CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul IX nr. 21 (232) 15 noiembrie 2007 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaagg iinnaa 1100

Cele mai rare 10 animale

de pe planetã

““UUNN PPOOLLIIGGOONN ““UUNN PPOOLLIIGGOONN PPRREEAA ÎÎNNDDEEPPÃÃRRTTAATT””PPRREEAA ÎÎNNDDEEPPÃÃRRTTAATT””

CCaa ssãã vviiii ddee llaa VViicceennzzaa,, IIttaalliiaa ssaauuddee llaa BBuuzzããuu,, RRoommâânniiaa ººii ssãã ssaarrii ccuuppaarraaººuuttaa îînn PPoolliiggoonnuull ddee llaa BBaabbaaddaagg,,ttrreebbuuiiee ssãã ppaarrccuurrggii uunn ddrruumm lluunngg,,cchhiiaarr ddaaccãã eeººttii îîmmbbaarrccaatt llaa bboorrdduulluunneeii aaeerroonnaavvee,, aauuttoovveehhiiccuull ssaauu vvaaggoonnddee ccaallee ffeerraattãã,,dd ee oo aa rr ee cc ee ,,PP oo ll ii gg oo nn uu llBBaabbaaddaagg,, ssiittuuaatt îînnjjuuddeeþþuull TTuullcceeaa,, eesstteeuunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaiiîî nn dd ee pp ãã rr tt aa tt eeppoolliiggooaannee ddiinn þþaarrãã..

““LLuucceeaaffããrruull ddeeddiimmiinneeaaþþãã””

În perioada 01-12 octombrie a.c.,în cadrul exerciþiului „Proof of Princi-ple” care s-a desfãºurat la Baza Aeri-

anã de la Mihail Kogãl-niceanu, Constanþa ºi înPoligonul Babadag a fostorganizat ºi desfãºuratun exerciþiu de stat majorcu trupe în teren, cunume de cod „CAP-STONE”. ((ppaagg.. 77))

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Vindecarea cu îngeri - Cum pot îngerii sã vã ajute în

fiecare domeniu al vieþii?

În ziua de 1 noiembrie 2002 a luat fiinþã, la Roman,Batalionul 43 Transport. Dupã primirea denumirii de„Roman I Muºat”, din 23 iunie 2005, a fost resubordo-nat Brigãzii 1 Logistice „Prahova”.

Joi, 1 noiembrie 2007, Batalionul 43 Transport„Roman I Muºat” a sãrbãtorit 10 ani de la înfiinþare. Laeveniment au luat partegl.bg.dr. Ion PÂLªOIU,locþiitorul comandantuluiCorpului 1 Armatã Teritorial“General Ioan Culcer”...

Prezenþa femeilor în armatã adevenit, de multã vreme, un faptobiºnuit. Prin perseverenþã,ambiþie ºi rãbdare, dând dovadã decuraj ºi încredere în propriile forþe,femeile-ofiþer, maistru militar,subofiþer ºi, mai nou, soldat-gradat

voluntar, desfãºoarã activitãþi militare dintre cele maidificile ºi diverse, cot la cot cu bãrbaþii. Personajul prin-cipal al articolului de faþã este soldatul voluntarPetronela SUDUC, radiotelegrafist la Compania comu-nicaþii ºi informaticã a comandamentului Brigãzii 282Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor” ºi, toto-datã, ,,prima femeie-SGV-ist” din brigadã.

În cartea „Vindecarea cu îngeri“, apãrutã la Edi-tura Adevãr Divin – 2007, profesorul dr. DoreenVirtue, ne învaþã metode ezoterice ºi practice care nepot ajuta sã comunicãm cu îngerii pentru vindecareaproblemelor privind relaþiile, corpul, cariera ºi familia.

Veþi citi transcrierile ºedinþelor de preluare amesajelor de la îngeri, coordonate de Doreen ºi veþiînvãþa ce au de spus îngerii despre viaþa de dupãmoarte, despre viitorul lumii ºi despre descoperireascopului dumneavoastrã divin.

Istoria unei arme se identificã întotdeauna cu faptelede eroism sãvârºite de cãtre militarii din compunerea sa,dar ºi cu tehnica din dotare.

Pentru artileria terestrã românã, ziua de 10 noiembrie1843 înseamnã apariþia acestui gen de armã în cadrul

Armatei Române Moderne. Esteziua din care artileriºtii româniau început sã foloseascã tunuri,obuziere, aruncãtoare ºi insta-laþii pentru lansare de rachete.

Visul de peste ani

““RREEªªIIÞÞEEAANNUULL””

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Batalionul 43 Transport “Roman I Muºat”10 ani de muncã asiduã

GGeeooppooll ii tt iiccaa ºº ii rreessuurrsseellee eenneerrggeett iicceeÎnþelegerea fenomenelor ce au loc acum în

zona Eurasiei ne permite sã întrevedem maibine care va fi viitorul economic al planetei ºi,de asemenea, care arputea fi rolul Românieiîn „ecuaþia” acestuia.

Marea Neagrã aredevenit, dupã 2000,pentru prima oarã de laRãzboiul Crimeei, unspaþiu geostrategic, deimportanþã globalã.

Continentul, plane-ta se aflã în schimbare, sunt dominate de „tur-bulenþã”, se aflã în cãutarea unui nou model decivilizaþie. În acest context, prioritarã esteproiectarea „schimbãrii regionale”, prin adec-

varea la „schimbarea globalã”, prin afirmareacapacitãþii de a rãspunde provocãrilor viitorului.Rãspunsurile ºi soluþiile tuturor problemelor vortrebui sã îmbunãtãþeascã consistenþa securitãþiiglobale, ºi aºa destul de complicatã.

Plecând de la rãzboiul de 30 de ani – cânds-a stabilit recunoaºterea statelor în principatelecare au renunþat la catolicism, ceea ce a fãcut cafiecare monarhie sã aibã o religie oficialã –încoace, am constatat cã, majoritatea marilortragedii ce au avut loc – trãite de populaþii dinBalcani sau din Orientul Apropiat ºi Mijlociu –ºi-au avut originea în migraþiile populaþiei, maimult sau mai puþin silite, pentru a asiguraomogenitatea religioasã a sistemelor de putere.

((ppaagg.. 66))

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA - Decorarea unui fost spion infiltrat în progra-mul nuclear american. Preºedintele rus, Vladimir Putin i-aacordat titlul de “erou al Rusiei” lui George Koval, spion sovie-tic infiltrat în programul nuclear american, care a permis UniuniiSovietice sã accelereze eforturile pentru obþinerea primei salebombe atomice. George Koval a murit în 2006, la vârsta de 94 deani. Medalia urmeazã sã fie expusã la muzeul GRU, serviciul despionaj militar sovietic. Într-un comunicat al Kremlinului, se pre-cizeazã cã fostul spion Koval a acþionat sub numele de cod Del-mar ºi a furnizat informaþii care au permis reducerea conside-rabilã a perioadei necesare Uniunii Sovietice pentru a dezvoltapropria bombã atomicã. George Koval a lucrat într-un centruamerican de cercetãri nucleare, de unde a obþinut date importantedespre uraniul îmbogãþit ºi poloniu, utilizate ulterior de oameniide ºtiinþã sovietici. AMSTERDAM - Centre de reþinere aimigranþilor pe platforme plutitoare. Ministerul olandez alJustiþiei a dispus construirea unor centre pentru reþinerea imi-granþilor aflaþi în ilegalitate, pe platforme plutitoare. Dispoziþiaministerului a fost fãcutã pe fondul reducerii numãrului deterenuri construibile ºi supraaglomerãrii închisorilor. În Olandaexistã deja mai multe nave-închisoare, iar în apropiere deAmsterdam, localitatea Zaandam, urmeazã sã fie inauguratã înaceastã lunã, o platformã-plutitoare care va gãzdui un centru dedetenþie pentru strãinii cu situaþie ilegalã. Platforma de detenþieplutitoare este construitã potrivit regulilor ºi normelor tehnicepentru astfel de obiective ºi are avantajul cã poate fi ancoratã înorice regiune din Olanda. Un reprezentant al ministerului a apre-ciat cã durata de viaþã a unui centru plutitor este egalã cu cea aunei închisori obiºnuite, adicã 25 de ani. LONDRA - Forþelenavale britanice îºi vor întãri prezenþa în Golful Persic. Mi-nisterul Apãrãrii al Marii Britanii a anunþat cã forþele sale navalevor trimite în primãvara lui 2008 un port-avion în Golful Persic,dar ºi în Oceanul Pacific ºi Marea Roºie. Un purtãtor de cuvântal ministerului a precizat cã misiunea a fost programatã în urmãcu mult timp ºi nu are absolut nici o legãturã cu Iranul. Operaþi-unea, denumitã Orion 08, prevede dislocarea port-avionuluiIllustrious, a contratorpilorului Edimburgh ºi a fregatei Westmin-ster, dar ºi a douã dragoare de mine ºi a trei nave de susþinere.Purtãtorul de cuvânt a adãugat cã aceastã misiune este prevãzutãde un an sau doi. Ministerul a precizat cã Forþele Navale Regaletrimit în mod regulat grupuri navale în lume. Aceste misiuni per-mit Forþelor Navale Regale sã îºi verifice capacitãþile ope-raþionale independente în oricare ocean al lumii. Aceasta îi oferãprilejul de a-ºi consolida relaþiile ºi interoperabilitatea cu forþelenavale aliate în propriile ape. COPENHAGA - Bombardierrusesc, detectat de radare în apropierea spaþiului aeriandanez. Odatã cu reluarea zborurilor strategice, bombardiereleruseºti au fost observate ºi în aceastã perioadã în Atlanticul deNord, în spaþiul aerian internaþional, în apropierea Norvegiei ºi aMarii Britanii. Avioane daneze F-16 au decolat la sfârºitul luniioctombrie de urgenþã pentru a intercepta un bombardier rusesc,reperat de radare în apropierea spaþiului aerian al Danemarcei,þarã membrã NATO. Bombardierul, de tip Tupolev-160, “Black-jack” în terminologia NATO, a fost detectat de radarele forþeloraeriene ºi interceptat de avioanele de vânãtoare. Avioanele F-16au urmãrit bombardierul timp de 25 de minute înainte ca acestasã se întoarcã în Rusia. Forþele Aeriene Daneze au afirmat cã întrecut au mai înregistrat douã incidente similare. În luna septem-brie, Norvegia ºi Marea Britanie au trimis aparate de urmãrirepentru a-ºi marca spaþiul aerian. MOSTAR - EUFOR a resti-tuit armatei bosniace o bazã militarã. Forþa europeanã demenþinere a pãcii (EUFOR) a restituit armatei bosniace, bazamilitarã de la Mostar. Timp de 12 ani, baza militarã situatã însudul Bosniei s-a aflat sub controlul militarilor francezi. În tim-pul celor 12 ani de prezenþã la Mostar, forþa europeanã demenþinere a pãcii a dezvoltat mai multe proiecte rutiere ºi fe-roviare, în valoare totalã evaluatã la 7,5 milioane de euro. În tipulceremoniei de restituire a bazei, comandantul EUFOR, amiralulgerman Hans Jochen Witthauer, a declarat cã EUFOR continuã sãfie o organizaþie capabilã sã asigure un mediu sigur ºi stabil pen-tru a permite transformarea Bosniei într-o þarã pregãtitã pentruintegrarea europeanã. Ambasadorul Franþei în Bosnia a precizatcã þara sa oferã Ministerului bosniac al Apãrãrii cele 2,5 milioanede euro investite în echipamente ºi infrastructurã, în aceastã bazã.Efectivele de militari francezi vor fi redesfãºurate la Sarajevo. Pefondul restabilirii securitãþii în þarã, UE a redus anul acestaforþele EUFOR în Bosnia de la 6.500, la circa 2.500 militari.

SOFIA - Preºedintele bulgar reafirmã angajamentul þãriisale în Afganistan. Preºedintele Bulgariei a reafirmat, în cadrulconvorbirilor pe care le-a avut la sfârºitul lunii trecute, la Kabul,cu omologul sãu afgan, angajamentul þãrii sale în Afganistan.Bulgaria a detaºat circa 400 de militari în cadrul ISAF, compusãdin militari din peste 30 de þãri. Sofia ºi-a suplimentat efectiveledin Afganistan, la începutul verii, anterior ea având detaºaþi doaraproximativ 100 de militari în aceastã þarã. Potrivit comunicatu-lui comun, emis la încheierea vizitei, cei doi preºedinþi au apre-ciat cã antrenarea armatei afgane trebuie sã continue, accelerân-du-se chiar ºi au îndemnat comunitatea internaþionalã sã facã maimulte pentru a permite forþelor armate sã se modernizeze ºi sã seconsolideze.Trupele bulgare din Afganistan se ocupã de formareaaviaþiei, sunt implicate în sectorul medical militar ºi participã înacelaºi timp pe teren la eforturile de reconstrucþie. ªeful statuluiafgan a fost invitat sã efectueze o vizitã în Bulgaria. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar încazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1leu, iar banii se vor depune în contul U.M. 02214Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146,cod fiscal 14355500, trezoreria sectorului 5, cuspecificaþia "Abonamente la publicaþii militareC.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi,implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã

depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi

perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilorsã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu iinntt.. 00111122

GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii iinntt.. 00774433

RedactoriLt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel Pãtraºcu

int. 0602Lt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu

int.0156

ISSN 1582-1269B 64407

C 21/2007

ABONAMENTE LA “Curierul ARMATEI”

În Craiova, Ziua Armatei Române afost celebratã, anul acesta, la monumen-tul eroilor din cimitirul Sineasca. “Înfiecare an, la 25 octombrie, gândurilemilitarilor armatei române se îndreaptã,cu pioasã recunoºtinþã ºi aducere aminte,spre oºtirea românã, ce, de-a lungul tim-pului, a îndeplinit un rol vital în luptapentru libertatea, unitatea, suveranitateaºi independenþa statului român”, a pre-cizat în mesajul sãu comandantul garni-zoanei Craiova, col. Mihai CIUNGU. Lafestivitatea desfãºuratã cu acest prilej îngarnizoanã, pentru a le aduce un omagiucelor care s-au jertfit pe câmpul de luptã,alãturi de delegaþiile formate din militariai tuturor unitãþilor din garnizoanã, auparticipat veterani de rãzboi, cadre mi-litare în rezervã ºi retragere, reprezen-tanþii administraþiei publice locale ºi aiinstituþiilor deconcentrate. În memoriaeroilor cãzuþi pe câmpurile de bãtãlie aufost depuse coroane ºi jerbe de flori, iargarda de onoare a prezentat onorul. Ce-remonia militarã ºi religioasã a maicuprins alocuþiuni ale participanþilor laeveniment ºi defilarea Drapelului deluptã ºi a gãrzii de onoare.

Ziua Armatei Române a fost sãrbã-toritã cu fast la Drobeta Turnu Se-verin, la monumentul eroilor din ParculRozelor. Ceremonialul militar a începutcu primirea oficialitãþilor de cãtre gardade onoare ºi intonarea imnului de stat.Manifestãrile au continuat cu o slujbãreligioasã, apoi, toate instituþiile locale,partidele politice ºi regiile locale audepus câte o coroanã de flori la monu-mentul eroilor.

Militarii Centrului de Pregãtire pen-tru Geniu “Panait Donici” din RâmnicuVâlcea, cadre militare în rezervã, ve-terani de rãzboi, jandarmi, poliþiºti, pom-pieri, autoritãþi, elevi ºi locuitori aimunicipiului au participat la ceremoniamilitarã ºi religioasã dedicatã ZileiArmatei. Desfãºuratã la MonumentulIndependenþei, ceremonia a început cuslujba de pomenire a eroilor românicãzuþi la datorie, care a fost oficiatã deun sobor de preoþi din cadrul EpiscopieiRâmnicului. Dupã slujbã au þinutdiscursuri colonelul Fãnel Popoiu, de laCentrul de Pregãtire pentru Geniu„Panait Donici“, Toma Mihãescu,reprezentant al Primãriei Râmnicu Vâl-

cea, deputatul Aurel Vlãdoiu, DumitruBuºe, preºedintele Consiliului JudeþeanVâlcea, ºi Mircea Nadolu, subprefectuljudeþului. La Monumentul Indepen-denþei au fost depuse coroane ºi jerbe deflori în memoria eroilor români care s-aujertfit pentru eliberarea patriei. Mani-festãrile s-au încheiat cu defilarea mili-tarilor Centrului de Pregãtire pentruGeniu “Panait Donici“.

La Târgu Jiu, Ziua ArmateiRomâniei a fost sãrbãtoritã prin deru-larea unor activitãþi culturale ºi come-morative organizate la nivelul garni-zoanei. Pe parcursul a douã zile, (n.r. 23-24. oct) ofiþeri din cadrul A.N.C.M.R.R,filiala Gorj, condusã de cãtre col.(r) I.Bãrbulescu din Centrul Militar JudeþeanGorj, în cooperare cu personalul didacticdin Inspectoratul ºcolar judeþean aususþinut în colegii liceale ºi gimnazialedin municipiu ºi din judeþ, expuneriprivind semnificaþia evenimentului,importanþa instituþiei Armatei, tradiþiilemilitare, dar ºi oferta profesionalã a Mi-nisterului Apãrãrii. “Într-o epocã în carevalorile morale par a nu se mai afla lamare preþ, colaborarea cu Inspectoratulpentru Invãþãmânt, Direcþia Judeþeanãde culturã, Colegiile din municipiu a

reuºit sã îi facã ºi pe tinerii elevi sã seimplice în aceastã acþiune. Cu sprijinulinstituþiilor menþionate, al personaluluididactic am reuºit, a spus col.(r) IonBÃRBULESCU sã supunem atenþieielevilor ºi sã evidenþiem, nu doar memo-ria celor cãzuþi pe front, ci ºi modeluleroului ºi însemnãtatea unei instituþii,Armata României. Este un efort comun

care a prins bine în municipiul nostru,dar ºi în judeþ. Prin activitãþi de genulcelei de astãzi cãutãm ca pe tinerii pecare i-am vizitat, sã-i facem sã înþeleagãce este patriotismul, onoarea militarã ºidisciplina. Pentru toþi, dar în specialpentru cei care au luat act de oferta pro-fesionalã ºi vor alege cariera militarã,aceste repere îi vor ajuta mai târziu”. LaCercul Militar din garnizoana Coloaneiinfinitului, vizitatorii, elevi ºi tineri dinmunicipiu, familiile cadrelor militare auputut viziona o galã de filme, producþiirealizate de cãtre Trustul de Presã al M.Ap., expoziþia de produse mass-mediamilitare ºi foto-documentarul “GorjulEroic”, realizatã cu sprijinul ANVR, fi-liala localã. Cu acest prilej, pe scenainstituþiei de culturã ºi tradiþii militareamintitã a avut loc un recital de muzicãfolk al formaþiei “STRUNGA”, câºtigã-toare a locului întâi anul acesta, la Fes-tivalul folk de la Caracal. Joi, 25Octombrie, la Cimitirul Militar dinTârgu Jiu, autoritãþile locale, reprezen-tanþii instituþiilor publice, ofiþerii în re-zervã, veteranii de rãzboi au participat laceremonialul militar ºi religios. Dupãserviciul religios, lt.col. D-tru OSMAN,din partea CMJ Gorj, primarul munici-

piului Târgu Jiu, preºedin-tele Consiliului Judeþean,Ion Cãlinoiu, col.(r)Bãrbulescu Ion, preºedin-tele ANCMRR au susþinutalocuþiuni prin care aureliefat importanþa acesteizilei de sãrbãtoare naþio-nalã ºi au adus un piosomagiu eroilor cãzuþi pecâmpurile de bãtãlii.Colonelul(r) BãrbulescuIon a menþionat cã, dinaceastã zi, AsociaþiaCadrelor Militare în Re-zervã ºi în Retragere, filialaGorj, poartã numele eroului

gorjean “General IOAN CULCER”. Lasfârºitul alocuþiunilor, reprezentanþiituturor instituþiilor au depus coroane deflori la Monumentul generalului IoanCULCER ºi la mormintele eroilor . Ce-remonia militarã s-a încheiat cu defilareagãrzii de onoare.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

CCoollooaannaa ffããrrãã ssffâârrººiitt aa rreeccuunnooººttiinnþþeeii

CCeerrcceettaaººiilloorrnnooººttrrii

La 12 noiembrie 2007, se împlinesc 148de ani de existenþã a cercetaºilor. Prin„Ordinul de zi nr. 83”, domnitorul AlexandruIoan Cuza a semnat actul constituirii Secþiei a2-a din cadrul Corpului de Stat Major General,ca prim element organizat al CercetãriiArmatei României.

Curajul ºi modestia sunt douã mari calitãþicare i-au însoþit pe tot parcursul anilor, de laînfiinþare ºi pânã în prezent. Ei tac, ascultã ºifac. Ei sunt ochii ºi urechile comandanþilor,dar ºi mâna nevãzutã a acestora. Sunt oamenipregãtiþi în mai multe specialitãþi militare,altele decât cele de bazã ºi ºtiu întotdeauna cefac.

De-a lungul timpului au dovedit vigilenþã,profesionalism ºi mãiestrie, au demonstrat cãsunt în mãsurã sã acþioneze eficient, în oricecondiþii ºi s-au dovedit gata, oricând, desupremul sacrificiu pentru îndeplinirea misiu-nilor încredinþate.

De ziua lor, le urãm sãnãtate (cã-i maibunã decât toate) succese ºi satisfacþii pe toateplanurile ºi îndeplinirea tuturor idealurilor,indiferent de vremuri!

„La mulþi ani!” (P.G.)

Artileria românã la 154 de ani de la înfiinþare

Ziua de 10 noiembrie 1843 ocupã un loc privilegiat în sufletul artileriºtilor.La aceastã datã, prin „Porunca Domneascã nr. 198”, domnitorul Gheorghe

BIBESCU legitimeazã înfiinþarea primei baterii de artilerie în Þara Româneascã, actce simbolizeazã constituirea artileriei, ca armã de sine stãtãtoare.

La 21 decembrie 1860, s-a constituit primul regiment de artilerie din armataromânã, format din douã divizioane a câte douã baterii fiecare: regimentul a funcþio-nat în baza primului regulament de trageri pentru artileria românã, publicat cu doardouã luni mai devreme, respectiv, 1 septembrie, datã la care regimentul a primit ºidrapelul de luptã.

28 de ani mai târziu, drapelele celor patru regimente de artilerie participante larãzboiul de independenþã au fost decorate cu ordinul “Trecerea Dunãrii”.

La 7 aprilie 1881 – prin Decretul 998 s-a înfiinþat ªcoala Specialã de Artilerie ºiGeniu, cu durata cursurilor de 3 ani, iar la 8 august 1889, ofiþerii de stat major auînceput pregãtirea în ªcoala Superioarã de Rãzboi, înfiinþatã la aceeaºi datã.

Artileria românã va participa la cele douã conflagraþii mondiale, având o con-tribuþie majorã în rezultatele bãtãliilor purtate de armata românã în primul ºi al doilearãzboi mondial.

În anul 1943, un colectiv de artileriºti români au conceput, proiectat ºi realizattunul antitanc calibrul 75 mm, unul dintre cele mai bune tunuri de acest gen în celde-al doilea rãzboi mondial.

La aniversarea a 150 de ani de la înfiinþarea primei baterii de artilerie estedezvelit în Bucureºti, Monumentul Eroilor Artileriei Române.

Pe traiectoria mereu ascendentã a evoluþiei artileriei române moderne, data de 10noiembrie 1843 va rãmâne un simbol. În toate timpurile, toþi cei pentru care artileriaconstituie, nu numai o armã, dar ºi o stare de spirit, îºi vor aminti de ea cu mândrie ºiveneraþie.

La mulþi ani tuturor celor care, cu respect, poartã semnul tunurilor înfrãþite!

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Vineri, 9 noiembrie 2007, la Brãila, într-oatmosferã entuziastã, s-a desfãºurat ceremonialulde înmânare a Drapelului de luptã al Batalionului285 Artilerie ,,Vlaicu Vodã”, din Brigada 282Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor”. Lamanifestare, au participat personalitãþi civile ºimilitare din conducerea structurilor centrale aleMinisterului Apãrãrii, comandanþi de mari unitãþiºi unitãþi, cadre militare în rezervã ºi în retragere,autoritãþi publice locale, precum ºi numeroºireprezentanþi ai mass-media.

O frumoasã zi de toamnã a permis desfãºurarea, cusucces, a ceremonialului militar ºi religios, prilejuit deacordarea, prin Decret Prezidenþial, a Drapelului de luptã,Batalionului 285 Artilerie ,,Vlaicu Vodã”. Evenimentuls-a desfãºurat în preziua împlinirii a 164 de ani de la înfi-inþarea Artileriei Române Moderne. La activitate, au par-ticipat personalitãþi civile ºi militare din conducerea Mi-nisterului Apãrãrii ºi Statului Major General, StatuluiMajor al Forþelor Terestre ºi Corpului 1 Armatã Terito-rial, Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã, comandanþi demari unitãþi ºi unitãþi, cadre militare în rezervã ºi înretragere, autoritãþi publice locale, precum ºi numeroºireprezentanþi ai mass-media. Manifestarea a început cuslujba de sfinþire a Drapelului de luptã, oficiatã de prea-sfinþitul doctor Casian Crãciun, episcopul Episcopiei,,Dunãrii de Jos”, ºi a continuat, pe parcursul câtorva ore,cu ceremonialul militar specific. Astfel, în aplauzele asis-tenþei, ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu a înmânatDrapelul de luptã, comandantului Batalionului 285 Arti-lerie ,,Vlaicu Vodã”, locotenent-colonelul Mihaiªomâtcã. În alocuþiunea rostitã cu acest prilej, ministrulTeodor Meleºcanu a felicitat personalul Batalionului 285Artilerie ,,Vlaicu Vodã” pentru stãruinþa, abnegaþia ºimodul responsabil în care ºi-a îndeplinit misiunile. ,,Pen-tru orice unitate militarã, înmânarea Drapelului de luptãreprezintã un moment cu profunde semnificaþii, având oîncãrcãturã deosebitã pentru cei care îºi servesc patria sub

puterea legãmântului faþã de simbolul naþional suprem.Batalionul 285 Artilerie “Vlaicu Vodã” ºi-a dobândit cuprisosinþã dreptul la aceastã onoare. Vorbesc, în acestsens, rezultatele obþinute de personalul batalionului, de-alungul timpului, la toate exerciþiile desfãºurate peterenurile de instrucþie ºi în poligoane, dar, mai cu seamã,rezultatele obþinute anul trecut, în cadrul activitãþilor decertificare naþionalã ºi de afirmare, ca unitate destinatãNATO (...). Dragi artileriºti, (...)este foarte greu sã ajungi în frunte,dar mai greu este sã te menþii acolo(...). Înmânarea Drapelului de luptãtrebuie sã însemne pentru fiecaredintre dumneavoastrã, atât unmoment de bilanþ, cât ºi un nouînceput.(...). Vã adresez chemareasã daþi dovadã de un înalt spiritcivic ºi patriotic, iar activitãþile pecare le desfãºuraþi sã fie sub devizaînscrisã pe Drapelul de luptã,,Onoare ºi Patrie”. Cu aceastãocazie, vã felicit cãlduros ºi vã urezsucces în tot ceea ce întreprindeþipentru creºterea prestigiului armeiartilerie, cât ºi al ArmateiRomâniei, în întregul sãu”, trans-mitea ministrul Apãrãrii, militarilorprezenþi la festivitate.

Dupã primirea Drapelului deluptã ºi rostirea jurãmântului,comandantul batalionului, însoþitde garda drapelului, a trecut înrevistã trupele ºi a introdus drapelul în formaþie, în acor-durile fanfarei militare a garnizoanei Brãila. A urmat,apoi, festivitatea înmânãrii steagului de identificare abatalionului, de cãtre ºeful Statului Major General, ami-ralul doctor Gheorghe MARIN. La rândul sãu, coman-dantul batalionului a înmânat comandanþilor de sub-

unitãþi, steagurile de identificare ale subunitãþilor. Dupãdefilarea Batalionului 285 Artilerie, cu Drapelul de luptãîn formaþie, cei prezenþi au asistat la festivitatea dezveliriimonumentului voievodului Vlaicu Vodã, situat în faþacomandamentului unitãþii. Programul manifestãrilor afost continuat de cãtre militarii batalionului, care auprezentat un complex de exerciþii demonstrative, speci-fice structurilor de artilerie. Distinºii oaspeþi au pututvedea, de asemenea, o interesantã expoziþie cu tehnicadin înzestrarea batalionului. Reuºita festivitãþilor a fostîntregitã de cãtre cei prezenþi, prin ciocnirea, în cadrulapetisantului bufet suedez, a unei cupe de ºampanie.

Pentru orice unitate militarã, înmânarea Drapelului deluptã semnificã renaºterea ºi existenþa însãºi. De ZiuaArtileriei, Batalionul 285 Artilerie “Vlaicu Vodã” aprimit Drapelul onoarei ºi speranþei veºnice.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007

Pagina 3

Vineri, 02n o i e m -brie, la

Predeal a avut locceremonialul mili-tar prin care Batalionul 21 Vânãtori de Munte a primitdenumirea onorificã „General Leonard Mociulschi”. Fes-tivitatea a avut loc în prezenþa ºefului Statului Major alForþelor Terestre, gl.lt.dr Teodor FRUNZETI, a M.S.Regele MIHAI I, a comandantului Corpului 1ArmatãTeritorial, gl.mr.dr. Ion BÂRLOIU, a comandantului Bg.2 V.M. „Sarmizegetusa”, gl. bg. Petru TOADER ºi acomandanþilor de batalioane din subordinea marii unitãþi.Au participat, de asemenea, reprezentanþi ai instituþiilorpublice locale, veterani de rãzboi din Corpul Vânãtorilorde Munte ºi cadre în rezervã sau retragere care au activatîn unitãþile Vânãtorilor de Munte. La festivitate a partici-pat compozitorul Adrian Leonard Mociulschi, nepotulgeneralului de divizie Mociulschi, un veritabil continua-tor al unei tradiþii militare pe frontul, de aceastã datã, alculturii. Ceremonialul militar a fost urmat de dezvelireaunui colþ muzeistic dedicat generalului de divizie LeonardMociulschi. Cu acest prilej, familia Mociulschi a instituitTrofeul “General Mociulschi”, primul trofeu fiind decer-nat, în semn de preþuire, colonelului (r) Gheorghe Suman,pentru cele peste 20 de lucrãri de specialitate dedicatevânãtorilor de munte din Armata României.

Oaspeþii au vizionat un film de arhivã în care erauprezentate momente din timpul luptelor purtate de cãtre

vânãtorii de munte în timpulcelui de-al doilea rãzboi mon-dial, faptele de arme ºi coman-danþii Corpului de Vânãtori deMunte. De asemenea, înalþiloroaspeþi ai Batalionului 21 Vânã-tori de Munte „GENERALLEONARD MOCIULSCHI”le-a fost prezentatã tehnica deluptã ºi armamentul aflat îndotarea luptãtorilor ºi a unitãþii.

NNããssccuutt ppeennttrruuaa ffii ccoommaannddaanntt

Personalitate militarã de excepþie, LeonardMociulschi s-a nãscut pe plaiurile Sucevei, în anul 1889.ªi-a ales cariera militarã în 1910, când a fost admis laªcoala de Ofiþeri de Infanterie. A absolvit în 1912 cugradul de sublocotenent ºi a participat la Rãzboiul Bal-canic din 1913. La începutul Primului Rãzboi Mondial,Leonard Mociulschi era comandantul Companiei 10 dincadrul Regimentului 29 Infanterie Dorohoi, pentru ca, lasfârºitul acestei conflagraþii, remarcându-se în luptele dela Oituz ºi Soveja, sã fie decorat ºi promovat la gradul de

cãpitan de RegeleFerdinand. A fostpromovat maior în1920. În 1932 afost numit la

comanda unui batalion de munte în Sighetul Marmaþiei ºia primit gradul de locotenent-colonel. A fost în aceastãfuncþie pânã în 1937 când a fost promovat colonel.

În 1940, Leonard Mociulschi este numit comandantadjunct al Brigãzii l Mixtã Munte, iar în 1941 a primitOrdinul Mihai Viteazul clasa a III-a, în grad de Cavaler.

Pe front, în anul 1942, Leonard Mociulschi a fost pro-movat la rangul de general de brigadã ºi numit comandantadjunct al Diviziei 4 Vânãtori de Munte. Aceastã mareunitate a jucat un rol decisiv în ofensiva din zonaSevastopolului.

În cadrul campaniei Anti-Axã, generalul Mociulschis-a aflat la comanda Grupului Criºuri, participând la eli-berarea Transilvaniei. În luptele ce au urmat, victoriiledin masivele Javorina i-au adus lui Mociulschi Ordinul“Mihai Viteazul” cu spade, clasa a III-a.

În 1945, Leonard Mociulschi a fost promovat lacomanda Corpului de Munte. A încetat din viaþã în ziuade 15 aprilie 1979, la vârsta de 90 de ani. Astãzi, înRomânia existã mai multe strãzi, precum ºi douã statui(în Beiuº ºi Sighetul Marmaþiei), care cinstesc memoriaacestui brav înaintaº al familiei Mociulschi.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Batalionul 21 Vânãtori de Munte -

A primit denumirea onorificã “General Leonard Mociulschi”

DDrraappeelluull oonnooaarreeii ººii ssppeerraannþþeeii vveeººnniiccee

În ziua de 1 noiembrie 2002 a luat fiinþã, la Roman,Batalionul 43 Transport. Dupã primirea denumirii de„Roman I Muºat”, din 23 iunie 2005, a fost resubordonatBrigãzii 1 Logistice „Prahova”.

Joi, 1 noiembrie 2007, Batalionul 43 Transport„Roman I Muºat” a sãrbãtorit 10 ani de la înfiinþare. Laeveniment au luat parte gl.bg.dr. Ion PÂLªOIU, locþi-

itorul comandantului Corpului 1 Armatã Terito-rial „General Ioan Culcer”, Prea Sfinþitul dr.Ioachim BÃCÃOANU, Arhiereu-Vicar al Epis-copiei Romanului, ofiþeri de la toate eºaloanele,foºti comandanþi ºi ofiþeri care au lucrat înunitãþile ce au funcþionat în acea cazarmã, ve-terani de rãzboi, soþiile ºi rudele militarilor care

încadreazã unitatea. „Caîntotdeauna când are locun astfel de eveniment înacea cazarmã”, dar ºi caun semn de belºug, a fost prezentãºi ploaia. Nu s-a oprit decât înmomentul în care s-au încheiatactivitãþile de pe platoul unitãþii.

Dupã prezentarea mesajuluiºefului Statului Major al ForþelorTerestre, al comandantului Corpu-lui 1 Armatã Teritorial ºi alcomandantului Brigãzii 1 Logis-tice s-au adresat celor prezenþigeneralul de brigadã dr. IonPâlºoiu, Prea Sfinþia sa, IoachimBãcãoanul ºi comandantul unitãþii,locotenent-colonelul Jan ANDREI.

Comandantul Batalionului 43

Transport „Roman I Muºat”, locotenent-colonelul JanANDREI, a þinut sã precizeze, în încheiere: „Militariibatalionului au avut destule probe prin care ºi-au doveditprofesionalismul, iar prin intermediul misiunilor specificede transport, prin participarea în teatrele de operaþii, oriprin intervenþia pentru limitarea efectelor dezastrelor dinanii trecuþi au dovedit întotdeauna maturitate în planifi-carea, organizarea, conducerea ºi în acþiunea lor (...).

Acest eveniment a constituit pentru întregul personalal batalionului, atât un prilej de mândrie ºi satisfacþie pro-fesionalã, cât ºi un imbold pentru gândirea ºi acþiuneaviitoare, pentru situarea unitãþii între structurile de elitãale Armatei române.”

La mulþi ani!Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Batalionul 43 Transport “Roman I Muºat”

10 ani de muncã asiduã

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 4

Poligonul CINCU. 17 octombrie 2007. Timpul fru-mos, extrem de favorabil acþiunilor a încurajatdesfãºurarea de forþe. Tancuri,TAB-uri, elicoptere

ºi avioane de transport, avioane de vânãtoare, instalaþii delansarea a rachetelor antitanc ºi LAROM. Focuri de armã,lovituri ale artileriei ºi aviaþiei pe obiective ºi aliniamenteamenajate pe înãlþimile din poligon aveau sã inundepoligonul amenajat pentru demonstraþie. Ora 11.00. Cel maimare exerciþiu militar din acest an a debutat. Exerciþiulîntrunit a angajat în aceeaºi acþiune structuri din toate cate-goriile de forþe, inclusiv, forþe pentru operaþii speciale. Acþi-unea primei pãrþi a exerciþiului a cuprins rezolvarea unorsituaþii de tip asimetric, cu partidã dublã, cu muniþii demanevrã ºi mijloace explozive de imitaþie. Dimensiuneaexerciþiului a fost datã de acþiunile ofensive, dinamice alevânãtorilor de munte angajaþi în etapele scenariului cuforþele Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „SARMIZEGETUSA”.Desfãºurarea forþelor a fost rapidã ºi eficace. Ritmul susþi-nut al acþiunii declanºate, completat cu manevrele deînvãluire executate pe flancurile adversarului dispus pe pan-tele de sud ale dealului Mãmãruþa precum ºi intensitateafocului executat cu toate categoriile de armament din înzes-trare au conturat imaginea câmpului de luptã modern.

În prima linie s-au aflat vânãtorii de munte ai B. 30V.M. „DRAGOSLAVELE” care aveau sã demonstreze ceeace se ºtia, de fapt, cã, mereu, forþa vine din interior ºi nuforþele mari sunt acelea care câºtigã bãtãliile, ci forþele bune.Imagini din pinacoteca de rãzboi ilustratã de scenariul rea-lizat au prins contur pe dealurile poligonului.

Forþele inamicului au fost oprite la baza dealuluiMãmãruþa. Precedatã de o puternicã pregãtire de foc, ofensi-va pregãtitã de vânãtorii de munte a debutat fulgerãtor. Înfâºia de ofensivã a B.30 V.M., tragerile de artilerie, integrateîn sistemul de sprijin prin foc, alãturi de acþiunile aviaþiei ºielicopterelor, au acoperit prin fumul mijloacelor de marcarea focului aliniamentele infanteriei inamicului, punctele decomandã ºi poziþiile de tragere ale artileriei. Cercetaºii audescoperit în adâncimea tacticã a inamicului o coloanã deblindate în deplasare. La solicitarea comandantului brigãzii,o escadrilã de avioane MIG 21 LANCER, înzestrate cuarmament clasic ºi armament inteligent a lovit coloana deblindate ale inamicului, centrele de comunicaþii ºi bateriilede artilerie ºi rachete antiaeriene. Ofensiva lansatã de cãtreB.30 V.M. s-a desfãºurat cu repeziciune sub spijinul de focexecutat de artileriºtii de munte ai B.206. Fuioarele de fumalb care marcau focul loviturilor de artilerie s-au ridicat peîntregul aliniament al inamicului dispus în punctele de spri-jin. Efortul militarilor a fost ºi este colosal. Câteva secvenþedin filmul unui antrenament au revenit în memorie.Oboseala militarilor, fãrã îndoialã protagoniºtii succeselorînregistrate, nu li se citea pe faþã. O lãsaserã, mi-au spus, încorturile jilave. Automatismele unei pregãtiri severe ºi-aspus cuvântul. Acum era la fel. Am urmãrit prin binocluacþiunea tãioasã ºi decisivã a vânãtorilor de munte. Feþelemilitarilor aflaþi în alergare s-au ale celor aflaþi la posturilede luptã, la aruncãtoarele de bombe ºi la tunurile antiaeriene,fãrã a mai vorbi de comandanþi ºi echipajele lor de statmajor, ori de transmisioniºtii cu staþiile radio în spate, erauimobile ºi precaute. Acþiunile lor, însã, s-au derulat cu pre-cizia unui cronometru. Ritmul ofensivei devenise alert.Fiecare acoperire din teren, fiecare palmã de pãmânt a fost

folositã cu pricepere. Manevrele de învãluire realizatesurpinzãtor de repede de cãtre companiile vânãtorilor demunte au schimbat configuraþia apãrãrii inamicului. Subatacurile incisive ale subunitãþilor ºi focul violent almitralierelor puternice ºi al aruncãtoarelor de 82 mm,apãrarea inamicului a cedat. Comunicaþiile radio, înteþite, aurevãrsat din difuzoare, peste noi, spectatorii, rãspunsurileinteligente la misiunile încredinþate. „Am atins aliniamentulordonat, inamicul, se retrage”. Punctele de sprijin de plu-ton ale inamicului au fost cucerite. Tensiunea acþiunilordesprinse din scenariu era în creºtere. Informaþiile primite dela comandantul brigãzii relevau iminenþa unui contraatac al

inamicului pentru refacerea apãrãrii. Aliniamentul atins afost consolidat ºi pregãtit pentru respingerea inamicului. Olinie de explozii a marcat focul artileriei brigãzii dezlãnþuitca un tunet asupra inamicului pe care l-a oprit din acþiune.Exploziile provocate de mijloacele de marcare a focului ºifumul produs au accentuat imaginea dinamicã a acþiunilorplanificate. B. 30 V.M. ºi-a creat superioritate de forþe ºi areluat ofensiva pe toate direcþiile, obligând inamicul sã seretragã. Sub protecþia de foc a avioanelor de vânãtoare MIG21 LANCER, a trei elicoptere IAR-330 SOCAT ºi a unui eli-copter IAR-330, destinat misiunilor de evacuare medicalã,au survolat perimetrul poligonului îndeplinind misiuni deluptã specifice ºi antitanc. Executarea inteligentã ºi oportunãa manevrei pe verticalã, cu o subunitate de desant paraºutarea sporit dimensiunea acþionalã ºi complexitatea exerciþiului.Din avioane AN-26, desantul aerian format din paraºutiºtiiBatalionului 498 a fost paraºutat pe un obiectiv dinadâncimea dispozitivului de apãrare a adversarului.Paraºutiºtii au organizat apãrarea circularã a înãlþimii Gaudi.Ambuscadele organizate pe cãile de comunicaþii au slãbitacþiunile inamicului ºi, pânã la joncþiunea cu forþele B.811I.angajate ulterior pentru continuarea ofensivei, a fost o pro-blemã scurtã de timp. Ora 12.42. Membranele difuzoarelorau vibrat din nou. ,,Obiectivul a fost ocupat. Misiuneaîndeplinitã cu succes”.

AAccoorrdduull ccoommppeetteennþþeelloorr În continuarea scenariului, acþiunile detaºamentelor

din cadrul Forþelor pentru operaþii speciale au impresionatla rândul lor asistenþa. Prin precizia extraordinarã a tiruluiºi prin exerciþiul pentru nimicirea unei echipe a inamicu-lui dispusã într-o clãdire izolatã, aceºtia au arãtat cã sunttrupe de elitã. Surprinderea, precizia, rapiditatea cu care afost realizat atacul au arãtat nivelul de pregãtire al acestorluptãtori, iar coordonarea perfectã este unul dintre atuurileacestor profesioniºti. În avanpremierã, a fost prezentat unexerciþiu de nivel redus desfãºurat cu echipamente careasigurã o simulare realã a acþiunilor. Simularea realãinstrumentatã reprezintã cel mai modern sistem laîndemâna comandanþilor, pentru crearea unor condiþii deinstruire cât mai apropiate de cele ale câmpului de luptã

real. Echipamentele prezentate, de tipMILES, modernizat, dispun de senzoriºi emiþãtoare laser, precum ºi de un sis-tem de control ºi monitorizare a acþiu-nilor. Echipamentul de acest tip per-mite simularea realã a tragerilor cutoate tipurile de armament ºi lovireaþintei cu specificarea tipului de rãniresau avariere a vehiculelor ºi a arma-mentului.

Partea a doua a exerciþiului de laCincu a constituit garanþia pregãtiriiunitãþilor participante la exerciþiulMILREX. Una dintre cele mai efi-ciente modalitãþi de verificare a vala-bilitãþii deciziilor adoptate de cãtrecomandanþii de la toate nivelurile ie-rarhice s-a derulat în poligon. Tragerilede luptã cu muniþie realã. Executate cueficacitate ºi precizie, acestea au simu-lat situaþiile reale în care unitãþile sepot afla pe timpul ducerii luptei.Tirurile armelor de toate calibrele, dela pistol cal. 9 mm, la mitraliere cal

14,5mm, precizia rachetelor antitanc dirijate, a bombelorde aruncãtor cal. 82 mm sau 120 mm, proiectilele reactivenedirijate, lansate de avioane Mig 21 Lancer, rachete X5lansate de elicoptere Puma Socat, ori al muniþiei LAROM,au îmbrãcat în foc ºi fum aliniamentele planificate peîntregul perimetru al poligonului. Din exerciþiul prezentat,au reieºit caracterele mari ale executanþilor ºi cele aleplanificatorilor. Lor li se adaugã cei care au asigurat logis-tica, la propriu, necesarã desfãºurãrii acestui exerciþiu.Concluziile s-au vãzut în teren. Precizia tragerilor ºidesfãºurarea acþiunilor din teren au arãtat cã priceperile ºicompetenþele sunt în acord cu nivelul de ambiþie asumatã.Valoarea profesionalã ºi rãspunderea manifestatã de cãtretoþi cei implicaþi pentru ca exerciþiul sã se desfãºoare, fãrãnici un fel de sincopã ºi în deplinã siguranþã, s-au situat lacotã maximã. În întregul ansamblu al acþiunilor, la uni-son, s-au auzit ºi vãzut profesioniºtii. MILREX ’07 areprezentat, nu doar un exerciþiu de reacþie, ci o confir-mare a nivelului de pregãtire, o certitudine a demersuluiprofesional, iar, dacã ar fi un calificativ de acordat pentrutot ceea ce s-a vãzut, acela este – excelsior.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

O zi de foc prin excelenþã

Prezenþa femeilor în armatã a devenit,de multã vreme, un fapt obiºnuit. Prin per-severenþã, ambiþie ºi rãbdare, dând dovadãde curaj ºi încredere în propriile forþe,femeile-ofiþer, maistru militar, subofiþerºi, mai nou, soldat-gradat voluntar,desfãºoarã activitãþi militare dintre celemai dificile ºi diverse, cot la cot cu bãr-baþii. Personajul principal al articolului defaþã este soldatul voluntar PetronelaSUDUC, radiotelegrafist la Companiacomunicaþii ºi informaticã a comandamen-tului Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor” ºi, totodatã, ,,primafemeie-SGV-ist” din brigadã. Pentruaceasta, dupã susþinerea examenului deocupare a postului, a parcurs, timp depatru luni, perioada instrucþiei de bazã, laªcoala de aplicaþie din Craiova, conti-nuându-ºi, ulterior, pregãtirea de speciali-tate, în unitate, pe tehnica de comunicaþiidin dotarea subunitãþii. Este originarã dinDolheºtii Mici, judeþul Suceava, fãcândparte dintr-o familie cu cinci copii lapãrinþi: patru surori ºi un frate. Dupã cumsingurã avea sã afirme, a încercat sã-ºialeagã ocupaþii din domenii diverse, dar,soarta i-a îndreptat paºii cãtre mediul mi-litar. ,,Am bãtut la porþile mai multormeserii, dar nu am reuºit sã-mi gãsescdrumul potrivit ºi m-am gândit sã încerc înarmatã. Am analizat mai multe variante deserviciu, ºi, dintre toate, am considerat cão carierã militarã mi s-ar potrivi cel mai

bine. Nu ºtiu de ce, dar, întotdeauna m-amînþeles mai bine cu bãrbaþii. Poate ºi pen-tru cã am avut un frate geamãn, care este,la rândul lui, maistru militar. De fapt, el afost un exemplu pentru mine ºi persoanacare m-a susþinut cel mai mult în alegereafãcutã”, mi s-a destãinuit interlocutoareamea.

La cei douãzeci ºi cinci de ani ai sãi, nueste cãsãtoritã, pentru cã s-a þinut ºi se maiþine încã de ºcoalã. Dupã absolvireaLiceului Agricol, a urmat cursurile Fa-cultãþii de Litere ,,ªtefan cel Mare” dinSuceava, specialitatea ,,românã-francezã”.În prezent, este studentã în anul doi laFacultatea de Informaticã ,,Spiru Haret”din Focºani. Rememorând primele impre-sii despre mediul militar, PetronelaSUDUC mi-a declarat urmãtoarele: ,,Pri-vitã din exterior, armata se vede frumos.În realitate, are pãrþile ei bune, dar ºigreutãþi, ca în orice domeniu de activitate.Deºi, la început, mi-a fost greu, nu m-amgândit nici o clipã sã renunþ. Dacã m-aºreferi la atribuþiile de serviciu, consider cãmi se potriveºte viaþa cazonã ºi cã mãregãsesc în ceea ce fac.”

Aspectul ei fizic trãdeazã mai degrabãfragilitatea, pentru cã este potrivit deînaltã, subþiricã la mijloc, ºatenã, cu ochiicãprui, mari, pãtrunzãtori ºi un chip caredegajã gentileþe, o notã de mister, dar ºiinteligenþã.

Locþiitorul comandantului de pluton,

plutonierul Florin TÃBÃCARU, arenumai cuvinte de apreciere despre subor-donata sa:,,Petronela se aflã de curând încolectivul nostru, fiind repartizatã pe ostaþie PHANTER, ca operator radio. De laînceput, a manifestat un interes deosebitpentru asimilarea cât mai multorcunoºtinþe, reuºind sã-ºi însuºeascã, înmare parte, modul de lucru la tehnica pecare este încadratã. Sunt mulþumit demodul în care îºi îndeplineºte atribuþiile ºisunt încrezãtor în devenirea ei profesio-nalã”. Aprecieri frumoase, despre inter-locutoarea mea, a avut ºi ºeful comunicaþi-

ilor ºi informaticii brigãzii, locotenent-colonelul Leonida CRISTIAN: ,,În scurtaperioadã de când a fost angajatã în unitate,soldatul voluntar Petronela SUDUC adovedit cã posedã o puternicã personali-tate. Este energicã, inteligentã, respon-sabilã, sãritoare, prietenoasã, ºi, contraraparenþelor, rezistentã la eforturi fizice,calitãþi care au ajutat-o sã se adapteze uºorla viaþa colectivului ºi la privaþiunile ser-viciului militar.”

În continuarea discuþiei noastre,Petronela SUDUC ºi-a exprimat gândurilede viitor. Cuvintele ei sunt elocvente:,,Sunt la început de drum ºi mai am multede învãþat, atât pe linie de specialitate, câtºi din punct de vedere al pregãtirii militaregenerale. Mulþumirea mea este cã facparte dintr-un colectiv care m-a sprijinitde la început ºi continuã sã o facã. Existão bunã comunicare ºi înþelegere, atât cusuperiorii mei, cât ºi cu colegii. Am doritsã cunosc specificul activitãþii militare,plecând de jos, de la baza piramidei. Pen-tru a atinge un þel mãreþ, trebuie sãparcurg pas cu pas, încet, dar sigur, fiecaretreaptã din carierã. Îmi doresc sã terminstudiile universitare, care sã mã ajute sãintru în rândul unei categorii superioare depersonal militar. Visul meu este sã devinofiþer. Îmi doresc sã am o familie ºi copii.Sunt mândrã cã port uniforma ArmateiRomâniei ºi cã fac parte din colectivulBrigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,,Unirea Principatelor”.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

Visu l de peste ani

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007

Pagina 5

A 129 International este ultimavariantã a elicopterului A 129 Man-gusta (Mongoose) ºi, în prezent, seaflã în serviciul armatei italiene. Esteprodus de agusta westland în colabo-rare cu Finmeccanica din Italia ºiGKN din Marea Britanie. Mangustaare în spate o întreagã istorie, fiindfolosit cu un real succes în operaþiu-nile din Somalia, Angola ºi Kosovo.

A 129 International este un eli-copter care are o destinaþie precisã:recunoaºtere ºi supraveghere, darîndeplineºte ºi alte misiuni, cum ar ficele de escortã, de susþinere a focului,de lovire a obiectivelor aflate la sol ºide rezistenþã împotriva unui atac ae-rian. Tocmai din aceastã cauzã, A129este armat cu rachete aer-sol ºi aer-aer, dar are ºi o paletã în plus la elicefaþã de cele patru ale Mangustei.Acest lucru înseamnã cã ºi motorulare o putere mai mare.

La un moment dat, armata italianãavea în dotare 45 de elicoptere Man-gusta ºi 15 de tipul A 129 Internatio-nal. În ianuarie 2002, Agusta West-land a primit sarcina sãîmbunãtãþeascã primele 45 de modelestandard. Aceste upgradãri se refereaula: o elice cu cinci palete la rotorulprincipal, realizatã dintr-un aliaj spe-cial, o elice cu douã palete la rotoruldin coadã, un motor Rolls-Royce Gem1004, o nouã transmisie mult mai pu-ternicã, un fuselaj îmbunãtãþit care îipermite elicopterului sã ridice de lasol 4.600 kg, un sistem de rachete aer-

aer stinger, un nou dispozitiv devizualizare infraroºu denumit FLIR(forward-looking infrared), un detec-tor de lansatoare de rachete, un GPS,un sistem de navigaþie inerþialã (INS).Toate aceste proiecte sunt planificatea se termina pânã în anul 2008, cândelicopterele trebuie sã fie deja opera-tive.

A 129Interna-tional aîndeplinitm i s i u n iîn Irak, înc a d r u loperaþiu-nii IraqiFreedom,dar ºi înA f g a -nistan, învara acestui an, ca parte a forþelorNATO de securitate internaþionalã.

În septembrie 2007, Turcia a fãcuto comandã de 51 de elicoptere A 129pentru atac ºi recunoaºtere tacticã încadrul programului atak. TAI (TusasAerospace Industries) va fi primulcontractor ºi singurul responsabil pen-

tru asamblarea elicopterului, care vaprimi o altã denumire ºi anume: T129. Agusta Westland ºi Aselsa vor fiprincipalii subcontractori. Primele eli-coptere sunt aºteptate sã fie gata laînceputul anului 2012.

A 129 are o autonomie de1.000km, folosindu-se ºi de com-bustibilul de rezervã aflat în con-tainere speciale, în timp ce transportãºi cele patru rachete aer-aer pentruautoprotecþie. Elicopterul în sinepoate fi la rândul lui transportat de unavion Hercules C-130.

DesignStructura elicopterului este com-

pactã, iar fuselajul esterealizat dintr-un aliaj dealuminiu. Materialelecompozite definesc 50%din greutatea fuselajului,care asigurã o protecþiebalisticã împotrivamuniþiei de 12,7mm.Motorul are ºi el protecþieblindatã, iar rotorul prin-cipal are o toleranþã balis-ticã împotriva muniþiei de12,7mm.

Cabina de pilotaj areo configuraþie în tandemºi este împãrþitã în douã,asigurând astfel spaþiulnecesar, atât pilotului, câtºi trãgãtorului. Practic,este vorba despre douãcabine, fiecare fiindechipatã cu display-urimultifuncþionale, careprezintã informaþiile ve-nite de la un centru de sis-

tematizare a lor. Sunt furnizate astfelhãrþi de navigaþie, date de coordonarea zborului, statusul armamentului dindotare, selectarea tipului de armamentcare urmeazã a fi folosit, sistemul decomunicaþii ºi informaþii despre eli-copter ºi zborurile lui anterioare. Dis-play-ul este echipat cu o tastaturãmultifuncþionalã.

Elicopterul este dotat cu un sistemautomatic de control al zborului, carepune în evidenþã capabilitãþile apara-tului, arãtând nivelul de stabilitate dela care se poate efectua cu cea maimare precizie lovirea þintei. Un sistemde navigaþie tacticã îmbunãtãþeºtemanagementul misiunii, prin

conºtientizarea situaþiei la un momentdat.

Armamentul din dotareElicopterul A 129 International

poate fi “înarmat” cu rachete aer-aerStinger sau Mistral, primele fiind cer-

tificate cu succes în misiunile armateiitaliene, desfãºurate în luna octombriea anului 2003. A 129 poate angaja ºiþinte de la sol, lãsând trãgãtoruluiposibilitatea de a selecta tipul derachetã folosit sau de a le alege peamândouã. De asemenea, are o mareprecizie a loviturii, ceea ce îl face deneînlocuit atunci când pe display aparþinte din mediul urban, “victimelecolaterale” fiind aproape inexistente.Rachetele cu razã scurtã de acþiunesunt de 70mm, în conformitate custandardele impuse de NATO, iar celecu razã mare de acþiune sunt de81mm. Mangusta poate cãra patrulansatoare de rachete de 81mm.Mitraliera Gatling de 20mm estemontatã undeva sub nasul elicopteru-lui ºi poate angaja 500 de runde defoc.

“Dependinþele” electronice ale eli-copterului Mangusta includ un radarELT-156 ºi un avertizor laser RALM-101, produs de BAE Systems dinItalia. A 129 International are îndotare un radar ELT-554 ºi un averti-zor laser AN/ALQ-144A.

TargetingSistemul de vizualizare pe timp de

noapte (HIRNS), produs de Honey-well, are un senzor montat pe o plat-formã dispusã pe nasul elicopterului,senzor care transmite pilotului cepoartã un monoclu informaþiile nece-sare, în special, despre localizareaautomatã a þintelor. Aparatul poate fifolosit, atât pe timp de zi, cât ºi petimp de noapte. O camerã montatãdeasupra elicopterului îi conferã aces-tuia capabilitatea de a localiza anu-mite þinte, de a detecta prezenþa altorrachete ameninþãtoare în imediataapropiere, de a determina prin dispo-

zitivul laser distanþa pânãla obiectiv.

MotoareElicopterul A 129

International are rotorulprincipal dispus într-uncompartiment blindat cuîncã douã motoare turboadiþionale LHTEC-T800.Motoarele fiind separate,existã sisteme de ali-mentare distincte, cuposibilitate de distribuire

a combustibilului în cruce. În cazulunei ipotetice prãbuºiri, rezervoarelese autosigileazã, iar un senzor specialîntrerupe alimentarea cu combustibil,astfel încât, pericolul de explozie esteredus la minim.

Cristina FRATU

A 129 International - un elicopter multi-rol al Italiei

NOUTÃÞIHellfire a fost selectatã de

specialiºtii francezi pentru aechipa Tiger HAD

Racheta Hellfire II produsã de Lockheed Martin afost selectatã de guvernul francez, pentru a echipa eli-copterele Tiger-HAD. Rachetele vor fi livrate pânã înanul 2012 în cadrul unui contract pentru armata francezãºi vor echipa 40 de elicoptere. Racheta Hellfire poate fiechipatã cu încãrcãturã antitanc (AGM-114K), încãrcã-turã împotriva navelor uºoare, bunkerelor ºi clãdirilor(AGM-114 M), respectiv, cu încãrcãturã mãritã de metal(AGM-114N) utilizatã pentru lupta împotriva inamicu-lui ascuns în peºteri sau în alte incinte protejate. Testelesunt prevãzute sã înceapã în aceastã lunã, iar cele dezbor anul viitor, în martie. Pânã în prezent, firma pro-ducãtoare a vândut peste 20000 de rachete Hellfire cãtrearmata SUA ºi cãtre alte 14 þãri.

Spania a ales Sipeke-LLRMinisterul spaniol al Apãrãrii a încheiat un contract

în valoare de peste 400 mil. USD pentru achiziþionareade rachete antitanc Rafael Spike-LR pentru elicopterelesale de tip Tiger. Contractul prevede livrarea a 280 delansatoare, 2800 rachete ºi asistenþã tehnicã ºi va fi deru-lat pânã în anul 2014. Opþiunea Spaniei reprezintã uneºec major pentru programul german Trigat care s-aimpus doar pentru a înlocui modelele mai vechi derachete antitanc Milan ºi Hot aflate pe elicoptere dinGermania ºi Franþa. Specialiºtii militari spun cã, înprezent, piaþa europeanã a rachetelor antitanc cu bãtaiemare este dominatã de sistemele Javelin ºi Spike.

Realizãri moderneSpecialiºtii militari chinezi au arãtat cã pot cuprinde

prin realizãrile lor toate noile concepte care ar puteaservi nevoile operative esenþiale ale tuturor componen-telor Armatei Populare. China realizeazã în prezentrachete care sã fie lansate dinapoia litoralului, peste con-strucþiile ºi utilitãþile amplasate la malul mãrii ºi sã poatãangaja þinte aflate foarte departe, dincolo de linia orizon-tului.

Folosirea rachetelor balistice tactice împotriva þin-telor maritime, în special a portavioanelor a condus larealizarea unui mijloc modern de luptã. La expoziþia dela Cape Town, racheta YJ-62/C 602, prezentatã pentruprima datã în 2006 surclaseazã celelalte tipuri de racheteanti-navã, de producþie proprie. YJ-62/C 602 poate filansat, atât de pe sol, cât ºi de pe nave. Bãtaia atinge260-280 km ºi încãrcãtura de luptã, convenþionalã, cân-tãreºte 300 kg. Proiectul este unul modular ºi doar lacapãtul de jos al posibilitãþilor teoretice de modernizareºi configurare C 602 este o realizare modernã, propulsiafiind asiguratã de un motor cu reacþie, ghidat pe traiec-torie de un sistem inerþial/GPS ºi cu autodirijare activã,radar, în apropierea þintei. Dintre realizãrilespecialiºtilor militari chinezi se distinge racheta balisticãtacticã DF-21 (CSS-S), cãreia i s-a configurat o variantãde luptã antinavã. China dezvoltã capacitatea de uti-lizare a rachetei sale contra þintelor navale. DF-21 trans-portã o singurã componentã de luptã de 5-600 kg, la dis-tanþe de 1500-2000 km, cu o precizie de 3-400 m.Proiectatã iniþial ca vector de atac nuclear, pentru misiu-nile maritime a fost dotatã cu încãrcãturã convenþionalã,iar principalele obiective vizate sunt portavioanele.

SKY -JJ la primul sãu zborAlenia Aeronautica a anunþat efectuarea cu succes a

primelor zboruri cu avionul fãrã pilot SKY-J. Acest tipde UAV este un demonstrator operaþional pentru o nouãgeneraþie de astfel de aparate de zbor. Aparatul esteproiectat pentru zbor la înãlþimi de 8000 m ºi o anatomiede zbor de 12 ore. Aceste caracteristici îl înscriu în clasaaparatelor de zbor de altitudine medie ºi autonomie cres-cutã (MALE), fiind primul model realizat de AleniaAeronautica pentru aceastã categorie. SKY-J cântãreºteaproximativ o tonã, are o structurã realizatã din materi-ale compozite pe bazã de fibrã de carbon ºi este echipatcu motor Diesel.

Candidaþi ºi contracandidaþipentru sisteme navale

Rheinmetall Defence Electronics ºi Saab BoforsDynamics dezvoltã împreunã o versiune navalã a sis-temului de rachete sol-aer cu bãtaie micã ASRAD-R.Versiunea navalã realizatã va intra în competiþie cu sis-temul polonez. ASRAD-R este format din lansatorulmultiplu, cu comandã de la distanþã ºi ansamblul elec-tronooptic de ochire ºi ghidare. Lansatorul este armat cupatru rachete sol-aer de tip Bolide, dirijate pe fascicullaser.

Sistemul realizat este propus pentru respingerea ata-cului aparatelor de zbor care executã misiuni de joasãînãlþime. Specialiºtii polonezi ai firmei Radwar au pro-movat versiunea navalã a Sistemului Poprad formatdintr-un lansator mobil cu patru rachete Grom. Gromeste o rachetã dirijatã sol-aer portabilã, autodirijatã îninfraroºu, dezvoltatã dupã modelul rachetei ruseºti, însãlucrãrile la sistemul propus se aflã încã în fazã incipien-tã. (B.E.)

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 6

CMYK

- Domnule locotenent-ccolonel, de curând, aþi luat înprimire comanda Batalionului 1 CIMIC. Ce a reprezen-tat, pentru ofiþerul de carierã Valericã Cruceru, acestmoment?

- Este prima funcþie în fruntea unei unitãþi militare ºireprezintã, în mod firesc, unul din momentele de impor-tanþã majorã în cariera unui ofiþer. Cu aceastã ocazie,conºtientizez responsabilitatea de a comanda o unitatedeosebitã în Armata României, ale cãrei elementeacþionale trebuie sã-ºi îndeplineascã misiunile altfel decâtprin lupta armatã. Sunt bucuros sã fac echipã cu colegiimei, insist asupra unei pregãtiri de specialitate la stan-darde ridicate ºi susþin o abordare flexibilã a tuturoraspectelor legate de bunul mers al structurii.

- Unitatea pe care o conduceþi este unicã în ArmataRomâniei. Explicaþi, vã rog, care este misiunea acesteiaîn actuala conjucturã internã ºi internaþionalã?

- Odatã cu diversificarea operaþiilor militare, laînceputul secolului al XXI-lea, ca urmare a noilor riscuriºi ameninþãri la adresa pãcii ºi securitãþii la nivel local,regional ºi global, s-a impus ca necesitate stringentã,realizarea unei cooperãri ºi coordonãri eficiente, întremediul civil ºi cel militar. În cazul Armatei României,factorii de decizie la nivel politic ºi militar au conºtienti-zat necesitatea existenþei unei unitãþi specializate CIMIC,ca parte integrantã a structurii de forþe. Moduleleacþionale ale unitãþii realizeazã interfaþa între armatã ºiautoritãþile centrale, locale, populaþia civilã, organizaþiileneguvernamentale, internaþionale ºi private de voluntari.O parte din elementele acþionale ale acestei unitãþi au fostdestinate sã acþioneze sub comanda structurilor NATO.Elementele CIMIC asigurã sprijinul autoritãþilor publicepentru realizarea stabilitãþii în zona de responsabilitate,sprijinã populaþia civilã afectatã de dezastre, evalueazã

starea infrastructurii în zona de responsabilitate, asistãrefugiaþii ºi prizonierii de rãzboi.

- Un tanchist trebuie sã ºtie sã întrebuinþeze tancul,un artilerist, sã tragã cu tunul, un cercetaº, sã se infil-treze ºi sã culeagã informaþii despre inamic, ºiexemplele ar putea continua. Mulþi nu cunosc, însã, cetrebuie sã ºtie un specialist CIMIC ?

- Specificul pregãtirii în specialitatea CIMIC pleacãde la faptul cãp r i n c i p a l aresursã sunto a m e n i i .Aceºtia trebuiesã aibã un anu-mit profil ºi oanumitã edu-caþie. Specia-listul CIMICtrebuie sã aibão bunã capaci-tate de comu-nicare. Esteesenþial pentruacesta, sãpoatã inter-relaþiona cureprezentanþiimediului civil,fiind în mãsurãsã negociezesau sãmedieze, sãpoatã întrebuinþa eficient resursele asigurate, pentrurealizarea de proiecte ºi implementarea acestora ca acti-vitãþi importante în cadrul procesului de stabilizare a uneizone de responsabilitate. Specialistul CIMIC trebuie sãdea dovadã de diplomaþie, sã poatã comunica eficient,oral ºi în scris, în limbile strãine de largã circulaþie inter-naþionalã, sã fie un bun ºofer ºi sã cunoascã utilizareamijloacelor de comunicaþii militare ºi civile.

- Aveþi o experienþã personalã în teatrele de operaþiiinternaþionale, cãpãtatã pe timpul misiunilor executatepânã în prezent. Ce modalitãþi de acþiune vã propuneþi,pentru a utiliza eficient experienþa dobânditã, în scopulridicãrii nivelului de instruire a personalului din subor-dine ?

- Vã pot spune cã am în vedere douã elemente pentruatingerea acestui scop. Unul ar fi perfecþionarea pregãtiriide specialitate, prin studierea lecþiilor învãþate de cãtrecontingentele naþionale, care au participat la misiuni înafara teritoriului naþional. De asemenea, dorescantrenarea elementelor naþionale CIMIC prin scenarii tac-

tice articulate în conformitate cu studiile de regiune,întocmite ºi actualizate la nivelul unitãþii, în funcþie deevoluþia mediului de securitate la nivel regional ºi global.

- În acest an, Batalionul 1 CIMIC a parcurs paºiimportanþi pe calea operaþionalizãrii acþionale. Puteþidescrie, succint, traseul urmat pentru atingerea acestuiobiectiv fundamental?

- Unitatea noastrã a fost înfiinþatã la 1 septembrie2001, este, deci, o unitate tânãrã a Armatei României.Prima datã s-a numit “Grupul 1 CIMIC”, iar din 4octombrie 2004, ea a devenit Batalionul 1 CIMIC, unitatespecializatã, aflatã în subordinea Corpului 1 Armatã Te-ritorial “General Ioan CULCER”. Procesul de operaþio-nalizare a fost destul de anevoios, desfãºurându-se într-unritm accentuat, cu precãdere, în ultimii doi ani ºi s-a fina-lizat cu succes, în acest an, cu prilejul exerciþiilor de cer-tificare ºi afirmare NATO. A vizat doar o parte din sub-unitãþi, cele nominalizate NATO. În urma aprecierilorinformale care au ajuns la unitate, se pare cã batalionul aacþionat foarte bine la examenele finale de evaluare, dintoamna acestui an. Demn de remarcat ar mai fi faptul cã,din aprilie 2006, unitatea a fost afiliatã la Grupul CIMICSUD NATO.

- Ce ne puteþi spune despre participarea militarilordin subordine la misiuni CIMIC, în teatrele de operaþiiexterne?

- Pânã la aceastã datã, peste 40 de militari din unitateau participat la nivel individual ºi de grup, la misiuniinternaþionale în diferite teatre de operaþii, cu prepon-derenþã în Afganistan ºi Irak.

- Unde se situeazã B.1 CIMIC, comparativ cu struc-turile CIMIC din alte armate NATO?

- Consider cã B. 1 CIMIC se gãseºte la un nivel foartebun, comparativ cu structurile similare NATO. Cu prile-jul activitãþilor specifice, îndeplinite în comun cu altestructuri CIMIC, militarii români au dovedit cã se potintegra ºi pot acþiona foarte bine, aplicând proceduri ºistandarde operaþionale NATO. Pregãtirea de specialitateare ca fundament ,,Doctrina CIMIC NATO” ºi acest lucruse reflectã la nivel acþional.

- Domnule locotenent-ccolonel, la finalul acestui inter-viu, ce consideraþi cã ar trebui sã mai ºtie cititorii,,Curierului Armatei” despre B.1 CIMIC?

- Trebuie sã ºtie cã personalul unitãþii noastre continuãpregãtirea specificã pentru a-ºi menþine nivelul de instru-ire atins ºi pentru a fi în mãsurã sã execute eficient, laordin, acþiuni CIMIC, atât pe teritoriul naþional, cât ºi înteatrele de operaþii externe. ªi, sã mai ºtie cã, suntemîncrezãtori în viitorul nostru.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

Suntem încrezãtori în v i i torul nostru- interviu cu domnul locotenent-ccolonel doctor Valericã CRUCERU, comandantul Batalionului 1 CIMIC-

Locotenent-colonelul doctor ValericãCRUCERU a urcat pas cu pas treptele ierarhiei mi-litare, pânã la funcþia de comandant de batalion. Aurmat numeroase cursuri de specializare, în þarã ºi înstrãinãtate, dintre care, cele mai importante sunt celede infanterie marinã, absolvite în S.U.A., în anii 1995(nivel subunitate) ºi 1998 (nivel unitate). A absolvitAcademia de Înalte Studii Militare în anul 2002, ca ºefde promoþie, la Forþele Terestre. În anul 2005, a obþi-nut titlul de ,,doctor în ºtiinþe militare”, iar în anul2006, pe cel de ,,master în relaþii internaþionale”. Aexecutat mai multe misiuni internaþionale, ca ofiþer delegãturã, la U.S. CENTCOM SUA-2003 ºi observatorONU, în CONGO, în 2007. De la începutul lunii noiem-brie 2007, a preluat comanda Batalionului 1 CIMIC,motiv pentru care i-am solicitat interviul care

urmeazã.

Înþelegerea fenomenelor ce au loc acum în zonaEurasiei ne permite sã întrevedem mai bine care va fiviitorul economic al planetei ºi, de asemenea, care arputea fi rolul României în „ecuaþia” acestuia.

Marea Neagrã a redevenit, dupã 2000, pentru primaoarã de la Rãzboiul Crimeei, un spaþiu geostrategic, deimportanþã globalã.

Continentul, planeta se aflã în schimbare, sunt domi-nate de „turbulenþã”, se aflã în cãutarea unui nou modelde civilizaþie. În acest context, prioritarã este proiectarea„schimbãrii regionale”, prin adecvarea la „schimbareaglobalã”, prin afirmarea capacitãþii de a rãspundeprovocãrilor viitorului. Rãspunsurile ºi soluþiile tuturorproblemelor vor trebui sã îmbunãtãþeascã consistenþasecuritãþii globale, ºi aºa destul de complicatã.

Plecând de la rãzboiul de 30 de ani – când s-a stabilitrecunoaºterea statelor în principatele care au renunþat lacatolicism, ceea ce a fãcut ca fiecare monarhie sã aibã oreligie oficialã – încoace, am constatat cã, majoritateamarilor tragedii ce au avut loc – trãite de populaþii dinBalcani sau din Orientul Apropiat ºi Mijlociu – ºi-au avutoriginea în migraþiile populaþiei, mai mult sau mai puþinsilite, pentru a asigura omogenitatea religioasã a sis-temelor de putere.

Astãzi, lucrurile s-au schimbat. „Marile tragedii” cevor apãrea vor fi rezultatul „rãzboiului rece” al redis-tribuirii ºi controlului resurselor energetice la nivelregional ºi global.

Odatã cu evoluþia omenirii, dupã 1989, în geopoliticãa apãrut o nouã linie de demarcaþie – imaginarã în planfrontalier, dar realã în plan acþional-politic – între NATOºi Rusia care acþioneazã pentru a-ºi redobândi poziþia demare putere. Specialiºtii în geopoliticã afirmã cã, astãzi,frontiera care separã NATO de Federaþia Rusã ºi actoriidin zona sa de influenþã se aflã în Marea Neagrã, situândRomânia (la fel ca ºi în alte etape istorice) între Asia ºiEuropa, la confluenþa de interese ºi puteri.

De aceastãdatã, interesulgeneral estecentrat pe acce-sul la petrol (pecãile cele maidistincte, maiuºoare ºi maisigure), lazãcãminte sem-nificative depetrol.

Þ i n â n dseama de intere-sele ºi intenþiilemarilor puteriactuale, spe-cialiºtii au arã-

tat cã evoluþia de perspectivã a întregii zone euxiene(Pontus Euxinus) se aflã într-o ecuaþie de strânsã inter-dependenþã cu dinamica celor douã spaþii adiacenteMãrii Negre: spaþiul slav (Rusia ºi Ucraina) ºi cel asiatical Caucazului ºi al Mãrii Caspice (Kazahstan, Azerbaid-jan, Turkmenistan, Iran).

De asemenea, trebuie sã se mai ia în calcul faptul cãRusia ºi Iranul sunt foarte aproape de armonizarea relaþi-ilor lor în problema exploatãrii zãcãmintelor de þiþei aleMãrii Caspice. Ambele state sunt împotriva împãrþiriiacestei mãri închise pe sectoare naþionale, dar sunt pen-tru exploatarea comunã a zãcãmintelor de cãtre toateþãrile din jurul acestei mãri. Astfel, se susþine ideeaconstituirii unei organizaþii care sã coaguleze colabo-rarea statelor din jurul Mãrii Caspice.

Nu pot fi evitate marile schimbãri, iar una dintreacestea constã în transformarea Mãrii Negre într-o zonãde legãturã între Europa ºi Asia Centralã, cu toate con-secinþele ce rezultã din aceasta.

Bazinul Mãrii Negre a fost „redescoperit”, iar naturaevenimentelor relevã faptul cã securitatea sa nu mai poatefi privitã ca un element naþional; riscurile sunt de naturãdin ce în ce mai neconvenþionalã (ºi, automat, implicãreacþii), iar statele democratice se vãd obligate sã facãfront comun în faþa acestora.

Viitoarele trasee ale conductelor ce vor transportapetrolul caucazian, dublate de un lobby extern, oferãºansa ca România sã devinã un mic colector de dolari, nude talia Bahreinului, dar suficient de prosper. Mai mult,România are posibilitatea de a se implica în prevenirea ºicontrolul anumitor crize ce apar în spaþiul geopolitic alEurasiei, dar, cu toate acestea, problema esenþialã în ba-zinul acestei mãri o va constitui controlul oleoductelor, altraseelor pe care va fi transportat petrolul ºi, mai puþin,problema securitãþii zãcãmintelor ºi a puþurilor de foraj,deoarece petrolul este un produs strategic.

General de brigadã dr. Ion PÂLªOIU

Geopoli t ica º i resursele energet ice

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007

Pagina 7

CMYK

““LLuucceeaaffããrruull ddee ddiimmiinneeaaþþãã””În perioada 01-12 octombrie a.c., în cadrul exerciþiului

„Proof of Principle” care s-a desfãºurat la Baza Aerianã dela Mihail Kogãlniceanu, Constanþa ºi în Poligonul Babadaga fost organizat ºi desfãºurat un exerciþiu de stat major cutrupe în teren, cu nume de cod „CAPSTONE”. Centrul degreutate al exerciþiului a fost axat pe desantul aerian execu-tat în zilele de 5 ºi 6 octombrie de cãtre militarii paraºutiºtiromâni din compunerea Batalionului 60 Paraºutiºti de laBuzãu ºi de cãtre militarii americani din comandamentulSETAF.

Sâmbãtã, 6 octombrie, împreunã cu plutonierul-majorCristian SURUGIU suntem în picioare de la ora 04.00dimineaþã, deoarece, la ora 05.00 trebuie sã fim la hangar învederea îmbarcãrii la bordul uneia dintre cele douã aeronaveC-130 Hercules aparþinând Forþelor Aeriene ale SUA.Aeronavele vor transporta desantul aerian mixt româno-american de la Aeroportul Internaþional Mihail Kogãl-niceanu, la Poligonul Babadag, unde, de la o altitudine de300 m, paraºutiºtii români ºi americani vor sãri.

Îmbarcaþi la bordul unui autobuz, români ºi americani nedeplasãm cãtre hangarul care este puternic iluminat. Afarãîncã este întuneric, doar luceafãrul de dimineaþã face notãdiscordantã cu întunericul. Când pentru foarte multã lume aînceput weekend-ul, noi vom avea o zi normalã de muncã.

Cobor din autobuz ºi intru în hangarul care este plin deparaºutiºti. Beretele bordo ale românilor (însemnulparaºutiºtilor din întreaga lume) îþi încântã privirea. Capelede culoarea cimentului pe care le au americanii în dotare paraustere pe lângã beretele alor noºtri.

Este o forfotã neîntreruptã. Fiecare militar se îndreaptãcãtre dulapurile metalice unde sunt depozitate paraºutele debazã ºi de rezervã ºi pe care ºi le aduc pe locul stabilit învederea echipãrii. Aºezaþi pe douã coloane, faþã în faþã,românii ºi americanii îºi verificã echipamentul.

Odatã terminatã activitatea, românii ies din hangar, undeadunaþi într-un semicerc ºi avându-l la centru pe maiorulZachei ªUT (conducãtorul pregãtirii preliminare ºi ne-mijlocite a paraºutãrilor), artilerist la origini, începe instruc-tajul. Conducãtorul pregãtirii le face precizarea în ce aero-navã vor fi îmbarcaþi, condiþiile de paraºutare, înãlþimea dela care se va sãri, viteza ºi direcþia vântului la sol, obsta-colele din teren ºi modul de evitare a lor, incidentele care potapãrea ºi modul cum pot fi rezolvate. Chiar dacã cu o zi înurmã au mai sãrit în acelaºi raion ºi în aceleaºi condiþi,paraºutiºtii ascultã cu atenþie.

Instructajul se terminã, se dã timp de pauzã. Fumãtoriiîºi ascund þigãrile în cãuºul palmelor. Ici-colo, jarul þigãrilorluceºte în noapte ca niºte licurici.

RRuuggããcciiuunneeaa ddiinn zzoorriiPauza ia sfârºit. Militarii se întorc în hangar. Maiorul

Jack JACOBS (botezat Pipã) îºi scuturã pipa ºi o introduceîn buzunarul de la piept. La brâu are un cuþit mare, amintiredin Irak. Ofiþerul american are 140 de salturi, unele efectu-ate chiar în Irak. Rãmâne surprins când aflã cã, la români,cei mai tineri au 100 de salturi, iar cei cu vechime trec de300 sau ajung chiar la 500 de salturi.

Începe echiparea, mai iuþi, românii terminã primii. S-auajutat unii pe alþii. Rãmân în picioare pentru a fi verificaþi decãtre cei doi instructori de zbor, plutonierul-major SorelNECULAI ºi plutonierul-major Valeriu VOICA. Primul arela activ 370 de salturi, iar cel de-al doilea, 310. Amândoiverificã cu atenþie cum fiecare paraºutiºt s-a echipat. Îndreptul caporalului Ionuþ VÎJOI stau mai mult. Caporalulpare a fi „bobocul” subunitãþii, dar asta, dupã fizic, ºi nudupã salturi. Le zâmbeºte celor doi instructori pentru grija pecare o au faþã de el ºi colegii lui, dar zâmbetul mai spune cã

astãzi e ziua celor tineri care vorsãri, pe când ei, cei doi bãtrâni vorrãmâne în avion. Dupã inspecþiacelor doi instructori, fiecareparaºutist rãmâne în poziþia deaºteptare. ªi militarii americani facla fel.

Printre militarii americani seaflã ºi o femeie. Este vorba desprelocotenentul meteorolog ChandraLe COMPTE. A sãrit în prima zi ºiva sãri ºi astãzi. Este ajutatã laechipare de cãtre unul dintrecolegii sãi care o mai doteazã pelângã cele douã paraºute ºi cu uncontainer. Meteoroloaga arãtadupã echipare ca un adevãratrobot, dar nu îi dispare de pe faþãzâmbetul. Curioºi, românii intrã învorbã cu ea. Americanca esteînconjuratã numai de berete bordocare o roagã sã se fotografieze cuei. Zâmbitoare, Chandra acceptã.

Lângã grupul de români vine ºi un locotenent american,copilot pe unul dintre cele douã Hercules. Þine în mânã unecuson pe care vrea sã-l schimbe cu cei de la Buzãu. Îmi scotde pe mâneca stângã a vestonului ecusonul tricolor ºi i-l daupilotului. La rândul lui, acesta îmi oferã ecusonul cu însem-nele SUA. Pleacã din hangar având în mâini ecusonul tri-color ºi pe cel al Batalionului 60 Paraºutiºti.

Afarã, lângã cele douã aeronave, se vedemiºcare. Echipele tehnice ale fiecãrui avion facverificãrile de rigoare. Având lanterne în mâini,tehnicienii avionului fac verificãri la exterior,inclusiv, pe aripi. Sunt coborâte ºi trapele deacces în aeronave, ceea ce înseamnã cã timpulde îmbarcare se apropie.

În hangar îºi face apariþia într-o þinutã sportun capelan militar american cu gradul decolonel, care rosteºte o rugãciune pentru reuºitazilei. Cu toþii, români ºi americani, ortodocºi ºipresbiterieni ascultãm în liniºte rugãciunea. Nis-au alãturat ºi membri celor douã echipaje.Pilotul ºi copilotul unuia dintre avioane sunt...femei.

GGoolluull ddiinn aavviioonnVine timpul îmbarcãrii. Locotenentul Silviu

NEACªA, comandantul subunitãþii deparaºutiºti români trece în fruntea subordo-

naþilor sãi care, constituiþi în douã coloane, încep deplasareacãtre aeronava ce îi va duce deasupra Poligonului de laBabadag. Maiorul Ryan DILLAN, PR-ul american, îmispune cã eu voi urca în acelaºi avion cu el, de fapt, unde urcãromânii, iar colegul meu, Cristi SURUGIU va urca încealaltã aeronavã cu o echipã media, americanã. Cu noi seîmbarcã ºi un cameraman militar american, sergentul RobertJACKSON.

Echipa tehnicã ne aºteaptã la capãtul rampei de îmbar-care. Rând pe rând, la semnul unuia dintre tehnicieni urcãmla bordul avionului. Ne aºezãm pe locurile repartizatefiecãruia fixându-ne centurile de siguranþã. Sunt pornite suc-cesiv cele patru motoare ale avionului. Aºteptãm din clipã înclipã plecarea avionului cãtre linia de start. Îl întreb pemaiorul DILLAN dacã pilotul ºi copilotul sunt cele douãdoamne. Zâmbitor, îmi rãspunde cã nu avem noi aceastãbaftã. O are SURUGIU ºi echipa media.

Ora 07.04 minute.Avionul se pune înmiºcare. Efectueazã unscurt rulaj ºi se opreºtela linia de start. Vomdecola de la sud, cãtrenord. Turnul de controlal aeroportului aprobãdecolarea. Plecãmprimii de pe pistã.Foarte repede, aerona-va cu motoarele turatela maximum se ridicãde pe pista aeroportu-lui de la Mihail Kogãl-niceanu, având capcompas PoligonulBabadag.

Vom fi în frunte,deoarece cei care vorsãri primii vor firomânii. Zburãm la oaltitudine de 1000 m,urmând ca, în raionulpoligonului, sãcoborâm la 300 de mde unde se va ºi sãri.

În faþa mea se aflãplutonierul Dan PUIA (170 de salturi) care vede cã mi seschimbã culoarea feþei datoritã zgâlþâieturilor produse dediligenþa americanã. Scoate din buzunar douã pungi de plas-

tic, una mi-o dã mie, iar pe cea de-a doua maiorului DIL-LAN, care ºi el face feþe, feþe. Mã rog sã nu mã fac de râsmurdãrind puntea aeronavei. Stomacul îmi ascultã ruga, darnu ºi presiunea din interiorul avionului care apasã pe capulmeu.

Este liniºte, paraºutiºtii stau relaxaþi pe banchete. Uniivor sã se mai odihneascã ºi îºi pun capul pe sacul paraºuteide rezervã. Chiar ºi maiorul DILLAN sforãie cu capul spri-jinit de umãrul meu. Singurii care fac notã discordantã, suntcei doi instructori români. Sunt veseli ºi discutã cu însu-fleþire. Din când în când, se uitã la colegii lor mai tineri pecare îi încurajeazã din priviri.

Cei doi instructori sunt anunþaþi cã ne apropiem depoligon. Imediat îi vãd echipaþi cu câte o paraºutã ºi trec lalocurile stabilite. Americanii ne anunþã cã mai sunt zeceminute pânã la salt. Toatã lumea e în picioare, gata de acþi-une. Tehnicienii deschid cel douã uºi de pe lateralele avionu-lui. Instructorii români ºi americani privesc în gol ºi vãdlocul unde este dispus punctul de conducere al zborului, deunde se va primi ºi aprobarea pentru a sãri.

În interiorul avionului se aud comenzile instructorilor ºizgomotul motoarelor. La o comandã a instructorilor, toþiparaºutiºtii prind cu o mânã cordul de culoare portocalie, iarcealaltã mânã o pun pe umãrul celui din faþã. Din clipã înclipã, se aºteaptã semnalul pentru salt.

Semnalul vine, începe saltul. Rapid, primii 15 paraºutiºtiromâni pãrãsesc avionul pe uºa din stânga. Urmeazã alþi 15pe uºa din dreapta. În câteva clipe avionul se goleºte.

PPlliimmbbaarree ttaaccttiiccããInstructorii români ºi americani trag cu putere de corduri

pentru a le readuce în avion. Sunt ajutaþi de tehnicieni. Cugreutate, acestea sunt trase în interiorul avionului. Pechipurile celor doi instructori români citesc satisfacþia uneiactivitãþi reuºite. Ai noºtri, dar ºi americanii au ajuns cu binela sol.

Mã ridic de pe banchetã ºi privesc prin hublou imensi-tatea Poligonului de la Babadag. Maiorul DILLAN îmi facesemn sã-l urmez. Mã conduce în cabina echipajului de undeam posibilitatea unei priveliºti magnifice. În faþa avionuluinostru se vede celãlalt avion. Ne îndreptãm cãtre Kogãl-niceanu la o altitudine joasã. Privesc feþele echipajului ºirãmân surprins cât de tineri sunt pilotul ºi copilotul. Naviga-torul ºi mecanicul de bord sunt puþin mai în vârstã.

Se vede pista de la Mihail Kogãl-niceanu, avionul se îndreaptã cãtre capã-tul acesteia în vederea aterizãrii. Deaceastã datã, vom ateriza de la nord lasud. Surprizã însã, pilotul ridicã aeronavaîndreptând-o cãtre Poarta Albã. Facem unrondou ºi revenim spre pistã. Vom aterizadinspre sud. Vedem ºi luminile balizaju-lui aprinse. Însã, nu vom ateriza, pilotulprimeºte o misiune pentru executareaunui zbor de antrenament tactic, la joasãaltitudine.

Aºa cã, am ºansa sã vãd din aer, timpde o orã ºi jumãtate Dunãrea, Ialomiþa,Tulcea ºi Constanþa. Se fac diferitemanevre, se urcã ºi se coboarã, am ºansasã vãd pãdurea de la Babadag. La oînclinare a avionului simt cã sub greutateacorpului care s-a triplat din cauza forþeigravitaþionale, genunchii îmi vor exploda.

În sfârºit, se primeºte ordinul de ateri-zare, ne îndreptãm cãtre pista aeroportu-lui de unde am decolat în zori. Un ºocscurt ne dã de veste cã avionul ruleazã pepistã.

Ne îndreptãm cãtre locul de staþionarea avionului. Arunc o ultimã privire cãtreechipaj, ºi vãd pe combinezonul de zbor al

copilotului, pe braþul stâng ecusonul tricolor, iar pe cel dreptecusonul Batalionului 60 Paraºutiºti.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

“UN POLIGON PREA ÎNDEPÃRTAT”“UN POLIGON PREA ÎNDEPÃRTAT”CCaa ssãã vviiii ddee llaa VViicceennzzaa,, IIttaalliiaa ssaauu ddee llaa

BBuuzzããuu,, RRoommâânniiaa ººii ssãã ssaarrii ccuu ppaarraaººuuttaa îînn PPoolliiggoonnuullddee llaa BBaabbaaddaagg,, ttrreebbuuiiee ssãã ppaarrccuurrggii uunn ddrruumm lluunngg,,cchhiiaarr ddaaccãã eeººttii îîmmbbaarrccaatt llaa bboorrdduull uunneeii aaeerroonnaavvee,,aauuttoovveehhiiccuull ssaauu vvaaggoonn ddee ccaallee ffeerraattãã,, ddeeooaarreeccee,,PPoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg,, ssiittuuaatt îînn jjuuddeeþþuull TTuullcceeaa,, eesstteeuunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaii îînnddeeppããrrttaattee ppoolliiggooaannee ddiinn þþaarrãã..

În cartea „Vindecarea cu îngeri“, apãrutã la EdituraAdevãr Divin – 2007, profesorul dr. Doreen Virtue, neînvaþã metode ezoterice ºi practice care ne pot ajuta sãcomunicãm cu îngerii pentru vindecarea problemelorprivind relaþiile, corpul, cariera ºi familia.

Veþi citi transcrierile ºedinþelor de preluare a mesajelorde la îngeri, coordonate de Doreen ºi veþi învãþa ce au despus îngerii despre viaþa de dupã moarte, despre viitorullumii ºi despre descoperirea scopului dumneavoastrã divin.Descoperiþi semnificaþia angelicã a diferitelor secvenþenumerice, cum ar fi 111, cum poate trecutul dumneavoastrãsã influenþeze problemele din viaþa actualã ºi de ce uneoriîngerii se întrupeazã ca oameni. Veþi explora, de asemenea,lumea fascinantã a spiritelor elementare ºi a îngerilor naturiiºi veþi vedea cum vã pot ajuta la vindecarea animalelor decompanie, a lumii ºi chiar a dumneavoastrã. De asemenea,cartea cuprinde afirmaþii angelice pentru edificarea încre-derii în forþele proprii ºi rugãciuni pentru ca îngerii sã vãajute sã vã gãsiþi sufletul pereche, sã rezolvaþi problemele decomportament ale copiilor ºi sã vã vindecaþi de suferinþã.

„Vindecarea cu îngeri“ este o carte de inspiraþie divinãce relevã modul corect de comunicare cu îngerii, cu scopul

de a ne îmbunãtãþi starea fizicã, mentalã ºi sufleteascã.Studiile de caz ale autoarei aratã cum depresia, anxietatea ºiorice altã problemã poate fi rezolvatã cu ajutorul „terapieicu îngeri“. Veþi întâlni sfaturi despre: terapia îngerilor pen-tru boli, vindecarea celorlalþi cu ajutorul îngerilor, mesajeangelice despre sãnãtate, eliberarea de dependenþe ºi obsesiiºi cum ne pot îngerii vindeca de teamã, vinã ºi alte obiceiurimentale distructive.

Suntem înconjuraþi de îngeri iubitori ºi puternici, carevor sã vã sprijine în orice domeniu al vieþii noastre.

„Nu existã limite ale puterii vindecãtoare a îngerilor.Cea mai mare mulþumire a lor este fericirea dumneavoas-trã, astfel încât, dacã ceea ce dorim corespunde voinþei luiDumnezeu, îngerii vã vor dãrui tot ceea ce vã poate aducebucurie. Îngerii m-au învãþat cã bucuria este cheiaîmplinirii dorinþelor, inclusiv, în privinþa vindecãrilor.

Dumnezeu ºi îngerii sunt conºtienþi cã ne creãm propriarealitate prin intenþiile ºi prin deciziile noastre conºtiente.Îngerii ºtiu cã nimic nu este pierdut în înþelepciunea luiDumnezeu ºi ne aduc aminte de faptul cã rugãciunea estecalea cea mai puternicã de conectare cu puterile cereºti înscopul vindecãrii.“ (P.I.)

Nu poate fi vrednicie mai înaltã pepãmânt, decât aceea de a sluji lui Dum-nezeu, ca preot. ªi, dacã pentru religiatuturor timpurilor, preoþia a jucat un rolesenþial ºi decisiv, credinþa noastrã nicinu poate fi conceputã fãrã preoþiacreºtinã, instituþie divinã creatã prinharul lui Iisus Hristos, cãci fãrã ea nupoate exista, nici propovãduire infaili-bilã a cuvântului dumnezeiesc, nicisãvârºirea dumnezeieºtii Euharistii ºi acelorlalte Sfinte Taine, nici conducereacomunitãþii creºtine în Duhul Sfânt pecalea Mântuirii.

În toate religiile întâlnim interme-diari între om ºi divinitate ºi, indiferentde denumirea lor, aceºtia aveau un rolimportant în mijlocul comunitãþilor lor,încercând sã satisfacã acel sentimentreligios înnãscut în om.

Preoþia creºtinã vine din preoþia luiIisus Hristos. Ea este prelungirea ºiperpetuarea misiunii Sfinþilor Apostoliîn lume, este un mandat încredinþat deMântuitorul slujitorilor sãi din toatetimpurile.

„Pe preoþi i-a aºezat mântuitori înlocul Sãu, ºi plãsmuitori de suflete, ºicãlãuze cãtre cer, ºi luminã ºi viaþã, ºiPãrinþi, ºi Pãstori, ºi pãzitori, investin-du-i cu puterea Lui, nu pentru ei înºiºii-a instituit, nici doar datoritã lor, cipentru alþii i-a aºezat”, ne spune Sfân-tul Simeon al Tesalonicului.

Pentru a-i face conºtienþi pe cei cecautã mântuirea, cã numai prinascultarea ºi cinstirea slujitorilor bi-sericeºti o pot afla, Sfântul ApostolPavel ne îndeamnã: „Ascultaþi pe mai-

marii voºtri ºi vã supuneþi lor, fiindcãei privegheazã pentru sufletele voastre,având sã dea de ele seamã, ca sã facãaceasta cu bucurie, ºi nu suspinând”.(Evrei XIII, 17).

Pe lângã ascultare, credincioºii tre-buie sã acorde toatã cinstea cuvenitãacestor ostenitori ai Domnului, caresunt slujitorii bisericeºti: „Vã mairugãm, fraþilor, sã cinstiþi pe cei ce seostenesc între voi, care sunt mai-mariivoºtri în Domnul ºi vã povãþuiesc, ºipentru lucrarea lor, sã-i socotiþi pe eivrednici de dragoste prisositoare”.(Tesaloniceni V, 12-13).

Cinstirea ce se dã slujitorilor bi-sericeºti se ridicã la Dumnezeu, careeste cel ce i-a rânduit ºi care lucreazãprin aceºtia în lume, în Sfântã BisericaSa.

Cinstirea acordatã slujitorilor bi-sericeºti trebuie sã fie mai mare decâtcinstirea acordatã pãrinþilor trupeºti,lucru exprimat de Sfântul Ioan Gurã deAur prin urmãtoarele cuvinte: „Preoþiisunt aceia cãrora li s-a încredinþatzãmislirea noastrã duhovniceascã, eisunt aceia cãrora li s-a dat sã ne nascãprin Botez”.

De o îndoitã cinstire trebuie sã sebucure duhovnicul care-l povãþuieºtepe creºtin în scaunul Spovedaniei ºicare, prin puterea de a lega ºi dezlegadatã de Hristos, curãþã sufletul peniten-tului de pãcate.

Pe lângã aceastã atitudine, de a cin-sti pe slujitorii bisericeºti, au existat ºiexistã ºi astãzi persoane, atât din inte-riorul Bisericii, cât ºi din afara ei, care

denigreazã pe slujitorii SfintelorAltare. Desigur, principalele þinte suntacei pãstori care, supuºi greºelii, lasãsã se nascã o prãpastie adâncã întreceea ce propovãduiesc ºi ceea ce fac.De aici ºi acea pãguboasã zicalã popu-larã: „Sã nu faci ce face popa, sã facice zice popa”.

Aici se cuvin douã precizãri:a) toate faptele ºi manifestãrile

exterioare ale preotului trebuie sã-lvãdeascã ca fiind un om al lui Dum-nezeu, demn de misiunea sa.

b) Biserica nu se întineazã prinpãcatele unora dintre slujitorii ei. Bi-serica este sfântã pentru cã Sfânt esteÎntemeietorul ei, Mântuitorul IisusHristos.

O altã atitudine, care izvorãºte, dedata aceasta, din ignoranþã, face caanumite persoane sã socoteascã întâl-nirea cu preotul un semn de ghinion,neºansã, nenorocire sau, uneori,blestem. Cei care sunt în asemeneastare de ignoranþã ar trebui învãþaþi cãîntâlnirea cu un slujitor al Bisericii e obinecuvântare ºi nu un blestem.

De aceea, atunci când ne întâlnimcu vreun preot, nu trebuie sã-l ocolim,sã ne temem de ghinion, ci sã-l salutãmcu cuviinþã, folosind una din formulele:„Sãrut mâna (bunã-ziua) pãrinte(preacucernice pãrinte” sau „Binecu-vântaþi preacucernice pãrinte”. În felulacesta, ne respectãm pe noi, respectãmpe slujitorul Bisericii ºi dãm slavã luiDumnezeu.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 8

CARNETCULTURALO sutã de opere

din colecþia farnesinã

Târgul internaþionalGaudeamus

VViinnddeeccaarreeaa ccuu îînnggeerrii - CCuumm ppoott îînnggeerriiii ssãã vvããaajjuuttee îînn ffiieeccaarree ddoommeenniiuu aall vviieeþþiiii??

Spectacolul de la Bucureºti faceparte dintr-un turneu naþional organi-zat de Pro Show Music ºi AsociaþiaCulturalã Teocta. Artiºtii austriecivor fi pe data de 13 decembrie la Iaºi,pe 14 la Cluj, 15 Sibiu, 16 Timiºoara,17 Arad, 18 Râmnicu-Valcea, 19Craiova, 20 Otopeni, pe 21 decem-brie la Bucureºti ºi pe 22 decembriela Braºov.

Sub bagheta prim-solistului ºidirijorului Russell McGregor,orchestra austriacã va interpreta unrepertoriu format din celebre lucrãriale familiei de compozitori Strauss ºiale altor mari compozitori, lucrãri cese gãsesc în patrimoniul cultural uni-versal.

DDee llaa MMoozzaarrtt,, llaa DDvvoorraakk

Sunetul tipic austriac, plus o picã-turã de umor, stau la baza succesuluiinternaþional al acestei orchestre devirtuoºi, aplaudatã cu entuziasm despectatori de pe toate meridianele.

Prim-solistul ºi dirijorul acestuiconcert este talentatul ºi charismati-cul concertmaster al orchestrei cele-brului palat Schonbrunn din Viena,Russell McGregor. El a avut ocaziasã îi acompanieze ºi “dirijeze” peLuciano Pavarotti, Jose Carreras,Placido Domingo, ºi mulþi alþii.

Nãscut în Oxford - Anglia, Rus-sell a crescut ºi a fãcut primii paºi înmuzicã în îndepãrtata Australie, locîn care s-a întors pentru un concerttriumfal la celebra Opera House dinSydney. În prezent, Russel locuieºteîn Austria, þara care l-a adoptat ºi i-arecunoscut meritele artistice.

Vioara la care cânta RussellMcGregor a fost fabricatã de celebrullutier italian Carlo Giuseppe Testoreîn anul 1697.

Johann Strauss Ensemble a fostfondat în 1985 de cãtre muzicieniidin Bruckner Orchesters Linz. Înafara concertelor care pot fi com-parate cu celebrul “Neujahrskonzert”din Viena, ansamblul a devenit po-pular graþie spiritului în care apare

pe scenã, un spirit tipic Strauss, cuun dirijor ce este în acelaºi timp ºisolist-interpret.

Pânã în prezent, Johann StraussEnsemble a concertat cu succes laParis, Londra, Monaco, Madrid,Roma, Berlin, Salzburg, Viena,Tokyo ºi în multe alte oraºe alelumii, colaborând cu violoniºti pre-cum Joji Hattori, Aleksey Igudesmansau Alfred Pfleger. De-a lungulanilor, ei au fost dirijaþi de MartinSieghart, Christoph Campestrini sauWerner Steinmetz.

“Concertul Johann StraussEnsemble este un eveniment deprimã clasã ºi va completa un ciclude concerte, care i-a purtat pe vir-tuoºii artiºti de la izvoare ºi pânã lagurile de vãrsare ale Dunãrii,împlinind astfel o cãlãtorie realã pevalurile “Dunãrii Albastre”. Maimult, toate recomandãrile creeazãpremisa unui spectacol de mare va-loare, de care se vor bucura toþi ceiprezenþi la acest eveniment”, adeclarat George Weiner. (P.I.)

JJoohhaannnn SSttrraauussss EEnnsseemmbbllee aadduuccee ssppiirriittuull vviieenneezz aallCCrrããcciiuunnuulluuii llaa TTeeaattrruull NNaaþþiioonnaall

Porunca a t r e ia b i se r i ceascã

““SSãã cc iinnsstt iimm ppee ss lluujj ii ttoorrii ii bbiisseerr iicceeººtt ii !!””

CCuuvvâânn tt ddee îînnvvããþþãã ttuu rrãã cc rreeºº tt ii nnãã

Opera lui Arnon Grunberg estetradusã în douãzeci ºi douã de limbiºi în treizeci ºi cinci de þãri.

Apariþia în anul 2000 a romanu-lui Istoria calviþiei mele a provocatun imens scandal în viaþa literarã dinOlanda: stilul ironic, gustul pentruabsurd ºi burlesc, cinismul intransi-gent, dar nu lipsit de candoarepãreau cunoscute, dar, de autor, încãnu auzise nimeni. Abia dupã un anmisterul a fost elucidat. În spatelenumelui de Marek van der Jagt seascundea unul dintre cei mai popu-lari scriitori olandezi ai momentului, Arnon Grunberg. Maimult decât atât, un critic literar constatã plin de entuziasm:“E mai bun decât Grunberg!”. Acest artificiu de imagine i-aadus tânãrului romancier pentru a doua oarã Premiul “AntonWachter” acordat celui mai bun debut în proza din spaþiulde limbã olandezã.

“Istoria calviþiei mele este un roman imprevizibil care iapeste picior obiºnuita mascaradã a confesiunilor sentimen-tale.” (The New Yorker)

”Un roman extraordinar! Familia disfuncþionalã a luiMarek este cea mai amuzantã din literatura ultimilor ani.”(Kirkus Reviews)

”De un umor negru, sfredelitor, romanul lui Grunbergpenduleazã între romantismul cãutãrilor sentimentale ºifarsa educaþiei sexuale. Un joc pe roluri despre instinctul desupravieþuire ºi un slalom printre adevãruri ºi minciuni.” (LeMonde)

Cristina FRATU

Muzeul Naþional de Artã Contemporanã gãzduieºte cele100 de opere din Colecþia Farnesinã reprezentative pentruarta deceniilor 1950-1980 în Italia, într-o expoziþie itinera-ntã coordonatã de Maurizio Calvesi, sub auspiciileAmbasadei Italiei la Bucureºti.Gânditã în integralitatea ei carecorder atent ºi avizat aloperelor principalilor artiºti,nume clasice ale artei italiene,colecþia Ministerului Aface-rilor Externe al Italiei acoperãperioada secolului 20,începând cu o operã futuristãde Boccioni, datatã 1906, printre ultimele achiziþii numãrân-du-se piese video din 2006.

La Bucureºti, sunt prezente lucrãri care au trasatreperele culturale ale vizualului italian în ultima jumãtate desecol: de la informalul poverist (Burri, Fontana, Zorio,Merz, Kounellis), Transavanguardia (Clemente, Cucchi,Chia, Ontani, Paladino), conceptualism (Boetti, Paolini,Pistoletto, Manzoni) la “figurativismul anacronist” (Di Sta-sio, Vespignani), neorealism (Guttuso) sau “pop-art roman”(Schifano, Rotella).

Alegând imaginea de artã ca eveniment de comunicare ºide reprezentare al unei politici culturale, colecþia se consti-tuie ca un veritabil ambasador al difuzãrii coordonateloridentitare ale unei þãri ºi ale unei mari culturi, rãmânândexemplarã ºi relevantã, ca metodologie ºi abordare, pentruinstituþiile similare din marile ºi micile culturi europene.

Car tea d in v i t r i nã

Istoria calviþiei meleArnon Grunberg

Târgul Internaþional GAUDEAMUS - Carte de învãþãturã,organizat de Radio România, va avea loc în acest an în perioa-da 21 - 25 noiembrie; cea de-a paisprezecea ediþie a mani-festãrii va fi gãzduitã de o locaþie deja tradiþionalã: PavilionulCentral Romexpo.

Accesul în incinta târgului se va face pe baza biletelor deintrare, care vor constitui, totodatã, ºi bilete pentru TombolaGaudeamus. Câºtigãtorii celor trei premii (un autoturism DaciaLogan oferit de Automobile Dacia, un laptop oferit de Caro Groupºi un aparat de radio cu CD player oferit de Radio România) vor fidesemnaþi prin tragerea la sorþi care va avea loc duminicã, 25noiembrie, ora 12.00.

Elevii, studenþii, pensionarii, membrii uniunilor scriitorilorºi cadrele didactice vor avea acces gratuit, pe baza documentelorspecifice (carnet de elev/student, talon de pensie, legitimaþie demembru/serviciu). Vizitatorii care fac parte din categoriilemenþionate anterior ºi care doresc sã participe la Tombola Gaudea-mus trebuie sã achiziþioneze bilete de intrare.

Veniturile rezultate din vânzarea biletelor de intrare vor fi uti-lizate, sub auspiciile Radio România, pentru finanþarea unor debu-turi literare ºi pentru traducerea lucrãrilor unor scriitori români înlimbi de circulaþie internaþionalã. Obiectivul pe termen mediu ºilung al acestui proiect inaugurat la ediþia precedentã a TârguluiGAUDEAMUS este obþinerea unui premiu Nobel pentru literaturaromânã.

Programul de vizitare a Târgului este urmãtorul: miercuri- vineri, între orele 11.00 ºi 20.00, sâmbãtã, între orele 10.00 ºi20.00 ºi duminicã, între orele 10.00 ºi 16.00. (P.I. )

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007

Pagina 9

În fiecare an, la 3 noiembrie, sãrbãtorim ziua uneiarme de elitã din compunerea Armatei Române, ZiuaVânãtorilor de Munte. Adeseori obiºnuim sã ne referimdoar la unele momente precum ar fi: înfiinþarea, partici-parea la cele douã conflagraþii mondiale ºi la activitãþiledesfãºurate în prezent de cãtre vânãtorii de munte.

Trecem, însã, destul de repede peste unele momentedin istoria vânãtorilor de munte, desfiinþarea în 1961 ºi,mai ales, reînfiinþarea în 1964 a acelora care au pus tri-colorul românesc pe Vârful Elbrus din Caucaz. În rân-durile ce vor urma, ne vom referi la acele momente, când,vânãtorii de munte au „renãscut din propria lor cenuºã”.Momente care fac parte din istoria noastrã ºi nu a altora.

În anul 1964, antagonismele existente pe plan mondialîntre cele douã blocuri militare (de atunci), care angajauo mare parte din forþa de distrugere a lumii atinseserãapogeul, iar Rãzboiul Rece, aproape întreaga planetã.

Deºi, armata românã dispunea de toate genurile dearme, totuºi, resimþea lipsa batalioanelor ºi brigãzilor devânãtori de munte.

Începea sã se regrete decizia de desfiinþare, în anul1961, a trupelor de vânãtori de munte, mai ales cã, acestlucru se înfãptuise datoritã „preþioaselor indicaþii ºi inter-venþii” ale aliatului sovietic.

Anii 1961-1964 au fost ani de cãutãri privind lupta înmunþi, dar fãrã rezolvãri concrete, arealul înalt alCarpaþilor româneºti rãmânând fãrã apãrare. S-au încer-cat ºi s-au experimentat multe soluþii, dar toate fãrã niciun rezultat. S-au întreprins, astfel, acþiuni experimentaleprivind folosirea unitãþilor ºi marilor unitãþi mecanizateîn munþi, s-au cãutat cu insistenþã soluþii pentru ca ele sãdevinã apte de luptã într-un asemenea mediu.

Impactul infanteriei ºi tancurilor cu muntele a fostfoarte dur ºi lipsit de eficienþa necesarã, acestasancþionând întotdeauna imprudenþa, neþinând cont defactorul politic. Muntele are legi scrise ºi nescrise, caretrebuie respectate pentru a se putea obþine rezultatul dorit,în special, în operaþiunile militare. Acþiunile tactice ºioperative care prevedeau, de exemplu, ritmuri zilnice deordinul sutelor de kilometri s-au lovit de bariera muntoasãa Carpaþilor, care a impus liderilor militari ai vremii sã-ºireconsidere deciziile ºi sã revinã la niºte ritmuri ce puteaufi puse în aplicare, încadrându-se în limitele fizice aleoamenilor.

Din coroborarea elementelor de politicã externã ºi depoliticã militarã a statului român, în anul 1964 a rezultatcã trebuiau reînfiinþate trupele de vânãtori de munte.

Artizanii acestor politici de desfiinþare în 1961 ºi dereînfiinþare în anul 1964 a vânãtorilor de munte au fostGheorghe Gheorghiu-Dej – ºeful statului, Leontin Sãlãjan– ministrul forþelor armate, Mihail Burcã, Vasile Patilineþºi Ion Tutoveanu. Dacã, în anul 1961, anul desfiinþãriivânãtorilor de munte, acestor personalitãþi le-a lipsit cura-jul, voinþa ºi rãspunderea politicã în luarea unor hotãrâride mare importanþã, în anul 1964, fermitatea deciziilor ºirãspunderii ºi-a spus cuvântul. În lunile septembrie –octombrie 1964, la nivelul statului s-a hotãrât reînfi-inþarea în România a trupelor de vânãtori de munte,urmând ca Ministerul Forþelor Armate ºi Marele StatMajor sã materializeze decizia prin apariþia unor unitãþide profil.

Astfel, s-a produs o reparaþie istoricã a unei deciziigreºite, cu urmãri incalculabile în politica de apãrare aRomâniei.

Conform directivelor aprobate de conducerea statului,ministrul forþelor armate ale Republicii Populare Româ-nia a emis ordinul din 14 octombrie 1964, care prevedeareînfiinþarea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, cu sediul îngarnizoana Baia Mare, judeþul Maramureº, având Bata-lionul 21 Vânãtori de Munte în oraºul Rãdãuþi, judeþulSuceava, iar Batalioanele 20 ºi 22 Vânãtori de Munte îngarnizoane nominalizate. Prin acelaºi ordin, locotenent-colonelul Mihail PERJU era numit comandant al Brigãzii2 Vânãtori de Munte.

La scurt timp, Marele Stat Major a emis ordinul din 12noiembrie 1964, prin care se prevedea ca, începând cudata de 1 noiembrie a aceluiaºi an, sã se înfiinþeze coman-damentul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte în garnizoanaBraºov, pendinte de Armata a 3-a, având în subordineBatalionul 21 Vânãtori de Munte dislocat în garnizoanaPredeal, iar companiile de comenduire, de transport ºigospodãrie dispuse tot în garnizoana Braºov.

Brigada 2 Vânãtori de Munte ºi-a început activitateala data de 14 octombrie 1964, odatã cu numirea pe funcþiia cadrelor din comandament ºi din Batalionul 21 Vânãtoride Munte, în garnizoana Rãdãuþi.

Capacitatea combativã a Brigãzii 2 Vânãtori de Muntes-a realizat în trei etape distincte, între anii 1964 ºi 1969:în prima etapã, cea a anului 1964, s-au înfiinþat coman-damentul brigãzii, Batalionul 21 Vânãtori de Munte ºicompaniile de comenduire ºi îndrumare a circulaþiei, detransport ºi gospodãrie; în etapa a doua, cea din cursulanului 1965, s-au înfiinþat Batalioanele 20 ºi 22 Vânãtori

de Munte în garnizoanele Ghimbav ºi, respectiv, SfântuGheorghe ºi unele subunitãþi de brigadã; în ultima etapã,a treia, în anul 1969, s-au înfiinþat Batalionul 24 Vânãtoride Munte, Divizionul Obuziere Munte ºi alte subunitãþide brigadã.

În ziua de 26 octombrie 1964, comandantul Brigãzii 2Vânãtori de Munte ºi cel al Batalionului 21 Vânãtori deMunte au fost chemaþi la Braºov unde, împreunã cu ge-neralul-colonel Mihail BURCÃ, adjunct al ministruluiforþelor armate, cu generalul-locotenent Sterian ÞÂRCúi cu comandantul Armatei a 3-a, au recunoscut ºi au sta-bilit nevoile ºi posibilitãþile de dislocare a brigãzii înaceastã garnizoanã ºi în împrejurimi. Astfel, s-a hotãrâtsã se propunã ministrului forþelor armate urmãtoarea vari-antã de dislocare: în oraºul Braºov-comandamentulbrigãzii ºi subunitãþile de brigadã; în localitatea Ghimbav– Batalionul 20 V.M.; în oraºul Predeal – Batalionul 21V.M.; în oraºul Sfântu Gheorghe – Batalionul 22 V.M. ºiîn localitatea Hãlchiu – Divizionul Obuziere Munte.

Dupã aprobarea acestor propuneri, în garnizoanaRãdãuþi s-a ordonat încetarea afluirii efectivelor, tehniciide luptã, armamentului, materialelor ºi s-a procedat laîmpachetarea ºi pregãtirea pentru transport a celor pri-mite.

La 1 decembrie 1964, în cele 8 garnizoane aleArmatei a 3-a (din acele timpuri) a început primul ciclude instrucþie pentru prima brigadã de vânãtori de muntenou-înfiinþatã, cu o lunã mai târziu decât în celelalteunitãþi ºi mari unitãþi ale armatei.

Sfârºitul anului 1964, an al reînfiinþãrii trupelor devânãtori de munte, a gãsit personalul Brigãzii 2 Vânãtoride Munte ºi pe cel al Batalionului 21 Vânãtori de Munteîn plinã activitate de organizare, înzestrare, dotare, asigu-rare tehnico-materialã ºi de instruire, cu satisfacþia refa-cerii unui drum glorios al unor trupe intrate deja în le-gendã, întrerupt, timp de 3 ani, de interese strãine armateinoastre ºi poporului român.

La 53 de ani distanþã de la producerea acestei„reparaþii istorice”, dorim acestei arme de elitã sã dãinuieatâta timp cât vor dãinui ºi Munþii Carpaþi pe teritoriulRomâniei.

Bibliografie: „Istoria Vânãtorilor de Munte din Arma-ta României”, Editura Militarã Bucureºti.

“Renãscu þ i d in p ropr ia cenuºã”

Istoria unei arme se identificã întot-deauna cu faptele de eroism sãvârºite decãtre militarii din compunerea sa, dar ºi cutehnica din dotare.

Pentru artileria terestrã românã, ziuade 10 noiembrie 1843 înseamnã apariþiaacestui gen de armã în cadrul ArmateiRomâne Moderne. Este ziua din care arti-leriºtii români au început sã foloseascãtunuri, obuziere, aruncãtoare ºi instalaþiipentru lansare de rachete. ªi tot atunci, înfiecare an, la 10 noiembrie rememorãmfaptele de vitejie sãvârºite de cãtre înain-taºii noºtri în ale artileriei. Nu singuri,însã, ci cu tunul al cãrui servanþi fiind, austat în spatele scutului dublu, aºteptândpuhoiul de tancuri ce veneauzguduind pãmântul ca sã îinimereascã. El, tunul defoarte multe ori a distrus tan-curile ºi ºi-a salvat echipa deservanþi. ªi asta, datoritã fap-tului cã a fost un tun vestit. Afost conceput ºi construit înRomânia ºi a fost cunoscutsub denumirea de tunulanticar, cal. 75 mm, Md 43,Reºiþa.

Stalingrad, anul 1942.Armata Roºie declanºeazã oputernicã ofensivã împotrivaforþelor Axei, printre care seaflau ºi militari români dinArmatele 3 ºi 4 române.Ofensiva ruseascã era spri-jinitã de sute de tancuri, detipul T-34 (cel mai performant tanc de pefrontul de Est) care au atacat, în principal,în sectorul românesc, care era cel mai slabapãrat antitanc.

Tunurile antitanc din dotarea trupelorromâneºti aveau un calibru mic care nuputeau sã penetreze blindajul tancurilorruseºti; fiind prezente într-un numãrredus, rezultatul se cunoaºte.

Având în vedere faptul cã unitãþile ºimarile unitãþi româneºti nu dispuneau demijloace antitanc eficiente ºi suficiente

pentru a lupta împotriva blindatelorruseºti, Marele Stat Major va lua mãsuri înconsecinþã: proiectarea ºi construirea unuitun antitanc în þarã. Se dorea un tun, carepe lângã misiunile specifice, trebuia sãnimiceascã tancurile moderne, cu mobili-tate sporitã ºi o bunã protecþie, avândblindaje groase cu unghiuri mari deînclinare, ce îl fãceau mai puþin vulnera-bil.

S-a hotãrât sã se prezinte în acest sensun studiu, din care sã rezulte caracteristi-cile tehnico-tactice ale produsului, precumºi posibilitãþile de realizare a prototipului.La întocmirea studiului de realizare atunului ºi muniþiei pentru acesta s-a þinut

cont de caracteristicile materialului dindotare sau care erau în curs de fabricaþie,precum ºi de noile cerinþe, astfel încât sãse obþinã un tip de armament superior înce priveºte: posibilitãþile de tragere în planvertical ºi orizontal, mãrirea cadenþei detragere, a rapiditãþii ochirii, sporirea pu-terii de strãpungere a blindajelor, precumºi a siguranþei în funcþionare. Cu altecuvinte, tunul ce se preconiza a fi realizatpentru a fi la nivelul celor mai bune dinclasa sa (Pak 40 cal 75 mm. Md 1940 ger-

man ºi ZIS-3 cal.76,2 mm. Md.1941 sovi-etic), trebuia sã se încadreze cât mai multîn cerinþele unificãrii ºi standardizãrii. Caîntreprindere executantã, se propunea totReºiþa care, deja, probase potenþialul sãutehnic – industrial, care trebuia sãfoloseascã toatã baza sa tehnologicã decare dispunea; în paralel cu realizarea pro-totipului se cerea sã se aibã în vederepregãtirea producþiei de serie. În acestscop, de la început, trebuia sã-ºi sta-bileascã viitori colaboratori ºi sã-i anga-jeze în aceastã acþiune.

Pentru întocmirea studiului ºi super-vizarea prototipului a fost numitã o echipãde tehnicieni militari condusã de cãtrecolonelul-inginer Valerian NESTO-RESCU.

Studiul întocmit de respectiva comisiea fost analizat ºiaprobat de comisiamixtã a MinisteruluiÎnzestrãrii ºi MareluiStat Major. S-aînsuºit ºi propunereaca tunul sã fie rea-lizat de între-prinderea Reºiþa, încolaborare cu AstraBraºov, pe aceastãbazã trecându-se larealizarea lui.

Tunul prevãzutsã fie tractat auto afost realizat culuarea în calcul aeliminãrii tuturorproblemelor exis-tente la materialele

vechi, aflate în înzestrare: mãrirea câmpu-lui de tragere, a unghiurilor de înãlþare,centralizarea ochirii în direcþie ºi înînãlþime la un singur servant, realizareaunui raport optim între energia la guraþevii ºi greutatea þevii etc. Tunul realizatavea parametrii tehnico-tactici superiorifaþã de cele existente în serviciu,îndeplinind toate condiþiile impuse, astfel:capacitatea de foc mãritã cu 50%, cadenþade tragere a crescut cu 70%, stabilitatea ºiprecizia erau foarte bune, încât, apreciauspecialiºtii, „dacã se ochea numai pentru

prima loviturã, a doua ºi a treia loviturãputeau fi trase imediat, fãrã altã ochire”.

La sfârºitul anului 1943, tunul anticarDT-UDR 26 Reºiþa (Uzinele de fier ºidomeniile din Reºiþa) calibrul 75 mm,model 1943 a intrat în producþie de serie,fiind comandate la 10 decembrie 1943,peste 3500 de piese Uzinelor Reºiþa. Aufost construite pânã la sfârºitul rãzboiuluiun numãr de 600 de piese.

Practic el va intra în serviciul armateiromâne în primãvara anului 1944. Cu ogreutate de 1430 kg, deservit de o echipãformatã din 7 servanþi, cu o bãtaie maximãde 12000 m ºi având o vitezã iniþialã aproiectilului de 1030 m/s (putea sãstrãpungã blindaje cu o grosime de 100 mla 1000 m), folosind douã tipuri de lovi-turi, explozivã ºi rupturã (perforant) a fostutilizat cu mare succes în luptele grele,purtate de armata românã în Moldova,Transilvania, Ungaria ºi Cehoslovacia.

Dupã terminarea celui de-al doilearãzboi mondial s-a regãsit în dotareaunitãþilor antitanc româneºti pânã în anii‘90 ai secolului trecut.

Adoptarea calibrului 76,2 mm de cãtreartileria românã, dupã 1947, la ordinulvecinilor care ne-au dotat pentru luptaantitanc cu un tun de câmp, „Reºiþeanul”va trece pe locul doi (calibrul 75 mm eraconsiderat imperialist), cu toate cã fusesespecial construit pentru lupta împotrivatancurilor.

Scurgerea timpului ºi-a pus însãamprenta ºi asupra „Reºiþeanului”. Auapãrut alte noi piese cu calibre mai mari,produse de industria autohtonã de apãrarecare rãspundeau noilor cerinþe. El va fi încontinuare folosit la tragerile de instrucþie.Numeroase generaþii de artileriºti ºi-aufãcut botezul focului cu acest tun.

Astãzi, cei care au avut ºansa sã tragãcu „Reºiþeanul” îl mai vãd (foarte rar) dis-pus pe un postament aflat lângã un monu-ment al eroilor de la ‘77 ºi din primulrãzboi mondial, mai puþin din al doilea. Cuînchizãtorul sudat ºi cu þeava astupatã cuciment, primul tun anticar românesc stã destrajã acolo unde a primit ultima misiune,dar nu de foc, însã.

“ R E ª I Þ E A N U L ”

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

V-aþi întrebat vreodatãcare sunt cele mai rare ani-male din lume? Un site ameri-can a realizat deja un top alcelor mai rare 10 animale de peTerra. Acestea sunt: Broascaþestoasã de pe Insula Pinata,delfinul chinezesc Baiji, mar-motele din Insula Vancouver,liliacul din insulele Seychelles,rinocerul cu un singur corn,iepurele de câmp hispid, wom-batul cu nas pãros, nordic,bivolul de apã, linxul iberic ºilupul roºu.

Broasca þestoasã din Insu-la Pinata. Aceastã broascã faceparte dintre puþinele specii deþestoase gigant din Galapagos.Este într-adevãr cel mai rar ani-mal din lume, întrucât în viaþãmai existã doar un singur

exemplar, denumit “Georgesinguraticul”. El a fostdescoperit în 1971.

Delfinul chinezesc dinrâul Yangtze, denumit Baiji.Cu doar câteva exemplare înviaþã, delfinul de apã dulce dinChina este victima creºteriieconomice bruºte înregistrateîn statul asiatic.

Marmota din Insula Van-couver. Aceastã specie poate firegãsitã doar în regiunile mon-tane de pe Insula Vancouver dinCanada, iar autoritãþile audemarat un program deînmulþire a speciei în captivi-tate, în prezent, existând 90 deexemplare în rezervaþii specialeºi aproximativ 30 în libertate.

Liliacul din insulele Sey-chelles. Trãind în insulele Sey-

chelles din nordulM a d a g a s c a r u l u i ,aceastã specie de lili-ac mai are doar 100de exemplare înviaþã.

Rinocerul cu unsingur corn. Înprezent, doar 60 deexemplare dinaceastã specie mai sunt în viaþã,în douã locaþii: Indonezia ºiVietnam. Cândva, o specierãspânditã în Asia, au început,în 1930, sã fie vânaþi pentrucornul lor, despre care se spunecã ar avea calitãþi afrodiziace.

Iepurele de câmp hispid,sau “iepurele cu þepi”, trãieºteîn regiunea sudicã a lanþuluimuntos Himalaya, în Nepal,Bengal ºi Assam.

Wo m b a t u lcu nas pãrosnordic. În se-colul XIX, acestmamifer marsu-pial putea fi gãsitîn regiunile NewSouth Wales ºiVictoria din Aus-tralia, însã acumtrãiesc doar 113exemplare, într-omicã rezervaþiedin Queensland.

Bivolul deapã. Mai pot fi

gãsite doar 100 de exemplarepe insula Mindoro, Filipine.Cântãrind aproximativ 300 kg,trãieºte în pãdurile dense dinapropierea apelor, în care adorãsã se tãvãleascã. Bivolul de apãtrãieºte mai degrabã în cupluridecât în cirezi, cu excepþiaperioadelor când femelele suntpe cale de a naºte.

Linxul iberic. Cândva,acest animal putea fi gãsit peîntreg cuprinsul PeninsuleiIberice, dar acum el trãieºtedoar în regiuni restrânse dinAndalusia.

Lupul roºu. Acest lup estemai mic decât ruda sa maicunoscutã ºi mai rãspânditã,fiind originar din Florida ºiTexas, SUA. Acum, casa loreste o rezervaþie de 1,7 mi-lioane de acri din North Caroli-na. În 1980, numãrul lupilorroºii se redusese la 20, însã, înprezent, 207 exemplare trãiescîn captivitate ºi 100 în sãlbãti-cie.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale Clopotniþa unei biserici germane a

intrat în Cartea Recordurilor, detronândturnul din Pisa la categoria cea mai încli-natã clãdire din lume.

Biserica din satul Suurhusen a trimis, înluna iunie, documentele care atestã faptulcã turla sa este mai înclinatã decât turnuldin Pisa. Cartea Recordurilor a confirmatfaptul cã turnul din Pisa este înclinat la ununghi de 3.97 de grade, iar clopotniþa bi-sericii este înclinatã la 5.19 grade.

Reprezentantul Cãrþii Recordurilor dinHamburg, Olaf Kuchenbecker a declarat:“Este un record mondial”.

Biserica a fost construitã la mijloculsecolului 13, iar turnul clopotniþei a fostadãugat în 1450. Turla a fost construitã dinlemn, iar de-a lungul anilor, din cauzaumezelii din sol, s-a înclinat într-o parte.Enoriaºii au încercat de mai multe ori sãopreascã acest proces, care a fost stopat în1996. Biserica din satul Suurhusen încã

mai este folositã, un ghid turistic o prezin-tã vizitatorilor, iar reprezentanþii bisericiistrâng donaþii pentru întreþinerea acesteia.

Guvernul SUA, o soacrã pretenþioasã

”Dreptul la cãutarea fericirii” – al treilea drept inalie-nabil enumerat de Declaraþia de Independenþã a celor 13colonii americane ce aveau sã devinã superputerea de azi –suferã “încãlcãri flagrante” dacã e sã dãm crezare tot maimultor americani a cãror “iubire adevãratã” s-a nãscut înlumea virtualã a internetului.

Mii de americani ai zilelor noastre, care nu s-arrecunoaºte drept victime ale lui Cupidon, care i-a fãcut sã seîndrãgosteascã peste mãri ºi þãri, dar se plâng cã drepturile lesunt încãlcate de Biroul pentru Cetãþenie ºi Imigraþie, luptãpe toate cãile sã-ºi aducã jumãtatea în “Þara tuturor posibi-

litãþilor”. Iar internetul,prin care îndrãgostiþiimenþin legãtura cu per-soana iubitã, este ºi celmai la îndemânã mijloc deluptã pentru înduplecareaautoritãþilor sã nu se punãîn calea dragostei.

Din nefericire pentruamorezii online, în America de dupã 11 septembrie 2001,securitatea naþiunii trece înaintea fericirii individului. Dacã ovizã pentru un logodnic ºi aºa se acorda dupã verificareaatentã a “autenticitãþii” relaþiei de iubire, acum trebuie veri-ficat cu atenþie ºi ca nu cumva, din pricina dragostei (oarbe,cum o ºtim), sã nu se strecoare în SUA ºi vreun... terorist.

Acest motiv, plus faptul cã numãrul relaþiilor la distanþãale americanilor a explodat pur ºi simplu odatã ce internetula ajuns în toate colþurile lumii, fac ca aºteptarea pentru eli-berarea vizei sã dureze cel puþin ºase luni. ªi mãcar dacã arexista o garanþie cã aºteptarea va avea un final fericit. Dar, nude puþine ori, vizele sunt refuzate, astfel cã îndrãgostiþii auajuns sã considere cã Guvernul SUA este cel mai mare obsta-col în calea fericirii.

Cei atât de siguri de dragostea adevãratã, gãsitã la mii dekilometri, însã, cu inima frântã de birocraþie, ºi-au unitforþele sã lupte împotriva acestui duºman comun pe un sitecare creºte în popularitate odatã cu succesul portalurilor deîntâlniri virtuale, a blogurilor, a firmelor ce oferã serviciimatrimoniale pe net, a site-urilor de prieteni (social network-ing) sau chiar a celor de jocuri online. Cel puþin 35.000 deasemenea “luptãtori pentru fericire” ºi-au unit forþele pehttp://www.visajourney.com/, unde pot descãrca formularepentru vize, îºi împãrtãºesc experienþele în lupta cu biro-craþia, numãrã clipele care îi despart de revederea cu cel dragsau posteazã sute de poze cu deznodãminte fericite – cãsã-torii în toate colþurile lumii, dupã cele mai variate tradiþii.

Ca o soacrã pretenþioasã, Guvernul SUA încearcã dinrãsputeri sã evite ca cetãþenii sãi sã facã “prostia vieþii lor”solicitându-le formulare peste formulare, poze ºi orice altedovezi care sã demonstreze cât de adevãratã e iubirea carei-a trãznit. Apoi, partenerul strãin va fi luat la întrebãri decãtre diplomaþii americani. Procesul e de duratã ºi se poatefoarte bine ca Guvernul sã decidã – prin neacordarea vizei –cã respectivul cetãþean strãin nu meritã dragostea unui ame-rican, fie pentru cã ar fi mimat dragostea, fie pentru cãistoricul (mai ales cel de naturã penalã) nu-l recomandã ca unviitor bun rezident în SUA.

Verdictul e întors pe toate pãrþile de cei pãþiþi, iaramorezii îºi povestesc online cum au picat interviul. Totuºi,dacã iubirea e adevãratã, nimic nu-l poate împiedica pecetãþeanul american sã purceadã iarãºi la “cãutatea fericirii”prin depunerea unui nou dosar de vizã pentru aceeaºi iubiresau o alta!

“Nuvi 250W”, cel mai nou sistem de navigaþie GPS

Garmin a lansat în România “Nuvi 250W”, noul sistemde navigare GPS cu ecran mare de 4,3”, compact ºi uºor. Sis-temul are un ecran touchscreen color extra larg (480x272pixeli) , fãrã probleme devizibilitate cauzate delumina soarelui.

Ca ºi în cazul celorlaltemodele din seria 200, nouldesign al Nuvi încorpo-reazã o antenã internã GPSde înaltã senzitivitate care-lface mai subþire ºi mult maiconfortabil de folosit. Pascu pas, direcþionareapromptã prin voce te ghideazã la destinaþia doritã.

Dacã faci o greºealã, Nuvi recalculeazã automat ruta ºi teduce înapoi rapid ºi eficient pe drumul cel bun. Foarte util lacapitolul orientare în spatiu, micuþul are un preþ invers pro-porþional cu mãrimea sa, aproape 1.200 lei. Un alt minus estefaptul cã, la acest preþ, sistemul nu are în configuraþia stan-dard Atlasul Digital al României.

TTuurrnnuull ddiinn PPiissaa nnuu mmaaii eessttee cceeaammaaii îînncclliinnaattãã ccllããddiirree ddiinn lluummee

Ardeleni i , d in paleol i t ic pânã în Evul Mediu

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Lumea este istoria atotputer-niciei ºi a înþelepciunii unei fiinþenesfârºit de superioare.Cunoaºterea naturii este caleacãtre admiterea mãririi Creatoru-lui; ea ne dã adevãratele mijloacede observare a mãreþiei Creatoru-lui.

* Universul mã încurcã / ªi nupot gândi mãcar / Cã poate existaceasul / Fãrã de ceasornicar.

* Va veni ziua când se va râdede prostia filosofiei noastre con-temporane materialiste. Cu cât maimult studiez eu natura, cu atât maiadânc mã cuprinde o uimireevlavioasã faþã de Dumnezeu.

* Geologia n-a ajuns în zilelenoastre decât sã modernizeze pro-

bele clasice ale existenþei lui Dum-nezeu.

* Cel mai mic muºchi spune cuglas tare celui ce-l cunoaºte, ca ºicerul înstelat: Este un Dumnezeu.

* Dumnezeu? Toatã lumina desoare ºi toatã lumina de suflet, carea fost, care este ºi care poate fi.

* Un om, ca ºi un popor, atâtpreþuieºte, cât a înþeles dinEvanghelie.

* Pe rând: neºtiinþa, apoiîndoiala,

Insulta ºi ura te sapã mereu; Spoiala de carte te duce la

diavol, ªtiinþa de carte, la Dumnezeu.

Selecþie realizatã de col.(r)ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Expoziþia “Evoluþia comunitãþilor umane în sudul Transil-vaniei“ reproduce la scarã realã habitatele strãmoºilor noºtri.Muzeul de Istorie al Capitalei Culturale Europene a devenit o“maºinã a timpului“ printr-o expoziþie unicã în România. În nouãsãli ale Casei Altemberger, vizitatorii pot descoperi viaþa locuito-rilor din Transilvania, începând cu paleolitic ºi pânã în Evul

Mediu. Rigoareaºtiinþificã nulipseºte, darforma pe care oîmbracã e unaaccesibilã tuturorv i z i t a t o r i l o r ,indiferent devârstã.

”Am dorit sãacoperim întrea-

ga istorie a habitatului din Transilvania, dar creând cliºee ca modde expunere. Totul e reconstituit pe baza unor realitãþi din teren,iar majoritatea exponatelor au fost descoperite în Transilvania“,spune Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Naþional Bruken-thal, care include ºi Muzeul de Istorie.

Sala care deschide circuitul expoziþional transpune vizitatoruldirect în perioada paleoliticului în care un habitat de peºterã ilus-

treazã adãpostul uman ca spaþiu domestic, de vânãtoare ºi cadrusacru. Oamenii paleoliticului care apar sunt prezentaþi în mãrimenaturalã prelucrând pielea unui “ursus spaeleus“, animalul specificacelei perioade, în timp ce picturile rupestre reproduc pereþiipeºterii Lascaux din Franþa.

Cultura dacicã este prezentatã folosindu-se materialele arheo-logice, descoperite mai ales în cetatea de la Tilisca-Catanas. Viaþade zi cu zi este redatã în expoziþie prin reconstituirea unei locuinþeºi a unui atelier de fierar dac, precum ºi a unui turn-locuinþã, carereflectã aspecte de tradiþie militarã specifice dacilor. Mormântulunui nobil dac incinerat este ºi el prezentat cu toate obiectele ce-remoniale.

”Ne-am propus sã prezentãm reconstituirea unui sanctuardacic, vizitatorii trecând liberi prin acesta. Aici sunt expuse treivase dacice de dimensiuni medii, iar pe pereþi sunt prezentate câte-va panouri cu imagini ale unor sanctuare dacice descoperite însudul Transilvaniei“.

Montarea expoziþiei a durat aproape o lunã, timp în care ofirmã specializatã în astfel de decoruri a pus în aplicare docu-mentarea muzeologilor. Cu excepþia ultimei sãli, reconstituirilesunt protejate de pereþi din poliester, iar sursele de iluminat suntascunse. La intrarea în fiecare salã, pe ecrane LCD sunt oferiteinformaþii referitoare la perioadele prezentate, la exponate ºi ladescoperirile arheologice folosite.

Cele mai rare 10 animale de pe planetã

Rãspunsurile testului din nr. 20(231)1. În vorbirea curentã, „legumã” reprezintã numele

generic dat plantelor ale cãror pãrþi (frunze, tuberculi,fructe, seminþe etc.), consumate crude sau fierte intrã înalimentaþia umanã. Cuvântul e sinonim cu „zarzavaturi”.

2. Parodia „Sentimentul fructelor ºi al legumelor” afost scrisã de Marin Sorescu.

3. Muzica vechiului ºlagãr „Ai ºi venit la mine, toam-nã” aparþine compozitorului Henri Mãlineanu (1920-2000).

4. Zeiþa luminii ºi dimineþii în religiile populaþiilor dinIndia arhaicã se numea Matuta.

5. Lumina este o radiaþie sau complex de radiaþii elec-tromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fãrãflacãrã) ºi care impresioneazã ochiul.

6. Kozma PRUTKOV, Cugetãri ºi aforisme.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007

Pagina 11

Sam & Max: Abe LincolnMust Die!

Gratis, adicã lipsit de orice obli-gaþie materialã (exceptând factura la

I n t e r -n e t ! ) .M o c a !N a d a !Z e r o !T i p i iimagi-n a t i v ide laT e l l -t a l e

Games ne surprind din nou într-unmod plãcut, de aceastã datã, prinpunerea la dispoziþie a unei bucãþeleînsemnate din seria adventure subforma unui download gratuit.

Vã mai amintiþi, desigur, de celde-al patrulea episod al sezonuluiîntâi, pus pe tavã de site-uri specia-lizate ºi imortalizat în puzderiascreenshot-urilor de belea. Chiar dacãºtiþi fiecare replicã pe de rost,conchid cã nu e chip sã treceþiindiferenþi peste o asemenea afacere.Eu, una nu pot.

Fiºierul cântãreºte 82 MB ºi poatefi descãrcat pe loc.

Un nou model de PS2scoate nasul pe-aafarã

Versiunea este destinatã pieþeinipone ºi, în aparenþã, nu pare a sedeosebi cu nimic în faþa pasionaþilor destatisticã. Costã exact cât modelul exis-tent la ora actualã, adicã, 16.000 yeni(139,70 USD), cântãreºte aproape la fel(mã rog, 720 de grame în locul celor 820)ºi aratã... identic. Acest “identic” pre-supune mici ajustãri din ºurubelniþã, carenu se calificã drept schimbãri impor-tante, o paletã cromaticã compusã dintrei culori (negru, silver, alb) ºi perifericeasortate. Have a look!

ªi atunci, care-i ºpilul? Pãi, sus-menþionata scãdere de greutate (compa-rativ cu modelul Slim ºi al sãu adaptor

AC), prinincludereaunei sursede curenti n t e r n e .D e o c a m -datã nu s-aluat lacunoºtinþãvreun plande dis-

tribuire a noii versiuni dincolo degraniþele Japoniei, dar sunt convins cãtoate lucrurile se vor îndrepta la timpullor. Lansarea versiunii este confirmatã deSony acum, la finele lui noiembrie.

Kristen Bell se reîntoarceîn braþele lui

Creed...Assassin’s CreedPe don’ºoara Bell o cunoaºtem cu

toþii încã de acum un an, când ne ofe-rea seninã informaþii privitoare la intri-ga dezlânatã ºi desprinsã dintr-unu n i v e r sS c i - F i .C o m u -n i c ã r iu l t r a -s e c r e t e ,care va sãzicã! Ceide laU b i s o f tau reconfirmat adeziunea actriþei laechipa aflatã în spatele lui Assassin’sCreed, pe motiv cã alta mai bunã nu augãsit. *Please scratch that*, motivaþiaam adãugat-o de la mine putere.

Jocul aratã mai sãnãtos ca nicio-datã, motiv pentru care se va lansa cucertitudine luna aceasta, hotãrât sãaducã bucurie în inimile tuturor fanilorposesori de Xbox 360 ºi PlayStation 3.Frumos cadou de sãrbãtori, n-am cezice! Pe cuvânt, abia dacã simt un fiorde invidie!

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

ARTARECITÃRII

PRIMASCENÃ A

ÞÃRII

BÃTUT LAREVISTÃ

FRAGMENTDE OPERÃ

ANSAMBLULARTIFICIALDE DECOR

ROMEO ALBU

A INTRA ÎNCOMPANIEACTORI DE

OPERÃ

MAREA VEDETÃ

REALIZÃRI DEEXCEPÞIE

SPOT PUBLICITAR

INTERPRETDE OPERÃ

INTRARE ÎNARENÃ!

SPECTACOLEFÃRÃ SARE

A JUCA BINEROLUL

LA URMÃ ÎNCULISE!

ADRIANENESCUFIINÞÃ

SUPERIOARÃ

ANUNÞÃSPECTA-COLELEFIRUL

INTRIGII

TEATRU

DUªI... PESFOARÃ

OAMENI ªIMêTI

PRINªI ÎNMREJE

ORE!

REFLECTOR

COSTUM DEGALÃ

CÂND APAREO MASCÃ!

N-I-P-O-ION-V-PATZAICHIN-V L A D - TA B L Ã -T O M A - A ª I -M U R Ã - T Z -V I VA N Þ I - A - Z -H A G I - I - U ª Ã -R O I B I - A L B -B R A G Ã - B E A -D R I C A R - T- R -CI-LA-DE-DOI-O D - D R A I C A -N Ã S T A S E -P A N S A T -COMÃNECI.

1. Ce este toamna din punct de vedere astronomic?2. Ce poet român din perioada interbelicã a scris

poezia „Rapsodii de toamnã”?3. Cât de mare este unitatea de mãsurã englezeascã

numitã „picior”?4. Cum se numea zeiþa secundarã din mitologia

greacã, numitã Pindar „fiica rãzboiului” patroana bãtãli-ilor, numele ei fiind folosit ca strigãt de luptã?

5. Cine a realizat, în 1952, filmul „Luminile rampei”?6. Cine a spus: „O singurã speranþã mai rãmâne unui

luptãtor convins ºi cinstit: din jertfele de astãzi se vanaºte binele de mâine”?

Mamã a trei copii, dintre care, doi gemeni, JuliaRoberts nu plãnuieºte sã-ºi mãreascã familia, fiindmulþumitã de actuala componenþã. Actriþa a vorbitdespre maternitate, carierã ºi eforturile de a crea pen-tru micuþii sãi un mediu propice, într-un interviu, care

va apãrea în numãruldin decembrie alrevistei Vanity Fair.

“Fiecare copil arenevoie de atenþie ºitoatã energia mea seîmparte între cei treinãzdrãvani ai mei.Nu ºtiu cum m-aº

descurca cu cinci copii, acest trio este chiar drãguþ”,a declarat Julia, care se vede pusã în situaþia de aîmbina cariera cu meseria de mamã.

“Încerc din greu sã nu fiu prea protectoare, maiales cã acum lipsesc destul de mult de acasã. Mã temsã nu se loveascã, sã nu pãþeascã ceva, dar, din feri-cire, Danny este mai cerebral”.

Împinsã, probabil, tot de instinctul matern, Julias-a arãtat îngrijoratã de situaþia cântãreþei BritneySpears ºi a declarat chiar cã i-ar plãcea sã o invite încasa de oaspeþi, pentru a fi alãturi de controversatavedetã. Cât despre carierã, Roberts spune cã i-arplãcea sã joace într-un film alãturi de Johnny Depp,pe care îl cunoaºte ºi îl admirã foarte mult.

Fanii Winonei Ryder nu vor rata cu siguranþãultimul film al acesteia, Sex And Death 101, pentru cãscenele în care actriþa apare dezbrãcatã pot fi consi-derate o raritate. Din moment ce actriþa a fãcut totposibilul sã nu aparã nud în filme, imaginile cu ea dinSex And Death 101 pot firidicate la statutul deeveniment cinematogra-fic. Ea este, totuºi,prezentã în filmul regizatde Daniel Waters, spredeliciul publicului, încâteva scene nud, alãturide actorul Simon Baker.

Acum, însã, va fi greusã prindeþi momentele de goliciune, din moment cescena se mutã foarte repede, dar sunt câteva frame-uridistinctive în care Winona Ryder este goalã. Mulþu-mitã posibilitãþii de a poza frame-urile, goliciuneaactriþei poate sã fie admiratã la nesfârºit!

Exact când lucrurile pãreau a merge cum nu sepoate mai bine între Jennifer Aniston ºi VinceVaughn, cei doi actori au decis sã punã capãt uneirelaþii care dura de aproape un an. Starul din SSppããrrggãã-ttoorriiii ddee nnuunnþþii a renunþat la fosta soþie a lui Brad Pittnu pentru cã sentimentele se stinseserã neapãrat, cipentru cã presa începuse sã îºi bage nasul deja multprea mult.

”Dacã ieºi cu cineva celebru, în mod sigur vei fiînconjurat de atenþie”, spune Vince. “Acesta nu esteînsã un lucru asupra cãruia sã mã concentrez. În

final, fac tot ceea cepot. Joc în filme ºi camatât. Nu am apãrut deprea multe ori pe co-perþile revistelor. Numerg la prea multepremiere. Nu încerc sãatrag atenþia”, a con-tinuat cu explicaþiileactorul.

În ciuda finalului neaºteptat al poveºtii dedragoste dintre el ºi fosta “prietenã”, în sufletul luiVaughn au rãmas amintiri frumoase legate de perioa-da în care el ºi Jennifer Aniston formau un cuplu. Iarneînþelegerile apãrute pe parcurs s-au ºters parcã dinmemoria lui Vince. “Pentru mine, când placi pe cine-va, îl placi pur ºi simplu. Când eºti tânãr spui cã nuai cum sã te cuplezi cu cineva din anumite motive. ªitotuºi, în final, ajungi sã formezi un cuplu exact cuacea persoanã. Nu poþi sã alegi într-un mod logic.Viaþa e fãcutã din astfel de momente”, a conchisstarul despre care s-a zvonit în ultima vreme cã s-aorientat spre Vanessa Williams, actriþa din Betty ceaurãtã din New York.

Cristina FRATU

Vaughn:”Presa m-adespãrþit de Jennifer”

Roberts se oferã sã aibãgrijã de Spears

CCuu ssaauu ffããrrãã bb iiºº ttaarr ii îînn ccooaaddãã!!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

- De ce steliºtii nu poartãcentura de siguranþã în maºinã?

- Ca sã adune puncte...☺☺

Un american viziteazãBucureºtiul cu un taximetrist.Trec pe lângã guvern: - Ce esteclãdirea asta aºa mare? - Estepalatul guvernului, domnule! -ªi în cât timp a fost construitã?- Cam în 10 ani! - Mult timp! Lanoi era gata în 2 ani! ªtiþi cã noiavem o tehnologie maiavansatã!!!

Taximetristul nu zice nimic.Mai merg ei ce mai merg ºiamericanul iar întreabã: - Clãdi-rea asta ce e? - Este sediulprimãriei, domnule! - ªi în câttimp a fost construitã? - Cam înjuma’ de an! - Mult....la noi eragata în 2-3 luni!

Taximetristul nu mai poatede nervi. Ajung ºi la CasaPoporului: - Ooooooo, dar ce eclãdirea asta? La caretaximetristul: - Nu ºtiu, cã azi

dimineaþã nu era aici!☺☺

- Aveþi ºampon?- Da, de ouã.- ªi pe cap cu ce mã spãl?

☺☺Sunã o blondã la Poliþie: -

Mi-au spart maºina, mi-au furattotul... ºi volanul, ºi pedalele, ºischimbãtorul de viteze, totul......Peste 5 minute îºi dã cu palmapeste cap ºi sunã iar la Poliþie: -Vã rog sã mã scuzaþi, m-amurcat în spate!

☺☺Un rabin ºi un preot ortodox

aveau garaje alãturate. Preotul,din smerenie, într-o zi spalãmaºina rabinului care era cammurdarã. A doua zi, îl vede perabin cum îi taie cu un bomfaierþeava de eºapament a maºiniisale. Supãrat întreabã:

- Ce faci rabine acolo? La care rabinul rãspunde:- Tu mi-ai botezat maºina,

eu þi-o tai împrejur… (F.C.)

ACTOR DECOMEDIE

PREFIXULDINAINTEA

DRAMEIÎNTOCMAI

DUCE-OVIAÞÃ DE

ARTISTÎNGHIÞITORDE HÂRTII

CULT!

ION ULMENI

PUNEREA ÎNSCENÃ

LAITMOTIV ARTIST SINGURATIC

Ryder se dezbracã în “Sex And Death 101”

SFÂRªIT DESTAGIUNE!

LA IEªIREADIN MANEJ!

LE AUACTORII LA

DEBUT

SCENÃDESCHISÃ!

ACTORIÎNNÃSCUÞI

LOC LATEATRU

INGENUÃ

ORBITA LUNII

MARIN TRAIAN

INTERPRETÃÎNTR-O PAN-

TOMIMÃ

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

EXECUTATÃCU ARTÃ ªI

TALENT

LL AA LL UU MM II NN II LL EE RR AA MM PP EE II

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 21(232) din 15 noiembrie 2007Pagina 12

CMYK

ZZiiuuaa vvâânnããttoorriilloorr ddee mmuunntteeLLaa îînnããllþþiimmeeaa

rreennuummeelluuii Rãzboiul este un efort uman. Câºtigã-torul este cel care îºi impune voinþa. Pentrua înþelege cum un comandant þinteºte do-rinþa altuia, este important sã se înþeleagãmotivele ce conduc un comandant larealizarea faptului cã a fost învins.

Generalul Depuy a revãzut 80 de luptecare au avut loc în cel de-al Doilea RãzboiMondial ºi în conflictele arabo-israeliene.El a confruntat toate datele ºi a încercat sãdetermine o corelare a pierderilor curealizarea înfrângerii. De fapt, studiul sãunu a putut identifica o cauzã clarã ºi nici orelaþie între pierderi ºi realizarea înfrân-gerii. El a sfârºit cerând supravieþuitorilorsã dea soluþia. Descoperirile lui au fost sur-prinzãtoare pentru cel învins, dar nu ºi pen-tru rãzboinicul de manevrã. Pierderile ºiproblemele legate de provizii au determinatmai puþin de 30% din învinºi sã accepteînfrângerea. Aproximativ 10% renunþãdatoritã ordinelor, tratatelor ºi altor cauzeexterne. Mai mult de 60% din învinºi aurecunoscut înfrângerea bazatã pe impresiacã inamicul l-a depãºit prin manevrã, deciau fost în pericolul încercuirii, învãluiriisau al penetrãrii. Cei învinºi ºi-au pierdutdorinþa de a rezista cu mult înainte depierderea capacitãþii de a rezista. Cicluldecizional a fost depãºit de ameninþareaunei potenþiale acþiuni inamice dusã dintr-opoziþie avantajoasã în spatele sau în flancultrupelor lor. Puterea de luptã maximã aforþelor terestre în operaþie se realizeazãprin integrarea tuturor tipurilor de forþe dincompunere, într-un tot unitar, în cadrulunor grupãri interarme, intercategorii deforþe sau multinaþionale.

Forþele Terestre cuprind urmãtoareletipuri de forþe: a) forþe luptãtoare, din carefac parte: unitãþile blindate; unitãþile fãrãblindate ºi de forþe speciale; b) forþe desprijin de luptã. c) forþe de sprijin logistic.În funcþie de tipul ºi forma operaþiei, pre-cum ºi de condiþiile concrete ale acesteia,comandantul trebuie sã cunoascã ºi sãexploateze la maximum posibilitãþilediferitelor tipuri de unitãþi din subordine.Fiecare din aceste grupãri de forþe are, înprincipal, o destinaþie ºi misiuni generalebine delimitate, de care comandantul tre-buie sã þinã cont la stabilirea misiunilorconcrete ale unitãþilor luptãtoare din subor-dine.

Puterea de luptã reprezintã capacitatea,posibilitatea fizicã, moralã, intelectualã aunei structuri tactice de a acþiona ºi îndepli-ni misiunea de luptã primitã. Mai pe larg,puterea de luptã reprezintã capacitatea,posibilitatea unei forþe în orice moment dea obþine rezultate în dezvoltarea unei misi-uni specifice asupra unui anumit inamic,într-un mediu specific de luptã. Puterea deluptã este determinatã de combinaþia dintreacþiunea unei forþe, interacþiunea cu ceaadversã ºi mediul înconjurãtor al luptei,mai exact, datã de acþiunea unilateralã aforþei. De aceea, rezultatele puterii de luptãnu sunt neapãrat cele planificate de fiecareparte. Elementele constitutive ale puterii deluptã sunt reprezentate de: informaþii,manevrã, protecþie, factorii luptei ºi demediu, conducere.

Manevra determinã creºterea puteriide luptã prin avantajul poziþional obþinut caurmare a dispunerii forþelor în puncteledecisive pentru executarea sau ameninþareacu executarea focului prin ochire directãsau din poziþii de tragere acoperite, mas-carea efectelor acþiunilor proprii, realizareasurprinderii, ºocului psihologic ºi prezenþeifizice ºi pentru obþinerea dominaþiei moraleasupra inamicului. O manevrã reuºitã ceredin partea comandanþilor, atât anticipare ºiagilitate mentalã, cât ºi o îmbinare judi-cioasã a miºcãrii cu puterea de lovire ºi pro-tecþia forþelor care o executã.

Prin manevrã, comandantul pune înmod continuu probleme inamicului, fãcândineficiente reacþiile acestuia ºi determinân-du-i înfrângerea. Obþinute doar prinmanevrã, avantajul poziþional ºi tãria, datede prezenþa fizicã a componentei terestre aforþelor armate, sunt unice ºi nu pot fi sub-stituite cu alte elemente.

Teorii despre manevrã Teoria manevrei nu este nouã. Poate cã

ea nu a fost redactatã oficial, dar a fost cusiguranþã, utilizatã în ofensiva germanã din1918 ºi, mai recent, în operaþiunea “Fur-tunã în deºert”. În fiecare dintre acesteexemple, forþele învingãtoare s-au deplasatpe poziþii avantajoase în raport cu inamicul,pentru a-i da lovitura decisivã. Puterea afost opusã slãbiciunii. Înfrângerea a fostvãzutã ca opusã distrugerii totale. Victoriaera costisitoare în vieþi ºi echipament pen-tru ambele pãrþi.

Sunt mai multe teorii asupra manevrei.Prima teorie este cea oferitã de colonelulJohn Boyd. O întrebare importantã lafinalul luptelor manevriere este: “De ce auavut succes?”. Colonelul John Boyd a pri-mit misiunea sã stabileascã de ce piloþiiamericani au realizat o ratã a victoriilor de10:1 împotriva piloþilor nord-coreeni ºichinezi. Ei au realizat aceasta cu avionul F-86, inferior MIG-15. Boyd a concluzionatcã lupta era un concurs al timpului. Pãrþileopuse trebuiau sã se mãsoare prin cicluldeciziei, cel mai rapid putea dicta regulileluptei ºi astfel câºtiga. Ciclul luãrii decizieia fost intitulat ciclul Boyd ºi este compusdin: observare, orientare, decizie ºi acþi-une, fiind numitã ºi bucla “OODA”. Con-flictul începe cu observarea proprie aterenului ºi a inamicului. Pe baza observãriise face orientarea ºi se face un plan mentalasupra situaþiei. Apoi se ia decizia privindmodul de acþiune. Pentru a depãºi inamiculîn “OODA”, trebuie sã pãtrunzi în cicluldeciziei acestuia. Dacã poþi ajunge la loculacþiunii primul, îi poþi modifica posibili-tatea de observare, fãcându-i astfel deciziairelevantã ºi sprijinitã pe informaþiidepãºite. Un oponent care îºi are inamiculîn propriul ciclu al deciziei va avea deînfruntat prea multe opþiuni ºi poate intra înpanicã sau poate fi surprins în activitate.Pentru a realiza aceasta, teoreticianulrãzboiului manevrier trebuie sã accepte unmai mare grad de confuzie ºi dezordine. Eltrebuie sã descentralizeze ºi sã fie capabilsã acþioneze cu informaþii incomplete. Rit-mul înalt va realiza de fapt confuzie ºi pa-nicã la punerea în practicã. Herman Balk asusþinut cã un comandant trebuie sãurmãreascã sesizarea punctelor slabe aleinamicului ºi exploatarea rapidã a acestorslãbiciuni. Nu trebuie sã existe schemerigide, iar comandantul nu trebuie sã facãacelaºi lucru de douã ori. Acest aspect alrãzboiului manevrier pune în valoarecomanda, ca artã ºi nu ca ºtiinþã.

Liddell Hart a prezentat un al doileamodel util pentru teoria manevrei. El a uti-lizat modelul torentului ca exemplu. Apa cecurge la vale va curge din ce în ce mairepede pânã va întâlni un obstacol în caleasa. Lovind obstacolul, va curge în jurul sãupânã ce va gãsi o gaurã sau un punct slab.Va începe apoi sã dea ocoale punctului slabpânã îl va depãºi. Apa va începe astfel sãcurgã rapid, de vreme ce curentul este diri-jat spre punctul slab. Fisura se va lãrgi pemãsurã ce apa va pãtrunde. Acesta estemodelul rãzboiului manevrier modern, cublindate.

A treia teorie este oferitã de ºcoalabritanicã, prin “transformarea” câmpuluide luptã într-un spaþiu cu suprafeþe ºigoluri. Pentru a ataca o suprafaþã, se vaconcentra asupra punctelor tari ale ina-micului. O pungã de foc sau o zonã de con-tact este o suprafaþã ºi trebuie sã fie evitatãca fiind un punct forte al inamicului. O li-mitã între subunitãþi sau un flanc descope-rit este un gol ºi o slãbiciune ce trebuieexploatatã. Pentru a ataca golurile, se vautiliza apropierea indirectã de inamic. Seva analiza unde nu se aflã acesta ºi unde aacceptat riscurile ºi se va concentra asupraacelui loc. Golurile pot fi create, dar estepreferabil sã gãseºti unele deja existente.Pentru a gãsi aceste goluri ne vom baza peinformaþii, pentru a ne retrage forþele, ºi nupe comandã, pentru a le împinge înainte.Dacã nu existã un punct slab, va trebuicreat unul, în cel mai sensibil punct cepoate fi gãsit, utilizând infiltrarea. Dupã cea fost creat golul, forþele din spate pãtrundºi avanseazã ca un torent.

Costul atacului golurilor îl reprezintã

pericolul comandantului de a pierde con-tactul cu forþele sale pentru o perioadã detimp. Pentru a trece printr-un gol, forþeletrebuie sã atace ºi sã se înlocuiascã unelepe altele. O parte din forþe vor continuapãtrunderea, în timp ce altele vor angajaflancurile nou expuse.

A patra teorie este oferitã de ºcoalagermanã prin efortul principal. Germaniifolosesc termenul “schwerpunkt” (punctdecisiv). Acesta se aflã acolo unde sau cândsau ce acþiune trebuie materializatã pentrua impune o decizie. Punctul decisiv este oconcentrare asupra ordinului misiunii ºicoincide cu golurile identificate sau antici-pate. Toate forþele vor fi concentrate aicisau vor sprijini acþiunile aici.

Dupã cum s-a vãzut, acþiunile în golurivor fi purtate, probabil, de subunitãþi mici,iar succesul acestora va fi exploatat succe-siv de subunitãþi mai mari. Pentru a se con-centra asupra forþei, direcþia de atac trebuiesã fie proiectatã ºi analizatã. Toate celelaltesubunitãþi ºi eforturi vor sprijini reuºitaefortului principal. Acþiunile vor fi irele-vante dacã nu sprijinã efortul principal.Efortul principal este precizat la toatenivelurile ºi toate subunitãþile trebuie sãcunoascã acest “schwerpunkt”. Efortulprincipal nu trebuie niciodatã sã fie sur-prins. Acesta oferã comandantului vitezã,ritm ºi fluiditate ºi previne dispersarea pu-terii de luptã asupra unor eforturi secundarenefolositoare. Întreaga forþã trebuie con-centratã.

Obiectivul este o altã piatrã de temeliea rãzboiului manevrier, iar definiþia sa înprincipiile rãzboiului este adecvatãexplicãrii importanþei sale. Nici o luptã nupoate sã nu aibã obiectiv.

Rezerva este esenþialã ºi trebuie asigu-ratã la toate nivelurile de cãtre toþi coman-danþii. Rezerva este mijlocul prin carecomandantul intenþioneazã sã dea o lovi-turã decisivã la momentul oportun, pentru aobþine victoria.

Atacul poate fi îndreptat împotrivafrontului, flancului sau spatelui ºi poate fiexecutat de pe uscat, din aer, de pe maresau combinat. Alegerea unei forme speci-fice de manevrã este influenþatã de scop,misiune, inamic, teren, climã, forþe la dis-poziþie, nivel de comandã, timp ºi spaþiu.Formele de manevrã ofensive sunt:frontalã; strãpungerea (pãtrunderea);învãluirea; manevra de întoarcere; infil-trarea.

În ºcoala sovieticã, „Teoria manevrei”,este a cincea teorie. Punctul de vedere alruºilor în ceea ce priveºte manevra esteasemãnãtor cu cel al statelor occidentale,dar cu câteva excepþii semnificative.Manevra este vãzutã ca o miºcare organiza-tã a trupelor în timpul luptei pentru a obþineo poziþie avantajoasã în raport cu inamicul.Manevra singurã, nu atinge scopul general.Doctrina de tip sovietic presupune cã suc-cesul este posibil prin câºtigarea lupteibazate pe lovituri cu razã lungã.

Am aruncat o privire asupra bazelorteoriei manevrei, deoarece reprezintã opreocupare majorã a forþelor terestre depe glob de la începutul anilor ‘80. Teoriamanevrei a jucat un rol important în dez-voltarea doctrinei luptei aero-tterestre,ediþia 1986 a FM 100-55. Aceastã doctrinãa cãlãuzit forþele terestre în timpul “Cauzeidrepte” ºi “Furtunii în deºert”. Spiritulrãzboiului manevrier îºi face simþitãprezenþa ºi în actualul manual de operaþiial Forþelor Terestre ale SUA, FM 3-00,ediþia 2001.

Maior Florian IANOªIU

S t u d i i

MMaanneevvrraa –– eelleemmeenntt aall ppuutteerriiii ddee lluuppttãã

Calendarul Oºtirii Române cuprinde în lunanoiembrie sãrbãtoarea vânãtorilor de munte. 3noiembrie. O zi în care, în urmã cu 91 de ani, a luatfiinþã cea mai tenace ºi mai încercatã specialitatemilitarã dintre genurile de armã. ªi, poate, cea maiîndrãgitã din Armata României. De-a lungulanilor, în pofida tuturor vitregiilor decizionale,vânãtorii de munte ºi-au dovedit pe deplin eficaci-tatea deschizând perspectiva unei arme autonome,legatã de arealul Carpaþilor care o definesc ºi opersonalizeazã.

Viaþa ºimoartea, jertfaºi gloria suntelemente indi-solubil legatede perenitateaacestor luptã-tori. La fel, cul-tul pentru cin-stirea memorieieroilor. LaApelul solemn,o lacrimã pea l t a r e l erecunoºtinþeieste pentrueroii fãrãvârstã. Astãzi,vânãtorii de

munte se aflã angrenaþi într-un proces evolutivfãrã precedent, în cadrul cãruia, misiunile încre-dinþate ºi obiectivele propuse au fost îndeplinite cusucces, nu fãrã efort. Integraþi realitãþii prin cali-tatea resursei umane, capacitãþile tehnice, posibi-litãþile acþionale ºi decizionale, dar, mai ales, princompetenþele profesionale, purtãtorii epoleþilor cucrenguþa de brad nu ºi-au pierdut niciodatã men-talitatea de învingãtori.

Recentele evaluãri ale structurilor de luptãtorimontani, confirmã mandatul de credibilitate ºiîncredere. Testul compatibilitãþii cu structuri si-milare din cadrul Alianþei a fost trecut. Flexibili-tatea acþionalã, dublatã de gândirea pragmaticã aactului decizional ºi entuziasmul profesionalconstituie garanþia renumelui. În tot acest timp, amfost martori ai transformãrilor spectaculoase înpregãtirea acestor luptãtori, alpeºtrii temerari.Le-am urmat ascensiunea spre înãlþimi ºi amadmirat deopotrivã asaltul cotelor, nu doar alecelor geografice, ci pe ale mãiestriei profesieiextrem de complexe. Pe toatã durata unui an,imaginile din pinacoteca elitei cotelor înalte auimpresionat prin atitudinea semeaþã a acestui tipde luptãtor complex, vânãtorul de munte. Alãturide ei am trãit duritatea antrenamentelor în zãpadã,pe stâncã, în ger sau arºiþa Iezerului, în AbruptulPrahovean, Diham, la Grohotiº sau în MunþiiFãgãraº. Din intensitatea antrenamentelor aurãzbãtut curajul în spiritul mereu viu al cooperãriiºi competenþei profesiunii, loialitatea, generozi-tatea ºi camaraderia, respectul profesional. Lamulþi ani, succese ºi sãnãtate adresãm cu acestprilej tuturor camarazilor vânãtori de munte ce ºtiusã poarte cu onoare Tricolorul pe meridianelelumii ºi oriunde timpul îi va cãlãuzi!

Ziua vânãtorilor de munte a fost sãrbãtoritã întoate unitãþile din compunerea Bg. 2 VMSarmizegetusa prin desfãºurarea unor ceremoniimilitare ºi religioase, activitãþi culturale ºi deprezentare a tehnicii ºi armamentului din dotareaunitãþilor. La Câmpulung Muscel activitãþilepregãtite de militarii B.30V.M. „Dragoslavele”s-au derulat în cadrul tematic al Zilei PorþilorDeschise. Numeroºi elevi ºi locuitori ai urbei,reprezentanþii autoritãþilor locale, camarazi ai cen-trului de pregãtire pentru apãrare NBC ºireprezentanþi ai clerului religios au participat lafestivitate, au vizitat cazarma batalionului ºi auurmãrit exerciþiile demonstrative pregãtite de cãtresubordonaþii mr. Ovidiu Virgil POP. În garnizoanaTg. Jiu, sãrbãtoarea nu a trecut neobservatã. Vânã-torii de munte din fostul B 39 V.M „Jiu” s-aureunit ca în fiecare an în spirit camaraderesc.Revederea fost ca de fiecare datã încãrcatã deemoþii. S-a þinut un moment de reculegere pentrufoºtii camarazi trecuþi în eternitate.

Reuniunea a constituit un moment retrospectival evoluþiei batalionului, amintirile umplând re-gistrul afectiv ºi emoþional al participanþilor.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU