Unitati de Masura Arhaice
2
Emil Cconstantin De la palme, f lci i lan uri, la ari i hectare Unit ile de m sur arhaice au fost înlocuite prin sistemul metric de m suri i greut i Stânjenul c.v. i .v. Undeva, spre sfâr itul secolului al XIX-lea, într-o posibil discu ie purtat între comercian i, dulgheri, fierari sau truditori ai p mântului, proveni i din regiuni diferite, puteau fi auzi i urm torii termeni: „dac nu î i ajunge i nu vrei s -l faci de zece linii, î i dau alte patru palme“; „dac vii cu dou pr jini ale tale la mine, te pun între dou zeci de funii sau lan uri“. A i în eles ceva? Nu, nu este vorba despre vreo înc ierare între me te ugari sau rani. Poate c ast zi, combina ia de termeni pare cel pu in ciudat , dar cam a a st teau lucrurile, de-a lungul timpului, înainte de introducerea Sistemului interna ional de m surare. Sistemul metric de unit i de m sur a fost creat tocmai din dorin a de a pune cap t haosului care domnea în domeniul m sur torilor. Înainte de introducerea sistemului metric, pe teritoriul rii noastre, ca de altfel în majoritatea rilor din Europa, existau o sumedenie de unit i de m sur cu denumiri i valori foarte diferite, în func ie de regiunea i perioada la care ne referim, precum i în func ie de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vod (stânjenul c.v.) i stânjenul lui erban Vod (stânjen .v.), unit i de m sur care aveau lungimi diferite i care se foloseau - la un moment dat - în paralel în ara Româneasc ; dup 1844, stânjenul lui Constantin Vod a fost înlocuit pe scar larg cu stânjenul lui erban Vod . Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de m sur , s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobat Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de M suri i Greut i în România. Reglementarea a fost prezentat i sus inut în parlament de Mihail Kog lniceanu i semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875 a fost adoptat Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de M suri i Greut i care, la articolul 2, prevedea c pân la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de m suri i greut i care s stabileasc coresponden a dintre sistemul metric i unit ile vechi. Pasul decisiv a fost f cut la 1 ianuarie 1879, când, prin legea de mai sus, s-a stabilit c sistemul metric de m suri i greut i devine obligatoriu în tranzac ii. Mai târziu, la 1 ianuarie 1881, sistemul este impus pe toat întinderea teritoriului României. La vremea aceea, Comitetul special pentru supravegherea aplic rii sistemului metric de m suri i greut i avea drept sarcin informarea tuturor prim riilor din ar în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor legale în vigoare. În „Explica iuni asupra transform rii m surilor i greut ilor noi în vechi i viceversa“, comitetul arat c pentru a preface un num r de pogoane în hectare, se înmul e te acel num r cu 5,012 i apoi se împarte cu 10,000. Spre exemplu, 158 pogoane se transform în hectare înmul ind cu 5,012, ceea ce d 791,896 i împ r ind cu 10,000, rezult 79 hectare i 18,96 ari. F lcile se transform în hectare înmul ind cu 143 i împ r ind apoi la 100. Astfel, 158 de f lci se transform în hectare înmul ind cu 143, ceea ce d 22 594 i împ r ind cu 100, rezult 225 hectare i 94 ari. Împropriet riri Dup anul de cotitur 1989, ca urmare a schimb rilor survenite, legisla ia în domeniu a fost supus din nou modific rilor. Datorit faptului c în ultima vreme, au fost scoase din arhive i utilizate o serie de documente vechi, în care s-au folosit m suri arhaice de lungime i arie, dar i pentru c în acea perioad nu erau disponibile datele referitoare la coresponden a lor în unit ile Sistemului interna ional, Institutul Na ional de Metrologie (I.N.M.) a efectuat - la solicitarea comisiilor de împropriet rire pentru aplicarea Legii nr. 1/2000 - un studiu privitor la stabilirea
Transcript of Unitati de Masura Arhaice
Emil Cconstantin
De la palme, f lci i lan uri, la ari i hectare Unit ile de m sur arhaice au fost înlocuite prin sistemul metric de m suri i greut i
Stânjenul c.v. i .v. Undeva, spre sfâr itul secolului al XIX-lea, într-o posibil discu ie purtat între
comercian i, dulgheri, fierari sau truditori ai p mântului, proveni i din regiuni diferite, puteau fiauzi i urm torii termeni: „dac nu î i ajunge i nu vrei s -l faci de zece linii, î i dau alte patrupalme“; „dac vii cu dou pr jini ale tale la mine, te pun între dou zeci de funii sau lan uri“. A iîn eles ceva? Nu, nu este vorba despre vreo înc ierare între me te ugari sau rani. Poate c ast zi,combina ia de termeni pare cel pu in ciudat , dar cam a a st teau lucrurile, de-a lungul timpului,înainte de introducerea Sistemului interna ional de m surare. Sistemul metric de unit i de m sur afost creat tocmai din dorin a de a pune cap t haosului care domnea în domeniul m sur torilor.Înainte de introducerea sistemului metric, pe teritoriul rii noastre, ca de altfel în majoritatea rilordin Europa, existau o sumedenie de unit i de m sur cu denumiri i valori foarte diferite, în func iede regiunea i perioada la care ne referim, precum i în func ie de utilizatorii acestora. Un exempluconcludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vod (stânjenul c.v.) i stânjenul lui
erban Vod (stânjen .v.), unit i de m sur care aveau lungimi diferite i care se foloseau - la unmoment dat - în paralel în ara Româneasc ; dup 1844, stânjenul lui Constantin Vod a fostînlocuit pe scar larg cu stânjenul lui erban Vod .
Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de m sur , s-a concretizat la data de 15
septembrie 1864, când a fost aprobat Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de M suri iGreut i în România. Reglementarea a fost prezentat i sus inut în parlament de MihailKog lniceanu i semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875 a fost adoptatLegea pentru Aplicarea Sistemului Metric de M suri i Greut i care, la articolul 2, prevedea cpân la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de m suri i greut i care s stabileasccoresponden a dintre sistemul metric i unit ile vechi. Pasul decisiv a fost f cut la 1 ianuarie 1879,când, prin legea de mai sus, s-a stabilit c sistemul metric de m suri i greut i devine obligatoriu întranzac ii. Mai târziu, la 1 ianuarie 1881, sistemul este impus pe toat întinderea teritoriuluiRomâniei. La vremea aceea, Comitetul special pentru supravegherea aplic rii sistemului metric dem suri i greut i avea drept sarcin informarea tuturor prim riilor din ar în vederea aducerii laîndeplinire a prevederilor legale în vigoare. În „Explica iuni asupra transform rii m surilor igreut ilor noi în vechi i viceversa“, comitetul arat c pentru a preface un num r de pogoane înhectare, se înmul e te acel num r cu 5,012 i apoi se împarte cu 10,000. Spre exemplu, 158 pogoanese transform în hectare înmul ind cu 5,012, ceea ce d 791,896 i împ r ind cu 10,000, rezult 79hectare i 18,96 ari. F lcile se transform în hectare înmul ind cu 143 i împ r ind apoi la 100.Astfel, 158 de f lci se transform în hectare înmul ind cu 143, ceea ce d 22 594 i împ r ind cu100, rezult 225 hectare i 94 ari.
Împropriet riri Dup anul de cotitur 1989, ca urmare a schimb rilor survenite, legisla ia în domeniu a
fost supus din nou modific rilor. Datorit faptului c în ultima vreme, au fost scoase din arhive iutilizate o serie de documente vechi, în care s-au folosit m suri arhaice de lungime i arie, dar ipentru c în acea perioad nu erau disponibile datele referitoare la coresponden a lor în unit ileSistemului interna ional, Institutul Na ional de Metrologie (I.N.M.) a efectuat - la solicitareacomisiilor de împropriet rire pentru aplicarea Legii nr. 1/2000 - un studiu privitor la stabilirea
echivalen ei între unit ile vechi de m sur i cele actuale în domeniul lungimi. Studiul realizat dec tre I.N.M. a fost pus la dispozi ia Biroului Român de Metrologie Legal , care la rândul lui l-atransmis birourilor din teritoriu.
Unit i de lungime Iat , în continuare, câteva exemple din studiul furnizat de I.N.M. - Transformarea unit ilor
de lungime în metri: funia, lan ul, otgonul (funia, lan ul, otgonul = 10 stânjeni) - ara Româneasc= 19,665 m; stânjen Constantin Vod - ara Româneasc = 2,020 m; obra (obra = 4 pr jini) -Moldova = 26,76 m; lan ul (lan ul = 10 stânjeni) - Moldova = 22,300 m; p trar (p trar = 2 rupi) -Moldova = 0,15925 m. Transformarea unit ilor de lungime vechi, folosite în Transilvania i Banat,în metri (sursa: „Memorator de metrologie“, Ed. Tehnic 1965, Autori: N. Ilioiu, Gh. Ivanovici):mila ungar = 8,3536 km; mila austriac = 7,5859 km; stânjen vienez (Klafter) = 1,8964 m; cotvienez (Elle) = 0,7770 m; picior (picior = 12 degete) englez 0,3048 m, picior austriac (urm ) =0,3160 m, picior francez = 0,3240 m; ol vienez (policar) = 0,0263 m; orgya (orgya = 6 picioare)englez = 1,8288 m, orgya austriac = 1,896 m, orgya francez = 1,944 m; deget francez = 0,0270m; stânjen (stânjen = 6 suhuri/talpe) = 1,8288 m (existau în sec. XIX) etc.
Premiere timi orene Primul laborator de metrologie din Timi oara a fost înfiin at cu pu in înainte de anul 1918
i a func ionat pe str. T. Neculu nr. 6 (zona Pia a Traian). Sediul actual (propriu) de pe str.Crizantemelor a fost stabilit între anii 1955-1956, de când aici s-a format un Laborator regional demetrologie având în subordine unit i din vestul rii, inclusiv din Cluj-Napoca, ne-a declarat dlAdrian Gherasimov, directorul adjunct al Direc iei regionale de metrologie legal Timi oara. Dup1956, laboratorul se perfec iona în special în domeniul mase (cântare), m rimi electrice i for e, celemai vechi utilaje fiind construite aici, pân în anul 1960, de speciali ti timi oreni, precum treima ini de for necesare pentru verificarea diferitelor tipuri de dinamometre, astfel ajungândsingurul laborator de acest gen din ar , la acea vreme, care se conforma sistemului interna ional dem suri i greut i. De-a lungul timpului au fost dezvoltate diverse utilaje - ma ini de încercat careau extins domeniul pentru for e, pentru ca pân în zilele noastre s fie singurul laborator de for ena ional care nu se afl în subordinea Institutului Na ional de Metrologie, având în vedere bunadotare cu aparatur . Ultima investi ie mai important în actualul laborator timi orean a fost f cutîntre anii 2001-2002, când au fost achizi ionate - contra sumei de aproximativ trei miliarde de lei -un set de traductoare de for , ce vor fi folosite ca etaloane de referin na ional . Totodat ,laboratorul D.R.M.L. Timi oara este i singurul din ar care produce etaloane de duritate i uniculce poate verifica etaloane de duritate; multe institu ii de acest tip din Europa de Est solicitserviciile i produsele oferite de aceast direc ie. Nu în ultimul rând, trebuie amintit c , în anul1920, prin subsolurile unor cl diri din ora ul de pe Bega erau montate contoare de ap (fabricant: N.Meinecke - 1920) i c , probabil, cel pu in în jurul acestui an era primul ora contorizat - par ial -din România.
Dacii erau scunzi? În antichitate, unele dintre cele mai folosite unit i de m sur pentru lungimi erau degetul
(un deget: 0,018 m - Egipt; 0,019 m - Grecia; 0,019 m - Roma) i palmacul (un palmac = 4 degete;un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte decucerirea roman , un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. S fi fost str mo ii no tridacii pu in mai scunzi? (Sursa: „Unit i de m sur folosite pe teritoriul Daciei“, 1966, autor: N.Ilioiu).
Agenda nr. 18/3 mai 2003www.agenda.ro
