7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

1/8

Unitatea de infractiuni

(Pluralitatea aparenta de infractiuni)

Aceasta se caracterizeaza printr-o singura actiune, un singur rezultat si un singur raport decauzalitate.

Unitatea de infractiuni este de doua feluri:

a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cnd o fapta constituie, n mod natural, firesco singura infractiune.

b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cnd, n mod normal, ar exista o pluritate deinfractiuni, dar legiuitorul a prevazut expres exis 19119b121t tenta unei singure infractiuni.

Ex: Tlharia (art. 211, cod penal) e compusa din furt si violenta (verbala sau fizica).

Formele unitatii naturale de infractiuni

1) Unitatea naturala colectiva exista atunci cnd, prin mai multe acte care se unesc ntr-osingura actiune, se produce un singur rezultat si, n consecinta, o singura infractiune.

Conditii de existenta:

a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte.

O actiune cuprinde mai multe acte atunci cnd actele respective sunt executate n modcontinuu, adica printr-un proces executional unic.

Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca ntre aceste acte sa nu existentreruperi sau intervale de timp, care sa fie nefiresti n raport de natura infractiunilor.

b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare.

Daca elementul nou aparut n cadrul rezolutiei infractionale intervine nainte de epuizareaactiunii, atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale, iar conditia unicitatii rezolutieieste ndeplinita.

n schimb, daca elementul nou aparut intervine dupa epuizarea actiunii, atunci exista o nouarezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni.

c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi ncadrare juridica.

Este ndeplinita aceasta conditie, existnd ncadrare juridica si atunci cnd o parte dintreactele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii, iar alte acte de executare realizeaza

forma calificata (agravanta) a infractiunii. ntr-o astfel de ipoteza, ncadrarea juridica a fapteiva fi n forma agravanta a acesteia.

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

2/8

Ex: Avem acte de executare ncepute ziua, continuate si ncheiate pe timp de noapte. n acestcaz avem forma calificata a pedepsei.

d) Existenta aceluiasi subiect pasiv sau existenta aceluiasi obiect juridic lezat.

Potrivit unei prime opinii, unanima n jurisprudenta, majoritara n doctrina, trebuie facutadistinctia ntre infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului. n cazul infractiuniicontra persoanei este obligatorie unicitatea subiectului pasiv, n timp ce n cazul infractiuniicontra patrimoniului aceasta conditie nu trebuie ndeplinita pentru a exista unitate naturalacolectiva.

Argumentele aduse n favoarea acestei distinctii sunt urmatoarele doua:

- Pe de o parte, n cazul infractiunii contra persoanei conteaza pentru faptuitor, n modesential, identitatea subiectului pasiv. Pe de alta parte, n cazul infractiunii contra

patrimoniului, pe faptuitor nu intereseaza identitatea subiectului pasiv.

- n cazul infractiunii contra persoanei exista attea obiecte juridice lezate cte persoane suntlezate, n timp ce n cazul infractiunii contra patrimoniului exista un singur obiect juridiclezat, indiferent de cti subiecti pasivi exista.

Potrivit unei a doua opinii (Florin Streteanu), nu trebuie facuta nici un fel de distinctie ntreinfractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului, conditia unicitatii subiectului pasivfiind obligatorie n amndoua cazurile.

Argumente:

- Exista infractiuni la care nu putem spune ca l intereseaza pe infractor identitatea persoanei,cum ar fi infractiunea de violare de domiciliu (infractiune contra persoanei).

- n realitate, fiecare are un patrimoniu distinct. Nu exista un patrimoniu comun.

- Orice forma de unitate de infractiuni, inclusiv unitatea naturala colectiva, presupune unsingur rezultat, iar lezarea unor persoane diferite nu poate sa produca un singur rezultat,deoarece drepturile unor persoane distincte nu pot fi nsumate.

1. Infractiunea simpla exista atunci cnd avem un singur act de executare si un singur rezultat,fapta ncadrndu-se ntr-o singura norma legala.

2. Infractiunea continua

Este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea, fie re-zultatul actiuniise prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor.

Exista doua forme de infractiuni continue:

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

3/8

a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: Conducerea n stare de ebri-etate, portulilegal de arma, detinerea de instrumente n vederea falsificarii).

b) Acea forma la care actiunea este unica, nsa efectul ei se prelungeste n timp (Ex: furtul decurent).

Infractiunile continue mai pot fi clasificate n:

a) Infractiuni continue succesive - Acele infractiuni n cazul carora, datorita naturiiinfractiunilor respective exista anumite ntreruperi ale continuitatii (n cazul furtului de curent,este evident ca acesta nu este furat n continuu, ci mai sunt si perioade n care nu este folositareteaua de curent). Aceste ntreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. Aceasta ar fiafectata doar daca ntreruperile nu ar mai fi normale sau firesti.

b) Infractiuni continue permanente - Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu

presupune prin natura ei anumite ntreruperi, astfel nct orice ntrerupere a actului deexecutare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. O astfel de infractiunecontinua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri, de arme etc.

Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca n cazul infractiunilorcontinue succesive doar ntreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni, n timp ce lainfractiunile continue permanente orice ntrerupere duce la un concurs de infractiuni.

ntreruperile judiciare ale actului de executare

n mod normal, atunci cnd un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catrepolitie, nsa el se rebranseaza imediat, nu se ntrerupe actul de executare, deoarece este ontrerupere fireasca.

Potrivit doctrinei, momentul trimiterii n judecata echivaleaza cu ntreruperea actului deexecutare. Astfel, printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat, iar ceea ce secomite ulterior acestui moment intra n interiorul unei noi infractiuni. Argumentele care sustinacest punct de vedere sunt urmatoarele:

- n momentul trimiterii n judecata infractorului i se imputa faptele comise, iar ceea ce se

ntmpla ulterior nu poate face parte din rechizitoriu.- Daca s-ar lua n considerare momentul condamnarii ca fiind momentul ntre-ruperii actuluide executare, s-ar crea un perpetum mobile judiciar.

Potrivit altor instante si altor autori momentul care trebuie luat n calcul este cel alcondamnarii definitive, pentru ca n dreptul penal romn singurele hotarri judecatoresti sausingurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tive. n fapt ntreruperile

judiciare sunt niste ntreruperi artificiale, deoarece infrac-tiunea se comite n continuare, elefiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat.

Momentul consumarii si epuizarii infractiunii

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

4/8

Ca regula generala, n cazul infractiunilor cu durata de executare, raportarea altor institutii dedrept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor, nsa exista destul de multe exceptii dela regula.

Este important de precizat ca att capitolul referitor la ntreruperile judiciare ale actului deexecutare, ct si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate ncazul tuturor infractiunilor cu durata de executare.

Momentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare, iar momentulepuizarii infractiunii echivaleaza cu momentul ultimului act de execu-tare. Singurulrationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica, n

baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna dect cel care a comisfapta pe o perioada mai scurta.

Formele unitatii legale de infractiuni

Unitatea legala de infractiuni exista atunci cnd doua sau mai multe actiuni sau rezultate, caren mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni, sunt unite prin vointalegiuitorului, ntr-o infractiune unica. n aceasta categorie intra infractiunea continuata,infractiunea complexa, infractiunea de obicei si infractiunea progresiva.

1) Infractiunea continuata

Este reglementata n art. 41 (2), cod penal potrivit caruia ,,infractiunea este continuata cnd opersoana savrseste la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleiasi rezolutiiinfractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare n parte, continutul aceleiasiinfractiuni. Mai explicit, ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel, comise n bazaaceleiasi hotarri.

Conditiile de existenta ale infractiunii continuate

a) Sa existe mai multe actiuni comise la diferite intervale de timp. Prin existenta acesteiconditii, infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectiva la care actele deexecutare erau comise n mod continuu, fara nreruperi.

b) Sa existe o singura rezolutie infractionala. Este necesar ca nainte de ncepe-rea executariiactiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior.Rezolutia unica presupune mai mult dect o simpla idee infractionala. Pentru a putea vorbi deo rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata, adica faptuitorul sa aiba nminte, cel putin n linii mari, desfasurarea ulterioara a infractiunii.

Existenta unei rezolutii infractionale unice se determina n practica dupa anumi-te criterii. Deexemplu, dupa marimea intervalului de timp dintre actiuni. Astfel, daca acest interval e scurt,se poate vorbi de o singura rezolutie. De asemenea, se mai au n vedere modalitatea decomitere a actiunii, precum si obiectele vizate, care, daca sunt asemanatoare, pot sa probeze

existenta unei rezolutii unice.

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

5/8

c) Toate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. Aceasta presu-pune doualucruri:

- n primul rnd, sa existe unitate de ncadrare juridica.

- n al doilea rnd, sa existe acelasi rezultat al ntregii infractiuni. Rezultatele partiale trebuiesa poata fi cumulate ntr-un rezultat unic. E obligatoriu sa existe acelasi subiect pasiv.

d) Toate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana, fara sa conteze nsa for-ma departicipatie si fara sa conteze daca si schimba sau nu calitatea n care parti-cipa la comitereainfractiunii (autor, coautor, instigator, complice). n cazul n care n cadrul unei infractiunicontinuate un infractor participa n mai multe forme de participatie se ia n considerare formade participatie cea mai grea. n situatia n care o persoana participa la o singura actiune se varetine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune.

n raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie ntre infractiunea conti-nuata si

concursul real omogen. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele:

a) La infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie, iar la concursul omo-gen exista opluralitate de rezolutii. De regula, se considera ca atunci cnd ntre actiuni trec intervale detimp foarte lungi exista mai multe rezolutii. Daca infracti-unile sunt comise n modalitatiasemanatoare si vizeaza acelasi obiect exista, de re-gula, o singura rezolutie.

b) n cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-siv, n timp cela concurs nu este ceruta aceasta conditie.

c) La infractiunea continuata se cere ca ntre actiuni sa existe anumite intervale de timp, iar laconcurs nu exista acesta conditie.

Categorii de infractiuni care nu se pot comite n forma continuata

1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor, avort).

Se discuta n doctrina daca tentativa de omor poate fi infractiune continuata. Potrivit uneiopinii, pe care o mpartaseste si prof. F. Streteanu, tentativa de omor poate fi comisa n formacontinuata.

Ex: La otravirea cu arseniu sunt necesare mai multe acte de executare. Astfel, se dau victimeimai multe doze pe o perioada de timp la anumite intervale.

Potrivit unei a doua opinii (sustinuta de R. Chirita), tentativa de omor, ca la ori-ce altainfractiune, nu poate fi comisa n forma continuata pentru ca nu se poate ndeplini niciodataconditiia unitatii de rezolutie infractionala.

2) Infractiunile din culpa, deoarece n cazul acestora nu exista rezolutie infrac-tionala. Dinaceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile

praeterintentionate.

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

6/8

Este important de precizat ca si unele infractiuni omisive se pot comite n forma continuata.De exemplu, ceferistul care nu lasa, n mod repetat, bariera la trecerea trenului. De asemenea,infractiunile continue si cele de obicei se pot comite n forma continuata.

Sanctionarea infractiunii continuate

Potrivit art. 42, cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca sirecidiva postexecutorie, adica cu o pedeapsa ntre minimum si maximum special alinfractiunii comise, nsa sporul e cel de la concursul de infrac-tiuni (5 ani pentru nchisoare si

jumatate din maxim pentru amenda).

2) Infractiunea complexa

Este infractiunea n cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infracti-unii realizeaza

continutul unei alte infractiuni (Tlharia formata din furt si violen-ta, violul format dinviolenta si act sexual). Ea este reglementata n art. 41 (3), cod penal. Nu e necesar ca aceastasa fie comisa prin doua actiuni, existnd si in-fractiuni complexe comise printr-o singuraactiune (ultrajul).

Infractiunea complexa poate fi de doua feluri:

a) Infractiune complexa n forma simpla Cnd continutul de baza al infrac-tiunii cuprindeun element care realizeaza singur continutul unei infractiuni.

Ex: ultraj, tlharie

b) Infractiune complexa n forma agravata Cnd elementul care realizeaza continutul alteiinfractiuni este o circumstanta agravanta (Ex: furt prin efractie).

Ceea ce caracterizeaza infractiunea complexa este existenta a doua obiecte juri-dice, dintrecare unul este principal iar celalalt, secundar. n cazul n care se lezeaza doar obiectul juridicsecundar, fara a se leza si cel principal, exista tentativa la in-fractiunea complexa. Aceasta seconsuma atunci cnd se aduce atingere obiectului principal.

Importanta acestei clasificari consta n faptul ca n cazul infractiunii complexe n forma

simpla, inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe con-duce la retinerea adoua infractiuni distincte, n timp ce la infractiunea complexa n forma agravata, daca nu suntndeplinite criteriile de existenta ale infractiunii com-plexe se vor retine tot 2 infractiuni, nsauna dintre ele este infractiune banuita a fi complexa, dar n forma simpla.

Infractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de vedere al delimi-tarii acesteia deconcursul de infractiuni. Astfel, s-au format trei criterii de delimi-tare, care sunt si conditiilede existenta ale infractiunii complexe:

1) Criteriul necesitatii absorbtiei - Potrivit acestui criteriu, o infractiune este complexa si oabsoarbe pe alta atunci cnd infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a

comite automat si infractiunea absorbita. Acest criteriu se ana-lizeaza n abstract.

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

7/8

Au existat discutii n doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu violarea de domiciliu.Dupa parerea noastra, acesta nu absoarbe violarea de domiciliu, deoa-rece poate exista furt

prin efractie si din masina, fabrica, uzina etc.. Deci, n acest caz va exista concurs deinfractiuni.

De asemenea, au existat discutii cu privire la textul art. 178 (3), cod penal care incrimineazauciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat n stare de ebrietate. La primavedere art. 178 absoarbe prevederea din Codul rutier, nsa nu e asa, deoarece aceastainfractiune se poate comite si n alte locuri dect pe drumurile publice, asa cum prevedeCodul rutier.

2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite - Presupune catextul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze, fie explicit, fie implicit, infractiuneacare este absorbita. Daca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu estecomplexa si nu absoarbe o alta infrac-tiune. Infractiunea de nselaciune nu e una complexa,nefiind determinata sau determinabila.

3) Criteriul pericolului social Potrivit acestuia, infractiunea absorbanta trebuie sa aiba unpericol social mai mare dect infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). Dacapedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine ntotdeauna concurs deinfractiuni.

3) Infractiunea de obicei

Pentru a exista infractiune de obicei, potrivit textului legal, este necesar sa fie comise maimulte acte de executare, care sa evidentieze existenta unei obisnuinte.

Ex: prostitutia, cersetoria

Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca n cazul celei dintiun act de executare luat separat nu are relevanta penala, n timp ce la infractiunea continuataorice act de executare luat separat este infractiune.

Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare, care secaracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare caretrebuie comise pentru a exista infractiune. Astfel, art. 98, cod silvic incrimineaza nsusirea de

cel putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m de lemn.

4) Infractiunea progresiva

Exista atunci cnd, dupa comiterea actiunii de catre faptuitor, rezultatul faptei se agraveazafara interventia faptuitorului, conducnd la o alta ncadrare juridica a faptei (Exemplul clasic:art. 180 art. 183, cod penal). Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva aparela infractiunile comise praeterintentionat, exista si cazuri de infractiuni progresive comiseintentionat sau din culpa.

Ceea ce conteaza pentru ncadrarea juridica a faptei este rezultatul final care se produce,acesta determinnd ncadrarea juridica a faptei, n timp ce ncadrarile an-terioare si pierd

7/29/2019 unitatea de infractiune.pdf

8/8

relevanta. Daca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta, atunci cnd se producerezultatul mai grav se face recurs n anulare si se da o noua hotarre de condamnare.