Unirea
3
Scurt istoric al zilei naţionale Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate. Oferta o primeşte prinţul de Flandra, dar refuzând-o, se decide aducerea în ţarã a lui Carol de Hohenzollern- Sigmaringen, care la 10 mai 1866 intrã în Bucureşti. Acest moment este actul fondator al dinastiei şi marcheazã începutul unei serii de schimbãri însemnate în societatea romaneasca. Carol, în faţa Parlamentului, depune jurãmânt cã va respecta legile, religia şi teritoriul românilor. Dacã pe 9 mai 1877 în Sesiunea Extraordinarã a Adunãrii Deputaţilor ministrul de externe, Mihail Kogãlniceanu, declarã ruperea oricãror legturi cu Poarta Otomanã şi proclamã independenta de stat, a doua zi, pe 10 mai, se organizeazã solemnitatea proclamãrii independenţei, ocazie cu care Principele decide ca sãrbãtoarea naţionalã sã se celebreze ca fiind ziua proclamãrii independenţei. Tot la 10 mai, de aceastã datã în 1881, este proclamat Regatul României. Istoricul Ion Bulei se întreba dacã ziua nu reprezenta mai degrabã un eveniment menit sã aducã familia regalã în prim-plan. 10 mai este totuşi şi sãrbãtoarea României, semnificaţie amplificatã an de an. În 1947 este înlaturatã monarhia şi odatã cu ea şi sãrbãtoarea de 10 mai, care devine doar ziua în care o monarhie strainã se înstãpâneşte în ţarã, neîncadrându-se în normele noii ordini. Timp de patru decenii 23 august este ziua nationalã a României, marcatã prin parade şi spectacole grandioase. La 23 august 1944 regele Mihai lanseazã lovitura de stat împotriva guvernului Antonescu trecând de partea aliaţilor. La putere este înscaunat un guvern format de noua coaliţie Blocul Naţional Democratic, din care fãceau parte ţãrãniştii, liberalii, social-democraţii şi comuniştii.Deşi nu joacã un rol important la acest eveniment, comuniştii s-au folosit de el ca element de propagandã. 1
-
Upload
calinescucecilia -
Category
Documents
-
view
214 -
download
1
description
referat
Transcript of Unirea
PROIECT DIDACTIC
Scurt istoric al zilei naionale
Instaurat nc de la venirea pe tronul Romniei a lui Carol I, 10 Mai a rmas n tradiia romnilor ca Ziua Naional a Romniei moderne, pn n 1947, cnd a fost impus regimul comunist. Un principe strin pe tronul Romniei reprezenta o necesitate politic ntruct dup abdicarea forat a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema meninerii recunoaterii unirii celor dou principate.Oferta o primete prinul de Flandra, dar refuznd-o, se decide aducerea n ar a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care la 10 mai 1866 intr n Bucureti. Acest moment este actul fondator al dinastiei i marcheaz nceputul unei serii de schimbri nsemnate n societatea romaneasca. Carol, n faa Parlamentului, depune jurmnt c va respecta legile, religia i teritoriul romnilor. Dac pe 9 mai 1877 n Sesiunea Extraordinar a Adunrii Deputailor ministrul de externe, Mihail Koglniceanu, declar ruperea oricror legturi cu Poarta Otoman i proclam independenta de stat, a doua zi, pe 10 mai, se organizeaz solemnitatea proclamrii independenei, ocazie cu care Principele decide ca srbtoarea naional s se celebreze ca fiind ziua proclamrii independenei.
Tot la 10 mai, de aceast dat n 1881, este proclamat Regatul Romniei. Istoricul Ion Bulei se ntreba dac ziua nu reprezenta mai degrab un eveniment menit s aduc familia regal n prim-plan. 10 mai este totui i srbtoarea Romniei, semnificaie amplificat an de an.
n 1947 este nlaturat monarhia i odat cu ea i srbtoarea de 10 mai, care devine doar ziua n care o monarhie strain se nstpnete n ar, nencadrndu-se n normele noii ordini. Timp de patru decenii 23 august este ziua national a Romniei, marcat prin parade i spectacole grandioase. La 23 august 1944 regele Mihai lanseaz lovitura de stat mpotriva guvernului Antonescu trecnd de partea aliailor. La putere este nscaunat un guvern format de noua coaliie Blocul Naional Democratic, din care fceau parte rnitii, liberalii, social-democraii i comunitii.Dei nu joac un rol important la acest eveniment, comunitii s-au folosit de el ca element de propagand.
Astfel se vorbete despre insurecie armat, revoluie de eliberare social i naional antifascist i antiimperialist. Manifestaiile contribuie la afirmarea cultului personalitii lui Nicolae Ceauescu, cnd pe stadioane se realizeaz programe speciale, defilri megalomane i petreceri muncitoreti.
1 decembrie este adoptat ca zi naional a Romniei n 1990, dat la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu Romnia, crendu-se un singur stat naional. Primul pas este fcut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, cnd Sfatul Trii din Basarabia proclam Republica Democratic Moldoveneasc, urmat de cel din 24 ian./6 feb. cnd se adopt declaraia de independen. ncununarea acestor actiuni se mplinete la 27 martie/9 aprilie 1918, cnd Sfatul Tarii de la Chiinu, ales prin vot universal, direct, egal si secret decide cu majoritate de voturi unirea cu Romnia a Republicii Democratice Moldovenesti. Apoi Comitetul Executiv al Consiliului Naional din Bucovina, convoac un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 nov. 1918 n Palatul Mitropolitan din Cernui.
Preedintele Congresului, Iancu Flondor, d citire moiunii n care se afirm c Bucovina este parte organic a Moldovei. Congresul general al Bucovinei hotrte n numele suveranitii naionale unirea neconditionata a Bucovinei n vechile ei hotare cu Regatul Romniei. n zilele cnd romnii din Bucovina rostesc hotarrea de Unire cu Romnia, n Transilvania se pregtete ultimul act al marii epopei naionale.
Adunarea Naional de la Alba Iulia, constituit din 1228 de delegai i susinut de 100.000 de persoane, adopt o rezoluie care consfinete unirea tuturor romnilor din Transilvania i Banat cu Romnia. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldi citete rezoluia Unirii: Adunarea naional a tuturor romnilor din Transilvania, Banat i ara Ungureasc, adunai prin reprezentanii lor ndreptii la Alba Iulia n ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaz unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu Romnia. Adunarea proclam ndeosebi dreptul inalienabil al naiunii romne la ntreg Banatul, cuprins ntre Mure, Tisa i Dunre.
Legea unirii este ratificata prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie de ctre regele Ferdinand, fiind votat de Adunarea Deputailor n edinta din 29 decembrie 1919, n unanimitate. n conformitate cu constituia din 1991, articolul 12, alineatul 2, 1 decembrie este Ziua Naional a Romniei, zi adoptat anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgat de preedintele Ion Iliescu i publicat n Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
PAGE 1
