UNIREA SI REFORMELE INFAPTUITE DE AL.I.CUZA

A. UNIREA PRINCIPATELOR

Prof.Anca Potra- Scoala cu cls

I-VIII Doba

CUPRINS

• I. CONTEXTUL EUROPEAN• II.CONTEXTUL INTERN• III.MIŞCAREA UNIONISTĂ• IV CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS - 1856• V.ADUNĂRILE AD-HOC• VI. CONFERINŢA ŞI CONVENŢIA DE LA PARIS – 1858• VII. DUBLA ALEGERE A LUI AL.I.CUZA

I. CONTEXTUL EUROPEANI. CONTEXTUL EUROPEAN

Razboiul Crimeei – Razboiul Crimeei – cauza:cauza: redeschiderea redeschiderea Problemei OrientalProblemei Orientale 1853e 1853

1853-18561853-1856 - - tabere tabere : Rusia – Imperiul otoman, : Rusia – Imperiul otoman, Fran Franţţa,Anglia, Sardinia a,Anglia, Sardinia

- - rezultat rezultat : : îînfrnfrâângereangerea Rusiei Rusiei

Congresul de pace de la Congresul de pace de la Paris – 1856 – pune capParis – 1856 – pune capăt ăt războiuluirăzboiului

II.CONTEXTUL INTERN

- creat de Convenţia de la Balta Liman (19 aprilie 1849) – încheiată între Poartă şi Rusia- numirea celor doi domni : Barbu Ştirbei –în Ţara Românească, Grigore Ghica – Moldova- ocupaţiile străine din timpul Războiului Crimeei : rusească, austriacă, otomană.

III. MIIII. MIŞCAREA UNIONISTĂŞCAREA UNIONISTĂ

s-a desfăşurat:s-a desfăşurat: în ţară – mai activă după 1856, când au în ţară – mai activă după 1856, când au

revenit exilaţiirevenit exilaţii în exil – emigraţia română de la Paris şi în exil – emigraţia română de la Paris şi

Londra colaborează cu alte Londra colaborează cu alte emigraţii care urmăreau emigraţii care urmăreau acelaşi scopacelaşi scop

- sunt adresate memorii – împăratului - sunt adresate memorii – împăratului Franţei, contele Franţei, contele Walewski,premierului Walewski,premierului britanic britanic

IV CONGRESUL DE PACE IV CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS - 1856DE LA PARIS - 1856

- problema românescă devine o problemă europeană, ministrul de externe problema românescă devine o problemă europeană, ministrul de externe al Franţei, contele Walewski, a propus unirea Principatelor sub un prinţ al Franţei, contele Walewski, a propus unirea Principatelor sub un prinţ străinstrăin

- marile puteri s-au manifestat diferit faţă de unirea românilor :marile puteri s-au manifestat diferit faţă de unirea românilor :- - pentru unirepentru unire : Franţa, Prusia, Sardinia, Rusia, : Franţa, Prusia, Sardinia, Rusia,- - împotriva uniriiîmpotriva unirii: Austria şi Rusia: Austria şi Rusia

- - nu s-a pronunţatnu s-a pronunţat Anglia AngliaTratatul de pace – actul final al Congresului, cuprindea unele prevederi Tratatul de pace – actul final al Congresului, cuprindea unele prevederi

referitoare la români:referitoare la români:-Principatele române rămâneau sub su-Principatele române rămâneau sub suzeranitate otomanzeranitate otomană dar intrau sub ă dar intrau sub

garanţia colectivă a marilor puteri;garanţia colectivă a marilor puteri;-Rusia retroceda Moldovei cele trei judeţe din sudul Basarabiei :Cahul Ismail -Rusia retroceda Moldovei cele trei judeţe din sudul Basarabiei :Cahul Ismail

şi Bolgrad;şi Bolgrad;-convocarea Divanurilor ad-hoc pentru a consulta poporul în problema unirii;-convocarea Divanurilor ad-hoc pentru a consulta poporul în problema unirii;-trimiterea unei comisii europene în Principate-trimiterea unei comisii europene în Principate- Libertatea navigaţiei pe Dunăre- Libertatea navigaţiei pe Dunăre

V.ADUNĂRILE AD-HOCV.ADUNĂRILE AD-HOC

alegerile pentru ad-hoc- organizate de alegerile pentru ad-hoc- organizate de caimacanicaimacani

- în Moldova –caimacamul Nicolae Vogoride a în Moldova –caimacamul Nicolae Vogoride a falsificat rezultatele alegerilor falsificat rezultatele alegerilor

- Poarta le-a anulat, după intervenţia împăratului Poarta le-a anulat, după intervenţia împăratului Napoleon al III lea şi a reginei Victoria a Napoleon al III lea şi a reginei Victoria a AnglieiAngliei

- Noile alegeri au fost câştigate de unioniştiNoile alegeri au fost câştigate de unionişti

V.ADUNĂRILE AD-HOC

Activitatea adunărilor ad-hoc:- ambele adunări s-au pronunţat pentru

unirea Principatelor;-au adoptat rezoluţii care prevedeau :

- respectarea autonomiei- Unirea Principatelor sub

numele de România- prinţ străin- neutralitatea pământului românesc- adunarea reprezentativă

VI. CONFERINŢA ŞI VI. CONFERINŢA ŞI CONVENŢIA DE LA PARIS - CONVENŢIA DE LA PARIS - 18581858

- Conferinţa puterilor garante s-a întrunit pentru Conferinţa puterilor garante s-a întrunit pentru a decide organizarea Principatelor a decide organizarea Principatelor deciziile lor au fost incluse într-un act separat deciziile lor au fost incluse într-un act separat

CONVENŢIA DE LA PARISCONVENŢIA DE LA PARIS – cu rol de – cu rol de constituţie – prevedea statutul juridic constituţie – prevedea statutul juridic internaţional şi principiile de organizare a internaţional şi principiile de organizare a Principatelor:Principatelor:

- menţinerea suzeranităţii otomane şi a - menţinerea suzeranităţii otomane şi a protecţiei marilor puteri;protecţiei marilor puteri;

- unirea formală – noul stat: Prinţipaturile - unirea formală – noul stat: Prinţipaturile Unite ale Moldovei şi Valahiei Unite ale Moldovei şi Valahiei

VI. CONFERINŢA ŞI CONVENŢIA DE LA PARIS - 1858- separarea puterii prin

- instituţii comune :

- principii de organizare modernă a statului:

- sistemul electoral – votul cenzitar

-doi domni- două adunări

- două guverne- două capitale

-Comisia Centrală de la Focşani

- Curtea de Casaţie- Armata

-separarea puterii în statDesfiinţarea privilegiiloregalitatea în faţa legilor

VII. DUBLA ALEGERE A VII. DUBLA ALEGERE A LUI AL.I.CUZALUI AL.I.CUZA

5 ianuarie 1859 - în Moldova – la Iaşi – Cuza a 5 ianuarie 1859 - în Moldova – la Iaşi – Cuza a fost ales în unanimitate de Adunarea Electivă;fost ales în unanimitate de Adunarea Electivă;

24 ianuarie 1859 – în Ţara Românească – al 24 ianuarie 1859 – în Ţara Românească – al Bucureşti – a fost ales acelaşi domn, Al.I CuzaBucureşti – a fost ales acelaşi domn, Al.I Cuza

Unioniştii s-au bazat pe faptul că prevederile Unioniştii s-au bazat pe faptul că prevederile Convenţiei de la Paris nu interziceau alegerea Convenţiei de la Paris nu interziceau alegerea aceleaşi persoane ca domn în ambele ţări aceleaşi persoane ca domn în ambele ţări

marile puteri au fost puse în faţa faptului marile puteri au fost puse în faţa faptului împlinitîmplinit

RESURSERESURSE

Istoria romIstoria românilor- Manual clasa a VIII aânilor- Manual clasa a VIII aEditura HumanitasEditura Humanitas

WWW.didactic.roWWW.didactic.ro