Ultima Noapte de Dragoste Varianta 2 Caracterizare Pers
3
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj prin Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce constituie pentru el „o lungă deznădejde”. Discuţia de la popotă despre iubire provoacă o reacţie violentă a eroului, care consideră că „cei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte unul asupra celuilalt” şi declanşează amintirea propriei poveşti de dragoste, aducând-o în realitatea trăită. Totul începe de la momentul de criză a cuplului, anunţat abrupt: „Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă dela Universitateşi bănuiam că mă înşală.” Gheorghidiu face eforturi să obţină o permisie de două zile pentru a mergela Câmpulung, fiind chemat de urgenţă de soţia sa, Ela, cu care se împăcase de curând. Eroul trăieşte în două realităţi temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), în care povesteşte întâmplările de pe front şi una a timpului psihologic (subiectiv), drama iubirii. Ştefan Gheorghidiu este o natură reflexivă, care analizează în amănunt, cu luciditate stările interioare, cu o conştiinţă unică, însetat de certitudini şi adevăr, convins fiind că: „Atenţia şi luciditate nu omoară voluptatea, ci o sporesc, aşa cum, de altfel, atenţia sporeşte şi durerea de dinţi.” Prima experienţă de cunoaştere, iubirea, e trăită sub semnul incertitudinii, a unui zbucium permanent în căutarea adevărului. Ştefan primeşte pe neaşteptate o moştenire de la unchiul Tache şi, ca urmare, soţia sa, Ela, se lasă în voia tentaţiilor mondene, devenind din ce în ce mai preocupată de lux, petreceri şi escapade, fapt ce intră în totală contradicţie cu concepţia lui despre iubire, despre idealul său de feminitate: „Aş fi vrut-o mereu feminină, deasupra acestor discuţii vulgare”, va recunoaşte personajul. Student la filozofie, înzestrat intelectual, Ştefan trăieşte în lumea cărţilor, o lume în totală contradicţie cu lumea unchiului Tache, a lui Gheorghidiu şi Tănase Vasilescu-Lumânăraru, cu care eroul nu are nicio legătură spirituală. Fire pasională, puternic reflexivă, conţtient de chinul său lăuntric, Ştefan Gheorghidiu adună progresiv semne ale neliniştii, ale incertitudinii, ale îndoielilor, pe care le disecă cu minuţiozitate. Viaţa lui devine în curând „o tortură”. Plimbareala Odobeşti, într-un grup mai mare, declanşează criza de gelozie, de incertitudine a iubirii, punând sub semnul îndoielii fidelitatea Elei. Faptele, gesturile, cuvintele ei se
description
.
Transcript of Ultima Noapte de Dragoste Varianta 2 Caracterizare Pers
Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu, Caracterizare personaj prin
Personajul principal din romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, tefan Gheorghidiu, sublocotenent ntr-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea vii Prahovei, este concentrat de curnd, ceea ce constituie pentru el o lung dezndejde. Discuia de la popot despre iubire provoac o reacie violent a eroului, care consider c cei care se iubesc au drept de via i de moarte unul asupra celuilalt i declaneaz amintirea propriei poveti de dragoste, aducnd-o n realitatea trit. Totul ncepe de la momentul de criz a cuplului, anunat abrupt: Eram nsurat de doi ani i jumtate cu o coleg dela Universitatei bnuiam c m nal. Gheorghidiu face eforturi s obin o permisie de dou zile pentru a mergela Cmpulung, fiind chemat de urgen de soia sa, Ela, cu care se mpcase de curnd.Eroul triete n dou realiti temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i una a timpului psihologic (subiectiv), drama iubirii.tefan Gheorghidiu este o natur reflexiv, care analizeaz n amnunt, cu luciditate strile interioare, cu o contiin unic, nsetat de certitudini i adevr, convins fiind c: Atenia i luciditate nu omoar voluptatea, ci o sporesc, aa cum, de altfel, atenia sporete i durerea de dini.Prima experien de cunoatere, iubirea, e trit sub semnul incertitudinii, a unui zbucium permanent n cutarea adevrului. tefan primete pe neateptate o motenire de la unchiul Tache i, ca urmare, soia sa, Ela, se las n voia tentaiilor mondene, devenind din ce n ce mai preocupat de lux, petreceri i escapade, fapt ce intr n total contradicie cu concepia lui despre iubire, despre idealul su de feminitate: A fi vrut-o mereu feminin, deasupra acestor discuii vulgare, va recunoate personajul. Student la filozofie, nzestrat intelectual, tefan triete n lumea crilor, o lume n total contradicie cu lumea unchiului Tache, a lui Gheorghidiu i Tnase Vasilescu-Lumnraru, cu care eroul nu are nicio legtur spiritual. Fire pasional, puternic reflexiv, contient de chinul su luntric, tefan Gheorghidiu adun progresiv semne ale nelinitii, ale incertitudinii, ale ndoielilor, pe care le disec cu minuiozitate. Viaa lui devine n curnd o tortur.Plimbareala Odobeti, ntr-un grup mai mare, declaneaz criza de gelozie, de incertitudine a iubirii, punnd sub semnul ndoielii fidelitatea Elei. Faptele, gesturile, cuvintele ei se reflect n contiina eroului la sufer la modul sublim drama iubirii: de altminteri, toat suferina asta monstruoas mi venea din nimic.Mici incidente, gesturi fr importan, privirile pe care le schim ea cu domnul G., flirtul nevinovat se hipertrofiau, se amplificau, cptnd dimensiuni catastrofale n contiina personajului. Un element exterior, un fapt, o ntmplare i declaneaz un zbucium interior intens, stri sufleteti complexe. Atenia insistent acordat Elei de domnul G., avocat obscur, dar brbat monden, sporete suspiciunile; naratorul noteaz gesturi, priviri, reacii, analizndu-se pe sine, observndu-i pe cei doi i pe cei din jur, studiind totul lucid, cu minuiozitate. Faptul c Ela gust din mncarea luzi G. produce o adevrat furtun n sufletul su, revenindu-i n memorie amintiri dureroase. Gheorghidiu sufer nu numai din mndrai rnit, ci mai ales pentru faptul c se preface, afind o indiferen cu totul fals, ascunzndu-i frmntrile: M chinuiam luntric ca s par vesel i m simeam imbecil i ridicol i naiv. Analizndu-i strile cu luciditatea caracteristic, disecnd fiecare reacie pe care o are, respinge ideea geloziei: Nu, n-am fost niciodat gelos, dei am suferit atta din cauza iubirii.Vede n Ela idealul su de iubire i feminitate ctre care aspir cu toat fiina lui, ideal care s-a prbuit. Hipersensibil i orgolios, personajul amplific drama, ridicnd-o la proporii cosmice, ceea ce semnific nevoia eroului de absolut: Se rupsese totodat i axa sufleteasc: ncrederea () n vigoarea i eficacitatea inteligenei mele. Orgolios, el sufer nu numai pentru amorul propriu rnit, ci mai ales dintr-un sentiment absolut al loialitii fa de sine: Cutam o verificare i o identificare a eului meu () cu un eu limitat n infinitul lumii nu era posibil nicio putin de realizare sufleteasc.Nici n plan sentimental, nici n plan social, el nu gsete un punct de sprijin durabil i triete dureros drama omului singur, inflexibil moral, neputnd s fac niciunul dintre compromisuriel cerute de societatea n care triete. Nae Gheorghidiu, unchiul su, om de afaceri aprig i cinic, politician perfid i abil, sau Tnase Lumnraru, ajuns milionar, dei e analfabet, cu o abilitate aproape genial cas nele pe toat lumea i rmn strini lui Gheorghidiu; nimic din caracterul lor nu se potrivete cu firea personajului, cinstit, pasionat de idei nltoare, de concepte profund intelectuale.Eroul triete n lumea ideilor pure, aspirnd la dragostea absolut, cutnd n permanen certitudini care s-i confirme profunzimea sentimentului de iubire; neputnd gsi certitudinea linititoare, se simte obosit i hotrte s se despart definitiv de Ela pa cera o privete acum cu indiferena cu care priveti un tablou, lsndu-i totul: i-am scris c-i las absolut tot ce e n cas, de la obiecte de pre la cri, de la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul.
