l

I

iI

Avse KurlN este una dintre cele mai citite autoare din Turcia de azi. Volumele

ei s-au vdndut in milioane de exemplare datoriti artei sale de a agterne pe

h6rtie povegti captivante despre fiinla umand 5i puterea ei de a ieSi la luminS.

Printre roinanele sale, car'e au fost traduse in multe !5ri, se num6ritTrandafirulde ta Sarajevo, Dragostea in exil sau Fdrd fard. Autoarea, care locuiegte la

lstanbul impreun5 cu familia, are o bund experienlE 9i in domeniul cinema-

tografiei, semn6nd numeroase scenarii de film 5i emisluni de televiziune.

Volumul tJttimul tren spre tstanbula fost tradus in 23 de limbi ;i recompen-

sat cu Premiul Roma in ltalia ;i Premiul pentru Cel mai bun roman acordat

de comunitatea evreiascd din Consiliul European.

Ultirpultren spre

IstanbulAyEe Kulin

Tiaducere din limba turci

CnrsrrNa CnAcruN

NEMIRA

5

26

42

Ankara

Istanbul

Ankara,

(--UDTINSI

1941..

,t933.

Omisiuneer<terni ...... 44

De la Istanbul la Paris. 5lMarsilia, 1g4}-lg4l ....... 59

Ankara, 1941..

Marsilia 84

Paris.r. ....;. 93

Marsiilia

Lyon.. .r.... ..,.... i00

Ankara, 1942.. .... . 107

Marsilia, 1942........ ....122Ankara ......132Paris..:.....Ankara. ..... 144

Marsilia ..... 151

21L'7.

Paris. .

Marsilia

Vagonul fricii. .

Paris... ......Paris. .

Ankara, 1943..

Cairc,1943

Paris. .

i,Intuneflc rn plrna zt , , . .

Paris. .

Numi.rS.toarea inversl.

Searadeadio..

Ankara

Adio, Paris!.

r56

164

173

186

r93

202,

214:,

224',

233,

247,.

257.

263,

Coperta: Cristian FLORESCU, Ana NICOLAU

Descrier€a CIP a Bibliotecii Nalio*ale a Romdniei :

KIruN, AYSE

Ultimul tren.spre lstanbul/ Ayge Kulin; trad. din lb. turcS: Cristina Creciun - Bucure$i

tublishing House,2018lsEN 978-60G43-0304-2

l. Criciun, Cristina (trad.) ' '

821.512.161

Ayge Kulin

NEFES NEFESE

Copyright @ 20O2 by Ay;e Kulin

O Nemira, 2018

Redactor: Monica ANDRONESCU

Tehnoredactor: lrina POPESCU

Lector: Cristina MIHAILESCU

Tiparul executat de ARTPRINT SRLTel 07i3. 13-05.02..e-mil:' off ice@artprint.ro

Orice rep,roducere, totalS sau pa4iab, a acestei lucr;rlfdrd acordul'scris al editorului. esie stiict interzisa

9i se pedepse5te conform Legii dreptului de autor. 1, -

tsBN97&6@43-0304-2 . .,: ''. : 't:

AN KARA , L94L

De dimineagi, cAnd plecase, Macit o prevenise pe,sabiha.ci se va

lntoarce tirziu. ChLu gi. afa, buna lui cregtere ii trezi o anumiti stan-

jeneali cdnd,i;i,didu seama ce ffecuse de ora opt. Le ceru suze celor

din sala de consiliu, merse in biroul siu gi suni acasi,.de pe telefonul

negru, cu disc zgomotos.

Cend auzi vocea Sabihei, ii spuse:

- Iar avem gedingi. Nu rni aftepta, te rog, la cini!* Nu din nou! respunse exasperati so;ia lui. De aproape uei sipti-

mXni n-am mai luat cina cu togii. Seriosi dragule, nimeni de acolo nu

are solie 9i copii care sil agtepte acasi?

- Pe Allah; ce tot spui? Armata bulgari ne bate la ugi, iar tu votbegd

despre cini!Tipic femeiesc! comenti el si puse receptonrl in firrci.

Avea o sofie care se purta exact la fel ca propria lui maml. Theburile

casei, mesele gi somnul copiilor, cina in familie, astea erau cele mai im-

portante lucruri pentru o sogi€ organizat|,. Degeaba s-a striduitAtatiirk

si le transforme in femei de lume, se gindi Macit. Se vede ci. femeile

noastre nu surt bune decAt de soEii gi de mame. Si incepea si se indoiasci

Nemira

5

:.ilr

'I,

.l

t

Ay$e I(ulin

chiar gi de asta. Nu renuntase Sabiha la indatoririle materne' lisAnd

educagia fiicei lor pe seama bonei? in adincul lui, purtarea ei ca sotie

incepea si i se pari ciudati. La inceput era furios, gAndindu-se cI ati-

tudinea distanti o fi un protest ticut fagi de nesfArsitele lui gedinge care

durau pini noaptea tdrziu. Dar ce drept avea si se infurie cl lucra aga

de mult? La urma urmei, era el vinovat ci incepuse rizboiul? Era el de

vini pentru gedingele prelungite? $i daci rizboiul ar veni gi peste ei?

Daci s-ar intAmpla asa, ce femeie din cercul lor de cunoqtinle avea si-si

mai vadi sogul la fagi?

Macit igi spunea toate astea, dar in sinea lui gtia ci purtarea Sabihei

nu izvora numai din egoism. Pirea si fie in pragul unei cideri nervoase.

De mai multi vreme, tAnira femeie - care adorase picnicurile, care mer-

gea la curse de cai cAnd era vreme buni sau la partide de cirgi cAnd

ploua - nu pirea si se mai bucure de nimic. Deseori, cind ajungea acasi,

Macit o gisea in pat, aproape adormiti. in rarele cazuri cind reuseau

si se culce amindoi la aceea;i ori, ea gisea intotdeauna un pretext si

adoarmi imediat. Era limpede ci o frimAnta ceva, dar categoric igi alesese

gresit momentul si faci o cidere neryoasi. Cum ar fi putut si aibi timp

si se ocupe de ea, cind era coplegit de munci? Chiar daci gedingele se

terminau tArziu in noapte, el trebuia si fie din nou la minister a douazi

la gapte dimineaga.

Tliiau vremuri tulburi. Tirrcia se pomenise intre diavol si marea cea

adAnci. Pe de o parte, Imperiul Britanic, care i;i vedea doar de propriiie

interese gi insista caTurcia si-i devini aliat, iar de cealalti parte, Cermania,

cu adtudinea ei ameningitoare. $i, ca;i cum nu ar fi fost de ajuns, Rusia

isi intindea citre Tirrcia bratul de fier invelit in minusi de catifea.Intere-

,.t. ,"i.-t"-*r,;d"h*, Bosfor gi Dardanele aternau precum sabia iui

Damocles deasupra Tirrciei. $i in orice situagie, daci' ar fi ales tabira ce ar

fi pierdut rizboiul, Rusia ar fi ftcut-o si pliteasci din plin itr zona strAm-

torilor. Era un cogmar care dura de doi ani gi pirea interminabil!

Primul Rlzboi Mondial ii aritase pregedintelui Inonii ce insemna

si fii in tabira gregiti, iar el invigase bine lecgia. Ar fi dat orice ca sa

6.7

Ultimul tren spre Istanbul

Etie cine avea si cAgtige de data aceasta, dar nimeni nu Putea si prezici

deznodimintul. lqa ci trebuia ca Ministerul de Externe gi comanda-

rnentul general si faci acest pronostic ;i fiecare posibilitate fusese dis-

cutati, cumpiniti gi notati in nesfrrgitele gedinge care se prelungeau

pAni la oretarzii.

Macit se mindrea ci frcea parte din comandamentul general. in

acelagi tirnp, de cAnd italienii atacaseri Grecia, cercul de foc incepuse

si se stringl, iar frustrarea pe care o simgeau mernbrii guvernului in-

negura acum 9i familiile lor.

Ankara, capitala t5.rii, se pregitea de o noui vari fierbinte.

in anii '40, anotimpurile se distingeau clar: iernile erau curnplit de

friguroase, cuzdpezi abundente, iar verile erau toride. Se simgea deja

ci in apropiatele luni viratice avea si fie o cllduri de iad.

Cam cu o siptimAni inainte, ambasadorul german Von Papen adu-

sese un mesaj de la Hitler pentru prim-ministru. Demnitarii a;teptaseri

cu sufletul la gura sfhrgiml intdlnirii.

Macit ghicise corect continutul scrisorii. Aparent, era plini de uriri

;i intentii bune. Ti.rrciei i se promitea armament de toate felurile, aju-

tor si-gi consolideze controlul asupra Bosforului gi Dardanelelor gi i se

didea asigurarcac|Germania nu va trimite soldagi pe pimdnt tuf,cesc.

Mesajul transmis printre rAnduri era insi clar: venise vremea caTirrcia

si se hotirasci gi, daci nu se alia cu Germania, la sfhrgitul rizboiului,

cind i s-ar fi decis soarta, avea si suporte consecingele.

Dupi lunga intilnire, Inonii spuse:

- Germania ne previne si nu-i punem ribdarea ia incercare. Insi-

nueazi ci, in orice clip5., s-ar putea ingelege cu Rusia pe la spatele nostru.

Apoi adiugi:

- Anglia lupti in Grecia 9i duce un rlzboi dezastruos in Libia. Nu

p<-rate si ne vini in ajutor" lga ci nu putem risca si-i suplrim pe nemti.

Veniqi, domnilor, sl gisim o cale si ne descurcim.

l'/

i

Itrl

Ayqe l(ulin

Ceea ce c5"uta, de fapt, era o cale de a trage de timp, o cale care si-i

permitS. Tirrciei si scape frri si spuni ,,da" sau ,,nu" niciunei pirgi, ocale de a le da asiguriri amd.ndurora, fari a le infuria.

in dimineaga de dupi acea noapte lungi, prim-ministrul il invitipe ambasadorul britanic la minister, pentru a-i explica pozigia pericu-

loasi gi delicati a Tirrciei. Thra se indrepta citre cele mai primejdioase

9i cumplite zile pe care Ie triise in acest Al Doilea Rizboi Mondial.

Rizboiul era ca un incendiu intr-o pidure, se ri.spindea in toate direc-

giile si ambele tabere aveau asteptiri de la Tirrcia.

in biroul siu, Macit isi aprinse o gigarl, trase de doui ori din ea gi o

stinse in scrumiera de cristal, inainte si se intoarci in sala de consiliu.

Ministrul de Externe gi secretarul general nu mai erau acolo. Asistentul

lui ii spuse:

- Macit Bei, presedintele insusi a cerut si vadi darea de seami.

V-am pregitit rapoartele. Pregedintele vi agteapt5.

Macit se intoarse in grabi in biroul siu, care se afla in aripa din

palatul prezidengial rcpartizatlMinisterului de Externe. Lucrau deja de

cAteva luni acolo, ca si ii poati da rapoartele lui Incinii gi si poati primiinstrucgiuni de la el neintirziat. Macit scoase din sertar notitele pe care

le revizuise cu citeva ore in urmi, le arunci o privire gi pleci in grabi.

Inonii stetea pe un scaun tapitat, la o masi uriasa. Arita gi mai nairr,

pipernicit si iritat decXt de obicei. in..pu sI risfoiasci hArtiile pe care

secretarul lui le luase de la Macit si i le asezase in fagi. Le privea pirindci asculti vocile girete din mintea lui, dar nu spuse nimic. $i birba;iicare steteau la masa rotundi pS.strau ticerea.

Apoi intrebl brusc:

- Agi ascultat radioul astazi?

- Da, domnule. Colegii nostri asculti toate posturile europene.

I-am prezentat raportul secretarului general acum cAteva minute. Nuau avut un minut de odihni, d.ar asculti, in conrinuare radioul bulgar

gi intocmesc rapoarte la fiecare jumitate de or1.

Ultimul tren spre Istanbul

- Si agentii nostri din Bulgaria ne trimit informagii in frecare zi.

l)ar tot nu se stie daci Hitler o s5" inainteze citre sud sau cirre nord,

si-i atace pe rusi, domnule, spuse un alt tAnir demnitar.

C6.nd tinerii pirisiri camera, Macit mai rimase pugin.

- Domnule pregedinte, spuse ministrul de Externe, datoriti, dum-neavoastrl, am putut s5" ne luim toate precautiile, ca incendiul si nuejungi. pini la noi. Puteti merge la Yalova cu consriinta curari, vi asigur.

() si vi informim permanent cum evolueazi. situatia.

Macit il auzi pe In<inii murmurind:

- A; vrea si stiu din ce direcgie o si. vini nemfii. Daci as gti!

De cAnd Germania se intelesese oficial cu Bulgaria, nemfii deveni-

seri vecinii Turciei. Incinii era ingrozit. c5. nu stia urmi,toarea migcare

:r lui Hitler. Armamentul modern si armata puternicS. ale acestuia erau

la un pas de granigi. Poate c5" Hitler voia si inainteze citre Egipt, prin'lurcia. Sau, la fel de bine, putea si o porneasci spre Caucaz. Nimeniin afara colaboratorilor lui apropiati nu sria care era urmitoarea tinti.,asa ciTirrcia trebuia si fie pregititi, in orice eventualitate. Cel mai riuar fi fost ca Germania si se ingeleagi cu Rusia. PentruTurcia, asa ceva ar

fi insemnat un dezastru.

Macit astepti citirea rapoartelor si se intoarse in sala de consiliu im.preuni cu secretarul general. O noui gedingi prelungiti, alte rapoarte de

citit, evaluat si redactat, inainte si-i fie prezenrate lui Inonii. CAteva ore

rrrai tArziu, in timp ce mergea citre casi, se simgi cuprins de ingrijorare.(luvernul plitea un prer urias, ca si evite incendiul ce mistuia lumea.

in toate caminele, ca intr-un cor general, femeile se plingeau de cAt

cle mult costa totul. $i daci pAni si functionarii de la Ankara gi fami-liile lor sufereau, cine stie prin ce treceau bietii oameni din Anatolia!()a si ajute anga1agli, statul vindea textile, incaltiminte si zahlr la pre-

turi micsorate considerabil. Mai mult, ca si previni piata neagrl" si

specula, aplicase un sistem de ragii a c5.rui urmare era ci buletinele

tuturor erau pline de gtampile. Dar, cu roare precautiile, piata neagrS"

inflorea. Multi indivizi farl, scrupule profitaserS" de ocazie si se

AYge Kulin :

imbogiEiseri vlnzind pe sub mini. Oamenii erau, in majoritate, fu-

riogi, dar resernnafi. Nu giseau sau nu lgi permiteau lucrurile de bazi

gi nu aveau de mincare decAt pAine;i cereale. Pregedintele considera

ci intAia lui datorie, problemi de viagi gi de moarter era si'hi fereasci

gara de intrd"rea.in rizboi. Nu avea rost si i se aminteasci de plAngerile

oamenilor. Pentru unul ca el, care trecuse deja prin,infernul rizboi,ului,

tot ce nu era legat de,obiectivul lui vital avea importan;i secundarj.,

Macit era epvnat. Dar aproape sigur Iniinii avea si plece la Yalova

a doua zi, asa cL, prolabil, siptimAna urmitoare nu s-ar mai fi ;inutsedinge prelungite. Ar fi putut, deci, si se intoarci devreme acasi' 9i si

wite, un timp, reprogurile Sabihei

- Inimi neagri.

- Romb.

- P.as. ,

- Pas... Scuze. Patru de inimi neagri.

Tinerele lgi ridicari ochii din ci4i gi priviri citre Sabiha. Ea ro,si,

subtire si delicati in costumul ei mov pal.., | _

- Egti foarte distrat| azi. Ce e cu tine, draga mea? I l

- Nimic, dar n-am putut si dorm azi-noapte.,Nu mi pot concentra.

Daci ar juca Nesrin in locul meu?

, - Nici vorbi! NIai bing si bem ceai, o si te ajute' '

- Oricum trebuie s plec lnainte de cinci azi, Hiimeyra

- De ce?

- La cinci trebuie s-oiau pe Hiilya de la balet.

- N-o ia bona?

- Are altceva de ftcut azi.

- Pentru numele Domnului, ce altceva are de ftcut o boni?

= A vrut si meargi la curnpirituri, lnainte si' se tintoarci ln Anglia,

la sfargitul lunii.

- Nu gtiam ci pleaci, Sabiha! De be?, | '

- Hiilya a crescut. E mare de-acum, nu mai are nevoie de boni'

10

Ultimul tren sp,re Istanbul

- Credeam ci ii di gi lecgii de englezi.

- A invigat destul, iar tatil ei vrea si se descurce singuri gi si fie mai

independenti.

Femeile lisari cirgile jos 9i se ridicarl de la masa de joc. Sabiha se

^ | I . I rtindrepti c5.tre camera unde se servea ceaiul. Nu voia nici si bea, nici

si minince din prijiturelele de pe masi. isi dorea doar sI iasi la aer

curat, cit mai repede. Dar lui o ceagci 9i sorbi pugin ceai, sperAnd sievite alte lntrebiri. Celeldte femei o urmari la masa de ceai, unduin-

du-se in ritmurile cintecului de la radio. Dintr-odati, muzicase opri

9r se auzr vocea preQpftataa unul cfarnlc.

- Doamnelor gi domnilor, intrerupem emisiunea pentru o gtire im-

portanti despre intAlnirea de azi-dimin eagl a comitetului de stat,t.In prezenga pnmulur-mrnlstru.

Femeile se ad.unari imed-iat in jurul radioului.

- $ggr, ascultagi! spuse Belkis.

Sabiha merse si ea citre rad.io. cu ceasca si farfurioara de ceai in,:mAni. Degetele ii tremurau, ln timp ce asculta sumbrele vegti. Armataa

se retrisese in Traci4, dincolo de linia Catalca, iar acum se pirea ci sipa

transee. Guvernul ordgna ca togi civilii din Istanbul silgi conspruiasci

adiposturi subterane in beciuri, Iar.cei care aveau case ln Anatolia erau

lncurajagi, cu promisiunea ci vor fi transportagi ftri bani gi cu pdni la

50 de kilograme de bagaje, si se mute acolo.

- Ce ve;ti sumbre! Pentru numele Domnului, oprqte radioul, Hti-meyra! spuse Nesrin

- Nu, te rog! Poate au gtiri despre Franga, interveni Sabiha. Miintreb ce.

Nesrin o intrerupse.

-,Cee cu:Franga? Cui ii pasi? Sabiha o privi consternati.si lisiceagca gi farfurioara pe masi.

- Mininci. n$te prijituri cu fructe, igi piace, ii oferi Hiimeyra.

Sabiha refuzi, adiugAnd:

11

l"

I

l.;

I

Ayqe l(ulin

- Cred cl am ricit siptimAna trecuti la curse. Mi-e cam greafi'

scumpo, nu-mi vine si mlnAnc nimic.

- A9i auzit cd evacueazi Edirne? continu;. Belkis. Cu alte cuvinte,

rizboiul e la uga noastri!

- Sopl meu o si devini insuportabil' spuse Necla direct' $i aga, in

ultima vreme imi rispunde doar cu ,,da" si ,,nu". \6 inchipuigi cum o

si fie daci intri.m in rizboi?

Sabiha simlea ci discugiile prietenelor ei o sufoci. in timp ce igi beau

ceaiul 9i mincau prijiturile, ii ceru scuze Htimeyrei si pleci in grabi'

Mireasma grea de liliac gi glicini umplea aerul Ankarei. Frumoasele

flori de glicini se revirsau peste zidurile gridinii gi atArnau Pfecum

ciorchinele, parci pentru a-i intiri dispozigia posomoriti. Costumul ei

rnov pal era singurul lucru care se armoniza cu imprejurirnile. o mie

de iucruri ii treceau prin minte, in timp ce mergea citre casa lor din

K;vaklidere. Didu peste un bitrAn gi, in timp ce ii cerea scuze' se im-

piedici de o piatri, cAt pe ce si cadi.

Sabiha era foarte nefericiri. Nu reugea si le acorde atengie nici fiicei,

nici sogului ei. $i totul incepea si se pribqeasci. Se indepirta tot mai

mult de cei din jurul ei. inci de la inceput, fetiga fusese o dezamigire,

cici igi dorise un fiu. cit despre Macit, el era interesat doar de munci.

Piringii ei erau trolnavi tot timpul, iar in ultima vreme avea tot mai

putin in comun cu prietenele ei. Aproape incepuse si se desprindi de

viaga insagi.

Macit era atAt de ocupat, incAt pirea, cel pugin in ochii sotiei lui,

ci nici nu remarca schimbarea ei. futa o ftcea pe Sabiha si se inchidi

in sine. CAt despre prietene, in ultima vreme incepuse si inventeze tot

mai des scuze ca si nu ia parte la diversele lor reuniuni. Bona nu ficea

cumpirlturi astizi, iar Sabiha nu trebuia si o ia pe Hiilya de la gcoala

de balet a doamnei Marga. Adevirul era ci bona chiar urma si se in-

toarci in Anglia. Aga voia Macit. Considera ci Hiilya nu mai avea

nevoie de boni, acum, ci mergea la gcc,al5, 9i voia ca Sabiha si-i dedice

mai mult timp fiicei sale.

72

Ultimul tren spre Istanbul

Sablha gda ci de ceva vreme nu igi mai controla propria viagi. Riz-

boiul 5"sta blestemat o controla! $i nici micar nu se petrecea in propria

ci tari. Cu toate astea, in magazine nu se mai gisea nimic si nimeni nu

putea si. cilitoreasci. Rizboiul devenise singurul subiect de discugie.

lar Macit era, parci, prizonierul lui. Ca gi cum ar fi fost el insusi soldat.

$i cXnd te gindegti cl formaseri un cuplu atit de fericit! Se distraseri

atAt de mult impreuni, odati ca niciodatS,, inainte ca sora ei si plece,

inainte de rizboi! Sabiha ducea dorul acelor vremuri apuse. Pe de altiparte, nu putea si nu se socoteasci norocoasi, de cite ori citea ziarele

sau asculta radioul. La Ankara, cel pugin, viegile lor erau in sigurangi.

Politistii sau soldagii nu le biteau la ugi in miez de noapre. Nu existau

oameni care si umble pe stradi purtand embleme galbene in piept, ca

ni;te catiri insemnagi. ,,CatAri insemnati"! Cine folosise vorbele astea?

Cu sigurangi Necla, numai ea putea spune asemenea lucruri crude.

Sabiha igi aminti brusc. Se intlmplase cu doui. siptimini in urmi, la

o partidi de bridge. Necla avea unul din accesele ei de duritate, cindcxclamase:

* Biegii evrei! I-au pus si poarte embleme galbene pe haine, ca niste

catAri insemnagi!

- Ce tot spui?! gipase Sabiha. Cum pogi si compari oamenii cu

catirii? $i te mai numegti sotie de diplomat! Mi intreb daci chiar auzi

ce vorbegti!

Cu ochii aproape in lacrimi, Necla le intrebase pe prietenele lor:

- Ce a apucat-o? De ce gipi la mine asa?

- Rizboiul ista ne-a afectat pe toate, fetelor, replicase gazda lor,incercAnd sI dezamorseze situatia. in ziua de azi, cea mai mici scAnteie

produce o explozie. Hai si continuim partida! Al cui era rAndul?

Acum, in timp ce se intorcea acasi", Sabiha igi aminti cu jeni izbuc-

rrirea ei. Categoric era intr-o dispozigie graaznicl. in fiecare zi se sim-

tea asa, cAnd citea in ziare gtirile senzagionaliste. Nazigtii, miturindliuropa... ImigranEii pirlsindu-gi girile... Franta... Ol Sabiha se intinse

si atingi una din fiorile de glicini, dar exacr cAnd voia si o culeagi, isi

13

I

Ayfe I(ulin

retrase mAna. Nu era in stare si rupl floarea' Brusc, simgi un nod in gAt.

cind se intoarse citre strada pe care locuia, lacrimile ii brizdau obrajii.

Se intuneca, iar ea respira sacadat, parci sufocindu-se. Ziuatristl'avea

si continue cu o alti noapte plini de tristele' Macit avea si vini tdrziu,

probabil, iar Hiilya avea s5. puni la nesfrrgit intrebiri in timpul cinei.

$i bona avea si palivrigeasci ftri oprire despre rizboi. Ankara, oragul

cAndva plin de amintiri fericite pentru Sabiha, era acum apisat de tris-

tege. $i nu doar de tristete. De monotonie 9i de posomoreali. Viaga

intreagi era cenugie!

Macit deschise uga cit mai incet posibil. Nu voia si-gi deranjeze

soEia, daci dormea. Pigi in dormitor pe virfuri si vlzu, la lumina toz-pal

aveiozeide lingi pat, ci Sabiha eratreazi' StS.tea intinsi, cu pirul lung

rispAndit pe perni, gi igi privea solul cu ochii umflagi gi inro9igi.

- Ce s-a intAmplat? De ce ai plAns? intrebi Macit.

Sabiha se ridici in capul oaselor.

- Sunt foarte ingri.iorati. Scrisoarea asta a venit acum, seara. Posta-

sul a lisat-o in faga ugii. Am gisit-o cAnd scoteam gunoiul. Uite, citegte!

- De la cine e? De la mama ta? Tatal tiu e iar bolnav?

- Nu e de la Istanbul, Macit. Scrisoarea e de la Selva.

- Chiar?

- Mi-e frici, Macit. tebuie si facem ceva. Tlebuie si o aducem aici,

nu se mai poate aga. Mama o si afle ce se inti'mpli in Franga gi o si faci

infarct, jur!

Macit lui scrisoarea si incerci. si o citeasci, la lumina difuzi.

- Selva n-ar accepta niciodati si vini aici ;i siJ lase pe Rafo acolo,

spuse el. Iar Rafo n-ar vrea si se intoarci.

- Dar nu se mai poate a;a! Selva trebuie si se gAndeasci la mama.

Am fbcut comandi, si vorbesc cu ea la telefon. Domnul gtie cat o si

dureze! Poate dimineali sau mAine, cAndva'. '

- Ce-ai frcut?! De cite ori ti-am spus sa nu o suni pe Selva de aici?

t,

I

I4 I5

Ultimul tren spre Istanbul

- Doar nu era si merg acasi la altcineva, la ora asta, si o sun! Tie-

buie si vorbesc cu sora mea, si o conving, pAni nu e prea tirziu"

- O si anuiez comanda, spuse Macit, repezindu-se citre telefon,

- Cum po$ si faci asta? E sora mea, nu intelegi?

Macit se intoarse in camerS.

- Sabiha, eu lucrez la Ministerul de Externe, nemgii sunt la graniga

noastri, rizboiul ne bate la usi, iar tu comanzi o convorbire cu un

evreu din Franga! O caugi cu lumAnarea?

- M-am siturat de ministerul tiu, m-arn siturat pini peste cap! Mise pare tot timpul cI sunt urmi.riti. de spioni.

- Mai e putin pini incepe vacanga. Pe urmi, tu gi Hiilya o sl puteti

merge la piringii tii, la Istanbul. Mi intreb doar dacltatal tiu va fi lafel de in;elegitor ca mine, cAnd vine vorba de sora ta.

Sabiha igi auzi sogul mergind panl in capitul holului, sunAnd la

centrdi gi anulAnd convorbirea si trecAnd apoi in sufragerie. incepu

clin nou si plingi, inibqit.Macit iegi pe balcon. i9i aprinse o tigari gi privi orizontul albistriu

din miez de noapte, pAnl departe in zare, ii pl;...au nopgile rS.coroase

de laAnkara, dar acum, pentru prima dati, ii erafriggi nu se simgea+ - - .^

bine. Incerca sa-si incalzeasci bragele frecindu-le cu palmele. Dar nu

cloar vremea ftcea si-i fie frig. t ei"., vremuri care, pentru cine inte-

legea ce se intAmpli, erau indeajuns de primejdioase ca si 9i se ridice

pirul pe tine. Doar ci omul obignuit de pe stradi gi nevasta lui cer-

tireati nu gtiau cAt de aproape erau de marginea pripastiei. Pur gi

simplu dideau drumul la radio, ascultau gtirile 9i apoi se plAngeau de

piata neagri 9i de cAt de scumpe erau toate, dupi care isi trS"geau

pitura peste cap 9i se cufundau in somn. Nu gtiau nimic. Nimeni nu

;tia ce dezastru ar fi fost pentru Turcia daci vreuna dintre pirgi ar fitirAt-o in rizboi. Cum putea cineva si gtie la ce echilibristici se dedau

Incinii gi colegii lui? Guvernul lacea tot ce se putea ca si nu alarmeze

populagia si si nu provoace panici. Dar Macit se intreba daci. nu ar

fl fost mai bine si se dezviluie adevirul, pentru ca toati lumea si