Umanismul in Cultura Romana

7/18/2019 Umanismul in Cultura Romana

http://slidepdf.com/reader/full/umanismul-in-cultura-romana-56d5de04da0b7 1/7

Umanismul in cultura romana

Umanismul a fost un current cultural care, incepand cu secolul al XIV-lea, a

promovat o noua conceptie despre om. Reprezentantii umanismului au cautat sa

redea omului, increderea in puterile sale.

S-a descoperit acum “antichitatea”, marea cultura, greaca si latina, a carei

model s-a incercat a se urma. fost promovata cercetarea stiinnti!ca a istoriei sicritica !lologica a vechilor te"te.

S-au in!intat universitati, colegii, iar dupa aparitia tiparului, #i#lioteci incat

ideile umaniste s-au respandit pe arii tot mai intinse cu precadere in lumea catolica.

$rimi dintre romanii care au luat contact cu aceaste idei au fost ardelenii.

$rimul umanist de origine romana a fost %icolaus &lahus, om de aleasa cultura, care

a avut constiinta unitatii etice a romanilor, a!rmand-o in cea mai importanta lucrare

a lor.

Incercari de patrundere a umanismului in cultura romana, in secolul al XVI-

lea, s-au facut atat in moldova cat si in tara romaneasca, dar fara success Ico#

'raclid (espotul si $etrcu )ercel, !gure de cavaleri medievali, amandoi foarte

instruiti, au cautat sa implanteze institutii umaniste intr-un mediu spiritual orthodo",

dar au esuat, netinind seama de legile pamantului, lucrandu-le..

#ia in veacul urmator, in secolul al XVII-lea, s-au creat conditii ca umanismul

sa prinda radacini in cultura romana.

In oruna h*natate a secolului al XVII-lea, se impugn doua personalitati ale

culturii romanesti+Udriste %asturel si rigore Ureche.

$rimul a creat importante institutii umaniste pe langa curtea lui atei

asara#, al doilea s-a impus ca primul nostrum istoric, prin opera sa “letopisetul

/arii oldovei”.

doua generatie de umanisti romani din secolul al XVII-lea cuprinde patru

nume de mari erudite, cu faima nu numai intre pamanteni ci si printe straini+%icolaeilescu, iron )ostin, (osoftei si )onstantin )antacuzino.

%icolae ilescu a fost, intre romanii 'vului ediu, cel mai cunoscut carturar

pe plan 'uropean. In urma calatorier in )hina a compus doua scrieri c0l1#re+

+2urnalul de calatorie in )hina”, “(escrierea )hinei”.

(osoftei a cunoscut #ine cultura umanista poloneza, in mediul careia s-a

format. )hiar traducerea “psaltirii in versuri” a facut-o dupa un model polonez, fapt

care nu-I micsoreaza insa cu nimic meritele in intemeierea poieziei culte romanesti.

iron )ostin a fost un carturar cu adinci rezonante in cultura noastra,

umanistul cel mai authentic al acestei perioade. $urdind si el amprenta culturii

umaniste poloneze, a fost o personalitate comple"a dominate de un adanc si caldpatriotism. $rimul in literature a scris un poem !lozo!c, “viata lumii”. ' de vazut in

miron costin nu un poet umprovizat ci uncreator cu o constiinta artistic formata, el

incercand sa-si initieze citirorii in cateva notiuni de prozo!e si de teorie literara. ai

mult insa decat prin acest poem, iron )ostin s-a impus in cultura noastra prin doua

opera cu character istoric +”letopisetul tarii moldovei” si “(e neamul moldovenilor”.

3ata de rigore Ureche, a avut o viziune mai larga asupra istoriei. %u s-a multumit



sa preia doar unele idei sau informatii, ci le-a prelucrat, le-a argumentat, oferind

imaginea unui carturar care si-a asumat o mare raspundere fata de neam.

)onstantin )antacuzino, in /ara Romaneasca a fost contemporan si egal

acestor mari erudite din moldova. Si-a modelat personalitatea de umanist la

universitatea din $adova in Italia, prin studii multilaterare si temeunice. fost un

carturar de rasa, #i#lioteca sa !nd una dintre cele mai #ogate in aceasta parte a'uropei.

&pera sa “istoria /arii Romaneasti” acopera, in general pro#lematic ape care

a dez#atut-o iron )ostin in “de neamul moldovenilor”

Stolnicul insa argumenteaza mai temeinic, este mai #ine informat si intuieste

mai #ine fenomenele istorice, acolo unde lipsesc documentele

(imitrie )antemir a fost deschizatorul culturii modern, constituind o sinteza a

umanismului romanesc si o sinteza a intregii noastre culturi vechi.

(in aria larga de preocupari a carturarilor umanisti in cultura noastra veche,

s-a impus preponderant interesul pentru istorie. Si nu intamplator4

rigore Ureche, iron )ostin, )onstantin )antacuzino, (imitrie )antemir si

mai tarziu, chiar Ion %eculce 5 inseamna cu totul alceva in istogra!a noastra decat

au insemnat cronicarii de lim#a slavona.

Intai de toate ei n-au scris din porunca unor domni, n-au fost cronicari de

curte, ei si-au asumat li#ertatea propriilor ganduri si propiilor sentimente. 3iecare s-

a apropiat de istorie cu constiinta omului instruit, puternic anga2at in realitatile

vremii sale, capa#il sa formulize 2udecati si aprecieri o#iective in spiritual adevarului

si al confruntat dupa diferite izvoare, ca sa a6eaga ce 7area ,ao a7rpa7e de adevar.

u Indus astfel, ceea ce am numi astazi cercetarea critica a izvoarelor istorice,

actiune speci!ca umanistilor europeni.

In mult mai mare masura decat cronicari de lim#a slavona, rigore Ureche si

iron )ostin, in primul rand, iar mai tarziu (imitrie )antemir si Ion %eculce au fostconvinsi de rolul pe care il poate avea in viata unui popor cunoasterea istoriei sale.

“ulti scriitori 5 isi incepe rigore Ureche letopisetul 5 au nevoit de au scris

randul si povestea tarilor, de au lasat izvod pe urma si #une si rele, sa ramaie

feciorilor si nepotilor6 sa le !e de invatatura , despre cele rele sa se fereasca si sa

socoteasca, iar despre cele #une sa urmeze si sa se invete si vor sa se indirepteze. “

iron )ostin va a!rma si el cu aceasi convingere +”8 9etopisetile nu sintu numai sa

le citeasca omul, sa stie ce au fostu in vremi trecute, ce mai multu sa !e invatatura

ce ieste #ine si ce ieste rau si de ce-I sa vor fereasca si ce va urma hiecine84”

(e facture umanista e, apoi preocuparea de sta#ilire a indentitatii neamului

romanesc intre celelalte neamuri. rigore Ureche a2unge la concluzia la carea2unsese si %icolaus &lahus cu un secol in urma prin o#servatii propii, ' convincsa,

de ne-am socoti “pre amanuntul” toate cuvintele latinesti le-am gasi in lim#a

romana si le-am intelege ca+ “rumanii cati se a:a latuitori in tara ungureasca si la

rdeal si la aramoresu, de la un lucru suntu cu moldovenii si toti de la rim se trag”

iron )ostin va dezvolta o#servatia lui rigore Ureche, cercetand pro#lema mai

aprofundat cautant argument si incercand sa scrie, astfel o opera stiinti!ca, atunci

cand a compus “de neamul moldovenilor”, $entru a demonstra originea poporului si



a lim#ii romane comunitatea de neam a romanilor, el a venit cu argument de natura

istorica, lingvistica , arheologica si etnogra!ca. (e factura umanista e, deci la iron

)ostin, deopotriva oreicuparea fata de “antichitatea” noastra si de preocuparea

pentru investigatie+ “inceputul tarilor acestora si neamul moldovenescu si

muntenescu si cati suntu si in tarile unguresti cu acest numme, romani si pana

astazi, de unde suntu si de ce semintie, de cand si cum au descalecat pe acesteparti de panamtu, a scrie, multor vreme la cumpana au stra#atut su:etul nostrum.

Sa inceapa osteneala aceasta dupa atita veci de la descalecatul tarilor cel

dintai de /raian imparatul ramului, cu cateva sute de ani peste o mie trecute, sa

sparie gandul. lasa iarasi nescries, cu mare acasa infundat neamul acesta de o

seama de scriitori ieste inimii durere. iruit-au gandul sa ma apucu la aceasta truda,

sa scot lumii la vedere felul neamului din ce izvor si semintie suntu locuitorii tarii

noastre oldovei si /arii untenesti si romanii din tarile unguresti cum s-au

pomenit mai sus ca toti un neam si o data descalecati suntu”.

)onstantin )antacuzino a fost mai vine informat, a argumentat mai temeinic

si a intuit mai #ine fenomenele istorice, acolo unde lipseau documentele.

demonstrate si el romanitatea poporului nostrum latinitatea lim#ii romane, originea

comuna si unitatea romanilor din cele trei /ari Romanesti de atunci, continuitatea

lor pe aceste meleaguri dar a apreciat in plus, importanta elementului auto888..

in procesul formarii poporului roman. Sentimental no#letii noastre ca neam a fost

a!rmat, apoi (imitrie )antemir in “;resnicul Vechimei a romano-moldo-vlahilor”.

)arturarilor umanisti romani nu le-au fost straine nici preocuparile pentru

literature. )el putin despre (osoftei , Iron )ostin si (imitrie )antemir se poate

spune ca au avut o constiinta artistic, compunand cu #una stiinta opera dupa

rigorile scrisului literar. (oar pagini cu alese virtuti literare au ascir si ceilaiti

cronicari in primul rand rigore Ureche si Ion %eculce, cu toate ca nici unul nu a

avut intentia decat de a ! un #unistoric. )el dintai a prezentat oameni pe care nu i-acunoscut si fapte pe care nu le-a trait. cesta l-a o#ligat sa faca prezentarile cat

mai vii ca sa se intipareasca in mintea si su:etul cititorului. facut, de asemenea si

literature dupa modelul vechilor istorici latini. $ortretul lui Stefan cel are a ramas

pana astazi un e"emplu classic.

(intre trasaturile !zice ale domnitorului, una a fost retinuta ca !ind cea mai

reprezentativa, complete, completata cu doar doua trasaturi temperamentale

su!ciente insa pentru o situare categoriala. $ana aici, deci un om ca alti oameni mai

degra#a lipsit de calitati, un om care “fost-au” si nu mai este supos si el, ca tot ce

este omenesc, trecerii, vremelniciei. )onturul !zic al portretului e astfel estompat,

lipsit de amanuntele care sa-l individualizeze. Urmeaza insa imediat un intregfascicol de lumina, care scoate din um#ra rind pe rind trasaturile morale ale

domnitorului

/e"tul se delimiteaza clar pentru a nu ingadui nici un echivoc. & suita in

imperfect si de con2uctive present ne sugereaza stari de prelungire dinspre trecut

catre un present etern “la lucru de raz#oaie mester”. $ortretul se construieste

mereu ascendant, la trasaturile enumerate adaugandu-se cateva succinte fraze

narrative care sintetizeaza actiuni ale viteazului domn ce i-au asigurat faimul “lucrul



sau il stia-l acoperi si unde nu gindeai, acolo il a:ai si unde-l #iruiau altii nu pierdea

nade2dea ca stiindu-se cazut 2oss a radica deasupra #iruitorilor”

In !nal, persona2ul isi traieste adevarata apoteoza prin stima nemarginita pe

care i-o poarta ai sai, ce-I zic “sfantul Stefan Voda” nu pentru su:etul ca el inca au

fost om cu pacate, ci pentru lucrurile lui cele vite2esti carile nimerea din domni nici

mai nainte, nici dupa aceea l-au a2uns”. Un portretincadrat intr-o rama #ogata asigurata, in plan literar prin

solemnitatea stilulu. 3razele sint perfect cadentate folosindu-se ca arta tehnica

antepunerilor. ccentele cad mereu pe ultimul cuvant din propozitie sip e ultima

propozitie din fraza dupa modelul latinesc.

$ortretul lui Stefan cel mare, deci o pagina clasica de literature apartinand

curentului umanist.

$rin toate manifestarile sale, umanismul a insemnat momentul de varf al

culturii noastre vechi, deschiderea spiritualitatii romanesti catre valorile civilizatiei

occidentale.

Scoala ardeleana

<notiuni generale=

In plin ev mediu, ca p vocative impotriva oprimarii spiritului si gandirii de

catre #iserica, apare un puternic current ideologic, cultural si artistic, cunoscut su#

numele de Renastere. vind ca punct de plecare cultura si artaantichitatii reco-

romane, se a2unge la o “renastere” a artelor, care se dezvolta in formele speci!c

starii sociale din aceasta perioade.

Ideologie sociala a renasterii ia forma umanismului. Umanistii oameni deinalta cultura, raspandesc idea egalitatii in drepturi a tuturor oamenilor.

In perioada formarii #urgheziei si a ascensiunii ei, umanismul din perioada

feudal nu mai corespudea ideologic. pare acum o miscare ideological noua,

antifeudala, care sta la #aza pregatirii si infaptuirii revolutiilor #urgheze din secolele

al XVIII si al XIX-lea. ceasta miscare se numeste iluminism, iar perioada poarta

numele de epoca luminilor, adica a unor ganditori si !lozo! care raspandeau lumina

stiintei in intunericul si marginirea impuse societatii de misticismul #isericesc.

Iluminismul lupta pentru inlocuirea feudalismului cu o oranduire #azata pe

dreptate si ratiune, pentru egalitate in drepturi intre toti oamenii, din cauza ca toti

sint egali, prin nastere pentru paspandirea culturii in mase prin lupta impotrivao#scurantismului feudal si pentru dezvoltarea stiintei.

)ei mai de seama reprezentanti ai iluminismului sunt+ Voltaire, ontes>uieu,

Rousseau, 9a ettrie, ;ol#ach, (iederot 5 in 3ranta6 9essing, ;erder, Schiller,

oethe 5 in ermania6 etastasio, oldoni, l!eri 5in Italia.

/ematica central a literatirii clasice iluministe este a!rmarea dragostei de

li#ertate si a luptei impotriva tiraniei si a despotismului feudal.

Iluminismul in Tarile Romane



In a doua 2umatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea,

!loso!a si ideologia iluminista isi fac loc si cuceresc tot mai mult teren si in /arile

Romane. Se traduc si se raspandesc o serie de lucrari literare, istorice si !lozo!ce,

care popularizeaza la noi ideile iluministe

In tara noastra iluminismul ia forme speci!c, legate de realitatile social-

politice. Reprezentatii iluminismului romanesc din /ransilvania sint grupati in 2urulScolii rdelenel Samuil icu, heorghe Sincai, $etru aior, Ion udai-(eleanu6 in

untenia+ poetii Vacaresti, (inicu olescu, h. 9azar si altii6 in oldova+ )ostache

conachi, Vasile $ogor, h. sachi, etc.

Iluminismul romanesc se caracterizeaza prin lupta pentru un invatamant

national, pentru emanciparea sociala si culturara a poporului, pentru egalitate in

drepturi, inlaturarea privilegiilor feudale si des!intarea io#agiei. In transilvania

iluminismul are un character aparte+ Scoala rdeleana lupta nu numai pentru

eli#erarea sociala, ci si nationala, pentru egalitatea in drepturi cu #urghezia

maghiara si saseasca. $e plan !loso!c se raspandesc conceptii rationaliste si se

duce lupta pentru orientarea laica a invatamantului si culturii.

Scoala ardeleana este miscarea iluminista, ideological, culturara si literara 5

a romanilor din /ransilvania 5 pusa in slu2#a eli#erarii sociale si nationale de su#

stapanirea Imperiului ;a#surgic.

Scoala rdeleana nu este o aparitie sopntana. 'a continua in mod !resc,

ideile cronicarilor privitoare la latinitatea lim#ii romane, continuitatea romanilor in

(acia si unitatea poporului roman si utilizeaza lucrarile acestora ca izvoare

istorice +”8 mai ales )ronicul manuscris a lui iron )osten, logofatul oldovei8

precum si (eschirerea oldovei de pre luminatul (imitrie)antemir, fostul oarecand

domn si principe al aceluiasi dupa cum rea!rma in introducerea grematicii

“'lementa linguae daco-romanae sive valachicae” <viena ?@AB= de Samuil icu si

h. Sincai.Scoala rdeleana reprezinta prima manifestare organizata, cu scop pr0cis si

constient formulat, a ideologiei iluministe in tara noastra. vand ca izvoare idei ale

iluminismului apusean, Scoala rdeleana e un current ideologic crescut din

necesitatile o#iective ale dezvoltarii sociale din /ransilvania, in 2urul anului ?@BB,

perioada descompunerii feudalismului. 3ata de curentele luministe din alte tari,

luminismul Scolii rdelene are ca trasatura speci!ca im#inarea luptei antifeudale cu

lupta pentru emanciparea nationala a romanilor din /ransilvania, care erau priviti ca

straini la ei acasa, lipsiti de drepturi si socotiti “tolerate” de iligarhia chezaro-

craiasca aImperiului ;a#surgic.

)onceptia istorica a reprezentantilor Scolii rdelene.

/oti reprezentantii Scolii rdelene au scris lucrari istorice, urmarind sa

doveteasca cu argument stinti!ce latinitatea lim#ii, continuitatea elementului

roman in (acia si unitatea poporului roman. )ele mai importante lucrari sunt+

-“istoria si lucrurile si intamplarile romanilor”, de Samuil icu,

-“)ronica romanilor si a mai multor neamuri”, de heorghe Sincai,



-“Istoria pentru inceputul romanilor in (achia”, de $etru aior.

Spre deose#ire de cronicari, reprezentantii Scolii rdelene acorda un rol

calitativ deose#it ideilor de “latinitate” si “continuitate”. In timp ce cronicarii

vor#esc despre acestea cu scopul de a destepta mandria nationala si patriotismul in

lupta impotriva 2ugului ottoman, reprezentantii Scolii rdelene le adauga si calitate

de argument, pentru a cere egalitatea in drepturi a poporului roman cunationalitatile privilegiate in /ransilvenia.

& serie de istorici ai timpului despre care $etru aior spunea ca sunt “urgia

neamului omenesc” si ca impotriva romanilor circula de la unul la altul precum

“magariu pe magariu scarpina”, sustineau ca romanii s-au sta#ilit in transilvania

tarziu incepand cu secolul al XIII-lea si ca sunt deci numai “tolerati” ne!ind o

natiune “no#ila”, nu au nici drepturi in transilvania,

(in acest motiv, toata argumentatia istorica si !lologica a reprezentantilor

Scolii rdelene este indreptata spre a dovedi continuitatea si latinitatea populatiei

romani din transilvania+ daca e vor#a ca numai natinunile “no#ile” au drepturi,

atunci cei mai indreptatiti sunt tocmai romanii, ca !ind cei mai vechi pe acest

pamant si desigur cei mai “no#ili” de vreme ce sunt urmasii ai romanilor.

In focul discutiei si al argumentarii rolemice s-a sustinut si idea gresita a

puritatii entice latine a romanilor, care ar !i romani curati, neamestecati nici macar

cu dacii.

laturi de dreptul istoric, reprezentantii Scolii rdelene aduc si argument

speci!c !loso!ei luminilor+ oamenii si popoarele tre#uie sa traiasca in pace si

armonie , pe #aza unei intelegeri peala#ile, a unui “contract social”

!rmarea convietuirii pasnice intre popoare si intre nationalitati conlocuitoare

pe #aza de drepturi egale este o id0e progresista

)ontri#utia Scolii rdelene la dezvoltare 9im#ii literare

laturi de istorie, reprezentantii Scolii rdelene au dat o deose#ita atentie

studiului lim#ii. )ele mai importante lucrari !lologice sunt+

- 'lemente linguae daco-romanae sive valachiae , de Samuil icu si heorghe

Sincai

- (iscretie pentru inceputul lim#ii romane si “(ialog pentru inceputul lim#ii romane

intre nepot si unchi” de $etru aior6- “9e"iconul de la uda”, primul dictionar* etimoligic al lim#ii romane, inceput de S.

micu, a fost continuat de p.maior si alti reprezentanti ai Scolii rdelene.

$rivitor la latinitatea lim#ii, S.icu si ;.Sincai socoteau ca ea provine din

latina clasica, culta, care a fost “corupta” prin amestecul cu alte cuvinte straine.

$etru aior distinge, in mod 2ust, latina gramaticeasca sau a invatatilor de latina

poporului “8lim#a romaneasca e acea lim#a latineasca comuna, care pe la

inceputul sutei a doua era in gura romanilor”.



/oti trei sunt insa de parere ca ar ! necesara o puri!care a lim#ii de cuvintele

nelatine si mai ales slave+ “8 cuvintele care sunt le la sloveni virite in lim#a

romaneasca prea leste se cunosc si usor ar !i, de s-ar invoi romanii spre aceea, a le

scoate si a face curate lim#a romaneasca” 5 scrie $etru aior.

Idea gresita a “puri!carii” ar#itrare, de sus in 2us, a lim#ii, ca si a introducerii

ortogra!ei etimologice nu a fost aaplicata cu consecventa in scrierile celor treipromotori ai Scolii rdelene.

& serie de pro#lem capital ale lim#ii isi gasesc acum rezolvarea. (intre

acestea amintim+ necesitatea punerii de accord a lim#ii cu stadiul de dezvoltare al

stiintelor modern6 transformarea lim#ii intr-un instrument de raspandire a culturii in

masele largi ale poporului, im#ogatirea lim#ii romane mai ales cu elemente din

celelalte lim#i romanice6 necesitatea formarii lim#ii6 introducerea alfavetului latin

$e langa acestea, reprezentantii Scolii rdelene au fost preocupati si de alte

pro#lem ale lim#ii literare+ de claritatea si muzicalitatea e"primarii, de stransa

corelatie dintre id0e si cuvant, iar prin Ion udai (eleanu se adduce o contri#utie

pretioasa la dezvoltarea lim#a2ului poetic. &pera sa “tiganiada” este cea mai de

seama creatie clasica si singura epopee reusita din literature noastra.

In domeniul social este recunoscut memorial cu numele de Suple" 9i#ellus

Valachorum /ransilvaniae <?AC?=, opera colectiva a reprezentantilor Scolii rdelene,

$rin care se cere imparatului recunoasterea romanilor ca natiune constitutional,

egala in drepturi cu celelalte nationalitati din /ransilvania.

Umanismul in Cultura Romana

Documents

Transcript of Umanismul in Cultura Romana