NEC 3 - Unitatea 3-4 mMijloace de Navigatie IALA

7/25/2019 NEC 3 - Unitatea 3-4 mMijloace de Navigatie IALA

1/12

1

UNITATEA DE INVATARE NR. 34

PREVEDERI ACTUALE PRIVIND MIJLOACELE DE NAVIGATIE

Asociaia Internaional a Autoritatilor Farurilor (IALA), a fost formata n 1957

ca o organizaie tehnica non-guvernamental, non-profit, care ofer un cadru

autoritilor navale, productorilor i consultanilor de echipamente pentru dirijarea

navigatiei (mijloace de navigatie) in ideea de a se depune un efort comun in ceea ce

priveste:- Armonizarea standardelor pentru sistemele de dirijare a navigaiei, la nivel

mondial;

- Facilitarea deplasarii sigure i eficiente pe mare

- mbuntirea proteciei mediului maritim.

Mijloace de navigatie . Un mijloc de navigatie este un dispozitiv sau un sistem extern navei

care este operat pentru a spori si eficientiza navigatia navei si/sau sistemului de trafic.Mijloacele de navigatie vizuale pot fi atat naturalecat si artificiale.

Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un mijloc de navigatie sunt urmatoarele:

- sa fie vizibilziua sau/si noaptea

- sa fie usor identificabilvizual sau pe ecranul radarului

- pozitiasa sa fie inscrisa in hartilede navigatie

Consideram ca fiind mijloace de navigatie structuri construite special sa ajute navigatia dar si

obiecte usor vizibile cum ar fi inaltimi muntoase, stanci, turle de biserica, minarete, cosuri de fum,

monumente etc. ( trecute in harta conspic)care indeplinesc conditiile de mai sus.Aceste repere pot fi prevazute cu lumini specifice permitand astfel folosirea lor pe timpul noptii

sau sunt neluminate caz in care se folosesc doar pe timpul zilei.

Zona de utilitatea mijloacelor de navigatie vizuale este zona costiera.

Definim navigatia costieraca fiind navigatia desfasurata:

- la 50 mile de coasta sau la limita platoului continental ( 200m adancime)


2/12

2

- zone apropiate de insule sau arhipeleaguri unde converg principalele rute de

navigatie

Sistemul de semnalizare maritimaare ca domeniu de utilizare navigatia costiera si trebuie sa

aiba o compunere capabila sa satisfaca toate nevoile impuse de aplicarea tuturor metodelor siprocedeelor uzuale existente in practica navigatiei costiere.

Sistemul de semnalizare maritimaal unui stat este destinat:

1. Sa asigure aterizareain conditii optime in principalele uncte de pe litoral

2. Sa permita determinarea cu precizie a pozitieinavelor aflate in navigatie in

zona de vizibilitate a mijloacelor de semnalizare

3. Sa furnizeze semnale sonorepe timp de vizibilitate redusa datorata

fenomenelor meteorologice nefavorabile

In compunerea sistemului intra mijloacele de semnalizare specifice misiunilor sale.

Mijloacele cu destinatie speciala pentru navigatie sunt facute cu scopul de a transmite

informatii unuiobsevator avizat. Ca si exemple se pot da : faruri, geamanduri, aliniamente, nave far,

semnale de trafic etc.

Cele mai utilizate mijloace vizualecu destinatie specialapentru navigatie sunt:

1. Farurile: se deosebesc si se recunosc de pe mare dupa forma, culoarea si

inaltimea constructiei, caracteristica, culoarea si inaltimea luminii

precum si distanta de vizibilitate. Farul de aterizareeste farul care

este observat prima data de navigatorul care se apropie de coasta

respectiva. Are distanta de vizibilitate mare datorita intensitatii

luminii produse de o instalatie perfectionata.

2. Luminile de navigatiese instaleaza fie pe mal pe diferite constructii, pe epave

sau corpuri plutitoare ancorate

3. Semnale de navigatie: constructii speciale din lemn, fier sau beton amplasate la

mal4. Aliniamente de navigatie. Diferenta de inaltime intre cele doua faruri

trebuie sa fie de cel putin 1.80 m pentru fiecare mila marina a

distantei de la care farurile sunt observate si folosite

5. Materiale reflectorizante


3/12

3

Caracteri stici le de constructie ale unui reper de acest tip sunt reglementate de conventii

internationale pentru a exista o uniformizare pe plan mondial in acest sens.

I Caracteristici distinctive: structura- fixa sau plutitoare, forma , marime, inaltime de

amplasare, culoare, luminate sau neluminate , intensitatea luminii, sectoarele de vizibilitate ale luminii,

materialul de constructie

II Codul de culoare al semnalului: materialul din care este confectionat semnalul sau

vopseaua cu care este acoperit va avea urmatoarele culori:

- In mod uzual alb, negru, rosu, verde, galben si albastru. Culoarea albastra poate fi

folosita pe apele interioare, estuare si porturi unde exista posibilitatea ca reperul sa fie observat de la

distante mici.

- In mod special portocaliusi culori fosforescente: rosu,galben, verde si portocaliuin

cazul reperelor care au destinatie speciala si trebuie sa fie foarte bine vizibile

III Vizibilitateaunui semnal de navigatie depinde de :

-

curbura sferei terestre ,- refractia atmosferica datorata paturilor de aer cu densitati diferite ,

- vizibilitatea atmosferica influentata de fenomenele atmosferice ,

- inaltimea constructiei deasupra nivelului marii,

- inaltimea ochiului observatorului,

- conditiile de observatie ( zi sau noapte)

- caracteristicile constructive,(forma , marime , culoare,material) ,

- Contrastul cu fundalul observat ( daca fundalul este al unei zone locuite ,

iluminate atunci vizibilitatea este afectata)- dotarea cu lumina de semnalizare etc.

- intensitatea semnalului luminos si caracteristica sa

Este important ca , la determinarea distantei de vizibilitate a unui reper ale carui caracteristici le

gasim in documentatia de navigatie (harti, carti faruri etc) , sa tinem cont de inaltimea la care se afla

ochiul observatorului fata de nivelul de masurare la care s-a facut referire in documentatia respectiva.

O situatie deosebita se intalneste in zonele costiere cu variatie mare a nivelului marii cauzata de

maree (vezi figura de mai jos) unde inaltimea ochiului observatorului variaza in timp in functie de ora

mareei. Distanta de vizibilitate a luminii unui far, inscrisa in documentele de navigatie, este calculatade la nivelul mediu al apei inalte la sizigii


4/12

4

.

Distanta la un r eper vizual. In general distanta la un reper vizual poate fi definita ca distanta la

care un observator, cu ochiul liber sau folosind un instrument , poate detectasi descifra semnalul

transmis de acesta

Distanta nominala de vizibilitatereprezinta distanta la care se observa un

semnal luminous cand vizibilitatea meteorologica este de 10NM .Aceasta distanta este in

general cea folosita in documentatia de navigatie: harti, cartea farurilor , etc. Aceasta

distanta este data pentru cazul unui fundal intunecat al farului respectiv .

Abrevierilefolosite in hartile de navigatieinscriu distanta nominala de vizibilitate

a luminii farului ( Range) astfel:

- Pentru farurile cu o singura lumina valoarea in cifre a bataii farului plus litera

M care este presurtarea pentru Mila marina. Exemplu 7M

- Pentru farurile care au doua sau mai multe sectoare colorate care se grupeaza

pe doua distante de vizibilitate, bataia farului se noteaza de la mare la mic

astfel 15/7M. Aceasta inseamna ca lumina principal se vede de la 15NM in timp

ce luminile colorate se vad de la 7NM

- Pentru farurile cu mai multe culori pe sectoare, care au trei sau mai multe

distante de vizibilitate, acestea se noteaza de la mare la mic sub forma 27 5


5/12

5

M. ceea ce inseamna ca lumina principal este vizibila de la 27 NM in timp ce

toate celelalte lumini colorate se vad de la cel putin 5NM

Distanta geografi caeste un termen introdus pentru a defini cea mai mare distanta de la care

poate fi observat un reper sau o sursa luminoasa, in conditii de vizibilitate absoluta, limitata de curbura

sferei terestre, refractia atmosferica, inaltimea ochiului observatorului si a reperului sau sursei delumina.

DISTANTA GEOGRAFICA IN MILE MARINE

inaltimea

ochiului

(m)

inaltimea reperului (m)

0 1 2 3 4 5 10 50 100 200 300

1 2.0 4.1 4.9 5.5 6.1 6.6 8.5 16.4 22.3 30.8 37.2

2 2.9 4.9 5.7 6.4 6.9 7.4 9.3 17.2 23.2 31.6 38.1

5 4.5 6.6 7.4 8.1 8.6 9.1 11.0 18.9 24.8 33.3 39.7

10 6.4 8.5 9.3 9.9 10.5 11.0 12.8 20.8 26.7 35.1 41.6

20 9.1 11.1 12.0 12.6 13.1 13.6 15.5 23.4 29.4 37.8 44.2

50 11.1 13.2 14.0 14.6 15.2 15.7 17.5 25.5 31.4 39.8 46.3

Valorile din tabelul de mai sus au fost calculate folosind formula :

Rg= 2.03 x ( ho+ Hm)

Unde :

Rg = distanta geografica in mile marine

Ho = inaltimea ochiului observatorului in metri

Hm = inaltimea reperului in metri

Factorul 2.03 reprezinta un coeficient de refractie atmosferica. Cateodata poate fi 2.08

Distanta luminoasa este distanta maxima la care este observat un anumit semnal luminos la un

moment dat, caracterizat de o anumita vizibilitate atmosferica.

Faza lumini i. Este aspectul pe care il are la un moment dat lumina unui far care functioneaza

intr-un anumit ritm. Este caracterizata printr-o anumita durata a luminii si intunericului ceea ce permite

sa se faca distinctie intre diferite aspecte ca :stralucire, sclipire, licarire, ocultatie, intermitenta.


6/12

6

Caracteri stica lumini i. Este aspectul diferit sub care poate fi vazuta lumina unui far impreuna

cu caracterul modificarilor periodice suferite de acesta.

Nr Caracteristica luminii Abrevierea

in

documentatii

Durata maxima a perioadei

1 Lumina fixalumina continua. Este

posibil sa nu fie recunoscuta ca si mijloc

de navigatie datorita confuziei cu alte

lumini.

F 12s

Lumina cu ocultatii- este o lumina in care durata iluminarii este mai mare decat durata

intunericului (eclipsa) iar perioadele de intuneric (eclipsele) sunt, de obicei, egale ca si durata.

2 Lumina cu o singura ocultatieeclipsa

este repetata regulat. Durata luminii nutrebuie sa fie mai mica decat triplul

eclipsei

Oc 15s

3 Lumina cu grup de ocultatii-grupul de

eclipse , specificat in paranteza, se repeat

cu regularitate.

Oc(2) 20s, (30s pentru grup de trei sau

mai multe eclipse)

4 Lumina cu grup mixt de ocultatii

similara celei de deasupra cu deosebirea

ca doua grupuri successive intr-o

perioada au numere diferite de eclipse

Oc(2+1) 15s

5 Lumina izofazica- iliminarea si eclipsa

au durate egale

Iso 12s

Lumina cu sclipiri- un semnal in care durata totala ailuminarii este mai mica decat durata eclipsei

6 Lumina cu o singura sclipire- o sclipire

repetata cu regularitate ( la o rata mai

mica de 50 de sclipiri pe minut)

Fl 15s

7 Lumina cu o sclipire lunga- o sclipire

regulata cu o durata mai mare de 2 s

LFl 20s

8 Lumina cu grup de sclipiri- numarul de

sclipiri, specificate in paranteza, sunt

repetate regulat

Fl(2) 20s, (30s pentru grup de trei sau

mai multe sclipiri)

9 Lumina cu grup mixt de sclipiri-

semnalul este similar celui de deasupra

Fl(2+1) 30s


7/12

7

cu diferenta ca doua grupuri successive

au numar diferit de sclipiri ( dupa cum

este indicat in paranteza)

Lumina cu sclipiri rapide- un semnal luminos cu sclipiri intre 50 si 80 de repetari pe minut

10 Lumina continua cu sclipiri rapide-

sclipiri repetate cu regularitate

Q

11 Lumina cu grup de sclipiri rapide- un

semnal in care grupurile de sclipiri

indicate in paranteza sunt repetate cu

regularitate

Q(3); Q(9),

Q(6) +Lfl

20s

12 Lumina cu sclipiri intreruptesemnalul

arata un grup de sclipiri intrerupte de o

eclipsa constanta si de durata mare.

Numarul sclipirilor trebuie sa fie minim3 iar durata eclipsei mai mare de 3

secunde

IQ

Lumina cu sclipiri foarte rapide - un semnal luminos cu sclipiri intre 80 si 160 de repetari pe minut

13 Lumina continua cu sclipiri foarte rapide

sclipiri foarte rapide repetate cu

regularitate

VQ 15s

14 Lumina cu grup de sclipiri foarte rapide -

- un semnal in care grupurile de sclipiri

foarte rapide, indicate in paranteza, sunt

repetate cu regularitate

VQ(3);

VQ(9);

VQ(6)+LFl

15s

15 Lumina cu sclipiri foarte rapide

intreruptesemnalul arata un grup de

sclipiri foarte rapide intrerupte de o

eclipsa constanta si de durata mare.

Numarul sclipirilor trebuie sa fie 3 sau 9.

O exceptie face semnalul luminous al

geamandurii cardinal de S

IVQ 15s

Lumina cu sclipiri ultrarapide- un semnal luminos cu sclipiri avand mai mult de 160 de repetari pe

minut

16 Lumina continua cu sclipiri ultrarapide -

sclipiri ultrarapide repetate cu

regularitate

UQ


8/12

8

17 Lumina ultrarapida intrerupta- semnalul

arata un grup de sclipiri ultrarapide

intrerupte de o eclipsa constanta si de

durata mare

IUQ

18 Lumina in codul Morseperioada de

lumina si eclipsa semnalizeaza o litera

(cea din paranteza)din codul Morse

Mo(A) 30s

19 Lumina fixa su sclipiri- un semnal

luminous in care durata de eclipsa este

inlocuita de o iluminare de intensitate

mai mica decat cea principal

FFl 30s

20 Lumina alternative- un semnal luminous

aratand doua culori diferite alternative

asa cum este indicat (WhiteRed)

AlWR

Diagrama distantei de vizibilitate a luminii.Este diagrama care permite navigatorilor sa

determine distanta aproximativa la care se poate vedea o lumina pe timpul noptii sau ziua , in conditii

meteorologice predominante in timp pentru diferite niveluri de iluminare a fundalului respectiv a

cerului.

Folosirea diagramei se face in felul urmator:

- pe axa din stanga se identifica valoarea de vizibilitate maxima pentru farul respectiv

- Se duce orizontal o linie care va intersecta curbele de vizibilitate meteorologica. In dreptul

curbei care caracterizeaza zona in care se afla observatorul se coboara o verticala in jos pana

intersecteaza axa orizontala a diagramei unde se citeste distanta nominala de vizibilitate a

farului ( cea indicate in harta sau cartea farurilor).

- Spre exemplu: un far a carui distanta de vizibilitate maxima este 24 NM va avea o distanta

de vizibilitate nominala de 15 mile in conditiile unei vizibilitati meteorologice de 20NM


9/12

9

CARTILE FARURILOR( List of lights) sunt impartite pe zone geografice.

Informatiile sunt structurate pe 8 coloane dintre care doar pentru primele 6

coloane exista o standardizare completa a informatiilor transmise.

Coloana 1 Numarul farului

Numarul de identificare national ( national number) format din 4,5 sau 6 cifre

fiind trecut primul in coloana . Acest numar se poate schimba intre doua editii successive

ale publicatiei.

Numarul de identificare international (international number) - Este pozitionat sub

numarul de identificare national si este format dintr-o serie de caractere alfanumerice.

Acest numar se poate schimba doar la publicarea unei noi editii a cartii farurilor.

Coloana 2 Zona , numele si pozitia


10/12

10

In aceasta coloana este mentionata zona geografica de amplasare a reperului

luminos, daca face parte dintr-un mijloc de navigatie compus ( de exp. aliniament)

impreuna cu locatia sa ( de exp. rear 215m from front) si numele farului ( de exp.

Constanta, Varna etc) .

Coloana 3 Pozitia geografica

Se identifica reperul luminos prin coordonatele sale geografice Lat si Long.

In cazul unui aliniament , pozitia luminii din spate este data prin relevment si

distanta fata de prima lumina.

Coloana 4 Caracteristica semnalului luminos ( sau acustic)

Exp: Dir F1.W4s

170

Sunt mentionate urmatoarele informatii:

- caracterul luminii

- ritmul (pentru luminile ritmice)

- culoarea ( este mentionata inclusive culoarea alba)

- perioada in secunde (este folosita abrevierea s)

- ocazional: un termen specific ( Dir, Aero, etc) sau intensitatea

luminoasa in candeli. Pentru farurile care au faze ale luminii de diferite intensitati

luminoase este data intensitatea maxima a luminii ( intensitatea fazei de durata cea mai

mare in cazul semnalului in cod MORSE).

Pentru semnalele acusticesunt mentionate urmatoarele informatii:

- tipul sursei de semnal acustic

- ritmul

- perioada

Coloana 5 Inaltimea luminii

Inaltimea luminii este altitudinea deasupra nivelului marii. Este data in metri. In

cele mai multe cazuri se face referinta la nivelul mediu al apei. In cazurile diferite nivelul

de referinta este dat in rubrica Regional information.

Coloana 6 Distanta (range)


11/12

11

Este comunicata distanta nominalade vizibilitate a luminii in mile marine (M).

Cifrele avand caractere ingrosate exprima distante de vizibilitate de 15 mile sau mai

mari. In cazurile in care un far are mai multe distante de vizibilitate, corespunzatoare

sectoarelor de diferite culori, acestea sunt mentionate pentru fiecare culoare in parte.

Coloana 7Descrierea constructiei farului semne de identificare-inaltimi

In aceasta coloana este descrisa structura constructiei farului sau semnalului de

ceata astfel:

- felul constructiei

- materialul folosit

- culoarea

- daca exista semn distinctiv (in cazul geamandurilor) este mentionat prin

simbolul sau si culoare. Descrierea marcajelor cardinal nu este inclusa deoarece

acestea sunt strict reglementate de IALA

- inaltimea de constructie este calculata in metri de la nivelul pamantului(nu al

marii ca in cazul luminii) pana la parte cea mai inalta excluzand eventualele

antene sau alte echipamente de acest tip montate pe far.

Coloana 8 Informatii complementare

In aceasta coloana se pot inscribe urmatoarele informatii:

a)

referitoare la caracterul luminii ( coloana 4) :

- limita sectoarelor de lumina mai intensa si marimea unghiului in care

se emite aceasta lumina ( exp. Intens.136.5 146.5 (10) )

- descrierea completa a fazelor pentru luminile ritmice ( exceptand

cele ale geamandurilor cardinale)

- Culoarea luminii emisa pe anumite sectoare daca este vorba de o

geamandura de acest tip. Sectoarele sunt mentionate in sens orar de

la nord (daca farul emite pe tot orizontul ) sau de la sectorul de

eclipsa cel mai mare ( daca exista).

(015 W 078 - R - 154 Obsc 282Unintens W 336 G - 015

sau W015 - 078(63), R078-154(76), W(unintens)282 -

336(54), G 336 - 015(39) )


12/12

12

- Sectoarele de vizibilitate cand exista un obstacol care mascheaza

partial lumina. ( Vis.050 280(230) sau in cazul in care emite in mai

multe culori W050 - 280(230), R280 - 290 (10) ) .

relevmentele sunt masurate dinspre mare, in grade si zecimi de grade

sau grade si minute. Abrevierile culorilor sau altor specificatii ( Vis,

Obsc, Intens, etc) sunt marcate cu litere ingrosate.

b) Alte informatii mentiuni referitoare la facilitate suplimentare ale geamandurii

sau farului ( radar reflector, radar beacons, radio beacons, radio buoys, AIS or

D/F stations)

-

NEC 3 - Unitatea 3-4 mMijloace de Navigatie IALA

Documents

Transcript of NEC 3 - Unitatea 3-4 mMijloace de Navigatie IALA