Unitatea 4

7
1 Unitatea 4 Economia de piaţă contemporană. Repartiţia veniturilor (salariul, renta, dobânda, profitul) 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4 4.2. Elementele definitorii şi trăsăturile economiei de piaţă 4.3. Modele teoretice actuale şi tipologia economiilor de piaţă 4.4. Constituirea economiei de piaţă în România 4.5. Repartiţia veniturilor (salariul, renta, dobânda, profitul) Teme orientative pentru dezbateri, referate şi lucrări 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Economia de piaţă reprezintă principala formă de organizare a activităţii economice. Eficienţa aplicării în practică a principiilor economiei de piaţă este deja un fapt dovedit. Dar, fiecare economie naţională îşi are propriile sale caracteristici, determinate de tipul şi abundenţa resurselor disponibile, poziţia geografică, tradiţiile specifice, etc. Înţelegerea principiilor care stau la baza economiei de piaţă şi a mecanismelor care explică modul în care se comportă agenţii economici reprezintă cheia pentru aprofundarea cunoştinţelor privind modul de alocare a resurselor ţinând seama de raţionalitatea economică, funcţionarea pieţei, cu toate subsistemele sale, dinamica sistemelor economice, etc. Iată de ce acest capitol are ca obiectiv explicarea particularităţilor sistemului economiei de piaţă, a etapelor care s-au parcurs în evoluţia conceptului şi, nu în ultimul rând, a procesului de constituire a economiei de piaţă în România. 4.2. Elementele definitorii şi trăsăturile economiei de piaţă Conceptul de economie de piaţă este întâlnit frecvent atât în cadrul dezbaterilor de specialitate, cât şi în discuţiile din viaţa cotidiană! Mulţi teoreticieni au abordat acest concept, fiecare având o viziune diferită în ceea ce priveşte realităţile economice şi perspectivele de dezvoltare! Primii paşi în conturarea trăsăturilor actuale ale economiei de piaţă Adam Smith (1723-1790) – a formulat unele principii generale prin intermediul cărora poate fi înţeleasă mult mai bine complexitatea mecanismelor pe care se bazează funcţionarea economiei 1 : Venitul naţional reprezintă valoarea cu care creşte anual avuţia naţională; Clasele sociale prezente în economia naţională, între care se împarte venitul naţional anual, sunt muncitorii patronii capitalişti şi proprietarii funciari; Mobilul realizării activităţilor economice (lucrative) îl reprezintă obţinerea profitului ca recompensă pentru asumarea riscului alocării şi utilizării resurselor economice pentru obţinerea bunurilor. David Ricardo (1772-1824) – reprezentant al liberaliştilor pesimişti considera că: 1 S. Sută-Selejean, Doctrine economice – o privire panoramică, Ed. Eficient, Bucureşti, 1997, pp. 61-76.

Transcript of Unitatea 4

  • 1

    Unitatea 4 Economia de pia contemporan. Repartiia veniturilor (salariul, renta, dobnda, profitul) 4.1. Obiectivele unitii de nvare 4 4.2. Elementele definitorii i trsturile economiei de pia 4.3. Modele teoretice actuale i tipologia economiilor de pia 4.4. Constituirea economiei de pia n Romnia 4.5. Repartiia veniturilor (salariul, renta, dobnda, profitul)

    Teme orientative pentru dezbateri, referate i lucrri 4.1. Obiectivele unitii de nvare 4 Economia de pia reprezint principala form de organizare a activitii economice. Eficiena aplicrii n practic a principiilor economiei de pia este deja un fapt dovedit. Dar, fiecare economie naional i are propriile sale caracteristici, determinate de tipul i abundena resurselor disponibile, poziia geografic, tradiiile specifice, etc. nelegerea principiilor care stau la baza economiei de pia i a mecanismelor care explic modul n care se comport agenii economici reprezint cheia pentru aprofundarea cunotinelor privind modul de alocare a resurselor innd seama de raionalitatea economic, funcionarea pieei, cu toate subsistemele sale, dinamica sistemelor economice, etc. Iat de ce acest capitol are ca obiectiv explicarea particularitilor sistemului economiei de pia, a etapelor care s-au parcurs n evoluia conceptului i, nu n ultimul rnd, a procesului de constituire a economiei de pia n Romnia.

    4.2. Elementele definitorii i trsturile economiei de pia

    Conceptul de economie de pia este ntlnit frecvent att n cadrul dezbaterilor de specialitate, ct i n discuiile din viaa cotidian! Muli teoreticieni au abordat acest concept, fiecare avnd o viziune diferit n ceea ce privete realitile economice i perspectivele de dezvoltare!

    Primii pai n conturarea trsturilor actuale ale economiei de pia Adam Smith

    (1723-1790) a formulat unele principii generale prin intermediul crora poate fi neleas mult mai bine complexitatea mecanismelor pe care se bazeaz funcionarea economiei1:

    Venitul naional reprezint valoarea cu care crete anual avuia naional; Clasele sociale prezente n economia naional, ntre care se mparte venitul

    naional anual, sunt muncitorii patronii capitaliti i proprietarii funciari; Mobilul realizrii activitilor economice (lucrative) l reprezint obinerea

    profitului ca recompens pentru asumarea riscului alocrii i utilizrii resurselor economice pentru obinerea bunurilor.

    David Ricardo (1772-1824) reprezentant al liberalitilor pesimiti considera c:

    1 S. Sut-Selejean, Doctrine economice o privire panoramic, Ed. Eficient, Bucureti, 1997, pp. 61-76.

  • 2

    principala evoluie a economiei de pia urm s fie scderea ratei medii a profitului, anticipnd posibilitatea producerii unor dezechilibre majore sau chiar a unor crize de durat ale acestui sistem economic;

    a fost unul dintre teoreticienii care a adus o contribuie major la dezvoltarea teoriei economice privind mecanismul care st la baza funcionrii economiei de pia moderne i a elementelor componente a acestui sistem, adic: Producia; Repartiia; Comerul; Preurile; Veniturile; politicile economice.

    Jean-Baptiste Say (1767-1832), ca liberalist optimist, a considerat c: Nu exist posibilitatea apariiei dereglrilor i a dezechilibrelor n economia de

    pia; Factorii reducerii volumului vnzrilor n cazul unor categorii de mrfuri se

    datoreaz doar faptului c producia este prea redus i c orice tip de marf i gsete cererea cu condiia ca nivelul produciei realizate s fie suficient de mare, ceea ce deja tim cu toii c este ireal.

    Pe parcursul a mai bine de dou secole i jumtate de

    la apariia teoriei lui Adam Smith, conceptul de economie de pia s-a dezvoltat i s-a diversificat!

    Milton Friedman, conductorul colii Economice de la Chicago i laureat al

    premiului Nobel pentru economie - conform concepiei sale, una dintre cerinele de baz ale economiei de pia este ca guvernul (autoritatea public):

    s nu aib niciun amestec n activitatea agenilor economici; s nu controleze sau s determine preurile, ratele de schimb valutar, salariile,

    rata dobnzii; s nu intervin n modul de realizare a schimburilor comerciale ntre agenii

    economici, etc. n Carta pentru o Nou Europ, adoptat n 1990 de reprezentani ai 34 de ri

    europene, este precizat c libertatea i pluralismul politic sunt elemente absolut necesare pentru atingerea scopului comun de dezvoltare a economiei de pia n urmtoarele direcii:

    1. Realizarea unei creteri economice durabile i stabile; 2. Asigurarea prosperitii cetenilor; 3. Garantarea dreptii sociale; 4. Creterea gradului de ocupare a forei de munc; 5. Folosirea resurselor economice ntr-un mod raional i eficient.

    Pe aceast baz, putem enuna urmtoarea definiie sintetizat a economiei de pia:

  • 3

    Economia de pia este o form modern de organizare economic, a crei funcionare se realizeaz prin intermediul pieei, n cadrul unui regim liberal din punct de vedere legislativ, instituional i politic, ntemeiat pe proprietatea privat i fr intervenia direct a statului, prin mecanismele sale specifice de constrngere, n procesul decizional al agenilor economici.

    Elementele definitorii i trsturile economiei de pia:

    Producia, repartiia, schimbul i consumul nu sunt ngrdite prin acte normative ci se desfoar conform cerinelor i evoluiei pieei;

    Mecanismul preurilor este cel care reglementeaz relaiile dintre agenii economici productori i consumatori, respectiv vnztori i cumprtori;

    Presupune pluralismul centrelor de decizie i aciune, fiind o economie multipolar;

    Se bazeaz pe preponderena proprietii private n structura multitudinii sau pluralismului formelor de organizare economic a proprietii proprietatea privat este inviolabil, iar dreptul de alegere este garantat prin lege;

    Este necesar existena unui sistem monetar stabil, moneda fiind numitorul comun al agenilor economici;

    Existena i funcionarea unui cadru legislativ i instituional adecvat, privind organizarea firmelor i a sistemelor care formeaz economia;

    Mobilul desfurrii ntregii activiti economice este obinerea profitului; Intervenia statului n economie este indirect i general sau global,

    concretizndu-se n aciunea acestuia prin prghiile economice, monetare, financiare i administrative de care dispune. Pe scurt, trsturile economiei de pia, menionate anterior, pot fi sintetizate astfel2: economie de ntreprindere; economie de calcul n expresie monetar; Profitul ocup locul central n procesul decizional al ntreprinztorului; Rolul statului este de agent distinct cu funcii specifice; Preponderena proprietii private; Sistemul economiei de pia este garantul sistemului politic democratic.

    4.3. Modele teoretice actuale i tipologia economiilor de pia

    Dup cum am mai precizat, putem remarca o mare

    diversitate a modelelor teoretice care se refer la economia de pia!

    Una dintre posibilitile de grupare a acestor modele este dup rolul atribuit

    mecanismelor de funcionare. Spre exemplu, o difereniere se poate face ntre: modelele neoclasice sau neoliberale; modelele dirijiste sau keynesiste;

    2 I. Bulborea, Microeconomie i Macroeconomie, Partea I, Ed. ProUniversitaria, Bucureti, 2007, pp. 206-209.

  • 4

    modelul mixt, ca o combinaie a primelor dou. Spre exemplu, n cazul modelelor neoclasice: Mecanismele pieei, incluznd aici preul i concurena, reprezint principalul

    mijloc de coordonare i de autoreglare a vieii economice i de funcionare echilibrat a acesteia.

    Se pune accentul pe interesele, personalitatea, voina i motivaia individual a agenilor economici.

    Principiile de baz ale modelelor neoclasice sunt: 1. Formarea liber a preurilor; 2. Stabilitatea circulaiei monetare; 3. Libera concuren; 4. Respectarea strict a proprietii i a iniiativei private.

    Adepii acestor modele critic efectul destabilizator al imixtiunii

    statului n viaa economic, dar se accept intervenia selectiv a statului pentru stimularea ofertei prin politica de impozitare i controlul masei monetare!

    4.5. Repartiia veniturilor (salariul, renta, dobnda, profitul)

    Salariul

    Preul pe piaa muncii se numete salariu. Acesta poate fi definit prin venitul cuvenit proprietarului factorului de producie munc pentru activitatea desfurat n cadrul firmei, ntr-o perioad de timp. Nivelul salariului depinde de numeroi factori, dintre care menionm raportul dintre cererea i oferta de munc, climatul politic i social, factorii demografici i psihologici, etc. Salariul are mai multe forme:

    Salariul nominal adic suma cuvenit pentru munca depus, care la rndul su poate fi: Salariul brut respectiv suma primit de salariat nainte de impozitare; Salariul net calculat ca diferen ntre salariul brut i impozitul pe veniturile

    salariale (care n Romnia anului 2009 este de 16%). Salariul real arat cantitatea de bunuri care poate fi cumprat cu salariul

    nominal, iar indicele evoluiei salariului real se determin ca raport ntre indicele salariului nominal i indicele evoluiei preurilor.

    Sistemele de salarizare aplicate la nivelul companiilor nu sunt uniforme. n funcie de specificul activitii economice, se pot practica mai multe tipuri de salarizare:

    Salarizarea n regie, respectiv pentru timpul lucrat se aplic n domeniile n care este dificil s se cuantifice rezultatele obinute;

    Salarizarea n acord se practic n sectoarele n care se poate stabili cu exactitate timpul necesar pentru realizarea unei operaiuni, respectiv volumul de munc depus n unitate de timp;

  • 5

    Salarizarea mixt n cadrul creia o parte din salarii se acord pentru timpul lucrat, iar restul pentru volumul de munc.

    Salariul reprezint un factor motivator de o importan deosebit, att pentru creterea volumului i calitii rezultatelor, ct i pentru asigurarea unui anumit nivel de satisfacie al salariatului.

    Din acest motiv, politica salarial joac un rol central n activitatea agenilor economici, iar modul de salarizare poate fi ajustat sau mbuntit continuu prin corecii succesive, adic indexri, n raport cu evoluia preurilor, introducerea sistemului de participare a angajailor la o parte din profitul realizat, socializare sau acordarea unui sprijin financiar salariailor defavorizai, etc.

    Renta n teoria i practica economic ntlnim mai multe accepiuni privind veniturile

    cuvenite sau ncasate de ctre proprietarii factorului de producie pmnt, care poart denumirea de rent.

    Enumerm3 n cele ce urmeaz cteva dintre opiniile specialitilor care se refer la

    rent: 1. n sens general, renta este venitul care i se cuvine proprietarului de terenuri, ca

    urmare a acordrii dreptului de folosin a terenului ctre arenda; 2. Adam Smith consider c renta reprezint venitul obinut fr munc de ctre

    proprietarul pmntului, astfel c n viziunea lui aceasta poate fi asimilat ca un pre de monopol pe care arendaul trebuie s l plteasc dac dorete s obin dreptul de a lucra pmntul. Conform acestei concepii, renta trebuie s fie stabilit astfel nct s asigure plata cheltuielilor generate de exploatarea pmntului (utilaje, echipamente, semine, transport, etc.) i un profit echivalent cu nivelul celui obinut n regiune de ctre posesorii de capital;

    3. David Ricardo a preluat i a dezvoltat aceast idee a lui Adam Smith, apreciind c renta este partea din produsul pmntului care trebuie s i se plteasc proprietarului de pmnt pentru a beneficia de dreptul de a utiliza forele indestructibile i originare ale solului. El a analizat renta n corelaie cu caracterul limitat al pmntului, monopolul asupra acestuia i cu relaia dintre necesitatea creterii produciei de alimente datorit sporului demografic;

    4. William Petty considera c renta este surplusul de venit care se obine ca urmare a exploatrii unui teren oarecare, dup ce din venitul obinut prin vnzarea produselor agricole sa scad cheltuielile pentru ntreinerea lucrtorului agricol i cele generate de cultivarea pmntului;

    5. Ali autori apreciaz c renta este venitul care i revine oricrui proprietar care are n posesie un factor de producie cu ofert puin elastic sau chiar inelastic (rigid).

    3 Ivanciu Nicolae Vleanu, Istoria gndirii economice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992, pp. 68-75.

  • 6

    Pe piaa factorilor naturali, suprafeele de pmnt cultivabile i suprafeele mpdurite constituie cel mai des obiect al tranzaciilor, al schimbului sau al operaiunilor de vnzare-cumprare. Dac ne referim la suprafeele cultivabile, preul la care se ncheie tranzaciile reprezint renta anual obinut, care se capitalizeaz la dobnda zilei. Dintre factorii care influeneaz nivelul acestui pre putem meniona:

    Mrimea rentei care se poate obine, dependent la rndul ei de fertilitatea solului; Ritmul i sensul de evoluie al rentei; Raportul dintre cererea i oferta de terenuri agricole; Raportul dintre cererea i oferta de produse agricole; Posibilitatea utilizrii alternative a factorului de producie pmnt (viticultur,

    silvicultur, agricultur, construcii, etc.); Posibilitile de ameliorare a poziiei i a calitii terenurilor agricole, etc.

    Dobnda

    Nivelul dobnzii st la baza calculrii ratei dobnzii anuale, care este un indicator exprimat procentual i reprezint dobnda cuvenit pentru 100 de uniti monetare mprumutate pe durata unui an!

    Pentru calculul ratelor de rambursare a creditelor (care pot fi anuale, semestriale, trimestriale, lunare, uneori chiar pentru 24 sau 48 de ore, adic pe termen foarte scurt), se pot utiliza mai multe metode, ca de exemplu:

    1. metoda dobnzii simple; 2. metoda dobnzii compuse; 3. metoda rambursrii creditului n trane egale, etc.

    Profitul

    n literatura economic, profitul ocup un loc deosebit, att n manuale ct i n publicaiile destinate specialitilor sau cercettorilor de profil. H. Hazlitt observ faptul c simpla menionare a cuvntului profit genereaz respingere din partea auditoriului deoarece nu este neleas de fapt importana vital pe care acesta o are n viaa agenilor economici i nu numai a lor4.

    ntr-un mod simplificat, profitul poate fi definit ca surplusul de venit rmas n posesia agenilor economici dup acoperirea tuturor cheltuielilor.

    Din, punctul de vedere al reglementrilor fiscale, profitul poate fi analizat sub dou aspecte5: Profitul legal sau legitim (denumit uneori profit normal sau admis) reprezint forma

    de profit acceptat din punct de vedere legal, att ca modalitate de calcul, ct i n ceea ce privete respectarea normelor juridice n vigoare, fiind clasificat n:

    o Profit brut, adic diferena dintre veniturile i cheltuielile firmei; o Profit net, respectiv valoarea rmas din profitul brut, dup scderea

    impozitului pe profit;

    4 H. Hazlitt, Economics in One Lesson, Libertas Publishing, 2006, tradus n limba romn Economia ntr-o lecie, Ed. Libertas Publishing, Bucureti, 2006, p. 145. 5 Gh. I. Ana, Profitul, Editura Economic, Bucureti, 1998, pp. 16-22.

  • 7

    Profitul ilegal sau ilegitim este orice alt form de profit care se realizeaz peste nivelul legal sau admis, nclcndu-se legislaia care reglementeaz calculul, impozitarea i declararea profitului (toate aceste elemente intrnd sub incidena evaziunii fiscale). innd seama de faptul c mediul n care acioneaz firmele se caracterizeaz printr-

    o dinamic accentuat, profitul este o mrime variabil, sub influena unor factori diveri, ca de exemplu:

    1. Productivitatea factorilor de producie; 2. Evoluia preurilor i tarifelor cu care se procur factorii de producie; 3. Dinamica cererii de bunuri i servicii; 4. Ritmul n care evolueaz volumul, structura i calitatea produciei; 5. Evoluia preurilor de vnzare a produciei proprii; 6. Algoritmul de repartizare a veniturilor ntre posesorii factorilor de producie; 7. Modificrile legislative; 8. Caracteristicile mediului de afaceri intern i internaional, etc.

    Agenii economici pot decide repartizarea profitului net pe mai multe destinaii, n funcie de interesele curente sau de perspectiv privind strategia de dezvoltare a firmei. innd seama de tendinele actuale, pentru stabilirea destinaiilor de alocare a venitului net, se au n vedere dou principii: Conservarea rezultatelor:

    o Rezerve constituite ca urmare a existenei prevederilor legale specifice; o Rezerve impuse prin modul de formulare a statutului de nfiinare a

    companiilor; o Rezerve stabilite n cadrul adunrii generale a asociailor;

    Distribuirea rezultatelor la nivel de firm sub form de: o Acordarea de dividende; o Economii; o Majorri de capital social; o Constituirea resurselor de finanare a investiiilor; o Recompense, gratificaii i premii acordate angajailor, etc.

    Teme orientative pentru dezbateri, referate i lucrri

    1. Factorii care determin nivelul i dinamica salariului. 2. Analiza evoluiei salariului real n Romnia. 3. Relaia dintre salariul real i standardul de via. 4. Evoluia dobnzilor cauze i efecte. 5. Factorii care determin nivelul i dinamica profitului. 6. Relaia dintre calitatea mediului de afaceri i rentabilitatea la nivel de firm. 7. Sistemul economiei de pia avantaje i limite. 8. Analiza comparativ a diferitelor modele de economie de pia contemporan.