8/15/2019 Ultima Noapte de Dragoste TEMA SI Viziunea

1/4

8/15/2019 Ultima Noapte de Dragoste TEMA SI Viziunea

2/4

colectiva, a razboiului, protagonistul a-unge la concluzia ca drama colectiva este

mai puternica decat cea individuala: absolutul mortii eclipseaza absolutul iubirii.

  In aceeasi ordine de idei, la el ca Marcel #roust, "amil #etrescu respinge

ideea de persona- tipologic, specifc prozei traditionale. De aceea construieste in

romanul sau un persona- unic, complex din punct de vedere psihologic, un persona-

a carui constiinta sa sustina intreaga constructie epica a romanului. 1stel, !teanheorghidiu intruchipeaza intelectualul lucid, analitic, hipersensibil si introspectiv.

  +u in ultimul rand, perspectiva narativa obiectiva din romanul traditional

este inlocuita la "amil #etrescu de o perspeciva subiectiva, cu o viziunea $impreuna

cu&. +aratorul omniscient este considerat de "amil #etrescu o voce necredibila, care

creeaza o lume artifciala. +oul tip de roman aduce in prim plan naratorulpersona-,

subiectiv, homodiegetic $/u nu pot scrie onest decat la persoana I singular&.

Limba-ul tradeaza atitudinea anticalofla a unui scriitor a carui intentionalitate

artistica o reprezinta redarea autentica a propriilor trairi.

  1sa cum am afrmat ceva mai sus discursul narativ al romanului dezvolta

doua teme, percepute ca orme de cunoastere a sinelui si a lumii.

  #rima parte a romanului se centreaza pe povestea de iubire dintre !tean

heorghidiu si /la. /xperienta erosului este o orma de cunoastere, apt dovedit de

ipostazele dierite in care apare protagonistul. La inceput, persona-ul traieste

iubireapasiune. !e casatoreste din dragoste cu /la si traiesc in armonie, chiar daca

modest din punct de vedere material. !tean o transorma pe /la intrun ideal de

eminitate si traieste senzatia sustragerii din realitate. #rimirea mostenirii de la

unchiul 2ache declanseaza declinul cuplului, deoarece lui !tean i se parea ca sotia

lui pare din ce in ce mai atrasa de existenta materiala: $1s f vruto mereu eminina

deasupra acestor discutii vulgare&. "ei doi se despart, moment in care heorghidu

experimenteaza iubirea de tip Don 3uan. /ste vazut aproape in fecare seara labratul unei alte emei, aduncandusi chiar in patul con-ugal o actrita rivola. 1cest

gest al persona-ului trebuie interpretat insa tot din perspectiva cunoasterii. /l vrea

sa se convinga ca toate emile sunt la el si ca /la nu este cu nimic mai presus. 4a

mai mult, gestul tradeaza si o orma de autopedepsire pentru naivitatea de care a

dat dovada atunci cand a vazuto pe /la o finta superioara. #ersona-ul resimte insa,

nostalgia iubirii pasionale, apt marturisit de el insusi: $1m reluat legatura cu toate

prietenele /lei, dintruna miam acut chiar amanta sa au vesti despre ea&. In

fnalul romanului cititorul descopera o alta ipostaza a protagonistului. 1cesta

traieste cu regretul ca $nu mam istovit intro renezie sexuala neintrerupta si ca

mor capabil sa iubesc cu aceeasi pasiune ca la 5) de ani&. !e observa aici conditia

intelectualui lui "amil #etrescu, un individ insetata de absolut.  #artea a doua a romanului se constitue intrun -urnal de camapnie care

transcrie fdel experientele participantului direct pe rontul #rimului 0azboi Mondial.

!tean heorghidiu isi constientizeaza limitarea propriului eu si de aceea decide sa

cunoasca o noua experienta, cea a razboiului. #e ront insa, descopera ca adevarata

realitate este dierita de imaginea $razboiului cel adevarat& despre care a aat din

carti. Frontul nui oera imaginea unor acte de eroism, ci haos, dezordine, ordine

contradictorii ale superiorilor. 1bsurdul razboiului este evidentiat de secventele

8/15/2019 Ultima Noapte de Dragoste TEMA SI Viziunea

3/4

narative in care heorghidiu la varul al avangardei romane urca imreuna cu

propriul batalion muntele Magura, iar cand a-unge in var descopera ca armata

romana isi are intoarse tunurile spre propriile trupe. !paima in ata mortii,

dimensiunea apocaliptica a razboiului ating punctul culminant in capitolul intitulat

$nea acoperit pamantul lui Dumnezeu&. #e rontul de lupta, persona-ulnarator

reuseste sa se detaseze de drama sa individuala, de povestea de iubire dintre el si/la $+evastamea, amantul ei, minciunile si bucuriile lor sunt nesemnifcative in ata

suerintei acestor oameni dintre care unii vor muri in '*'6 minute.& Detasarea de

trecut ii avorizeaza aparitia sentimentului de camaraderie ata d cei alaturi de care

lupta. "ombatantii romani devin pentru el $soldatii mei&, $camarazii mei&, $singurii

ce conteaza pentru mine&.

  7iziunea despre lume a autorului se evidentiaza si prin relatia incipitfnal.

Daca in proza tradiionala omogenitatea lumii era redata prin simetria incipitfnal, in

proza moderna, care reecta lumea interioara, aramitata a individului, incipitul si

fnalul nu mai pot urma aceeasi logica a simetriei.

  Incipitul este realizat in maniera prozei realiste, prin fxarea exacta acronotopului: $In primavara anului '('8 luam parte ca proaspat sublocotenent la

amena-area ortifcatiilor de pe 7alea #rahovei intre 4ucuresti si #redeal&.

Modernitatea romanului consta in aptul ca aceasta realitate exterioara este fltrata

in continuare de subiectivitatea naratorului persona-. 1cesta consemneaza, in

roman, artifcialitatea rontului $ 9ece porci tiganesti, cu boturi puternice ar putea

darama in mai putin de o -umatate de zi toatea aceste ortifcatii&. Incipitul

surprinde si discutia de la popota ofterilor pe marginea unui banal subiect despre

un sot care ucigandusi nevasta acuzat de infdelitate a ost achitat la tribunal. In

timpul acestei discutii, heorghidiu se comporta ca un expert in psihologia

dragostei, considerand ca $cei ce se iubesc au drept de viata si de moarte unul

asupra celuilalt&. 4a mai mult, ii trateaza cu superioritate pe partenerii de discutieacuzandui ca utilizeaza $notiuni primare, grosolane, cu sensuri nedierentiate.&

  Finalul deschide perspectiva unui text deschis, trasatura specifca

modernitatii. %ltimul capitol, intitulat sugestiv $"omunicat apocri& nu seamana cu

titlul conesiv intalnit in celelalte capitole a romanului. Desi naratiunea la persoana I

se pastreaza, nu regasim tensiunile interioare a persona-ului din celelalte capitole.

0anit pe ront, heorghidiu se intoarce la 4ucuresti, unde maniesta indierenta ata

de mama sa, cat si ata de /la pe care o privea acum $cu indierenta cu care privesti

un tablou&. rorile rontului lau marcat intratat, incat nu este capabil de auto

analiza: $ma simt extenuat si mie indierent chiar daca este vinovata&, afrma el

despre /la. %ltimele randuri de roman, dobandesc aspectul unui proces verbal,

persona-ul narator, decizand sa se desparta de /la si odata cu ea, de tot trecutul:$1m decis sai las totul: de la obiecte de pret la carti, de la lucruri personale, la

amintiri.&.

  #entru ca este un roman psihologic, discursul narativ al operei $%ltima

noapte...& nu se mai ocalizeaza pe reprezentarea unor conicte exterioare, ci pe

redarea conictelor interioare ale naratorului persona-. 1dept al flosofei lui ;ant,

8/15/2019 Ultima Noapte de Dragoste TEMA SI Viziunea

4/4

heorghidiu considera ca singura realitate care conteaza este cea interioara, a

propriei constiinte, inaara de aceasta, $totul e bestialitate&. "onictul ma-or al

romanului este generat de dierenta intre modul in care heorghidiu se raporteaza

la realitate si adevarat ateta a acesteia. #artea a doua a romanului ii schimba insa

persona-ului viziunea asupra lumii. /xperienta rontului, ororile razboiului lau

marcat atat de mult incat, in fnal, acesta renunta la autoanaliza.