emisie (conform Ordinului 462/1993).

o Pentru captarea si distrugerea compusilor organici care contin in general

hidrati de carbon rezultati din volatilizarea unor materiale organice continute in lemn si a pulberilor rezultate in emisiile de la uscator si presa de OSB (atat pentru situatia existenta cat si pentru situatia propusa) – s-a ales echiparea uscatoarelor cu Tehnologie de epurare „UTWS si ESP”- (oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate). Cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia aleasa va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului si utilizarii adezivilor. Analizind rezultatele investigatiilor efectuate se poate estima ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita admise la emisie conform Ordinului 462/1993, fapt ce se datoreaza nivelului de virf al tehnologiei de epurare prevazute

o Pentru gazele rezultate de la presa de OSB (situatie existenta) s-a ales

utilizarea acestora ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatoarelor. Gazele reziduale rezultate de la presa de OSB nu sunt evacuate in



96

atmosfera. Dupa epurare in scruberul umed cu dispozitiv de intrare tip Venturi, ele sunt utilizate ca aer de combustie primar si secundar in camera de ardere a uscatorului de aschii. Prin urmare, scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului. In acest fel toate materialele şi substanţele combustibile trec în cadrul unui proces activ prin camera de ardere unde sunt expuse unor temperaturi de până la 1.100°C (în centrul flăcării), minim 600°C (suprafaţa refractară). Nu pot fi anticipate nici un fel de emisii sau doar emisii neglijabile de formaldehidă din arderea combustibililor .

o Referitor la gazele de ardere rezultate din procesul de combustie al

gazului metan la centralele termice (situatie existenta), tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control si executie se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie vor fi sub limitele admise la emisie (conform Ordinului 462/1993)

o Referitor la emisiile nedirijate se pot mentiona urmatoarele: Avand in vedere

faptul ca placile de OSB, produsul principal fabricat, utilizeaza aschii cu granulometrie mare motiv pentru care posibilitatea antrenarii acestora de actiunea vantului este foarte mica, stocarea aschiilor se face in silozuri, transportul se face cu ajutorul transportoarelor carcasate se poate aprecia ca emisiile nedirijate pot fi in cantitati mici.



97

4.2.8.2. Instalatii existente si propuse pentru controlul emisiilor Instalatiile pentru controlul emisiilor si masurile de prevenire a poluarii aerului au fost prezentate si analizate pentru fiecare sursa de poluare in parte in capitolele anterioare. In urma evaluarii nivelului de poluare, tinind cont de performatele sistemelor de epurare planificate, se poate estima ca nu vor fi depasite valorile limita admise la emisie conform Ordinului 462/1993 si imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987.

Utilajele tehnologice au fost echipate si racordate la instalatii de captare, retinere si/sau distrugere a poluantilor in functie de compozitia granulometrica a aschiilor, umiditate, concentratia poluantilor in curentul de aer inainte de intrarea in instalatiile de epurare,etc., astfel incit sa se obtina randamentele optime de captare si/sau distrugere a poluantilor. In functie de parametri mentionati anterior, pentru fiecare utilaj in parte, s-au ales si dimensionat corespunzator tipul instalatiei de epurare, debitele de exhaustare, suprafetele filtrante, inaltimea si diametrul cosurilor de dispersie, etc. Instalatiile de epurare alese au randamente mari, performatele situindu-se in jurul valorii de 99%.

Instalatiile pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor reziduale) prezentate si descrise detaliat la capitolele anterioare si masurile de prevenire a poluarii aerului pentru situatia existenta si propusa sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:



98

Tabelul nr. 33 Denumirea sursei de

poluare Poluanti retinuti Denumirea si tipul instalatiei de tratare Eficienta instalatiei

Observatii si alte masuri de prevenire a

poluarii 0 1 2 3 4

Sectia OSB

-Tocare aschii /TOCATOR -Transport aschii / -TRANSPORTOR (Linia OSB1-existenta)

Pulberi de lemn

Ciclon tip CLA 6-3150 pentru separare material grosier umed Qv= 60000 mc/h

Ciclonul retine pulberile in proportie de cca.99%. (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

-Umiditate aschii 85-90% -Control tehnic regulat al cicloanelor si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor

-Tocare aschii /TOCATOR -Transport aschii / -TRANSPORTOR (Linia OSB2-propusa)

Pulberi de lemn

Ciclon tip CLA 6-3150 pentru separare material grosier umed Qv= 60000 mc/h

Ciclonul retine pulberile in proportie de cca.99%. (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

-Umiditate aschii 85-90% -Control tehnic regulat al cicloanelor si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor

Uscare aschii/ USCATOR ROTATIV nr.1 -focar de ardere mixt (gaz metan + pulberi de lemn ) (Linia OSB1-existenta)

- Pulberi totale -Gaze de ardere -COT

Uscare aschii/ USCATOR ROTATIV nr.2 -focar de ardere mixt (gaz metan + pulberi de lemn ) (Linia OSB2-propusa)

- Pulberi totale -Gaze de ardere -COT

-Umiditate aschii 4-6% -Uscatorul de aschii este prevazut cu dispozitiv automat siguranta, control si urmarire parametrilor de functionare. -Monitorizarea periodica a emisiilor

Incalzire ulei prese/ INSTALATIE INCALZIRE – focar de ardere cu coaja de lemn (Linia OSB2-propusa)

-Gaze de ardere (CO, NOX) -Pulberi

Gazele reziduale rezultate de la Uscatorul de aschii nr.2 si Incalzitorul termic „BIO-Intec” sunt captate si dupa epurare sunt evacuate prin acelasi cos de dispersie la care este conectat si Uscatorul de aschii nr. 1, existent. -Cos dispersie: D= 2,8; H=40m, Pentru captarea si distrugerea compusilor organici si a pulberilor rezultate in emisiile de la uscatoare– s-a ales echiparea uscatorului cu Tehnologie de epurare „UTWS si ESP”- (oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate). Oxidarea termica distruge compusii organici prin arderea acestora la temperaturi ridicate prin oxidarea in CO2 si H2O. Gazele de ardere de la instalatia de incalzire ulei termic sunt captate si epurate in electrofiltrul la care sunt conectate cele 2 uscatoare de aschii, dupa care sunt evacuate prin cosul comun de dispersie.

- Randament de retinere pulberi cca. 99% (Praf rezultat <5 mg/Nmc) - Randament de distrugere compusi organici cca.99% -Valori la emisie sub valorile limita admise

Instalatia de incalzire ulei presa este prevazuta cu dispozitiv automat siguranta, control si urmarire parametrilor de functionare.

Sortare + Transport alimentare si evacuare site / SITE-2 BUCATI (Linia OSB1-existenta)

-Pulberi de lemn

-Treapta I:Ciclon CLA6-2500, -Trapta a II-a: Filtru textil tip jet-pulse CDRW12-05-3375-03,-Qv=34300 mc/h

Randament de retinere Pulberi dupa trepata finala: cca.99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

-Umiditate aschii 4-6% -Control tehnic regulat al ciclonului si filtrului si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor

Sortare + Transport alimentare si evacuare site / SITE-2 BUCATI (Linia OSB2-propusa)

-Pulberi de lemn

-Treapta I:Ciclon CLA6-2500, -Trapta a II-a: Filtru textil tip jet-pulse CDRW12-05-3375-03,-Qv=34300 mc/h

Randament de retinere Pulberi dupa trepata finala: cca.99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

-Umiditate aschii 4-6% -Control tehnic regulat al ciclonului si filtrului si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor



99

0 1 2 3 4

Amestecare cu adeziv\ INSTALATIE DE AMESTECARE-2 buc (Existent)

-Pulberi de lemn

-Treapata I: Ciclon CLA 6-2500, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

Formare covor/ INSTALATIE FORMARE COVOR (Existent)

-Pulberi de lemn

-Treapata I-a: CiclonCLA6-3550, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

Tivuire covor/ FERASTRAU TIVIRE (Existent)

-Pulberi de lemn

-Treapata I: Ciclon CLA 6-2800, -Treapata a II-a:Filtru textil caATec CDRW 12-jet-pulse

Randament de retinere dupa treapta finala: cca 99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

Instalatiile de amestecare, formare covor si tivuire sunt conectate in prima treapta de desprafuire la cite un ciclon, dupa care fluxurile de aer sunt dirijate spre Filtru textil caATec CDRW 12-05-jet-pulse, Qv=151770 mc/h -Umiditate aschii 7-8% -Control tehnic regulat al ciclonului si filtrului si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor

Presare la cald/ INSTALATIE DE PRESARE (Existent)


Ciclon CLA-3550 cu spalator tip VENTURI (Qv= 90000 mc/h) Scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului.

Gazele reziduale nu sunt evacuate in atmosfera, dupa epurare fiind dirijate si utilizate drept gaz de combustie in camera de ardere a uscatorului de aschii.

- Scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. -Umiditate aschii 7-8% -Control tehnic regulat al ciclonului iumed si intretinere corespunzatoare

Incalzire ulei presa / INCALZITOR ULEI (REZERVA) (Existent)


-Cos de evacuare D=0.8; H=24 -Qv= 11000 mc/h

Arzator peformant Proces de ardere controlat Valori la emisie sub valorile limita admise

Masurarea periodica a emisiilor la cosul de dispersie Service periodic

Formatizare / INST ALATIE DE FORMATIZARE (Existent)

-Pulberi de lemn

-Treapata I: Ciclon CLA 6-3150, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

Tocare placi cu defecte /TOCATOR (Existent)

-Pulberi de lemn

-Treapata I :Ciclon CLA 6-3150, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

Frezare lamba si uluc/ FERASTRAU

-Pulberi de lemn

-Treapata I: Ciclon CLA 6-2000, -Treapata a II-a: Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,

Randament de retinere dupa treapta finala: cca. 99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

Instalatiile de formatizare, tocare placi cu defecte si frezare lamba si uluc sunt conectate in prima treapta de desprafuire la cite un ciclon, dupa care fluxurile de aer sunt dirijate spre Filtru caATEc-tip CDRW-jet-pulse,Qv=104000 mc/h, - Umiditate aschii 7-8% -Control tehnic regulat al cicloanelor si filtrului si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor



100

0 1 2 3 4

Sectia PAL Alimentare siloz aschii DS/ SILOZ ASCHII DS (Existent)

-Pulberi de lemn

-Filtru textil tip JRU 34-3375; Qv= 4290 mc/h;

Alimentare aschii MS/ SILOZ ASCHII MS (Existent)

-Pulberi de lemn

-Filtru textil tip JRU 34-3375; Qv= 4489 mc/h,

-Randament de retinere: cca. 99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

-Umiditate aschii 4-6% -Control tehnic regulat al filtrului si intretinere corespunzatoare -Monitorizarea periodica a emisiilor

Presare la cald/ INSTALATIE DE PRESARE (Existent)


-Qv=75000 mc/h; -Cos dispersie, H=32,5m, D=1,0 m

-Valori la emisie sub valorile limita admise

Debitul de exhaustare a fost dimensionat in functie de concentratia in fluxul de gaze rezultate . Instalatia este astfel calculata in ceea ce priveste sectiunea si inaltimea cosului de dipsrsie pentru ca in orice regim de functionare concentratiile de poluanti la imisie sa se incadreza valorile admise . -Monitorizarea periodica a emisiilor

Slefuire/ MASINA DE SLEFUIT (Existent)

-Pulberi de lemn

-Filtru textil jet puls -Qv=51200 mc/h

-Randament de retinere: cca. 99% (Praful rezultat <5 mg/Nmc)

Umiditate 7-8% Randament de retinere: 99% -Monitorizarea periodica a emisiilor



101

4.2.9. Harti si desene la capitolul aer Hartile – diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului si a curbelor de izoconcentratie pentru poluantii emisi (NOx, CO, formaldehida si pulberi totale) au fost analizate la capitolul 4.1.2.6 si prezentate in Anexele 1-9.

4.3. SOLUL Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. 4.3.1.Date generale In zona amplasamentului sunt caracteristice solurile brune acide, brune luvice si solurile argilo-iluviale, luvice fara o umiditate freatica abundenta. In acest sens, si in tiponimia locala perimetrul studiat este inclus intr-o zona de suprafete uscate cunoscuta sub nume de Rogvaze, La Tauri, Stupini, etc. Topografic, amplasamentul obiectivului analizat, este situat pe malul sting al riului Timisul Sec, in cuprinsul albiei majore a acestei vai, la o distanta de cca. 1500m de confluenta acestui riu cu riul Ghimbasel. Amplasamentul este cu o inclinatie usoara a reliefului de la S spre N si de la E spre V. Amplasamentul se afla la cca. 500-600 m aval de statia CFR Stupini, pe partea stinga a drumului de acces de la soseaua nationala Brasov-Feldioara-Sighisoara la gara Stupini, drum cunoscut sub numele de Strunga Mieilor. 4.3.2.Surse de poluare a solului Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Activitatea de productie desfasurata nu genereaza surse de poluare a solului si subsolului. Toate drumurile si platformele sunt betonate. Utilizarea substantelor chimice se face in incaperi inchise, prevazute cu base de colectare si pardoseli speciale, rezistente la actiunea substantelor agresive. Rezervoarele de depozitare au cuve de retentie executate din materiale rezistente la atacul acestor substante. Pentru toate materialele depozitate sunt respectate instructiunile tehnice pentru depozitare si folosire. Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori.

Sursele posibile de poluare a solului datorita procesului de productie, pot fi: - emisiile in atmosfera de substante nocive, care depasesc limitele admise si care

se pot depune pe sol, in urma dispersiei; - retelele de canalizare, in cazul in care nu sunt intretinute corespunzator; - infiltratiile in sol, in cazul degradarii suprafetelor betonate. - pierderile accidentale de carburanti sau uleiuri de uz industrial



102

4.3.3. Prognozarea impactului Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Tinind cont de faptul ca: - Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci

probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima - Prin proiect se are in vedere captarea si retinerea noxelor ce pot fi evacuate in

atmosfera. In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor mxime inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise

- La transportul materialelor vor fi luate masuri de prevenire a imprastierii materialelor pe caile de acces,

- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori,

- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului,

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei - Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se

depoziteaza controlat direct intr-un depozit amenajat. - Prevenirea scurgerilor de ulei si carburanti. Daca va fi necesar vor fi imprastiate

materiale absorbante care vor fi apoi colectate separat si eliminate controlat. - La transportul materialelor se vor lua masuri de prevenirea imprastierii

materialeor pe caile de acces, acestea putind ajunge prin intermediul apelor pluviale in canalizarea societaii

- Retelele de canalizare vor fi intretinute corespunzator B. In timpul functionarii Pentru diminuarea impactului asupra mediului, in etapa avizata anterior au fost luate urmatoarele masuri: - Betonarea suprafetelor de lucru - Captarea si retinerea poluantilor rezultati din procesul de productie prin utilizarea

de instalatii performate de depoluare. In urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor maxime inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise la distante care depasesc perimetrul industrial al zonei in care se afla obiectivul analizat,

- Depozitele si halele de productie sunt prevazute cu base pentru colectarea scurgerilor accidentale de materiale.

Tinind cont de masurile prevazute prin proiect se apreciaza ca activitatea viitoare

nu va afecta solul.



103

4.4. Geologia subsolului Parte componenta a Depresiunii Brasov, compartimentul depresionar Tara Barsei, perimetrul teritorial interesat, se gaseste la limita nordica a municipiului Brasov in lungul liniei de cale ferata Brasov-Feldioara-Sighisoara, pe terasa de albie mjora a riului Timisul Sec. Depresiunea Brasov este considerata ca o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei meridionali, fiind cea mai intinsa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti (peste 2000 Kmp). Substratul petrografic din zona nu este foarte bogat si nu poate face obiectul unor valorificari economice semnificative acestea neavind o valoare deosebita in acest scop. Teritoriul studiat este localizat in extremitatea nordica a culoarului Bran, golful Risnovului, in zona de contact cu marea depresiune a Brasovului. Golful cuaternar al Risnovului are un relief de platforma, in timp ce, treapta mai inalta ce il margineste la est, are altitudini cuprinse intre 900-1100 m, constituind un relief de eroziune. Regiunea studiata are, dupa cum s-a amintit, caracterul unei cimpii piemontane de acumulare proluvio-aluviala, cu terase si sesuri in care riurile sunt meandrate. Riurile cu caracter torential care ferestruiesc versantii inconjuratori, au transportat in zona depresionara, material aluvionar eterogen, care, in acelasi timp, a acoperit limita transanta care trebuia sa existe intre ramura muntoasa si zona depresionara. Formatiunile care intra in alcatuirea subsolului depresiunii Brasovului si care prezinta importanta in studiul de fata, sunt de virsta romaniana si cuaternara. Formatiunile mai vechi se gasesc in ramurile muntoase care incadreaza depresiunea, fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii si conglomerate cretacice. Sisturile cristaline apar la vest de comuna Holbav, in contact direct cu calcarele jurasice. Datele obtinute prin forajele de pe amplasamentul studiat, au stabilit ca sub patura se sol fertil, urmeaza un complex litologic coieziv. Analizind granulometric acest coieziv, se constata ca in jumatatea superioara, fractiunea praf este dominanta, iar spre baza creste fractiunea nisip, apar si elemente de pietris, fapt pentru care s-au stabilit doua strate (vezi profilul geo), dar, din punct de vedere geotehnic, acest complex coieziv se comporta ca un strat unitar insensibil la tasari care sa nu se inscrie in limitele admise de STAS. Forajele de prospectie realizate la balastiera Ghimbav pentru determinarea rezervelor, au indicat grosimea de peste 20,00 m a materialului macrogranular (orizontul de pietris cu nisip). Cercetarile geologice si geotehnice, au stabilit cu certitudine ca in subteran nu se gasesc zacaminte de hidrocarburi, carbuni, sare, alte formatiuni stratigrafice din categoria mil, turba, goluri carstice etc.

4.4.2. Impactul prognozat

Activitatea viitoare nu va afecta subsolul. Prin betonarea incintei, solul si subsolul sunt protejate de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului.

4.4.3. Consideratii hidrogeologice

Varietatea formatiunilor geologice si a naturii continutului petrografic al rocilor componente din cuprinsul depresiunii, in general, al teritoriului din zona unde este amplasat perimetrul interesat in special, permite acumularea unor cantitati de ape subterane.



104

In acest sens , nivelul pinzei de apa freatica este strins legat de variatia nivelului apei de pe valea Timisului Sec, care in conditiile scurgerii medii de apa, nivelul stratului acvifer este la cca.2-4 m sub cota terenului terasei de albie majora pe care se fac amenajarile obiectivului economic. Dupa analizele fizico-chimice efectuate in timp, reiese ca stratele acvifere cantonate in depozitele pliocene si cuaternare, care se gasesc la adincimi mai mari de 40-50 m, sunt calitativ corespunzatoare pentru alimentarea cu apa in zona interesata. 4.5. Biodiversitatea

Din analiza situaţiei existente reies următoarele: - Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu

din punct de vedere al biodiversitatii şi nici la limită sau în vecinătate. Cea mai apropiată zonă protejată este situl NATURA 2000 ROSCI0055- “Dealul Cetăţii – Lempeş-Mlastina Harman” ce este situat în partea de est a amplasamentului PUZ la o distanţă de cca. 4 Km.

- Perimetrul se află într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii.

Fata de limita sitului Natura 2000-ROSO0055-Dealul Lempes, situat la cca. 4 Km de amplasamentul analizat, in partea de Est a localitatii Sampetru, concentratiile de poluanti modelate matematic ce pot proveni din activitatea KRONOSPAN sunt nesemnificative, si prin urmare, acesta nu poate fi influentate de activitatea industriala KRONOSPAN.



105

4.6. Peisajul Zona studiată este ocupată în prezent parţial de funcţiunea de locuire, reprezentată de case individuale pe lot, cu regim de înalţime mic şi de o zonă industrială reprezentată în principal de fabrica de produse lemnoase Kronospan. Se remarcă lipsa dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi. Raportul spaţiu liber – spaţiu construit este net în favoarea spaţiului liber. Zona, beneficiind de o suprafaţă foarte mare de teren liber de construcţii, oferă astfel un suport pentru dezvoltare urbană, pentru extinderea oraşului în partea de nord, nord-est. Această dezvoltare urbană are rolul de a schimba caracterul rural actual al acestei zone transformand-o într-un cartier urban al Braşovului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, zona analizata se gaseste la o distanta apreciabila fata de acestea, si nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora. Amplasamentul se inscrie in zona centrala a unitatii morfostructurale cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Brasovului.Relieful are aspect de cimpie . Intregul teren apartinand fabricii KRONOSPAN este imprejmuit cu gard si are o intrare principala prevazuta cu poarta, bariera si cabina poarta. Pe suprafetele neconstruite s-a plantat iarba. Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de cca.8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de cca.25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat arbori si arbusti care agreaza zona. O data cu cresterea vegetatiei si avand in vedere inaltimea digului inspre latura de nord (zona de locuinte) se poate spune ca fabrica de placi din aschii lemnoase nu va crea un disconfort semnificativ asupra peisajului din zona de locuinte.

4.6.1.Impactul prognozat

Nu se intrevad modificari fata de etapa autorizata anterior. 4.6.2. Masuri de diminuare a impactului- Nu se prevad modificari fata de situatia existenta si avizata anterior. Situatia existenta: - Halele sunt inconjurate cu peluze de iarba. - Rezerva teritoriala este inierbata si sunt plantati arbori si arbusti. - Intregul teren este imprejmuit cu gard si va avea o intrare principala prevazuta

cu poarta, bariera si cabina poarta. - Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de cca.8 m

inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de cca.25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat arbori si arbusti care agreaza zona. O data cu cresterea vegetatiei ce s-a plantat pe digul de pamant, avand in vedere inaltimea de baza a acestuia, in special inspre latura de nord (zona de locuinte) si latura de nord-vest, se poate spuna ca fabrica de placi din aschii lemnoase nu va crea un disconfort asupra peisajului.



106

4.7. Mediul social si economic si masuri de diminuare a impactului 4.7.1 Conditiile economice Implementarea proiectului va produce dezvoltarea economica a zonei. Asociate acesteia sunt beneficiile atat directe pentru personalul societatii, cat indirecte ca urmare a cresterii contributiei la veniturile comunitatii si implicit dezvoltarea economica a zonei. Investitia este importanta pentru sectorul de prelucrare a lemnului, necesitatea acestuia rezultand din strategia de dezvoltare a sectorului. Prin realizarea obiectivului productia de placi OSB va reduce deficitul actual de placi. De asemenea se va crea si un disponibil pentru export. Implementarea proiectului analizat va determina apariţia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio – economic prin absorbţia considerabilă de forţă de muncă disponibilizată în prezent . 4.7.2 Numarul de locuri de munca si calitatea acestora. Numarul total de locuri de munca create dupa implementarea liniei OSB2 va fi de cca.300 de persoane. În vederea protecţiei angajaţilor vor fi respectate actele legislative în vigoare. Angajaţii vor folosi echipamentele de protecţie corespunzătoare fiecărui loc de muncă: mănuşi, antifoane, cizme, ochelari, salopete etc. Personalul va beneficia de instruiri regulate, instalaţiile fiind operate numai de angajaţii instruiţi în acest sens. Conform datelor de monitorizare pentru trimestrul II 2010, intocmite de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca pentru situatia existenta, in cadrul fabricii au fost identificare 3 locuri de monitorizare, (“iesire presa OSB”, “iesire presa PAL” si “hala adezivare”) unde poluantii rezultati in urma procesului tehnologic (pulberi in suspensie si formaldehida) sunt monitorizati pentru a caracteriza nivelul de expunere al muncitorului, la locul de munca. In urma analizarii au rezultat urmatoarele:

- Valorile determinate pentru indicatorul pulberi in suspensie sunt situate mult sub concentratia maxima admisa. Valoarea cea mai mare a fost determinata la “iesire presa OSB” (0,428 mg/mc). (Conform Normelor Generale de Protectia Muncii, pulberile in suspensie sunt normate la 5 mg/mc, medie de scurta durata).

- Valorile determinate pentru indicatorul formaldehida sunt situate mult sub

concentratia maxima admisa. Valoarea cea mai mare a fost determinata la “iesire presa OSB” (0,846 mg/mc). (Conform Normelor Generale de Protectia Muncii, pulberile in suspensie sunt normate la 3 mg/mc, medie de scurta durata).

În vederea protecţiei stării de sănătate a angajaţilor, vor fi respectate prevederile următoarelor acte legislative: • Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; • H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor modificată de H.G. nr. 37/2008;



107

• O.M. nr. 188/2004 privind constituirea Registrului operativ naţional al bolilor profesionale şi a Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale; • H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; • H.G. nr. 1218/ 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici; • H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. 4.7.3. Folosinta terenului in zonele invecinate, folosinta in scop rezidential, zonarea terenului in viitor, conditii de locuire In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial trebuie mentionate in special strazile si localitatile aflate la distanta cea mai mica de obiectiv, astfel au fost identificate :

- Cartierul Tractorul la SSE, la cca. 4 km - Cartierul Bartolomeu la S-V, la cca 4 km - Cartierul Stupini la V, la cca.1,5 Km - Localitatea Bod spre N-E, la cca.7,5 km - Localitatea Harman la E, la cca 7,5 km - Centrul orasului Brasov, la cca. 5-6 km - Localitatea Halchiu la N-V, la cca. 6 km - Localitatea Ghimbav, spre S-E, la cca.9 Km - Localitatea Sinpetru-la E-la cca 3-4 km

Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de nord, pe Str. Baciului, casele de locuit fiind situate la distante cuprinse intre 150 –1100 m de limita amplasamentului « KRONOSPAN ». In aceasta zona sunt loturi parcelate din care pe unele din ele sunt construite locuinte in regim de P, P+E, P+M. Fata de cartierul de locuinte Stupini amplasat pe partea dreapta a drumului european E 60, spre vest, distanta este de cca.1-1,5 Km. In partea de vest a drumului european E 60, in vecintatea amplasamentului « Kronospan », dinspre nord, str. Baciului are drumul partial neamenjat si este strabatuta de linii de inalta tensiune in 4 puncte. (cu interdictii de construire in zona de siguranta a retelelor electrice aeriene). Pe acesta portiune sunt construite case in regim de P, P+E, P+E+M. Din acest motiv latura dinspre nord a fabricii este ingradita cu un val de pamint de cca.8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de 25-30 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat arbori si arbusti care agreaza zona.

Amplasamentul studiat este invecinat pe latura estica de calea ferata Brasov-Rupea si riul Timisul Sec. Din acest punct de vedere obiectivul este situat in prima terasa de lunca a riului in zona neinundabila amenajata in scopul asigurarii integritatii liniei CF ce subliniaza limita amplasamentului.

Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din judetul Brasov, prin amplasarea obiectivului la o distanta apreciabila fata de acestea, el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.



108

Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Braşov, aflat în fază de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o depărtare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic. Atât Planul Urbanistic General în vigoare, cât şi cel nou, aflat în faza finală de elaborare, prevăd conversii funcţionale ale terenurilor.

Zonarea folosintei terenului in viitor, folosinta terenului in zonele vecine In prezent este in curs de avizare, in zona care cuprinde si amplasamentul analizat, (in limitele DN13 la vest, pariul Ghimbasel la nord – linia CFR la est si str.Garii Stupini (Ovid Densusianu) la sud), a unui PUZ ce a fost avizat de Consiliul Local al Municipiului Brasov conform HCL nr.599/31.08.2009 in baza unui Studiu de oportunitate privind documentatia „P.U.Z.-DN13-Paraul Ghimbasel-linia CFR-str.Garii, Stupini (Ovid Densisianu) aprobat conform HCL nr. 596/31.08.2009. Propunerile de dezvoltare urbanistica facute prin PUZ se inscriu in cerintele temei de proiectare, in prevederile PUG, si nu in ultimul rind, in prevederile Planului Integrat de dezvoltare Urbana (PIDU) pentru polul de crestere Municipiul Brasov. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiul Brasov si zonele adiacente, se impun stringent masuri in unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj si de imbatrinirea populatiei. Zona prioritara de interventie la nivelul orasului cu proiecte si programe este Zona de Nord- Bartolomeu Stupini, care poate functiona ca motor al dezvoltarii economice, data fiind pozitia geografica, aflat intre 2 drumuri nationale, aproape de viitorul aeroport, traversat de ocolitoare. Zona Stupini are potential mare de dezvoltare deoarece are suprafete de teren disponibile si acces la drumuri europene si nationale. In vecintatea amplasamentului analizat care are functiunea de zona industriala inca din anul 1998, se prevede, conform planului de situatie anexat, zonificarea terenului rezultând subzone cu urmatoarele funcţiuni: ZPS-zona de mică industrie, depozite si prestari servicii, ZM- zona mixtă, ZID2- zona industrială propusă si ZS- zona spaţii verzi şi amenajate. Perimetral zonei industriale sunt prevazute perdelele de protectie in latime de 30,00 m . In planul anexat este prezentata zonarea pentru folosinta terenului din vecinatatea amplasamentului in viitor precum si distantele zonei industriale apartinand fabricii de placi din aschii lemnoase KRONOSPAN fata de zonele de locuinte identificate. 4.7.4 Starea de sanatate a populatiei Starea de sanatate a populatiei din vecinatatea amplasamentului poate fi influentata de mai multi factori asociati conditiilor trecute si actuale de pe amplasamentul analizat, din care se pot mentiona: funcţionarea capacitătilor industriale existente de pe amplasamentul KRONOSPAN sau din vecinătatea acestuia, amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea căii ferate Braşov – Sighişoara sau in vecinatatea drumului naţional DN13 dar si de alti factori. Formele de impact care pot fi relevante pentru populatie sunt cele referitoare la calitatea aerului, nivelului de zgomot si implicit starea de sanatate. In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea existenta peste



109

care se va suprapune activitatea propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect. Pentru protejarea stării de sănătate a populaţiei din vecinătate sunt implementate o serie de măsuri de protecţie a factorilor de mediu. În plus, pentru evaluarea stării actuale de sănătate a populaţiei cât şi a unui eventual impact pe care fabrică de placi din aschii lemnoase îl poate avea asupra populaţiei din vecinătate, au fost elaborate studii de sanatate de catre Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj-Napoca. Rezultatele acestor studii au fost puse la dispoziţia autorităţilor competente. 4.7.4.1 Situatia existenta In prezent, societatea are in obligatii un program de Monitorizare la Notificarea pentru Certificarea Conformitatii eliberat de Ministerul Sanatatii, Directia de sanatate Publica a Judetului Brasov avand nr.5570/01.09.2009, din care mentionam: - Monitorizarea concentratiilor de formaldehida in zona rezidentiala, pe strada

Baciului, - Monitorizarea nivelelor de zgomot in zona rezidentiala (str.Baciului), la limita

incintei dupa valul de pamant, - Realizarea unui val de pamant de 5m si a unei perdele de vegetatie. (Masura este

deja indeplinita . Latura dispre nord si nord vest este ingradita cu un val de pamint de cca.8 m inaltime, de forma trapezoidala cu baza mare de cca.25 m, baza mica de 4,5-6m. Pe suprafata acestuia s-au plantat arbori si arbusti care agreaza zona).

- Monitorizarea traficului greu pe drumul de acces asfaltata dintre obiectiv si drumul European din vecinatate.

- Monitorizarea nivelului de formaldehida in zona de descarcare a adezivului. - Monitorizarea nivelului de fumuri in zona de prese - Monitorizarea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivului (expunerea la

formaldehida –fabrica OSB) - Adresabilitatea pentru boli specifice (afectiuni respiratorii cronice si acute,

alergice, conjunctivale, cutanate, evaluare de risc si impact in dinamica pentru formaldehida)

- Examinarea unui esantion populational reprezentativ (aceeasi indivizi) Starea calitatii aerului in comunitatea locala (pe strada Baciului) a) Datele de monitorizare intocmite de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - Bucureşti, conform solicitarilor din programul de monitorizare la Notificarea pentru Certificarea Conformitatii nr.5570/01.09.2009 emisa de Directia de Sanatate Publica Brasov, in ceea ce priveşte calitatea aerului in zona cu receptori sensibili din vecinatatea KRONOSPAN, arată valorile concentratiei de formaldehida la imisie din probele recoltate pe strada Baciului, in conditii de functionare a fabricii de placi din aschii lemnoase existente. La momentul efectuarii masuratorilor la imisii, sursele de poluare in aerul ambiental din zona studiata au fost reprezentate de fabrica de placi de aschii lemnoase existenta, traficul rutier si posibil si altor activitati din zonele invecinate. Rezultatele masuratorilor la imisii efectuate pe strada Baciului au aratat ca valorile concentratiilor de formaldehida se afla sub limita admisa. Valoarea medie masurata pe strada Baciului in perioada noiembrie 2009-mai 2010 a fost de 0.00527 mg/mc fata de concentratia maxima admisa de 0.012 mg/mc pentru perioada de mediere zilnica conform STAS 12574/87. (Organizatia Mondiala a Sanatatii prevede in



110

ghidurile privind calitatea aerului („Air Ouality Guidline”) pentru formaldehida o valoare orientativa pentru protectia sanatatii umane de 0,1 mg/m3 pentru perioada de mediere orara). b) De asemenea, conform datelor de monitorizare pentru trimestrul II 2010, intocmite de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, se pot specifica urmatoarele:

- Masuratorile privind calitatea aerului atmosferic ce pot fi datorate activitatii fabricii de placi din aschii lemnoase existenta dar si altor activitati din zonele invecinate si traficului rutier intens de pe DN 13, efectuate in comunitatea locala, pe strada Baciului, au indicat valori pentru indicatorul pulberi in suspensie mult sub concentratia maxima admisa de 0,5 mg/mc. Valoarea cea mai mare a fost determinata in punctul situat pe strada Baciului la nr.1, (0.058 mg/mc) in apropierea drumului nationala DN13, fapt ce confirma existenta unei poluari de fond datorate traficului intens de pe DN13.

- Analiza statistica intocmita de Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca,

efectuata dupa punerea in functiune a fabricii de placi existenta, pentru un esantion populational reprezentativ, nu a pus in evidenta aparitia simptomelor si bolilor respiratorii la subiectii investigati in relatie cu nici unul din poluantii urmariti. De asemenea valorile determinate ale metabolitului urinar al formaldehidei, in cadrul unui esantion din comunitate, nu au depasit valoarea considerata normala in urina.

4.7.4.2 Situatia propusa Din perspectiva evaluarii de risc pentru extinderea activitatii fabricii de OSB, a fost efectuata de catre Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, in conformitate cu metodologia existenta, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate si a riscurilor asupra sanatatii asociate conditiilor de mediu din care s-au desprins cateva concluzii. Acestea sunt prezentate in Studiul de sanatate la capitolul 6. Referitor la nivelul de zgomot, fata de situatia analizata in Studiul de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca, in prezent, s-au luat masuri de reducere a acestuia. Una din cele mai importante masuri luate a fost inchiderea bresei digului de pamant dinspre zona cu locuinte. In sensul reducerii nivelului de zgomot, S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL a identificat sursele de zgomot care pot avea o influenta importanta asupra mediului. Prin analize preliminare tehnico-acustice au fost determinate masurile necesare, prin care pot fi respectate valorile admise. Aceste masuri au fost prezentate la capitolul 1.10.2. La punerea in functiune a utilajelor din etapa a 2-a, in perioada de probe si testare, pentru identificarea si corectia eventualelor probleme se va efectua o monitorizare atenta. Centrul de Mediu şi Sănătate, elaboratorul studiului de sănătate, a mentionat in mod expres importanta implementarii unui program de conformare pentru starea de sanatate a populatiei. Acesta este prezentat in Studiu de sanatate la capitolul 7 si citat in paragraful urmator:



111

S.C. Kronospan România S.R.L. isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente (DSP, primăria , autorităţi de mediu, alte instituţii şi organizaţii publice după caz) la elaborarea programelor de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei din zonă, incluzând punerea la dispoziţie a tuturor datelor deţinute de societate, cu relevanţă în domeniul sănătăţii populaţiei.



112

4.7.5 Efecte pe termen lung a) Referitor la riscul ca, pe termen lung, poluantii care provin sa se acumuleze in mediu se poate mentiona faptul ca din activitatea de productie nu rezulta poluanti organici persistenti (substante chimice care persista in mediul inconjurator, se bioacumuleaza in organismele vii). In acest sens pot fi mentionate urmatoarele aspecte:

- Formaldehida este continuta in adezivii utilizati sub forma de urme de formaldehida libera in concentratie de maxim 0,2%, ea nefiind utilizata ca atare. Timpul de injumatatire pentru formaldehida este scazut datorita fotodegradarii. Formaldehida este de asemenea biodegradabila in apa si in sol si nu se acumuleaza in organisme. Trebuie specificat si faptul ca nivelul emisiilor va fi foarte redus datorita sistemului de epurare utilizat, prin care compusii organici rezultati sunt transformati in gaze inerte (CO2 si apa) . Formaldehida este o substanţă doar suspectată a cauza cancer (R40 - posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente).

- Cleiul utilizat la legarea aschiilor, utilizat in procent de maxim 3-4%, este compus din rasina ureoformaldehidica pe baza de apa cu maxim 0.2% formaldehida libera, intaritor, substante hidrofuge –parafina si emulgator. Conform fiselor tehnice de securitate acesta nu contin compusi organici halogenati. Compusii organici persistenti cum sunt dioxinele si furanii de tip policlorodibenzo-doxine sau furani pot rezulta de la arderea lemnului rezultat ca deseu care au fost tratate cu compusi organici clorurati (PVC, clorura de amoniu, lindane, PCP, etc). Deseurile de lemn ce vor fi utilizate drept combustibil in cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”, nu contin compusi organici halogenati .

- Referitor la pulberile ce pot rezulta de pe amplasament acestea nu se pot acumula in timp, datorita faptului ca sunt retinute in instalatii de desprafuire performate. Cantitatile mici neretinute sunt spalate de catre ploaie

b) Referitor la utilizarea resurselor naturale : Kronospan Romania SRL foloseste ca materie prima in productia proprie lemn subtire de rasinoase care rezultă în urma tăierilor de îngrijire (curăţare, rărire) recomandate in amenajamentele silvice. Orice proprietar de fond forestier are obligatia legala de a intocmi si a respecta amenajamente silvice prin care sa promoveze un management durabil al padurii. ORDONANŢĂ nr.96 din 27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicata, prevede la art.8, alin1, lit. G că proprietarul fondului forestier are obligaţia „să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curăţări, rărituri, tăieri de igienă“. De asemenea Legea 46/2008, prevede la art. 17, alin.2, lit d obligatia proprietarului fondului forestier “să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor“. Până acum în România lemnul care provenea din aceste lucrări de îngrijire nu avea o valorificare corespunzatoare din cauza lipsei de rentabilitate economica iar neefectuarea acestor lucrări la timp are un efect negativ asupra evolutiei arboretului. Kronospan Romania SRL va prelua o parte din acest material lemnos disponibil pe piata promovand astfel un management durabil al padurii. Lemnul utilizat ca materie prima in procesul de fabricatie este furnizat de diferiti proprietari de fond forestier atat din judetul Brasov cat si din alte judete, proprietari care furnizeaza lemn in functie de amenajamentele silvice aprobate.



113

4.7.6 Concluzii: Respectarea normativelor in vigoare pentru fiecare dintre factorii de mediu va conduce obligatoriu la protejarea florei si faunei din zona si reprezinta un indicator important pentru starea de sanatate umana. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se realizaze în realitate. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru factorul de mediu aer si zgomot la care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot rezultate din modelare includ în fiecare punct contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie. Referitor la factorul de mediu aer, analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice) doar functionarea fabricii nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica sunt mult sub valorile concentratiei admise la imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. Se poate concluziona ca in urma functionarii normale a instalatiilor fabricii de placi din aschii lemnoase (inclusiv linia OSB2 propusa) nivelul concentratiilor de poluanti la imisie din vecinatate nu va fi afectat semnificativ. La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la fabrica de placi de aschii lemnoase existenta cumulat cu situatia propusa se vor adaoga valorile poluarii de fond din zonele invecinate. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier intens de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor activitati. Referitor la miros, in zona de depozitare a materialului lemnos se resimte un miros tipic de lemn proaspat. Mirosurile provenite de la operarea depozitelor de lemn proaspat sunt datorate unui numar mare de componenti naturali din lemn acestea putând genera doar disconfortul olfactiv al populatiei din zona de influenta. Este posibil ca in perioda in care vantul bate inspre zona locuita mirosul provenit de la depozitarea lemnului proaspat sa fie sesizat de locuitorii din zona. Mirosurile de lemn proaspat nu sunt mirosuri dezagreabile si pot fi calificate ca nesemnificative. Se poate mentiona insa faptul ca efectele poluante ale imisiilor de miros depind foarte mult de sensibilitatea si atitudinea subiectiva a celor implicati. Gradul de perceptie a intensitătii mirosului este subiectiv si poate fi în functie de sensibilitatea simtului mirosului, caracter , etc. Referitor la nivelul de zgomot, in sensul reducerii nivelului de zgomot, S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL a identificat sursele de zgomot care pot avea o influenta importanta asupra mediului. Prin analize preliminare tehnico-acustice au fost determinate unele masuri prin care pot fi respectate valorile admise. In acest scop, la punerea in functiune a utilajelor din etapa a 2-a, in perioada de probe si testare se va face monitorizarea nivelului de zgomot prin masuratori privind starea reala si daca va fi cazul, pentru a atenua abaterea de zgomot de la limitele admise, vor fi luate masuri suplimentare. De asemenea, conform recomandarilor din Studiul



114

de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca se va continua programul de monitorizare pentru starea de sanatate care va include, dupa demararea activitatilor liniei OSB2 cuprinsa in extindere, evaluarea de risc in dinamica expunerii grupului populational din imediata vecinatete la zgomotul generat de obiectivul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL. Implementarea programului de conformare pentru starea de sanatate a populatiei in raport cu nivelul de zgomot, se va face conform obligatiilor impuse de Directia de Sanatete Publica Brasov. Referitor la nivelul de zgomot, fata de situatia analizata in “Studiul de sanatate intocmit in raport cu extinderea fabricii de OSB”, in prezent, s-au luat deja masuri de reducere a acestuia. Una din cele mai importante masuri luate a fost inchiderea bresei digului de pamant dinspre zona cu locuinte. S.C. Kronospan România S.R.L. isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente (DSP, primăria , autorităţi de mediu, alte instituţii şi organizaţii publice după caz) la elaborarea programelor de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei din zonă, incluzând punerea la dispoziţie a tuturor datelor deţinute de societate, cu relevanţă în domeniul sănătăţii populaţiei. In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si a exploatarii instalatiilor in conditii corespunzatoater nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic al Brasovului.



115

CAPITOLUL 5 Analiza alternativelor

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, pe baza utilizarii unor criterii de evaluare privind efectele tehnico-economice si de impact asupra mediului. a) Alternativa “0” – varianta nerealizării proiectului propus a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului. Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” (alternativa neimplementarii proiectului) din punct de vedere a mediului social si economic sunt:

Neutilizarea fabricii de placi din aschii lemnoase la capacitatea proiectata si avizata anterior.

Lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale si creerea unui deficit de placi din aschii tip OSB pe piata interna si externa. Investitia este importanta pentru sectorul de prelucrare a lemnului, necesitatea acestuia rezultind din strategia de dezvoltare a sectorului. Prin realizarea obiectivului productia din placi de OSB va reduce deficitul actual de placi. De asemenea se va crea si un disponibil pentru export.

Pierderea unui număr de locuri de muncă pe plan local.

b) Alternative privind procesele tehnologice şi principalele măsuri de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. Linia 2 de pregatire a aschiilor lemnoase pentru placi tip OSB este similara cu linia existenta. Avind in vedere faptul ca linia existenta corespunde celor mai inalte standarde din punct de vedere tehnic si de protectie a mediului inconjurator, nu au fost luate in calcul alte variante tehnologice. Ca solutie tehnologica a fost aleasa varianta cu utilaje si instalatii de ultima generatie, astfel, ansamblul conceptual al liniilor de fabricatie este modern, cu dotari adecvate si emisii si efluenti in mediu reduse. (Se poate mentiona faptul ca uscatorul de aschii prevazut este dotat cu “Tehnologie de epurare „UTWS si ESP” cu sistem de preincalzire a gazelor. Pentru compusii organici rezultati in emisiile de la uscator, care includ in general hidrati de carbon rezultati din volatilizarea unor materiale organice continute in lemn in timpul procesului de uscare a aschiilor lemnoase, cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici pentru combustia completa in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia UTWS va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului si utilizarii adezivilor.) (Se are in vedere ca principiul UTWS sa fie declarat in documentele BREF al celor mai bune tehnici aplicate pentru Industria placilor de lemn, care este acum sub supravegherea Membrilor Grupului EC. Potentialul tehnologiei de reducere a substantelor poluante in principal pentru particule, compusi organici si substante mirositoare este considerabil mai mare in comparatie cu tehnicile BAT actuale aplicate si mentionate drept documente BREF existente.)



116

La alegerea variantei optime pentru Fabrica de placi din aschii lemnoase s-a tinut cont de experienta celorlate fabrici din grupul KRONOSPAN referitor la optimizarea productiei, a consumurilor energetice si a utilizarii de instalatii performante de depoluare. Se poate aprecia faptul ca prin neutilizarea instalatiilor de depoluare propuse costurile investitie ar fi fost mult mai mici, in defavoarea unor valori ale concentratiilor de poluanti la emisie mai mari. Semnificaţia impactului a fost determinată in baza evaluarii efectuate prin modelare matematica pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa. Hărţile de dispersie au fost întocmite pentru situaţiile cele mai defavorabile şi anume inclusiv în conditii extreme în care sursele de poluare emit simultan, la nivel maxim de funcţionare a utilajelor şi conditii meteorologice defavorabile pentru dispersia poluantilor. Pentru situatia existenta au fost luate date din Raportul EIM pentru fabrica de placi din aschii lemnoase existenta. Pentru situatia noua privind linia OSB2, datele au fost furnizate de beneficiarul lucrarii. Din punct de vedere al protectiei mediului alternativa aleasa corespunde celor mai bune tehnici disponibile la nivel european, valorile anticipate ale emisiilor si imisiilor fiind mult mai mici decat valorile limita admise de legislatia in vigoare, conform celor specificate la capitolul aer si hartilor de dispersie anexate. c) Alternativa privind amplasarea liniei OSB2

Referitor la modul de amplasare pe terenul apartinind societatii KRONOSPAN a „Liniei OSB2”, in urma analizei efectuate a fost aleasa varianta prezentata din urmatoarele motive:

- Este creat un flux tehnologic rational si functional din punct de vedere tehnic;

- Amplasamentul a fost prevazut inca din etapa avizata anterior. Unul din principalele motive privind amplasamentul liniile de pregatire a aschiilor lemnoase a fost faptul ca aprovizionarea fabricii precum si expedierea produsului finit se fac in mare parte pe calea ferata. Liniile ferate pentru fabrica de placi fac parte dintr-un sistem de linii racordat la gara Stupini, ce nu poate fi modificat. Tehnic, nu este posibila construirea sistemului pe partea dinspre sud a strazii Strunga Mieilor, din acest motiv amplasamentul a fost astfel ales inca din etapa avizata anterior.

Avand in vedere masurile prevazute prin proiect cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, (prezentate la capitolele anterioare), rezulta faptul ca alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic.



117

CAPITOLUL 6 Monitorizarea

Societatea va fi certificata conform celor mai bune practici europene si va avea un sistem de management al mediului la cele mai avansate standarde. Pentru intreprindere, din punct de vedere al protectiei mediului, va fi elaborata o structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie. Ocrotirea mediului inconjurator se va rezolva de catre o formatie separata a intreprinderii care va elabora:

- regulamente interne ale intreprinderii - audituri de mediu - regulamente de functionare - directive pentru controlul continuu si periodic - regulamente interne si prevederi pentru cazuri de avarii, etc.

Factorii de mediu (aer, apa, sol, zgomot) vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare. Emisiile de noxe in atmosfera vor fi monitorizate cu aparatura corespunzatoare. Va fi tinuta o evidenta stricta si conform legii, a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase. Propuneri privind monitorizarea factorilor de mediu si valori limita : Una din dificultatile intampinate la evaluarea impactutui asupra factorului de mediu aer, se refera la lipsa unei legislatii clare privind limitarea emisiilor provenite din anumite activitati tehnologice. De asemenea, in legislatia romaneasca, la emisie, nu exista limite stabilite pentru o sursa mixta (ardere + proces tehnologic) cum poate fi considerat cosul de dispersie comun al celor 2 uscatoare de aschii si al centralei BioIntec. Ordinul 462/1993 nu acopera acesta sursa. Uscatoarele de aschii sunt instalatii unde are loc un proces tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase dar si de ardere, unde pe langa gaz metan si lemn se ard si o parte din gazele rezultate de la uscator si presa de OSB ce aduc practic un aport caloric prin praful de lemn si continutul de compusi organici. Ideala ar fi calcularea limitei la emisie pe baza aportului caloric al combustibililor utilizati si tinand cont daca este posibil si de aportul caloric al gazelor rezultate de la uscator dar si de procesele tehnologice desfasurate. Uscatorul fiind un utilaj complex, acesta metoda este neaplicabila daca tinem cont de variatia aportului caloric in functie de tipurile si cantitatile de materiale de combustie utilizate, dar si de procesul tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase.



118

A) Avand in vedere cele prezentate anterior, referitor la valorile limita la emisia de la cosul de evacuare comun celor doua uscatoare de aschii si centralei BIOIntec se fac urmatoarele propuneri :

Parametrul Valori limita propuse CO Tinind cont de urmatoarele considerente:

- In cazul uscarii aschiilor, CO este eliberat nu numai din procesul de ardere a

combustibililor, ci si din procesul tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase. - In legislatia romaneasca, la emisie, nu exista limite stabilite pentru o sursa mixta.

(ardere + proces tehnologic). Ordinul 462/1993 nu acopera acesta sursa. Uscarea aschilor de lemn nu face parte din procesele de ardere controlabile pentru care se poate fixa o astfel de limita.

- Datorita faptului ca uscarea lemnului este un proces natural, nu exista norme,

BREF-uri sau BAT-uri care sa fixeze limite pentru CO la uscatoarele de aschii de lemn.

- Uscatoarele pentru aşchii de lemn sunt reglementate separat conform Directivei

Tehnice valabile in Germania (Ta Luft) sub paragraful 5.4.6.3. ca instalaţii pentru producerea plăcilor aglomerate din lemn, plăci din fibre de lemn sau pardoseli din fibre de lemn. Nu sunt date limite de emisie pentru monoxidul de carbon, oxizi de azot şi oxizi de sulf ca si la instalaţiile de încălzire.

Propunem - fără limită

NOx In cazul uscarii aschiilor, NOx este eliberat din procesul de ardere a combustibililor VLE= 350- 500 mg/Nmc(Ord.462, Anexa 2, punctual 3.1- din procesul de ardere a lemnului + Anexa 2, punctual 4.1 din procesul de ardere a gazului metan) Continutul de O2 la sursa de emisie este > de 17% deoarece pentru uscarea aschiilor aerul fierbinte produs de arzatorare este amestecat cu aer ambiental cu continut de 21%O2. (In procesul de uscare se introduc debite suplimentare de aer). Din aceste considerente propunem ca valoarea limita sa fie fara referinta la O2. Propunem VLE= 500 mg/Nmc gaz umed

Pulberi Pulberile provin din procese tehnologice si din procesul de ardere a lemnului utilizat drept combustibil. VLE= 50-100 mg/Nmc [Limitele propuse sunt conform Ord.462/1993, Anexa 1, punctual 4.1 (procese tehnologice) - Anexa 2, punctual 3.1 ( procese de ardere) Continutul de O2 la sursa de emisie este > de 17% deoarece pentru uscarea aschiilor aerul fierbinte produs de arzatorare este amestecat cu aer ambiental cu continut de 21%O2. (In procesul de uscare se introduc debite suplimentare de aer). Din aceste considerente propunem ca valoarea limita sa fie fara referinta la O2. Propunem VLE= 50 mg/Nmc gaz umed



119

COT In cazul uscarii aschiilor COT provine din arderea lemnului si in cea mai mare parte, din procesul tehnologic de uscare a aschiilor lemnoase –COV natural.

In legislatia romaneasca, la emisie, nu exista limite stabilite pentru o sursa mixta. (ardere + proces tehnologic). Ordinul 462/1993 nu acopera acesta sursa. Conform TaLuft 5.4.6.3- emisiile de substante organice din gazele reziduale nu au voie sa depaseasca 300 mg/mc, indicate ca si COT Propunem: VLE =300 mg/Nmc gaz umed Continutul de O2 la sursa de emisie este > de 17% deoarece pentru uscarea aschiilor aerul fierbinte produs de arzatorare este amestecat cu aer ambiental cu continut de 21%O2. (In procesul de uscare se introduc debite suplimentare de aer). Din aceste considerente propunem ca valoarea limita sa fie fara referinta la O2.

Formaldehida 20 mg/Nmc (Ord. 462, Anexa 1, punctul 7.1)

Referitor la perioada de monitorizare

Tinind cont de urmatoarele considerente: - Uscatoarele de aschii sunt instalatii cu functionare neperturbabila si sigura. Nu sunt

de asteptat variatii ale concentratiilor de noxe la emisie. - Costurile mari

- Uscatoarele de aschii este prevazut cu instalatie de epurare performanta- tip UTWS

si ESP.

Propunem monitorizarea semestriala a emisiilor după o perioadă de probe pe parcursul căreia se vor face monitorizări mai dese pentru a demonstra respectarea valorilor limita.

B. Emisii la Instalatii de ardere alimentate cu combustibil gaz metan (centralele termice) Parametrul Valori limita propuse Observatii Periodicitate

monitorizare CO VLE= 100 mg/Nmc ( Ordinul 462/1993, Anexa 2, Punctul 4.1) NOx VLE= 350 mg/Nmc (Ordinul 462 /1993, Anexa 2, Punctul 4.1)

O2 de referinta 3%

Anual

C. Emisii la presa de PAL

Pulberi-50 mg/Nmc - Ord.462/1993, Anexa 1, punctul 4.1 (procese tehnologice) Formaldehida- 20 mg/Nmc - Ord. 462, Anexa 1, punctul 7.1 Propunem Monitorizare semestriala.

D. Presa OSB

Gazele reziduale provenite de la presa de OSB, dupa epurare in scruberul umed nu sunt evacuate in atmosfera. Ele sunt dirijate spre camera de ardere a uscatorului de aschii si utilizate drept aer de combustie primar sau secundar . Prin urmare, scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului. Scruberul umed este o instalatie de



120

prelucrare pentru normalizarea gazelor de la presa inainte de injectarea in camera de ardere. Gazele de la presa de OSB nu sunt considerate gaze reziduale ci gaze care vor fi folosite drept gaz de combustie pentru uscator. Nu este posibila / necesara monitorizarea. D. Emisii la Utilajele de prelucrare mecanica a lemnului Filtrele textile utilizate sunt prevazute cu guri de evacuare. Aceste surse nu prezinta o tubulatura cu caracteristici care sa permita prelevarea in conditiile impuse de standarde. In afara de faptul ca aceste sisteme de aspiratii nu pot fi prevazute constructiv cu puncte de masura corespunzatoare a emisiilor, trebuie tinut cont ca materialul prelucrat este lemnul sub forma de aschii si particule grosiere cu umiditate naturala ridicata, ce prezinta un grad scazut de dispersie. F. Referitor la imisii de noxe in aerul atmosferic: În conformitate cu legislaţia de mediu din România, monitorizarea imisiilor intră în responsabilitatea autorităţilor competente, ca de exemplu: APM, Garda de Mediu, DSP după caz. Punctele de monitorizare precum şi frecvenţa determinărilor la imisii vor fi stabilite de către aceste autorităţi. F. Referitor la imisiile de zgomot: Propunem masurarea nivelului de zgomot la limita incintei fabricii. G. Referitor la emisiile in apa: Se vor respecta prevederile autorizatiei de gospodarire a apelor.

CAPITOLUL7 Situatii de risc

Societatea este certificata conform celor mai bune practici si are un sistem de management al mediului la cele mai avansate standarde. Este elaborata o structura de responsabilitate organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie aparte. Ocrotirea mediului inconjurator se va rezolva de catre o formatie separata a intreprinderii care vor elabora:

- regulamente interne ale intreprinderii - regulamente de functionare - directive pentru controlul continuu si periodic - regulamente interne si prevederi pentru cazuri de avarii, etc.

Factorii de mediu (aer, apa, sol) vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare. Va fi tinuta o evidenta stricta, conform legii a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase. Prin compararea proiectului cu cele mai bune tehnici disponibile existente la nivel european rezulta ca activitatile ce se vor desfasura in cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L., vor fi in conformitate cu acestea.



121

Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului au fost prevazute cu sisteme si echipamente ce garanteaza eliminarea oricarui pericol generat prin exploatarea (functionarea) lor astfel:

- Utilajele cu potential de poluare a aerului sunt racordate la instalatii performante

de captare si retinere a noxelor. - Materialele si deseurile periculoase sunt depozitate in incaperi special amenajate

inchise sau in rezervoare subterane dotate cu mantale duble si sistem de siguranta a etanseitatii. Pardoseala depozitelor este din materiale speciale, rezistente la actiunea substantelor toxice si periculoase. De asemenea in depozite sunt prevazute base de retinere a scurgerilor accidentale.

- Realizarea de spatii verzi pentru imbunatatirea fondului peisagistic - Prevenirea si stingerea incendiilor se realizeaza cu instalatii interioare automate

de avertizare si stingere si instalatii exterioare, manevrate de personal instruit, ceea ce realizeaza o protectie buna in cazul unor incidente

- Periodic se vor efectua masuratori de noxe la emisie si imisie conform Planului de monitorizare stabilit de autoritatile de mediu

Tinind cont ca societatea va implementa Sistemul de management de mediu, toate problemele de mediu vor fi respectate si urmarite in permanenta.

Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala Prin masurile luate inca din faza de proiectare, executie si apoi in perioada de functionare se poate aprecia ca impactul ce se va produce asupra mediului inconjurator se va incadra in limitele admise de legislatia in vigoare. Sistemul de management al securitatii are rolul de a implementa in practica conceptul de siguranta a amplasamentului, pentru preintampinarea producerii evenimentelor nedorite si accidentelor. S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L. a implementat un sistem de management al securitatii care cuprinde structuri adecvate, responsabilitati, practici, proceduri, precum si resursele necesare implementarii acestui tip de management. Pericolele potentiale pot fi:

- Naturale. - De incendiu. - Tehnologice.

7.1.1 Pericole naturale Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi abundente, ninsori abundente, variatii de temperatura (inghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central. 7.1.2 Pericole tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, a defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, a esecului sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural,



122

poate fi controlat si redus, necesitand un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie in parte. 7.1.3 Pericolul de incendiu Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care afecteaza constructii, instalatii, etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a securitatii la incendiu consta in aplicarea unor principii tehnice si metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de siguranta necesare. 7.2. SITUATIA PE AMPLASAMENTUL STUDIAT 7.2.1 Pericole naturale: Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii; Elementele constructive au fost proiectate tinand seama de cerintele legislative privind gradul de seismicitate a zonei; Terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari; Pentru protectia impotriva loviturilor de trasnet este prevazuta o instalatie de captare racordata la priza de pamint. 7.2.2 Pericolul de incendiu Incendiul poate apare in interiorul constructiei datorita trasnetului, instalatii electrice defecte, instalatii de ardere defecte sau in exteriorul cladirii halei, de la instalatiile invecinate. Pentru pericolul de incendiu va exista un plan de interventie in caz de incendiu . Planul cuprinde masurile organizatorice si tehnice pentru asigurarea primei interventii, modalitatea alarmarii fortelor pentru interventie, conceptia de actiune pentru stingerea incendiilor survenite . Accidentele ce se pot produce sunt incendii si explozii ale recipientelor de depozitare a materialelor inflamabile, in cazul in care este depasita temperatura de inflamabilitate, precum si incendii ale materialului lemnos. Masuri prevazute: - Statie de incinta pentru distributie carburanti la autovehicule, cu grup de

alimentare integrat, consta intr-un rezervor suprateran de motorina pentru alimentarea cu pompa a mijloacelor utilizate la transportul intern. Rezervorul este etans si are perete dublu. Amplasarea instalatiei in incinta S.C. “KRONOSPAN ROMANIA” S.R.L. se va realiza in conformitate cu cerintele “Normativului pentru proiectarea, executarea si post-utilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule”, cu respectarea distantelor de siguranta fata de vecinatati. In jurul acesteia, se va construit o zona de siguranta, care trebuie sa fie permanent libera si curata. Statia este dotata cu instalatii si mijloace de stingere a incendiilor. Zonele implicate sunt restrinse in jurul rezervorului.

- Siguranta si securitatea incintei va fi asigurata prin protectia antiex a retelei electrice si utilizarea corespunzatoare a substantelor inflamabile .

- Respectarea regulamentului de exploatare. - Instruirea personsalului. - Halele de productie vor fi prevazute cu senzori şi trape de fum, sisteme automate

de stingere si spinklere ca protectie impotriva incendiilor. - Fabrica va avea sisteme de stingere a incendiilor si hidranti alimentati din 5

rezervoare de 565 mc fiecare.



123

7.2.3 Pericole tehnologice In cazul proiectului analizat au fost identificate urmatoarele riscuri tehnologice:

- Riscul scaparilor necontrolate de substante chimice si deseuri cu potential de contaminare a solului.

- Riscul defectarii instalatiilor de depoluare. - Riscul accidentelor de munca. - Depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate cu risc de contaminare a

solului si apelor. Se poate mentiona faptul ca S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL nu intra sub incidenta HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase . Pentru a stabilii daca societatea se incadreaza sub incidenta HG 804/2007, s-a efectuat calculul de evaluare a substantelor toxice si periculoase, conform prevederilor legale. Masuri prevazute:

- Depozitarea adezivilor, intaritorului si emulgatorului se face in hala de adezivare prevazuta cu pardoseli speciale, rezistente la actiunea substantelor, in rezervoare etanse. Rezervoarele de depozitare au cuve de retentie executate din materiale rezistente la atacul acestor substante. Descarcarea din cisterne in rezervoarele de stoc se executa cu pompe specifice fiecarui tip de substanta. Eventualele scurgeri, in cazuri accidentale, sunt colectate in cuve etanse, de unde sunt reintroduse in procesul de fabricatie sau, in cazul in care contin impuritati, sunt colectate ca deseu si sunt preluate de firme autorizate in vederea eliminarii acestora. Cuvele de retentie sunt impermeabilizate si nu au legatura cu reteua de canalizare. Pentru a preveni supraincarcarea, rezervoarele sunt prevazute cu sistem de protectie impotriva supraincarcarii care sunt in conformitate cu cele mai bune practici disponibile .

- Este asigurata siguranta la incarcare, descarcare din cisterne; aceasta operatiune se va desfasura in spatiile destinate acestui scop. Scurgerile accidentale de mica importanta vor fi colectate cu substante absorbante, conform prescriptiilor indicate in fisele de securitate. Descarcarea din cisterne in rezervoarele de stocare se executa cu pompe specifice fiecarui tip de substanta.

- Solutiile sunt dozate cu instalatii complet automatizate, pompe de dozare, aparatura de masurare, nivel, debite, etc. Injectarea solutiilor adezive in masinile de incleiat se face automatizat, cu circuite inchise, separat pentru fiecare tip de substanta.

- Intreaga instalatie este supravegheata de la unitatea centrala de comanda si control.

- Referitor la posibilitatea de avariere a instalatiilor de epuare a aerului se poate mentiona faptul ca tehnologia de epurare “UTWS si ESP” cu care este dotat uscatorul de aschii, principalul utilaj tehnologic utilizat, este complet automatizata, supravegherea instalatiilor si a parametrilor tehnologici facindu-se din sala de comanda. Deficientele de functionare vor fi sesizate la timp si rezolvate. De asemenea filtrele textile tip jet-pulse cu scuturare automata, sunt prevazute cu sisteme automate de supraveghere a functionarii lor. Orice deficienta care ar periclita mediul si sanatatea umana va fi prevazuta din timp, iar in cazuri extreme de defectare, va fi orita implicit si functionare fluxului tehnologic, acolo unde este necesar.



124

- Factorii de mediu (aer, apa, sol) vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare.

- Rezervoarele, pompele si masinile de incleiat, au cuve de retentie a substantelor chimice, pentru recuperarea acestora in proces.

- Cuvele de retentie nu sunt racordate la reteaua de canalizare a platformei. - Pardoselile sunt de tip special, rezistente la coroziunea mediilor vehiculate. - Presele, care utilizeaza termouleiul ca agent termic, au cuvele protejate. - Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate. De la activitatile unde se

utilizeaza adezivi pe baza de rasina si emulsie de parafina si intaritor este exclus sa fie si pierderi de apa tehnologica tinind cont de faptul ca zona unde sunt vehiculate aceste substante este prevazuta cu cuve de retentie fara legatura cu canalizarea.

- De la spalarea gazelor reziduale colectate de la presa de OSB nu rezulta ape tehnologice uzate. Apele de spalare, dupa decantare se recircula, iar slamul rezultat se colecteaza in container etans. Scruberul este prevazut cu bazin decantor de namol, sisteme de protectie cu dispozitiv de masurare a gradului de umplere, pompa cu furtun pentru evacuarea namolului, container pentru namol si sisteme de siguranta. Eliminarea namolului, ca deseu semisolid se face prin firme autorizate.

- Depozitarea aschiilor se face in silozuri, iar transportul se face cu ajutorul transportoarelor carcasate.

- Va fi tinuta o evidenta stricta, conform legii a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase.

- Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului au fost prevazute cu sisteme si echipamente ce garanteaza eliminarea oricarui pericol generat prin exploatarea (functionarea). Ele vor fi verificate periodic.

- Materialele si deseurile periculoase sunt depozitate in incaperi special amenajate, inchise sau in rezervoare dotate cu sistem de siguranta a etanseitatii.

- Pardoseala depozitelor este din materiale speciale, rezistente la actiunea substantelor toxice si periculoase. De asemenea in depozite sunt prevazute base de retinere a scurgerilor accidentale.

Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala. Prin masurile luate inca din faza de proiectare, executie si apoi in perioada de functionare se poate aprecia ca impactul ce se va produce asupra mediului inconjurator se va incadra in limitele admise de legislatia in vigoare. Managementul planificat va stabili si comunica angajatilor importanta politicii de siguranta. Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta vor lua in considerare incidentele ce pot avea loc in orice conditii .

CAPITOLUL 8

Descrierea dificultatilor

La elaborarea studiului de impact asupra mediului nu au existat dificultati in ceea ce priveste documentarea tehnica, proiectantul punand la dispozitia elaboratorului datele solicitate. Dificultatile intampinate se refera la lipsa unei legislatii clare privind limitarea emisiilor provenite din anumite activitati tehnologice .



125

CAPITOLUL 9 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 DESCRIEREA ACTIVITATII Investitia consta in realizarea, pe terenul pe care functioneaza Fabrica de produse lemnoase, aprobata prin AC 696/28.08.2009, a unei a doua linii exterioare de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, similara cu cea aprobata si construita. Scopul investitiei este de a completa Fabrica de Produse Lemnoase existenta cu infrastructura tehnologica necesara pentru a atinge capacitatea de productie proiectata de la inceput. Se doreste de fapt cresterea capacitatii de pregatire a aschiilor lemnoase, astfel incat, instalatiile existente (instalatia de amestecare, formare covor, presare, tivire, formatizare, etc., inclusiv instalatiile de epurare aferente), sa poata fi utilizate la capacitatea proiectata . Amplasament: Amplasamentul Fabricii de produse lemnoase existenta se afla in extremitatea nordica a Municipiului Brasov, Estul cartierului Stupini, intre calea ferata Brasov-Rupea si drumul E60 Brasov – Sighisoara (DN13). Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de nord, pe Str. Baciului. Amplasamentul liniei noi de pregatire a aschiilor lemnoase se va face in incinta Fabricii de produse lemnoase existenta, in zona in care in prezent este in functiune o linie similara (Linia–OSB1). Utilajele/echipamentele tehnologice vor fi amplasate pe platforma betonata existenta. Nu este necesara construirea de cladiri, cu execeptia cladirii unde va fi amplasat tocatorul, in suprafata de cca. 300 mp. Aceasta consta dintr-o constructie metalica avand scopul inchiderii si protejarii utilajului de tocare aschii precum si de protectie fonica. De asemenea, nu sunt necesare lucrari de infrastructura suplimentare, infrastructura existenta constand in: drumuri de acces auto si CF, instalatii de canalizare, instalatiile de alimentare cu apa, acoperind necesarul prognozat.

Flux tehnologic si dotari : Linia de pregatire aschii – OSB 2, este similara celei existente, pentru desfasurarea activitatii fiind prevazute urmatoarele faze principale de productie si utilaje tehnologice:

- Aprovizionare materii prime (Mijloace auto si CF). - Depozitare materii prime (Incarcatoare auto frontale sau automacarale cu greifer). - Decojire busteni (Decojitor cu rotor). - Tocare fibra lemnoasa si insilozare (Tocator OSB, Siloz aschii umende). - Uscare aschii (Uscator rotativ cu focar mixt de alimentare: gaz metan si lemn). - Sortare aschii I (Site superscreen). - Sortare aschii II (Site sortare).

Avand in vedere cantitatea mare de coaja de lemn rezultata din procesul de pregatire a aschiilor lemnoase, pentru a recupera continutul sau energetic, va fi pusa in functiune o centrala termica pe baza de biomasa –“Bio-Intec . Coaja de lemn este o sursa importanta de energie regenerabila, prin folosirea careia este evidenta eficienta exergetica, eficienta regenerabila, economia de combustibil, reducerea efectului de sera si a emisiilor poluante. In prezent furnizarea caldurii necesare incalzirii uleiului termic de la prese este asigurata prin intermediul unei centrale termice “GN-Intec” pe baza de gaz metan. In conditiile montarii Centralei termice “Bio-Intec” care va



126

utiliza drept combustibil biomasa, centrala termica existenta – GN-Intec (pe baza de gaz metan) va fi utilizata numai ca rezerva in cazul opririi centralei Bio-Intec. In afara utilajelor si instalatiilor pentru activitatea de productie propriu-zisa sunt prevazute instalatii de depoluare, conforme cu cele mai bune tehnici existente la nivel european, cum sunt:

- Instalatii pentru captarea si retinerea pulberilor, montate pentru eficienta si siguranta, in

2 trepte de desprafuire (Cicloane + filtre textile tip jet-pulse) pentru utilajele de transport si prelucrare mecanica a lemnului.

- Instalatie de epurare “UTWS si ESP” (oxidare termica a compusilor organici si a mirosurilor si captarea si retinerea electrostatica a pulberilor) la uscatorul de aschii .

Pentru desfasurarea activitatilor in conditii de maxima siguranta sunt prevazute instalatii auxiliare, cum sunt: Instalatii interioare si exterioare de stingere a incendiilor, instalatii de automatizare, masura si control, dispozitive de siguranta, aparate programabile, sistem de supraveghere video, etc. Activitatea desfasurata depaseste valoarea de prag, prevazuta in Anexa nr.1, OUG 152/2005, Punctul 1-“Industrii energetice”, subpunctul 1.1 ”Instalatii de ardere cu o putere terminca nominala mai mare de 50 MW” si astfel se incadreaza in Directiva 2008/1/EC “IPPC” (privind prevenirea, diminuarea si controlul poluarii mediului). Capacitate de productie: Realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, are ca scop cresterea volumului de productie, conform datelor prezentate in tabelul urmator:

Capacitate de productie

Etapa I- Existent Etapa II-Propus TOTAL Tip produs t/zi t/an t/zi t/an t/zi t/an

Placi tip OSB 448 156800 752 263200 1200 420000 Placi tip PAL 130 45500 127* 44500* 257* 90000* TOTAL 578 202300 879 307700 1457 510000

Nota :* Productia placilor tip PAL este limitată de disponibilitatea aschiilor de granulometrie mica rezultate de la fabricarea placilor de OSB.

Materii prime, materiale auxiliare, mod de depozitare: Placile tip OSB si PAL sunt materiale realizate din aschii de lemn incleiate cu rasini sintetice, prin presare la cald. Materia prima consta in principal din material lemnos brut si din adezivul utilizat la incleierea aschiilor din lemn. Placile din aschii lemnoase vor fi din clasa de emisii E1, conform cerintelor normelor europene. Cleiul utilizat la lipirea aschiilor lemnoase este un amestec de rasina sintetica, intaritor, substante hidrofuge tip parafina si emulgatori. Prin realizarea celei de a doua linii de preparare a aschiilor pentru placi tip OSB, creste capacitatea de productie a fabricii de produse lemnoase existenta si implicit consumul de materii prime si utilitati. Nu se modifica tipul materiilor prime si materialelor auxiliare utilizate, modificarile fiind numai de ordin cantitativ. Nu sunt necesare amenajari suplimentare pentru depozitarea materiilor prime si materiale auxiliare, capacitatile de stocare existente si avizate in etapa anteriara acoperind necesarul prevazut .Transportul lemnului, materia prima de baza, se va realiza fie vagonabil pe calea ferata, fie cu mijloace auto. Aceasta va fi depozitat pe platforma betonata existenta. Adezivul utilizat la incleierea aschiilor de lemn se va aproviziona cu cisterna auto sau CF, de unde va fi descarcata in hala depozitare chimicale, existenta, prin intermediul unui sistem etans de pompe in rezervoare prevazute cu cuve de retentie si echipamente de control.



127

9.2 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea industriala existenta peste care se va suprapune activitatea liniei OSB2 propusa. Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerănd simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect. Acest mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru toti factorii de mediu analizati si in mod special pentru factorul de mediu aer si nivel de zgomot la care s-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi si zgomot din diferite puncte ale amplasamentului. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi si intensitati de zgomot rezultate din calcule includ contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie de pe platforma industriala Kronospan. Pentru determinarea nivelului de poluare a atmosferei, la emisie, au fost facute calcule de evaluare in functie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili, tipul echipamentului de depoluare prevazut, rapoartele de incercari efectuate de societati acreditate pentru instalatiile existente, etc. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile Ordinului 462/1993 care cuprinde « Conditii tehnice privind protectia atmosferei » sau prin comparare cu valorile limita stabilite de autoritatile de mediu pentru situatia existenta.

Procesul de dispersie a substanţelor nocive în atmosferă, stabilirea gradului de poluare a acesteia şi în final determinarea concentraţiei la nivelul solului (nivel respirabil), sunt influenţate de conditiile de emisie, starea timpului şi condiţiile locale de climă.

Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, in raport cu fabrica de placi de aschii lemnoase existenta si linia OSB2 propusa, s-a folosint un program de modelare matematica pentru calculul cimpului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata. Calculele de dispersie au fost facute inclusiv in conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice, tocmai pentru a se obtine concentratiile maxime care se pot inregistra. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Ordinului 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator Referitor la nivelul de zgomot, au fost identificate sursele de zgomot care pot avea o influenta asupra mediului. Pentru prognozarea nivelului de zgomot la imisie evaluarea s-a facut cumulat cu activitatea existenta, prin calcule ale indicatorilor de zgomot. Pentru zgomotul provenit de la sursele existente, prin masurari s-a determinat nivelul de zgomot pe perimetrul societatii, inspre zona cu cea mai apropiata cladire de locuinte. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 10009-88- Acustica urbana-Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din perspectiva evaluarii de risc pentru extinderea activitatii fabricii de OSB, a fost efectuata de catre Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, in conformitate cu metodologia existenta, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate si a riscurilor asupra sanatatii asociate conditiilor de mediu .



128

9.3 Impactul asupra mediului

9.3.1 Aspecte de impact asupra factorului de mediu aer: Calitatea aerului în zona amplasamentului poate fi influentata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare existente si propuse. Emisiile de noxe care vor rezulta suplimentar fata de situatia existenta sunt : - Emisii de noxe produse de sursele stationare aferente liniei OSB2 de pregatire a aschiilor,

cum sunt: tocator, uscator, site. - Emisii de noxe de la utilajele/instalatiile de productie existente care preced ca flux tehnologic

linia de pregatire a aschiilor lemnoase. Emisiile suplimentare sunt datorate cresterii nivelului productiei si implicit a cresterii gradului de utilizare a utilajelor existente, fata de etapa avizata anterior.

- Emisii de noxe produse de sursele mobile datorate traficului rutier suplimentar ce rezulta din cresterea nivelului de productie.

Principalii agenti poluanti ai aerului rezultati din activitatile ce se desfasoara in prezent pe amplasament, cumulat cu situatia propusa in cadrul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL sunt:

Surse fixe - Pulberi din lemn (de esenta moale) rezultate de la operatiile tehnologice de prelucrare

mecanica a lemnului . - Gaze de ardere (CO, NOx) si pulberi rezultate din arderea combustibilului la agregatele

termice - Vapori cu ingrediente din rasina, rezultati din procesul de presare la cald - Compusi organici condensabili rezultati in timpul procesului de uscare prin volatilizarea

unor materiale organice din lemn. Surse mobile - Gaze reziduale: CO, SOX, NOX, hidrocarburi, rezultate de la utilizarea utilajelor mobile

rutiere si nerutiere Sursele de poluare sunt conectate la sisteme de captare a noxelor cu directionarea acestora catre sisteme de distrugere sau retinere a noxelor, conform celor mai bune tehnici disponibile la nivel european, astfel: - Pentru captarea si retinerea pulberilor de lemn rezultate de la operatiile

tehnologice de prelucrare mecanica a lemnului (atat pentru situatia existenta cat si pentru situatia propusa) s-a ales varianta de epurare utilizind cicloane si filtre textile montate in 2 trepte de desprafuire. Tinind cont de faptul ca cicloanele au randamentele de retinere foarte bune pentru particule de marimi grosire iar filtrele textile, cu scuturare automata, tip jet-pulse, sunt foarte eficiente in cazul retinerii particulelor fine, s-a ales varianta de colectare a particulele mari in amonte (Trepata I- cicloane), urmata de retinerea particulelor fine ulterior (Treapta II- filtre textile). Pentru surse cu temperaturi scazute, cele mai bune tehnici disponibile inseamna indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile de gaze reziduale, fie ca tratare finala (in filtre textile tip jet pulse) fie ca pretratare (in separator, ciclon) pentru a proteja instalatiile de dupa proces, utilizindu-se recuperarea materialelor de cite ori este fezabil. Performantele de epurare alese sunt foarte mari, randamentele de captare si retinere, variind in jurul valorii de 99% si prin urmare, se estimeaza ca nu se vor depasii valorile limita admise la emisie conform Ordinul 462/1992.



129

- Referitor la gazele de ardere rezultate din procesul de combustie a biomasei la instalatia de incalzire ulei termic (situatia propusa), tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control iar gazele de ardere sunt epurate in electrofiltru se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie vor fi sub limitele admise la emisie (conform Ordinului 462/1993).

o Pentru captarea si distrugerea compusilor organici care contin in general hidrati

de carbon rezultati din volatilizarea unor materiale organice continute in lemn si a pulberilor rezultate in emisiile de la uscator si presa de OSB (atat pentru situatia existenta cat si pentru situatia propusa) – s-a ales echiparea uscatoarelor cu Tehnologie de epurare „UTWS si ESP”- (oxidarea termica a gazelor reziduale pentru reducerea emisiilor de substante organice si mirosuri si precipitarea electrostatica a pulberilor rezultate). Cele mai bune tehnici disponibile reprezinta oxidarea termica a emisiilor cu continut de compusi organici in bioxid de carbon si apa, urmata de trecerea gazelor arse prin electrofiltru (pentru retinerea pulberilor) spre cosul de dispersie. In plus tehnologia aleasa va rezolva aspectul emisiei mirosurilor, inerente procesului de uscare a lemnului si utilizarii adezivilor. Analizind rezultatele investigatiilor efectuate se poate estima ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita admise la emisie conform Ordinului 462/1993, fapt ce se datoreaza nivelului de virf al tehnologiei de epurare prevazute

o Pentru gazele rezultate de la presa de OSB (situatie existenta) s-a ales utilizarea

acestora ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatoarelor. Gazele reziduale rezultate de la presa de OSB nu sunt evacuate in atmosfera. Dupa epurare in scruberul umed cu dispozitiv de intrare tip Venturi, ele sunt utilizate ca aer de combustie primar si secundar in camera de ardere a uscatorului de aschii. Prin urmare, scruberul umed nu este instalatie terminala de tratare. Acesta se poate considera instalatie pentru tratarea gazului de proces, utilizat ca gaz primar sau secundar la procesul de combustie al uscatorului. In acest fel toate materialele şi substanţele combustibile trec în cadrul unui proces activ prin camera de ardere unde sunt expuse unor temperaturi de până la 1.100°C (în centrul flăcării), minim 600°C (suprafaţa refractară). Nu pot fi anticipate nici un fel de emisii sau doar emisii neglijabile din arderea combustibililor .

o Referitor la gazele de ardere rezultate din procesul de combustie al gazului metan

la centralele termice (situatie existenta), tinind cont de faptul ca procesele de ardere se desfasoara asistat si actionat de sisteme automate de urmarire, control si executie se poate aprecia ca valorile care vor fi inregistrate la emisie vor fi sub limitele admise la emisie (conform Ordinului 462/1993)

o Referitor la emisiile nedirijate se pot mentiona urmatoarele: Avand in vedere faptul ca

placile de OSB, produsul principal fabricat, utilizeaza aschii cu granulometrie mare motiv pentru care posibilitatea antrenarii acestora de actiunea vantului este foarte mica, stocarea aschiilor se face in silozuri, transportul se face cu ajutorul transportoarelor carcasate se poate aprecia ca emisiile nedirijate pot fi in cantitati mici.

In urma evaluarii nivelului de poluare a atmosferei la imisie se pot mentiona urmatoarele: Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca pentru nici una din noxele analizate, chiar si in conditii extreme de functionare (conditii meteorologice defavorabile si de functionare simultana si la maxim a tuturor utilajelor tehnologice), doar functionarea fabricii nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Se poate concluziona ca functionarea fabricii de placi existente impreuna cu viitoarea linie de pregatire a aschiilor lemnoase OSB2, nu va aduce modificari semnificative fata de situatia actuala.



130

La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la fabrica de placi de aschii lemnoase existenta cumulat cu situatia propusa se vor adaoga valorile poluarii de fond. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate , sau altor activitati din vecinatate. In urma evaluarii nivelului de poluare, tinind cont de performatele sistemelor de epurare existente si propuse, se poate estima ca nu vor fi depasite valorile limita admise la emisie conform Ordinului 462/1993 si imisie conform Ordinului 592/2002 sau CMA conform STAS 12574/1987. 9.3.2 Aspecte de mediu privind factorul de mediu apa:

Prin construirea liniei de pregatire aschii – OSB 2 - se va mari volumul de productie si corespunzator va creste necesarul de apa atit pentru consum menajer cat si pentru consum tehnologic. Nu sunt necesare surse suplimentare de apa, sursele existente, avizate in etapa anterioara fiind suficiente pentru asigurarea debitului de apa necesar in urma extinderii de activitate propusa prin proiect. De asemenea, sistemul de evacuare a apelor uzate existent, are capacitatea de a asigura in conditii de siguranta evacuarea apelor uzate ce vor rezulta in urma extinderii de activitate. Avand in vedere faptul ca din procesul tehnologic propriu-zis nu rezulta ape uzate, nu se intrevad modificari fata de situatia avizata in etapa anterioara. Prin proiectul avizat anterior au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare : - Suprafetele de depozitare si caile de acces sunt betonate sau asfaltate in totalitate - Apele uzate menajer sunt evacuate prin intermediul unei statii de pompare intr-un bazin

vidanjabil. Vidanjarea bazinului se realizeaza de Compania Apa Brasov, pe baza de contract. Pentru a preveni supraincarcarea, rezervoarele sunt prevazute cu sistem de protectie impotriva supraincarcarii in conformitate cu cele mai bune practici disponibile. (Se prevede ca in viitor, apele menajere se vor descarca in reteua de canalizare centralizata ce este in curs de executie pentru cartierul Stupini.)

- Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate. (Apa utilizata se pierde prin evaporare in

urma procesului de presare la cald a covorului de aschii amestecat cu clei. De la fazele de proces tehnologic unde se utilizeaza adezivi pe baza de rasina, emulsie de parafina si intaritor este exclus sa fie pierderi de apa tehnologica tinind cont de faptul ca zona unde sunt vehiculate aceste substante este prevazuta cu cuve de retentie fara legatura cu canalizarea. Materialele auxiliare utilizate la incleierea aschiilor, sunt stocate in vase etanse, in incaperi inchise prevazute cu pardoseli speciale. Eventualele scurgeri, in cazuri accidentale, sunt colectate in cuve etanse, de unde sunt reintroduse in procesul de fabricatie sau, in cazul in care contin impuritati, sunt colectate ca deseu si sunt preluate de firme autorizate in vederea eliminarii acestora. De la spalarea gazelor reziduale colectate de la presa de OSB nu rezulta ape tehnologice uzate. Apele de spalare, dupa decantare se recircula iar slamul rezultat se colecteaza in container etans. Scruberul este prevazut cu bazin decantor de namol, sisteme de protectie cu dispozitiv de masurare a gradului de umplere, pompa cu furtun pentru evacuarea namolului, container pentru namol si sisteme de siguranta. Eliminarea namolului ca deseu semisolid se face prin firme autorizate. Apele uzate tehnologic, respectiv apele folosite la spalarea platformelor si bustenilor, sunt evacuate in reteaua apelor pluviale dupa trecerea lor prin gratare de retinere a plutitorilor. Apele utilizate ca agent de racire se evacueaza prin evaporare)



131

- Apele pluviale provenite de pe platforme si parcari sunt trecute prin doua separatoare de

hidrocarburi si apoi descarcate in bazinul de retentie. Bazinul de retentie si decantare este realizat cu peretii si radierul impermeabilizat si este prevazut cu drum de acces al utilajelor pentru curatare. Dupa bazinul de decantare si retentie, inainte de evacuare, mai sunt realizate inca doua zone de decantare, trecerile intre zone realizandu-se prin diferente de nivel. Dupa decantare, apele sunt evacuate in paraul Timis prin doua conducte de beton .

- Se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata in Riul Timisul Sec conform

freceventei de monitorizare impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor, etc. Prin masurile care au fost prevazute in exploatarea obiectivului in etapa avizata anterior, factorul de mediu apa nu va fi afectat. 9.3.3 Aspecte de mediu privind factorul de mediu sol:

Nu se intrevad modificari fata de situatia avizata anterior. Tinind cont de faptul ca: - Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea

de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima - Prin proiect se are in vedere captarea si retinerea noxelor ce pot fi evacuate in atmosfera. In

urma calculelor de dispersie a rezultat ca valorile concentratiilor mxime inregistrate nu vor depasi valorile maxime admise

- La transportul materialelor vor fi luate masuri de prevenire a imprastierii materialelor pe caile de acces,

- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori,

- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului,

se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul. 9.3.4 Aspecte de mediu privind nivelul de zgomot:

In baza calculelor de evaluare se estimeaza ca in conditii normale de functionare, nivelul de zgomot la limita dinspre nord a incintei industriale, dupa digul de pamant inspre zona de locuinte, poate avea valori cuprinse intre 43,6÷47,6 dB(A)). In aceste conditii se poate spune ca este indeplinita conditia valorii limita pentru incinte industriale. Pentru siguranta, avand in vedere caracterul mixt al zonei datorat existentei unei zone rezidentiale in vecinatatea societatii, S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL a identificat sursele de zgomot care pot avea o influenta importanta asupra mediului si prin analize preliminare tehnico-acustice au fost determinate masuri suplimentare, cum sunt: - Aplicarea unor masuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de izolatii

ale platformelor de transport al lemnului prin dublarea peretilor de tabla si introducerea de materiale cu rol de izolator fonic;

- Depozitarea lemnului in stive inalte pe mai multe randuri, in jurul surselor de zgomot, - Aplicarea unui regulament strict pentru operarea pe platforma - Transportul intern precum si lucrarile de intretinere vor fi reduse la minim pe timp de noapte,

iar circulaţia rutieră şi feroviară pe amplasament (pentru aprovizionarea cu materii prime) va fi limitată la 5 km/h .



132

- Plantarea de arbori si arbusti pe digul de pamant ce margineste latura dinspre nord si nord vest. Se astepata ca dupa cresterea vegetatiei reducerea nivelului de zgomot perceput inspre zonele locuite sa fie diminuata cu cca.1,5 dB(A).

De asemenea, conform recomandarilor din Studiul de sanatate intocmit de CMS Cluj Napoca se va continua programul de monitorizare pentru starea de sanatate care va include, dupa demararea activitatilor liniei OSB2 cuprinsa in extindere, evaluarea de risc in dinamica expunerii grupului populational din imediata vecinatete la zgomotul generat de obiectivul S.C.”KRONOSPAN ROMANIA”SRL. Implementarea programului de conformare pentru starea de sanatate a populatiei in raport cu nivelul de zgomot, se va face conform obligatiilor impuse de Directia de Sanatete Publica Brasov. Referitor la nivelul de zgomot, fata de situatia analizata in “Studiul de sanatate intocmit in raport cu extinderea fabricii de OSB”, in prezent, s-au luat deja masuri de reducere a acestuia. Una din cele mai importante masuri luate este inchiderea bresei digului de pamant dinspre zona cu locuinte. O monitorizare atenta la punerea in functiune a utilajelor din linia OSB2, in perioada de probe si testare este absolut necesara pentru identificarea starii reale si corectia eventualelor probleme. 9.3.5 Masuri luate pentru gestiunea deseurilor:

Implementarea Liniei nr. 2 de pregatire a aschiilor pentru placi OSB nu generează alte categorii de deşeuri faţa de planul de management întocmit pe amplasamentul industrial existent, iar deşeurile generate suplimentar diferă numai cantitativ datorita cresterii productiei de placi OSB. Deseurile rezultate din procesul de productie se colecteaza separat si fie se recircula in procesul propriu de productie, fie se elimina prin firme autorizate in colectare/valorificare. Depozitarea temporara a acestora se va face in conditii de siguranta, in depozitele special amenajate in cadrul platformei. Va fi respectata legislatia in vigoare.

9.3.6 Mediul social si economic Implementarea proiectului va produce dezvoltarea economica a zonei. Asociate acesteia sunt beneficiile atat directe pentru personalul societatii, cat indirecte ca urmare a cresterii contributiei la veniturile comunitatii si implicit dezvoltarea economica a zonei. Investitia este importanta pentru sectorul de prelucrare a lemnului, necesitatea acestuia rezultand din strategia de dezvoltare a sectorului. Prin realizarea obiectivului productia de placi OSB va reduce deficitul actual de placi. De asemenea se va crea si un disponibil pentru export. Pentru siguranta, din perspectiva evaluarii de risc pentru extinderea activitatii fabricii de OSB, a fost efectuata de catre Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, in conformitate cu metodologia existenta, o evaluare a conditiilor initiale de sanatate si a riscurilor asupra sanatatii asociate conditiilor de mediu. Rezultatele acestor studii au fost puse la dispoziţia autorităţilor competente. S.C. Kronospan România S.R.L. isi va asuma prin programul de monitorizare colaborarea strânsă cu autorităţile competente (DSP, primăria , autorităţi de mediu, alte instituţii şi organizaţii publice după caz) la elaborarea programelor de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei din zonă, incluzând punerea la dispoziţie a tuturor datelor deţinute de societate, cu relevanţă în domeniul sănătăţii populaţiei. In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si a exploatarii instalatiilor in conditii corespunzatoater se poate aprecia ca impactul asupra mediului se va incadra in limitele admise.

Concentratii medii anuale de pulberi in suspensie exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.1

Conditii meteo: -viteza medie a vantului in functie de freceventa pe directii -roza vantului in zona Brasov (din date statistice)

Valoarea limita anuala de pulberi in suspensie,conform Ord.592/2002= 40 g/mc

Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul KRONOSPAN ROMANIA de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Imagine din 2009-Sursa Google Earth

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)

Str.Baciului

Concentratii medii de scurta durata (30 de minute) de pulberi in suspensie exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.2

Conditii meteo: - directia vantului dinspre S, viteza medie a vantului 2,2 m/s

CMA conform STAS 12574/87= 500 g/mc


0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)


Str.Baciului

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)

Concentratii medii anuale de oxizi de azot exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.3

Valoarea limita anuala de oxizi de azot pentru protectia sanatatii umaneconform Ord.592/2002= 40 g/mc

Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul KRONOSPAN de la Fabrica de placi din aschii lemnoase



Str.Baciului

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)


Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de oxizi de azot exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.4'

CMA de scurta durata de NO2, conform STAS 12574/87= 300 g/mc

Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul KRONOSPAN de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

Conditii meteo: directia vantului dinspre S, viteza medie a vantului din zona Brasov, 2,2 m/s.

Str.Baciului

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)


Concentratii medii zilnice de CO exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.5


Valoarea limita zilnica de CO conform Ord.592/2002= 10000 g/mc


Str.Baciului


0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta(m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)

Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de CO exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.6

Conditii meteo: -directia vantului dinspre S, calm atmosferic -1,0 m/s

CMA (30 minute) CO, conform STAS 12574/87= 6000 g/mc


Str.Baciului

Concentratii medii zilnice de formaldehida exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.7

Conditii meteo: -viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii - roza vantului in zona Brasov (din date statistice) Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul KRONOSPAN ROMANIA de la Fabrica de placi din aschii lemnoase

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)


Str.Baciului

CMA zilnica formaldehida, conform STAS 12574/87= 12 g/mc

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)

Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.8

Conditii meteo: -directia vantului dinspre S, calm atmosferic (1,0 m/s)

CMA (30 minute) formaldehida, conform STAS 12574/87= 35 g/mc



Str.Baciului

Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de formaldehida exprimate in g/mc,provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul S.C."KRONOSPAN ROMANIA"SRL

Anexa nr.9

Conditii meteo: -directia vantului dinspre S, viteza medie a vantului in zona Brasov 2,2 m/s

CMA (30 minute) formaldehida, conform STAS 12574/87= 35 g/mc



0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Distanta (m)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Dis

tant

a (m

)

Str.Baciului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmsb.anpm.ro/upload/9707_cstudiu de impact...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmsb.anpm.ro/upload/9707_cstudiu de impact...