Unitatea 4_Integrale Definite
-
Upload
aurelian-ionut -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
Transcript of Unitatea 4_Integrale Definite
Integrale definite
1 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Unitatea de învăţare nr. 4
Integrale definite Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 2
4.1 Integrabilitate Riemann 2
4.2 Metode de calcul a integralelor definite 5
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.4 6
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 7
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4 9
Integrale definite
2 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 4 sunt: • Înţelegerea noţiunilor de sumă Riemann, integrală
definită • Aplicarea cu succes a formulelor de integrare • Familiarizarea cu metodele de calcul a integralelor
definite
4.1 Integrabilitate Riemann
Definiţia 4.1: Fie [ ]ba, , a < b, un interval închis şi mărginit. O mulţime de puncte ( ) bxxxaxxxx nn =<<<==∆ ... unde,,...,,, 10210 , se numeşte diviziune a intervalului [a, b].
Definiţia 4.2: Vom numi normă a diviziunii ( )nxxx ,...,, 10=∆ numărul ( )11max −≤≤
−=∆ kknkxx ,
adică lungimea celui mai mare dintre intervalele care formează diviziunea. Definiţia 4.3. (suma Riemann ): Fie funcţia [ ] Rbaf →,: , diviziunea ( )nxxx ,...,, 10=∆ a
intervalului [a, b] şi punctele intermediare ( ) [ ]kkkn xx , unde,,...,, 121 −∈= ξξξξξ , nk ,1= .
Numărul real ( ) ( )( )∑=
−∆ −=n
kkkk xxff
11, ξξσ se numeşte sumă Riemann asociată funcţiei f,
diviziunii ∆ şi sistemului de puncte intermediare ξ . Definiţia 4.4. (a integrabilităţii Riemann ): O funcţie [ ] Rbaf →,: se numeşte integrabilă Riemann dacă există numărul real I cu proprietatea: ( ) ( ) 0,0 >∃>∀ εηε astfel încât pentru
orice diviziune ( )nxxx ,...,, 10=∆ a intervalului [a, b] cu norma εη<∆ şi oricare ar fi sistemul
de puncte intermediare ( )nξξξξ ,...,, 21= , cu [ ] ,,1,,1 nkxx kkk =∈ −ξ are loc inegalitatea
( ) εξσ <−∆ If , .
Observaţii: i) Pentru o funcţie [ ] Rbaf →,: integrabilă Riemann numărul I este unic. Acest număr
reprezintă integrala definită a funcţiei f şi se notează prin ( )∫=b
a
dxxfI .
ii) Orice funcţie [ ] Rbaf →,: integrabilă Riemann este mărginită. În consecinţă, dacă funcţia f nu este mărginită pe [a, b], ea nu este integrabilă pe acest interval.
Integrale definite
3 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Proprietăţi ale funcţiilor integrabile Riemann Teorema 4.1: Funcţia [ ] Rbaf →,: este integrabilă Riemann dacă şi numai dacă pentru
orice şir de diviziuni ( ) ( )bxxxa nk
nnnn n
=<<<==∆∆ ..., 10 cu 0lim =∆∞→ nn
şi oricare ar fi sistemul
de puncte intermediare ( )nk
nnnn
ξξξξ ,...,, 21= , atunci şirul corespunzător de sume Riemann
( )( )1
,≥∆ nnf
nξσ este convergent către acelaşi număr I. Putem scrie că :
( ) ( )∫=∆∞→
b
a
n
ndxxff
nξσ ,lim
Teorema 4.2. (Newton-Leibniz ): Fie funcţia [ ] Rbaf →,: . Dacă f este integrabilă şi admite
primitive, atunci ( ) ( ) ( )aFbFdxxfb
a
−=∫ , unde F este o primitivă a sa.
Propoziţia 4.1: Dacă [ ] Rbagf →,:, sunt integrabile şi ∗∈Rλ , atunci fgf ⋅+ λ si sunt integrabile pe [a, b] şi
( ) ( )( ) ( ) ( ) ( ) ( )∫∫∫∫∫ =+=+b
a
b
a
b
a
b
a
b
a
dxxfdxxfdxxgdxxfdxxgxf λλ, .
Propoziţia 4.2: Dacă [ ] Rbagf →,:, sunt integrabile şi ( ) ( ) ( ) [ ]baxxgxf ,, ∈∀≤ , atunci
( ) ( )∫∫ ≤b
a
b
a
dxxgdxxf .
Propoziţia 4.3: Fie [ ] Rbaf →,: , integrabilă. Atunci
( )∫ =a
a
dxxf 0 , ( ) ( )∫∫ −=a
b
b
a
dxxfdxxf .
Propoziţia 4.4: Fie [ ] ( )bacRbaf , si ,: ∈→ . Dacă f este integrabilă pe [a, c] şi pe [c, b], atunci
f este integrabilă pe [a, b] şi ( ) ( ) ( )∫∫∫ +=b
c
c
a
b
a
dxxfdxxfdxxf .
Propoziţia 4.5: Fie [ ] Rbagf →,:, funcţii astfel încât : a ) f este integrabilă pe [a, b] ; b ) ( ) ( ) ( ) [ ] AAbaxxgxf ,,, −∈∀= mulţime finită.
Atunci g este integrabilă pe [a, b] şi ( ) ( )∫∫ =b
a
b
a
dxxgdxxf .
Teorema 4.3: Orice funcţie monotonă [ ] Rbaf →,: este integrabilă. Teorema 4.4: Orice funcţie continuă [ ] Rbaf →,: este integrabilă. Teorema 4.5 (de medie): Dacă [ ] Rbaf →,: este o funcţie continuă, atunci există [ ]bac ,∈
astfel încât ( ) ( ) ( )cfabdxxfb
a
−=∫ .
Integrale definite
4 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Teorema 4.6 (de existenţă a primitivelor unei funcţii continue): Fie [ ] Rbaf →,: o funcţie
continuă. Atunci funcţia [ ] ( ) ( ) [ ]baxdttfxFRbaFx
x
,,,,: 0
0
∈=→ ∫ , este o primitivă a funcţiei f
care se anulează în 0x . Aplicaţii: 1. Să se calculeze următoarea limită de şiruri cu ajutorul integralei definite:
+++
++
+=
∞→ 33331 ...8
21
1limnn
nnn
Ln
Rezolvare:
Termenul general al şirului se scrie sub forma echivalentă ( )∑∑
== +=
+
n
k nk
nkn
k nknk
13
133 1
1 . Fie
şirul de diviziuni
=∆
nn
nnn ,...,2,1,0 al intervalului [0, 1], cu norma ∞→
→∆n
n 0 , şi punctele
intermediare nknk
nk
nk
k ,1,,1=
−
∈=ξ . Fie funcţia [ ] ( ) 31,1,0:
xxxfRf+
=→ .
Deoarece f este continuă, deci integrabilă, în baza teoremei 4.1. putem scrie :
( )( ) ( ) ( )∫∑∑ ===
+= ∆∞→
=∞→
=∞→
1
01131 ,lim1lim
11lim dxxfff
nnL n
n
n
kkn
n
k nk
nk
n nξσξ .
Notând txx = şi observând că dtdxx =23 , rezultă că :
( ) ( )21ln3211ln
32
132
1
1
0
21
02
1
031 +=++=
+=
+= ∫∫ t
t
dtdxx
xL .
Test de autoevaluare 4.1 1. Să se calculeze următoarea limită de şiruri cu ajutorul integralei
definite: ( )( ) ( )n
nn nnanananL +⋅⋅++
=∞→
..21lim
2. Enunţaţi teorema Newton-Leibniz.
Integrale definite
5 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
4.2 Metode de calcul a integralelor definite
Teorema 4.7 (integrarea prin părţi): Dacă [ ] Rbagf →,:, sunt funcţii derivabile şi cu derivate continue, atunci :
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )∫∫ −=b
a
b
a
b
a
dxxgxfxgxfdxxgxf '' .
Teorema 4.8 (schimbarea de variabilă): Fie [ ] Rbaf →,: continuă şi [ ]baI ,: →ϕ , bijectivă, derivabilă şi cu derivata continuă. Atunci :
( ) ( )( )( )
( )
( ) dtttfdxxfb
a
b
a
'1
1
ϕϕϕ
ϕ∫∫−
−
= .
Aplicaţii:
1. Să se calculeze: ∫− +
−=
0
12
2
11arccos dx
xxI
Rezolvare:
=+
+=
+−
⋅
+−
−
−⋅−
+−
= ∫∫−−−
0
12
0
1
'
2
2
2
2
2
0
12
2
12
211
111
111arccos dx
xxdx
xx
xx
xxxxI π
2ln2
1ln(2
0
1
2 −=++=−
ππ x .
2. Să se calculeze ( )∫
++=
31
022 112 xx
dxxI
Rezolvare:
32,
31;1,0,
1,1
2
2 =====+
=+ txtxdtx
dxxtx .
( )22356411ln
42
212
1
ln42
212
112
32
1
32
12
2
32
12 −
−=
+
−=
−
=−
= ∫∫t
t
t
dttdtI
Integrale definite
6 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Test de autoevaluare 4.2
1. Să se calculeze: dxxeI x∫=2
0
2 cosπ
.
2. Să se calculeze: ∫ +−
=4
0
2
2sin1cossinsin
π
dxx
xxxI
De reţinut! • Suma Riemann • Proprietăţile funcţiilor integrabile Riemann • Formula de integrare prin părţi • Schimbarea de variabilă
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 4 1. Să se calculeze următoarea limită de şiruri cu ajutorul integralei
definite: ∑=
∞→=
n
k
nk
n nk
nke
nL
1
22 cossin1lim πππ
2. Să se calculeze: ( )∫ −5
3
2 4arcsin dxxx
3. Să se calculeze: ( ) dxxx
xe
∫+1
3ln1
ln
Integrale definite
7 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Test de autoevaluare 4.1
1. Notăm ( )( )n
nn nnanananx )(...21 +⋅⋅++
= şi observăm că:
++
++
+=
+
⋅⋅+
⋅+
= ...2ln1ln1...21ln1lnn
an
ann
nann
ann
ann
xn
∑=
+=
++
n
k nka
nnna
1ln1ln .
−+=+
−+=+= ∫∫∞→)1ln()ln()ln(lnlim
1
0
1
0
1
0
adxax
xxaxdxxaxnn
=++−+=
+⋅−− ∫
1
0
1
0
1
0
)ln()1ln(11 axaxadxax
a
a
a
aeaaaaaa
1)1(lnln)1ln(1)1ln(++
=−++−+=
Rezultă că a
a
aeaL
1)1( ++= .
2. Fie funcţia [ ] Rbaf →,: . Dacă f este integrabilă şi admite primitive,
atunci ( ) ( ) ( )aFbFdxxfb
a
−=∫ , unde F este o primitivă a sa.
Test de autoevaluare 4.2
1. =+=
= ∫∫
2
0
22
0
2'
2
0
2
sin2
cos2
cos2
πππ
dxxexedxxeIxxx
∫ =
+−=
2
0
'2
sin42
1π
dxxe x
IeIxe x
41
21
441sin
421 2
0
2
−−=−
+−
ππ
.
Rezultă ( )251
−= πeI .
Integrale definite
8 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
2. =+
−=
++−
=+−
222
2
)cos(sincos(sinsin
cossin2cossin)cos(sinsin
2sin1cossinsin
xxxxx
xxxxxxx
xxxx
( )2)1(1
+−
=xtg
xtgxtg .
1,4
;0,0;1
,, 2 ====+
=== txtxt
dtdxtarctgxtxtg π .
( ) ( )∫ ∫ =
+−
++
++
−=++
−=
1
02222 12
1)1(
1)1(2
11)1(
)1( dttt
ttdt
ttttI
( )84
2ln21
211ln
41
11)1ln(
21
1
0
2 π−−=
−++
+−+−= tarctgt
tt .
Recapitulare • Funcţia [ ] Rbaf →,: este integrabilă Riemann dacă şi numai dacă
pentru orice şir de diviziuni ( ) ( )bxxxa nk
nnnn n
=<<<==∆∆ ..., 10 cu
0lim =∆∞→ nn
şi oricare ar fi sistemul de puncte intermediare
( )nk
nnnn
ξξξξ ,...,, 21= , atunci şirul corespunzător de sume Riemann
( )( )1
,≥∆ nnf
nξσ este convergent către acelaşi număr I. Putem scrie că :
( ) ( )∫=∆∞→
b
a
n
ndxxff
nξσ ,lim
• Dacă [ ] Rbagf →,:, sunt funcţii derivabile şi cu derivate continue,
atunci : ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )∫∫ −=b
a
b
a
b
a
dxxgxfxgxfdxxgxf '' .
• Fie [ ] Rbaf →,: continuă şi [ ]baI ,: →ϕ , bijectivă, derivabilă şi cu derivata continuă. Atunci :
( ) ( )( )( )
( )
( ) dtttfdxxfb
a
b
a
'1
1
ϕϕϕ
ϕ∫∫−
−
= .
Integrale definite
9 Analiză matematică II – Curs şi aplicaţii
Bibliografie 1. Constantinescu E, Deleanu D, I.M. Popovici, Analiză matematică II. Note de seminar, Editura Crizon, Constanţa, 2007 2. Chiriţă S., Probleme de matematici superioare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994. 3. Roşculeţ N.M., Culegere de probleme de analiză matematică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988. 4. Roşculeţ N.M., Analiză matematică, vol I, II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996.