Ulim.md - A PROFILULUI ŞTIINŢIFIC „MULTILINGVISM...

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

RAPORTUL DE AUTOEVALUARE A PROFILULUI ŞTIINŢIFIC

„MULTILINGVISM, CONTRASTIVITATE ŞI COMUNICARE INTERCULTURALĂ”

2009 - 2013

Aprobat prin Decizia Senatului

Proces verbal nr.7 din 16.04.2014

Rector ULIM Andrei GALBEN

Academician, dr. hab., prof.univ.

Chişinău - 2014

© Prin prezenta ULIM anunţă despre acordul amplasării datelor despre acreditarea

instituţiei precum şi a profilurilor respective pe site-ul CNAA

2

CUPRINS

1. DATE GENERALE………………………………………………………………………………………….……..5

2. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI RESURSELE………………………….……………….7

2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare…………………………………………………...……….7

2.2. Personalul uman……………………………………………………………………………………….……….36

2.3. Mijloacele financiare disponibile…………………………………………………………………………39

2.4. Potenţialul logistic şi infrastructura de cercetare…………………………….…………….…….39

3. REZULTATELE ALE ACTIVITĂŢILOR ÎN SFERA ŞTIINŢEI ŞI

INOVĂRII……………………………………………………………………………………………………………..…40

4. ANTRENARE ÎN ACTIVITĂŢI CONEXE CERCETĂRII……………………………………49

5. COOPERĂRI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE……………………………………...……70

5.1.Cooperare în cadrul naţional…………………………………………………………………………….….70

5.2. Cooperare internaţională……………………………………………………………...…….…...………….75

6. ACŢIUNI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ PLANIFICATE

PENTRU URMĂTORII 5 ANI………………………………………………………………………………….89

7. FIŞA STATISTICĂ A ORGANIZAŢIEI DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI

INOVĂRII………..………………………….……………………………………………………………………...……91

8. LISTA MATERIALELOR SOLICITATE ORGANIZAŢIEI DIN SFERA ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRII PENTRU EVALUARE ŞI ACREDITARE…………….…………100

PLANUL TEMATIC DE CERCETĂRI.....................................................................................................100

LISTA ELABORĂRILOR REALIZATE………………………………………………………………...100

LISTA LUCRĂRILOR APĂRUTE ÎN EDITURI STRĂINE……………………………………101

LISTA LUCRĂRILOR APĂRUTE ÎN EDITURI DIN ŢARĂ……………….…………………101

LISTA CAPITOLELOR DIN MONOGRAFII………………………………………………………...104

LISTA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE APĂRUTE ÎN REVISTE

DE SPECIALITATE DIN STRĂINĂTATE……………………………………………………………..105

Reviste ISI………………………………………………………………………………………………………………105

Alte reviste atestate…………………………………………………………………………………………………106

LISTA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE APĂRUTE ÎN REVISTE

DE SPECIALITATE DIN ŢARĂ…………………………………………………………………………….110

Reviste Categoria B…………………………………………………………………………………………………111

Reviste Categoria C…………………………………………………………………………...……………………121

LISTA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ÎN CULEGERI……………..……..123

În străinătate…………………………………………………………………………………………….…………….124

3

În ţară……………………………………………………………………………………………………………...……..126

LISTA ARTICOLELOR PUBLICATE ÎN ACTELE

MANIFESTĂRILOR ŞTIINŢIFICE……………………………………………………………………….134

În străinătate…………………………………………………………………………………………….…………….134

În ţară……………………………………………………………………………………………………………...……..137

LISTA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE APĂRUTE ÎN ENCICLOPEDII………………..147

LISTA PUBLICAŢIILOR ELECTRONICE…………………………..………………………………..147

LISTA COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE PREZENTATE LA MANIFESTĂRI

DIN STRĂINĂTATE……………………………………………………………………………………………...152

LISTA COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE PREZENTATE LA MANIFESTĂRI

DIN ŢARĂ……………………………………………………………………………………………………………...169

LISTA MANIFESTĂRILOR ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE……………………….………….215

LISTA MANUALELOR…………………………………………………………………………………...……..220

LISTA LUCRĂRILOR INSTRUCTIV-METODICE………………………………………....…….221

LISTA CĂRŢILOR DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI…………………………………………222

LISTA ARTICOLELOR DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI………………………………….222

LISTA CERERILOR DE BREVETARE ŞI CERTIFICARE…………………………………...230

LISTA PREMIILOR ŞI DISTINCŢIILOR …………………………………………………………..…230

Lista avizelor la proiecte de legi sau la alte acte normative………………………………………..234

Lista târgurilor şi a expoziţiilor naţionale şi internaţionale la care

a participat organizaţia.…………………………………………………………………………………………. 238

Lista organismelor ştiinţifice în activitatea cărora este antrenată Organizaţia (ICFI)…………………………………………………………………………….………..………..…238 ANEXE..............................................................................................................................................................................239

Personal uman 2009-2013......................................................................................................................................239

Personal uman 2014......................................................................................................................................... …….250

4

1. DATE GENERALE

Profilul ştiinţific Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală a fost

fondat, având la bază ideea valorificării predilecţiilor şi intereselor comune ale cercetătorilor filologi din cadrul Facultăţii de Litere (până în 2012 – Facultatea de Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării), ULIM. Crearea Profilului a devenit posibilă şi necesară în urma modificărilor legislative stipulate în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (în continuare: Codul), nr. 259-XV din 15 iulie 2004, Legii învăţământului No. 547-XIII din 21 iulie 1995, Codului muncii No. 154-XV din 28.03.2003 şi în temeiul instrucţiunilor directive ale Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare (C.N.A.A.), cât şi a stipulărilor „Regulamentului privind activitatea comisiilor specializate de evaluare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării”, care defineşte clar noţiunea de profil (direcţie) de cercetare ca „ramură restrânsă, set de teme canalizate în scopul realizării anumitor obiective ştiinţifice în cadrul unui domeniu ştiinţific” [cap. I, art. 2, alineatul „Profil (direcţie) de cercetare”] şi obligă organizaţia (art. 9), care intenţionează să obţină acreditarea, „să-şi grupeze tematica ştiinţifică, ce are tangenţă şi obiective specifice pe profiluri (direcţii) de cercetare (în condiţiile când activităţile organizaţiei au fost concepute după alte principii)”. Elaborarea Codex-ului ULIM (Chişinău 2005) a constituit o acţiune fermă de organizare, planificare, implementare şi evidenţă a cercetărilor ştiinţifice universitare naţionale şi, în special, pentru Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, ca instituţie de învăţămînt superior privat (Codex-ul, Regulamentul activităţii ştiinţifice), afiliată Academiei de Ştiinţe din Moldova şi, în consecinţă, conjugând armonios eforturile de cercetare în corespundere cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova şi în conformitate cu direcţiile strategice elaborate de A.Ş.M. în calitatea sa de for suprem, partener şi consultant principal în probleme de ştiinţă şi inovare al Guvernului Republicii Moldova. O etapă importantă în dezvoltarea cercetărilor filologice la ULIM a fost crearea unei structuri de cercetare specializată, în persoana Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale (abreviat ICFI), care activează în cadrul Facultăţii de Litere a ULIM. Institutul a fost creat prin ordinul Rectorului ULIM No. 109a din 06.12.05, în temeiul actelor normative de bază: ordinul cu privire la ştiinţă privind angajarea personalului Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale. Crearea Institutului se racordează prevederilor Codex-ului ULIM, care, stipulând „promovarea cercetării multidisciplinare”, prevede crearea centrelor de cercetare, „un avantaj evident al cărora reprezintă oportunităţile de concentrare a forţelor pe direcţii înguste capabile să orienteze cercetarea universitară spre aprofundări şi performanţe” (Codex, cap. X, art. 42). Director de la creare până în prezent este prof. univ. dr. hab. Elena Prus, Vice-Director – conf. univ. dr. Pierre Morel (2005-2011), Vice-Director – conf. univ. dr. Victor Untilă (2011 - prezent).

Crearea ICFI se încadrează în politicile de cercetare ale ULIM în conformitate cu normele legislative elaborate la nivel naţional de AŞM şi CNNA. ICFI activează în conformitate cu Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, Codexul ULIM, Statutul Institutului, ordinele rectorului ULIM privind crearea Institutului, directivele vicerectorului pentru ştiinţă şi dispoziţiile decanului Facultăţii Litere. Institutul a fost supus anterior procedurii de acreditare, atribuindui-se Certificatul de acreditare CNAA, Seria A nr. 003, Hotărârea nr. 48 AC din 26 iunie 2008.

Institutul are ştampilă rotundă, formular cu antet şi emblemă proprie. Perioada de activitate a Institutului nu este limitată în timp.

În contextul exigenţelor ascendente ale modernizării academice, Institutul a fost conceput ca un proiect ştiinţific de modernizare care presupune revitalizarea paradigmei cunoaşterii, transferul de responsabilitate instituţională în problemele vizează cercetarea axat pe sinergia canalizării eforturilor de implicare a cadrelor universitare în cercetare. Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale a fost fondat în scopul coordonării şi gestionării

5

activităţii ştiinţifice a profilului ştiinţific şi are obiectivul de a organiza, realiza şi valorifica investigaţii ştiinţifice teoretico-aplicative în domeniul cercetării filologice. Misiunea sa fundamentală este de a contribui la dezvoltarea durabilă a ţării în baza rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, la promovarea, difuzarea şi implementarea valorilor ştiinţifice şi culturale obţinute pe plan naţional şi internaţional. În virtutea extinderii epistemologice şi a caracterului interdisciplinar al cercetărilor comparate şi contrastive din domeniul filologiei romano-germanice, precum şi a schimbării paradigmei de cunoaştere în epoca proceselor de integrare europeană şi de mondializare, Profilul Studii contrastive în filologia romano-germanică a dezvoltat în perioada 2009-2013 proiecţii spre arealuri lingvo-culturale noi (hispanofon şi asiatic), sub genericul Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală, schimbarea profilului (aprobată prin decizia Senatului ULIM din 16.04.2014, proces verbal nr. 7) fiind condiţionată şi de cooptarea direcţiei Comunicare şi Mass-media (până în 2010 – Institutul Mass media, director prof. univ. dr. hab. Victor Moraru). Astfel, specificul profilului ştiinţific comportă un caracter euristic complex al abordării filologice, via transdisciplinaritate şi interculturalitate, fiind orientat spre dezvoltarea gândirii filologice în contextul noilor teorii filosofice, lingvistice şi socioculturale. Or, o revanşă epistemologică a culturalităţii, a dia-logos-ului culturilor se impune în intenţia de a (re)configura o dialectică judicioasă a triadei fenomenale: om-cultură-civilizaţie. Profilarea complementarităţii politrope a interfeţei dinamice real-raţional-relaţional se bazează pe trei elemente principale: spaţiu-timp-societate, substituind, într-o Societate-lume, paradigma dualistă a opoziţiei fragmentare, reducţioniste, disjonctive, printr-o paradigmă complexă, deschisă şi conjunctivă.

Elementele-cheie ale programului managerial

Pornind de la faptul că la etapa mondializării cercetorii se confruntă tot mai mult cu

sarcini interdisciplinare în vederea investigării contactelor lingvistico-culturale, identitare şi transfrontaliere, propunem aplicarea unui nou demers intercultural al abordării domeniilor lingvisticii, literaturii, traducerii şi comunicării. Dezvoltarea gândirii filologice pe traseul noilor teorii filosofice, lingvistice, socio-culturale ş.a. se orientează spre elaborarea unor modele viabile şi soluţii moderne capabile să contribuie la cercetarea filologică şi la formarea specialiştilor filologi, traducători, jurnalişti. Abordarea pluralistă în definirea şi analiza interogaţiilor actuale ale filologiei

moderne, comunicării şi interculturalului, apelând la sursologia filosofiei, sociologiei, antropologiei, psiholgiei sociale, geopoliticii. Identificarea unor „punţi” de conciliere a unităţii în pluralitatea valorilor şi culturilor. Structurarea demersurilor analitice de aplanare a disocierilor vs consfinţirea clivajelor idiomatice şi axiologice. Obiectivul instituţional strategic de formare a unui microsistem funcţional de cercetare

prin valorificarea permanentă a potenţialului creativ, racordat la standardele internaţionale, integrat în circuitul european şi reţele multinaţionale de cercetare. Obiectivul de informare a comunităţii ştiinţifice şi asigurarea vizibilităţii publice

despre rezultatele cercetării prin organizarea evenimentelor, publicarea materialelor, plasarea informaţiilor pe site-ul institutului (icfi.ulim.md). Tratarea strategică a cooperării internaţionale ca instrument al dezvoltării contactelor

dintre cercetători.

6

Obiectivele realizate ale programului managerial

Identificarea şi monitorizarea cercetării în cadrul proiectelor instituţionale şi ale proiectelor de concurs. Dezvoltarea creatoare a direcţiilor ştiinţifice tematice de către cercetătorii Institutului

de Cercetări Filologice şi Interculturale. Îmbogaţirea tematicelor de investigare în domeniul de referinţă şi stimularea demersurilor interculturale în activităţile de cercetare-predare. Perfecţionarea nivelului general al revistelor instituţionale, indexarea lor în baze

internaţionale şi trecerea la o categorie superioară (de la C la B). Elaborarea şi dirijarea activităţii de redactare şi editare a lucrărilor ştiinţifico-didactice.

Unificarea standardelor cu cele internaţionale. Aprobarea şi difuzarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice prin comunicarea şi

publicarea lor în ţară şi peste hotare. Încheierea şi actualizarea acordurilor de colaborare cu alte instituţii de profil din ţară şi

de peste hotare. Extinderea posibilităţilor de acces la informaţia ştiinţifică internaţională prin accesul la

baze de documentare internaţionale. Echilibrarea cercetării teoretice şi aplicative. Extinderea cooperării internaţionale prin colaboararea cu societăţile şi reţelele

profesionale ale cercetătorilor. Promovarea şi implimentarea în procesul educaţional a rezultatelor investigaţiilor şi a

educaţiei interculturale. Organizarea activităţilor cu caracter ştiinţific pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Asigurarea continuităţii prin schimbul de experienţe între generaţii. Modernizarea infrastructurii logistice a institutului.

Raportul de autoevaluare al Profilului a fost discutat şi aprobat prin Decizia Senatului

ULIM din 16.04.2014, Proces verbal nr. 7.

2. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI RESURSELE

2.1. Cadrul tematic şi instituţional de cercetare

Crearea Institutului a constituit o filă importantă în dezvoltarea cercetărilor în domeniul filologiei la ULIM, prin care s-a procedat la o schimbare a paradigmei instituţionale şi funcţionale, care produce, la rândul său, optimizarea structurii şi direcţiilor activităţii ştiinţifice pentru a da cercetării universitare dimensiuni noi.

Planificarea ştiinţifică a Profilului s-a realizat atât pe principiul diversităţii tematice a investigaţiilor, cât şi în scopul focusării intereselor comune. Din anul universitar 2000-2001 a fost introdusă planificarea unică a investigaţiilor, ceea ce corespunde demersurilor Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. În perioada de referinţă, tematicile au evoluat într-un mod creator şi s-au dezvoltat ca proiecte instituţionale.

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale este conceput ca un ansamblu de grupuri de cercetare şi programe menite să ofere o bază administrativă, logistică şi conceptuală în domeniul problemelor de filologie.

Structura organizaţională a Institutului are următoarea configuraţie:

Consiliul ştiinţific; Direcţii de cercetare, care includ Colectivul de cercetare; Secretariat.

7

Coordonatori ai Direcţiilor de cercetare:

Lingvistică şi Glotodidactică – cerc. şt. princ. Ion Manoli; Terminologie şi Traducere – cerc. şt. coord. Ludmila Hometkovski; Literatură şi Interculturalitate – cerc. şt. princ. Dragoş Vicol; Comunicare şi Mass-media – cerc. şt. coord. Ludmila Lazăr. Perfectarea Raportului de autoevaluare la Profilul Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală a demarat la 01.02.2014 şi cuprinde informaţii pe fiecare poziţie a Fişei statistice a organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării reflectate în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova No. 259-XV din 15 iulie 2004, respectând structura acesteia. Raportul a fost aprobat la şedinţa Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale din 17 aprilie 2014.

Toate informaţiile privind Profilul de cercetare, structura, activităţile şi publicaţiile sunt amplasate pe pagina web a institutului: icfi.ulim.md

Profilul ştiinţific Multilingvism, Contrastivitate şi

Comunicare Interculturală

Consiliul ştiinţific

Director ICFI – Elena Prus, cerc. şt. pr.

Vice-Director – Victor Untilă, cerc. şt. coord. Secretar ştiinţific – A. Chirdeachin cerc. şt. sup.

Decan Facultate L. Hometkovski, cerc.şt. coord.

Șefi Catedră Inga Stoianov, cerc. şt. sup., T. Spătaru, cerc.şt.princ.

Gh. Râbacov, cerc. şt.;

Direcţii de cercetare

Lingvistică şi Glotodidactică Ion Manoli, cerc. şt. princ.

Terminologie şi Traducere L. Hometkovski, cerc.şt. coord.

Literatură şi Interculturalitate Dragoş Vicol, cerc. şt. princ.

Activităţi: Organizare evenimente ştiinţifice Proiecte de cercetare Redactare/Editare publicaţii Masterat /Doctorat

Secretariat

Comunicare şi Mass-media Ludmila Lazăr, cerc.şt. coord.

8

http://www.icfi.ulim.md/

Informaţie privind proiectele

• proiecte universitare de cercetare – 4 - Fenomenologia limbă-cultură în contextul multilingvismului/plurilingvismului; - Procesul literar modern şi contemporan: evaluări şi considerări teoretico-critice; - Abordarea polivalentă a traducerii şi limbajelor specializate; - Dimensiunea mediatică a comunicării interculturale.

• proiecte internaţionale – 5 - Interculturalitatea – interconexiuni lingvistico-culturale, identitare şi transfrontaliere; - BrainNet-working; - Însoţirea universităţilor în demersul lor intern de asigurare a calităţii (UniQua); - Metodologia aprecierii calităţii studiilor disertaşionale în domeniul ştiinţelor socio-umaniste; - Sociologia în Republica Moldova: între influenţe şi confluenţe.

• proiecte de inovare şi transfer tehnologic - 1 - Francofonia în contextul inovaţiilor educaţionale – Proiect Centru de Reuşită Universitară (CRU).

• proiecte pentru tineri cercetători – 7 - Proiecţii praxiologice ale interconexiunilor lingvo-culturale şi de comunicare (proiect universitar) - 1 - Proiecte individuale tineri cercetători – 6

• proiecte pentru procurarea utilajului – 1 - Crossmedia şi Jurnalismul de calitate.

• proiecte înaintate la alte concursuri în cadrul programelor internaţionale – 2.

2.1.3. Proiecte universitare de cercetare

FENOMENOLOGIA LIMBĂ-CULTURĂ

ÎN CONTEXTUL MULTILINGVISMULUI/PLURILINGVISMULUI

Diversitatea existenţială, chestiune primordială şi/sau ultimă a Realităţii şi Omului constituie o provocare în condiţiile mondializării pentru gândirea umană (Unitate ↔ Pluralitate), o provocare a socializării umane (Eu ↔ Celălalt) şi o miză pentru cultură toto genere (identitate ↔ non identitate). Modul de a exista nu mai concepe Lumea ca pe un univers, ci preponderent degrabă ca pe un plurivers, o lume a (con)sensului relaţional, a dia-logosului şi a acţiunii comunicaţionale. Fenomen polimorf şi polifuncţional, multilingvismul/plurilingvismul pune în valoare limba-cultură drept indiciu al evoluţiei dezvoltării civilizaţionale şi constituie o dimensiune interconexă şi interculturală a mai multor domenii de cercetare: antropologie, psihologie, politologie, sociologie, filosofie a limbajului, lingvistică, ştiinţe ale comunicării ş.a., în spatele cărora se (re)găsesc doctrine, ipoteze, uneori soluţii, dar, de cele mai multe ori, întrebări.

Proiectul are drept scop concertarea cercetătorilor şi practicienilor întru explorarea limbajului în polivalenţa sa fenomenală şi aplicativă:

- valorilor semantice, lexico-gramaticale şi funcţionalităţii idiomatice; - descrierii lexicografice comparate şi intercultural-contrastive - modelării denotative, conotative şi a funcţionalităţii glotodidactice;

Coordonator: Ion Manoli, prof. univ., dr. hab., cerc. şt. princ. Echipă: Guţu A., Hometkovski L., Stoianova I., Untilă V., Râbacov Gh., Radu Z., Mihalachi A. Camenev Z., Cijacovschi V., Chirdeachin A., Savin A.,Vulpe A., Podoliuc T. Program de realizare: 2009-2020

9

Problema LG 1. Limbile europene moderne în sistemul comunicării universale: contrastivitate şi multilingvism/pluralism lingvistic. Limbile europene moderne constituie obiectivul prioritar al lingvisticii contemporane: romanistica, germanistica, slavistica au fost şi au rămas catalizatorul care ne-a dezvăluit şi ne va dezvălui în continuare problemele şi metodologia lingvisticii actuale. Polimorfismul şi polivalenţa lingvisticii, dar şi a glotodidacticii în condiţiile mondializarii este redirecţionat spre necesităţile comunitare, de unitate în diversitate şi inteconexiuni lingvo-culturale. Cercetarea contrastiv-fenomenologică în plan teoretic, empiric şi funcţional are menirea de a determina o perspectivă interculturală şi comparativă în domeniul ştiinţelor filologice. Mai mult decât alte domenii, comparatismul presupune o sincronizare a fenomenelor analizate autohtone cu cele din restul lumii. Actul de comparare reconfirmă practica evaluării, interpretării şi receptării. Dar, mai cu seamă, îşi propune să reabiliteze raporturile internaţionale, în măsura în care ele pot constitui, la ora mondializării, un criteriu de cunoaştere al culturii altuia/altora, o modalitate de identificare a unei culturi prin prisma diferenţelor culturale. Tema LG 1.1. Sistemul fenomenelor lexico-gramaticale şi complexitatea funcţională în limbile romano-germanice Etapa 1: 2009-2013 Etapa 2: 2014-2020 Obiective: - Focusarea şi studierea aspectelor teoretice ale unităţilor de ordin fonetic, gramatical şi lexical cu aplicaţii glotodidactice în devenirea lor istorică în arealul romano-germanic; - Stabilirea parametrilor tipologici (prin abordarea taxonomică, caracterologică, cantitativă şi confruntativă) întru stabilirea convergenţei/divergenţei limbilor romanice, germanice, slave; - sinteza particularităţilor fenomenelor fonetice, lexico-gramaticale şi textuale studiate în evoluţie şi stabilite mecanismele lor de funcţionare într-un context global de comunicare; - sintetiza dimensiunilor teoretice şi funcţionalitatea empirică a diverselor aspecte lexico-semantice şi gramaticale tradiţionale şi noi ale limbilor romano-germanice. Rezultate: - Ana Guţu. Confusio identitarum. Chişinău: ULIM, 2011, 149 p.; - Zinaida Camenev. Multilingualism in Europe. Chişinău: ULIM, 2010, 68 p. Relevanţa şi impactul lucrărilor îl constituie punerea în valoare a interconexiunilor lingvo-cultural-identitare în contextul multilingvismului/plurilingvismului naţional, reliefarea politicilor lingvistice şi a coerciţiei lingvistice de altă dată dar şi în context european precum şi valorificarea şi implementarea documentelor instituţionale europene în contextul educaţional-cultural a Europei unite şi a pretenţiilor de integrare a R.Moldova - Ana Vulpe. Dicţionar explicativ şi etimologic. Chişinău: Biblion, 2011; - Zinaida Radu, Ana Vulpe. Dicţionar de termeni lingvistici român-francez. ULIM, 2012, - Ion Manoli. Dictionnaire des termes stylistiques et poétiques. Etymologie. Définition. Exemplification. Théorie (Deuxième édition, revue et augmentée). Chişinău: Epigraf, 2012, 528 p., 33,0 c.a. Înscrise în cercetarea comparatistă, contrastivă şi interculturală lucrările menţionate poartă o relevanţă şi impact pertinent pentru problemele teoretice şi practice de lexicografiere, ortografia şi terminologia lingvistică a limbii române; contrastivitate şi interferenţe în sistemul terminologic lingvistic; studierea neologismelor comunitare, pentru problemele teoretice şi practice de lexicografiere a terminologiei şi terminosistemelor din sfera stilisticii lingvistice, poeticii şi teoriei literare. - Volumul Le comparatisme linguistique et littéraire - parcours et perspectives. In honorem Ion Manoli/Comparatismul lingvistic şi literar – parcurs şi perspective. In honorem Ion Manoli. Chişinău: ULIM, 2012, 329 p. Relevanţa volumului constă în redefinirea parcursului paradigmei comparativismului apreciindu-i meritele, reliefarea crizei şi impasului dar şi profilarea noilor provocări pentru

10

această paradigmă prolifică în condiţiile circumscrierii de noi mize pentru o etapă a interculturalităţii şi transdisciplinarităţii. Problema LG 2. Interconexiunea paradigmelor metodologice şi didactice în predarea/învăţarea limbilor străine în sistemul universitar. Coordonator: Manoli Ion, prof. univ., dr. hab., cerc. şt. princ. Echipă: A. Guţu A., L. Hometkovski, I. Stoianova, V. Untilă V., Gh. Râbacov, M. Daver, Iu. Krivoturov, Z. Radu, A. Mihalachi, V. Cijacovschi, Z. Camenev, A. Vulpe, A. Chirdeachin, T. Podoliuc. Obiective: - optimizarea procesului de predare/învăţare a limbilor străine prin facilitatea dezvoltării propriilor capacităţi de învăţare, a îmbunătăţirii componentelor gnoseologice, praxiologice şi integrative şi a competenţelor comunicative; - sincronizarea componentelor gnoseologice, praxiologice şi integrative a competenţelor comunicative la nivel legislativ, curricular şi din punct de vedere a realizărilor de ultimă oră în domeniul psihopedagogiei şi a didacticii. - lărgirea orizontului civilizaţional şi societal prin limbă care constituie accesul privilegiat la orice cultură. Rezultate: - Monografia M. Daver. Мотивационно-стратегические основы личностно-ориентированного обучения языкам. Chişinău: ULIM, 2012, 241 p., 19,8 c. a. Impactul lucrării fundamentale este de mare importanţă în contextul reevaluării continuie a paradigmelor educaţionale şi pune în valoare probleme de predare/învăţare a limbilor străine centrată pe student în vederea formării competenţelor comunicative ca finalităţi ale procesului didactic concertând cu multe documente oficiale ale Consiliului Europei în privinţa politicilor de predare/învăţare a limbilor străine (Cadrul european de studiere a limbilor). - Ion Manoli. Stylistique de la langue française: problèmes de théorie et pratique/Stilistica limbii franceze: probleme de teorie şi practică: Curs de lecţii, Chisinau: ULIM, 2012, 110 p. ; - Victor Untilă. Éléments de sémiotique (cursus). Chişinău: ULIM, 2013, 156 p., 8,3 c.a.

Aceste cursuri universitare sunt marcate de originalitate şi abordare personalizată a unor discipline considerate drept dure. Demersul didactico-metodologic se caracterizează prin conceperea judicioasă şi evitarea supraacademismului, dar şi a banalizării, proiectând tematici clasice/fundamentale în dimensiuni actualizate, centrate pe abilităţile praxiologice şi integrative conturînd în acest sens un vast instrumentar aplicativ, de orientare euristico- integrativă şi bibliografică. - Culegere Aspecte teoretico-practice de predare/învăţare a limbilor străine aplicate (I. Stoianov, N. Bejenuţă - red.ed.). Chişinău: Melil-Grafica, 80 p., 3,6 c.a.; - Alexei Chirdeachin, suport didactic Limba B (engleza), Chişinău, ULIM, 2012, 68 p., 5,0 c.a.

Din multiplele metode şi manuale de engleză suporturile date sunt un instrument judicios de predare/învăţare, punând în valoare elemente pertinente ale aspectelor educaţionale şi glotodidactice, gramaticii, pronunţiei limbii engleze sub aspect de formare iniţială şi cea continuă. - Utilizarea mijloacelor electronice interactive în predarea limbilor străine (Centru de Reuşită Universitară CRU, Gh. Râbacov); - Colocviu şi volume: Acta didactica – rezultat al Colocviului ştiinţifico-didactic „Interconexiunea paradigmelor didactice şi metodologice în predarea limbilor străine”, Chişinău: ULIM, ediţiile 2010, 2011, 2012, 2013.

Relevanţa şi impactul colocviilor şi a volumelor reliefează interesele de cercetare didactico-metodologică a cercetătorilor/profesorilor facultăţii de Litere ULIM în concordanţă cu planul cadru educaţional naţional precum şi cu cel european trecut prin dimensiunile contrastiv-comparative şi interculturale.

11

Proiect universitar de cercetare

PROCESUL LITERAR MODERN ŞI CONTEMPORAN: EVALUĂRI ŞI CONSIDERĂRI TEORETICO-CRITICE

Coordonator: Dragoş Vicol, dr. hab., prof. univ., cerc. şt. princ. Componenţa nominală a grupului de cercetare: E. Prus, P. Morel, D. Vicol, I. Manoli, Gh. Râbacov, M. Postu, C. Dodu-Savca, S. Bobrovschi.

Racordarea investigaţiilor în circuitul studiilor europene şi universale. Îmbogaţirea tematicelor de investigare în domeniul literaturii şi stimularea demersurilor interculturale în activităţile de cercetare şi predare. Elucidarea problematicilor ce ţin de hermeneutica literară, poetică, critica literară, de stilistica literară din perspeciva comparativistică şi a interculturalităţii (contacte de culturi, probleme identitate, cultura frontierelor). Sincronizarea literaturilor naţionale cu valorile universale prin intermediul creaţiilor de vârf ale literaturilor indigene. Definirea unei clare interacţiuni (interrelaţii din interiorul unui text) atât pentru geneza cât şi pentru comprehensiunea textelor. Raportarea conceptului de „intertextualitate” la ansamblul de literatură universală şi comparată, în reconstrucţia ei semiotică şi pragmatică. Obiective: Cercetarea monografică şi colectivă a aspectelor reprezentative din literatura /cultura română, franceză, europeană şi universală, investigarea componentelor de hermeneutică ale ansamblului romanesc, exegeza teoretico-critică a procesului literar istoric şi contemporan în plan sincronic şi diacronic. Etapa I – 2009-2013 – Reliefarea coordonatelor interioare ale proiecţiilor hermeneutice ale sferelor socio-estetice (E. Prus), investigarea fondurilor autohton/universal, a literaturii şi culturii franceze în Europa/Europa de Sud-Est (P. Morel, E. Prus, C. Dodu-Savca) definirea conceptului de „literatură/putere/frontiere/imigrare” (P. Morel, E. Prus, S. Bobrovschi) din perspectiva zilei de azi, antropismele eseiticii franceze in secolul al XX-lea (C. Dodu-Savca), valorificarea şi reinterpretarea miturilor naţionale din perspectiva onticului (D. Vicol, E. Prus), Fascinaţia motivelor biblice şi clasicismul poeziei populare (D. Vicol) Etapa II – 2014-2020 – Evidenţierea temelor şi motivelor fundamentale, a tehnicilor narative predilecte, a topoi-lor frecvenţi ai literaturii franceze, române, europene, universale (E. Prus, D. Vicol, I. Manoli, M. Postu), viziune ontică şi artă poetică în proza românească (D. Vicol), simbolistica şi poetica picturii (E. Prus), ideostilul comparativ (I. Manoli). Impactul ştiinţific, economic, social al rezultatelor obţinute sau aşteptate: Cercetările efectuate şi-au propus să extindă şi fortifice orizontul cunoaşterii teoretice şi empirice, propunând o grilă de valori etico-morale de percepere a idealului uman de viaţă. În plan social şi economic rezultatele investigaţţilor ştiinţifice au vizat consolidarea capacităţii de disociere a fenomenelor societale şi imprimarea unor caracteristici funcţionale traseului analitico-eucaţional universtar. Rezultat: Au fost efectuate exegeze ale fenomenului literar românesc, comprativ şi univeral. Explicitarea categoriilor logice de „permutare a textului” şi atingerea unei intertextualităţi în spaţiul bipolar al textelor multiplexe (luate de la alte texte, încrucişate şi interferate). Au fost teoretizate mutaţiile „textului” conaţional, în devenirea lui peremptorie: de la geneză până la „experimentele” labile postmoderniste. Forma prezentării: Au fost publicate o serie de materiale circumscrise tematicii în revistele instituţionale La Francopolyphonie şi revista Intertext şi în alte volume ; comunicări la conferinţe (P. Morel, I. Manoli, C. Dodu-Savca, M. Postu), publicate actele colocviilor, organizate conferinţe tematice. A fost susţinută teza de doctorat a C. Dodu-Savca „Problemele căutării sinelui în eseul secolului al XX-lea” (2009, cond. şt. Elena Prus).

Volumul monografic Elena Prus. Po(ï)etosfere şi proiecţii hermeneutice. Chişinău: Foxtrot, 2009, 160 p. Au fost configurate traseele epistemologice ale modelelor literar-artistice din arealul românesc, francofon, european, circumscrise dimensiunilor ideatice, etice şi estetice.

12

Volumul Le comparatisme linguistique et littéraire - parcours et perspectives. In honorem Ion Manoli /Comparatismul lingvistic şi literar – parcurs şi perspective. In honorem Ion Manoli. Chişinău: ULIM, 2012, 329 pag. Comparatismul literar şi lingvistic a fost radiografiat din prisma conturării coodonatelor de receptare, ale configuraţiilor şi disocierilor, experienşe generatoare de valenţe empirice şi interdisciplinare.

Proiect universitar

ABORDAREA POLIVALENTĂ A TRADUCERII ŞI LIMBAJELOR SPECIALIZATE

Cercetările în cadrul proiectului instituţional Abordări polivalente a traducerii şi

limbajelor specializate s-au axat pe problematica ştiinţei şi procesului traducerii a diferitor tipuri de texte care au fost studiate sub 4 aspecte fundamentale:

- Traducerea – suporturi doctrinare şi epistemologice; - Investigarea şi sistematizarea câmpurilor terminologiilor specializate; - Traducerea filosofică: de la texte doctrinare la texte de popularizare ; - Studii de traductologie şi terminologie în proiecţia normatemică şi pragmatemică. Grupul de cercetare compus din cadre de înaltă calificare (doctori habilitaţi, doctori) şi

tineri cercetători (doctoranzi) au diseminat rezultatele investigaţiilor întreprinse atât prin publicaţii ştiinţifice personale şi/sau în coautorat (teze de doctorat, monografii, dicţionare, suporturi didactice, articole, rezumate etc.), cât şi prin organizarea evenimentelor cu caracter ştiinţifico-practic la problemă în instituţie, coorganizarea manifestărilor cu alte universităţi sau centre de cercetare, şi prin participarea activă (individuală şi colectivă) la multiple colocvii, conferinţe, seminare, simpozioane etc. Coordonator: Ludmila Hometkovski, conf. univ. dr. Componenţa nominală a grupului de cercetare: V. Cijacovschi, prof. univ. dr. hab.; L. Hometkovski, conf. univ. dr. Z. Radu, conf. univ. dr.; V. Untilă, conf. univ. interimar, dr.; I. Stoianova, conf. univ. dr.; T. Podoliuc, conf. univ. dr.; Z. Camenev, conf. univ. dr.; A. Dosca, dr.; Gh. Râbacov, drd.; V. Stog-Ciumacenco, drd. Etape în cadrul proiectului:

a) Traducerea literară Program de realizare: 2009-2020 Obiective:

• a identifica şi a examina noţiunile, fenomenele, procedeele şi instrumentele în procesul de traducere literară din limbile străine (romanice/germanice/asiatice) în limba maternă (versiunea) şi invers (tema).

• a analiza traducerile efectuate de marii traducători din spaţiul românesc, efectuând sistematizarea şi ierarhizarea la nivel semantic şi stilistic a valorilor conotative.

Rezultate: Printr-o serie de articole semnate de membrii grupului de cercetare a fost abordată problema evaluării calităţii traducerilor literare, au fost supuse studierii traducerile literare în spaţiul basarabean, a fost analizat fenomenul traducerii unităţilor frazeologice în baza operelor literare (A. Guţu, Z. Radu, Z. Camenev, Gh. Râbacov).

b) Autotraducerea – act creator bilingual Program de realizare: 2009-2013 Obiective:

• a identifica şi a examina noţiunile, fenomenele, procedeele şi instrumentele în procesul de autotraducere.

• a stabili echivalenţele şi corespondenţele existente între textul-sursă şi textul-ţintă, criteriile de fidelitate faţă de textul original, limitele de creativitate a traducătorului-autor.

13

• a cerceta aspectul funcţional al transferului interlingual în procesul de autotraducere. Rezultate:

Printr-o serie de articole semnate de Gh. Râbacov a fost stabilită tipologia autotraducerilor, a foat analizată autotraducerea în creaţia poetică şi autotraducerea în spaţiul hispanic.

c) Analiza lexicometrică a limbajului filosofic Program de realizare: 2009-2013 Obiective:

• a identifica, localiza şi analiza noţiunile lexicometrice ale limbajului filosofic. Rezultate:

Printr-o serie de articole au fost întreprinse cercetări filosofice şi filosofico-lingvistice (au fost supuse studeirii filosofemele antitetice ca expresie a dualităţii mondovizionale în operele lui Voltaire, izotopiile, culturemele, echivalenţele, fenomenul autoidentificării a poligloţilor etc.) (A. Guţu, V. Untilă).

d) Traducerea literară şi specializată – epistemologie şi fenomene aferente Program de realizare: 2009-2020 Obiective:

• a cerceta aspectul funcţional al transferului interlingual în procesul de traducere. • a investiga din perspectivă sistemică corpusurile terminologice pe domenii de

activitate profesională şi complexitatea lor funcţională în limbile romanice/germanice. • a stabili echivalenţele şi corespondenţele existente între textul-sursă şi textul-ţintă, criteriile de fidelitate faţă de textul original, limitele de creativitate a traducătorului.

Rezultate: Au fost efectuate studii traductologice monografice în limba franceză şi engleză: A. Guţu,

Écrits traductologiques, Chişinău, ULIM, 2012; T. Podoliuc, Bases of Translation Science. Chişinău. ULIM, 2010. Autorii abordează problema antinomiilor traducerii, evaluarea calităţii traducerii, axele normatemică şi pragmatemică în traducere, specificul traducerii textului literar, tehnic etc.

Printr-o serie de suporturi didactice a fost optimizat procesul de predare/învăţare a limbilor străine, a limbajelor specializate (dr ex.: ecologie, drept), a traducerii ca proces şi ca specialitate: I. Stoianova, Our Green World: English for Ecologists. Chisinau, ULIM, 2012, 111 p., 5,0 c.a.; T. Podoliuc, The Ethics of Translation and Translator, Chişinău, ULIM, 2012, 122 pag.; N. Ursul. A Guide to Legal English. Chisinău: ULIM, 2010, 94 p., 6,5 c.a.;

Descrierea aspectelor ştiinţifice şi tehnice ale procesului de informatizare a limbajului juridic comunitar a fost publicată sub formă de culegere de articole ale L. Hometkovski Elemente de terminologie şi terminografie. Informatizarea limbajului juridic comunitar, Chişinău: ULIM, 2012, 183 p., 8,0 c.a. În prezenta ediţie au intrat cele mai importante articole ştiinţifice şi didactico-ştiinţifice ale autoarei. Textele sunt redactate în limbile franceză, română şi rusă. Culegerea poate constitui o sursă actuală pentru publicul avizat din universităţi, şcoli doctorale, instituţii de cercetări ştiinţifice în domeniul filologiei, în general, şi al jurilingvisticii, în particular. Din perspectivă didactico-ştiinţifică, atât partea teoretică şi cea practică, cât şi rezultatele obţinute în urma investigaţiilor efectuate pot fi de real folos în activităţile ulterioare ale cercetătorilor, specialiştilor şi nespecialiştilor în domeniu, după cum urmează: în elaborarea şi predarea, în cadrul învăţământului superior, a cursurilor de terminologie, terminografie, traducere juridică, traductologie, traducere şi limbaje specializate, drept comunitar, relaţii internaţionale; în efectuarea cercetărilor în domeniul terminologiei şi jurilingvisticii; în elaborarea bazelor de date terminologice în orice alt domeniu, etc. Culegerea poate fi folosită în calitate de sursă suplimentară în domeniul terminologiei şi terminografiei pentru studenţii de la cilurile licenţă, masterat şi doctorat.

e) Aspecte sistemice şi funcţionale ale terminologiei Program de realizare: 2009-2020 Obiective:

14

• a investiga din perspectivă sistemică corpusurile terminologice pe domenii de activitate profesională şi complexitatea lor funcţională în limbile romanice/germanice.

• a aplica taxonomii/clasificări/categorizări în corpusuri de date terminologice multilingve.

Rezultate: Printr-o serie de articole semnate de membrii grupului de cercetare A. Guţu şi V.

Ciumacenco au fost studiate limbajele specializate (limbajul telecomunicaţiilor, tehnic, sociopolitic). A fost cercetată terminologia juridică a uniunii Europene (teză de doctor (2010), monografie (2011): L. Hometkovski, Taxonomia paradigmatică şi sintagmatică în terminologia dreptului comunitar. Chişinău, ULIM, 2011, 177 p., 8,3 c.a. Lucrarea conţine 4 capitole: Concepţii, abordări şi controverse în terminologie; Limbajul juridic comunitar şi terminologia acestuia; Noile tehnologii informaţionale şi exploatarea lor în terminografia dreptului comunitar; Terminologia dreptului comunitar în sistemul raporturilor structural-semantice. Scopul principal al cercetării a constat în elaborarea suportului teoretico-practic în domeniul terminologiei dreptului comunitar şi proiecţia informatizată multiaspectuală a acesteia în scopuri ştiinţifico-practice, în baza surselor lexicografice, terminografice şi a documentelor juridice în patru limbi (franceză, română, engleză, rusă).

f) Traducerea/Terminologia specializată (juridică, medicală) Program de realizare: 2009-2013 Obiective:

• a analiza raporturile logico-semantice şi posibilităţile combinatorice ale unităţilor terminologice în reţeaua noţional-lingvistică;

• a stabili locul, rolul şi importanţa noilor tehnologii informaţionale în procesul de traducere şi prelucrare a datelor terminologice.

Rezultate: Au fost create baze de date terminologice: A. Dosca, Considerente privind sistemul

lexical-semantic terminologic al domeniului de aplicare drept, Chişinău, ULIM, 2010, 295 p.; L. Hometkovski, Baza de date terminologice „InfoTerminographe Communautaire (ITeC)”. Crearea ITeC a permis informatizarea limbajul juridic comunitar. Fişa terminologică ITeC conţine următoarele câmpuri: Terme, Catégorie grammaticale, Etymologie, Définition, Traduction (Româna), Traduction (English), Traduction (Русский), Polysémie, Synonyme(s), Antonyme(s), Hyponyme(s), Hyperonyme(s), Contexte (Français), Contexte (Româna), Phraséologismes juridiques (Français), Phraséologismes juridiques (Româna), Abréviation, Commentaires encyclopédiques, Auteur, Date de rédaction. Eficienţa produsului terminografic propus se asigură prin calitatea datelor înregistrate, dar şi prin cantitatea de termeni trataţi. Calitatea asigură dezambiguizarea şi perceperea corectă, iar cantitatea contibuie la rezultatul mereu pozitiv al căutării intreprinse de utilizator. Printr-o serie de articole semnate de I. Stoianova au fost analizate fenomenele structural-semantice în terminologia medicală.

g) Traducerea automată – probleme de incompletudine lexicală şi gramaticală Program de realizare: 2009-2014 Obiective:

• a identifica problemele de ordin noţional, lexical şi gramatical în procesul de traducere automată;

• a stabili locul, rolul şi importanţa noilor tehnologii informaţionale în procesul de traducere automată.

Rezultate: A fost studiat mecanismul sinergetic în realizarea procesării automate a textului tehnico-ştiinţific, a fost întreprinsă segmentarea automată a textului german, analiza automată a titlului etc. Au fost propuse soluţii computerizate a problemelor de ordin lingvistic (serie de articole V. Cijacovschi).

h) Investigarea şi sistematizarea câmpurilor modale în terminologia specializată

15

Program de realizare: 2009-2013 Obiective:

• a investiga din perspectivă sistemică câmpurile modale în corpusurile terminologice pe domenii de activitate profesională şi complexitatea lor funcţională în limbajele specializate.

Rezultate: A fost studiat fenomenul modalităţii în textul specializat, specificul în procesul de

predare/învăţare a verbelor modale la orele de limbă engleză, limbajul politic şi diplomatic din perspectiva modalităţii, interpretarea sensurilor modale în discursul politic (serie de articole V. Ciumacenco).

Proiect universitar de cercetare

DIMENSIUNEA MEDIATICĂ A COMUNICĂRII INTERCULTURALE Cercetările desfăşurate în cadrul Direcţiei Mass media şi comunicare sunt orientate

spre dezvăluirea diverselor aspecte ale acţiunii politico-mediatice şi comunicaţionale actuale, urmărind identificarea potenţialului comunicării mediatice şi determinarea impactului mediatic-comunicaţional asupra proceselor social-politice. Luând în consideraşie problematica adoptată, cercetările au abordat, în special, subiectele ce ţin de specificul evoluţiei sferei relaţiilor publice în Republica Moldova, implicaţiile politice ale mesajului mediatic-comunicaţional, fenomenul migraţiei şi de mecanismele comunicaţionale ale migraţiei. Coordonatori: dr. hab. prof. univ. Victor Moraru (2009-2010); dr. conf. univ. Ludmila Lazăr (2011-2013) Componenţa nominală a grupului de cercetare: dr. conf. univ. Ludmila Lazăr, dr.hab. conf. univ. Tatiana Spătaru, dr. conf. univ. Alexandru Bohanţov, dr.hab. prof. univ. Elena Prus, dr. conf. univ. Victoria Bulicanu. Obiective: Dezvoltarea bazelor teoretico-metodologice ale investigaţiei impactului mediatic-comunicaţional asupra conştiinţei sociale; cercetarea relaţiilor dintre sfera politică şi cea mediatică şi identificarea influenţei pe care acestea o exercită asupra individului uman şi a grupurilor sociale. Obiectivele principale ale activăţii ştiinţifice, subordonate scopului implementării în sistemul mediatic autohton a principiilor jurnalismului de calitate, se realizează prin:

Cercetarea problemelor actuale ale evoluţiei sectorului mediatic; Sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor actuale ale dezvoltării mass-

media; Coordonarea la nivel conceptual a implementării în învăţământul jurnalistic a

standardelor educaţionale moderne; Consolidarea relaţiilor dintre sfera profesională şi cea universitar-academică; Difuzarea experienţei avansate în domeniul mass media.

Etapa I – 2009-2010 Tema: Mecanismele comunicaţionale ale migraţiei Cercetarea fenomenul migraţionist în contextul integrării europene, reflectarea migraţiei în oglinda mass media, elucidarea aspectelor etico-comunicaţionale ale migraţiei; abordarea fenomenul migraţiei din perspectiva sociologică. Rezultat: Au fost efectuate analize ale fenomenului migraţionist din perspectivă comunicaţională, elucidate problemele actuale ale migraţiei în plan european, cât şi naţional. Abordarea problemelor migraţiei în agenda politico-mediatică autohtonă, cercetarea dimensiunii de gen a migraţiei şi a efectelor acesteia asupra proceselor sociale. Au fost elucidate aspectele etice şi destinul valorilor creştine în contextul proceselor migraţionale.

16

Forma prezentării: Au fost publicate o serie de materialele circumscrise tematicii în reviste instituţionale şi volume ştiinţifice; prezentate comunicări la conferinţe (V.Moraru, L.Lazăr, Al. Bohanţov, V. Bulicanu), publicate actele colocviilor, organizate conferinţe tematice. Victor Moraru a fost coordonatorul volumului Republica Moldova - provocările migraţiei. Chişinău: Î.E.P. Ştiinţa, 2010. „Republica Moldova - provocările migraţiei” - Victor Moraru (coord.). Chişinău: Ştiinţa, 2010, 148 p. În culegere au fost elucidate caracteristicile de bază şi faţetele proceselor migraţionale, s-au conturat particularităţile lui relevante la nivel personal, de stat, dar şi macroeconomic; au fost reliefate consecinţele politice, sociale, economice ale fluxurilor migraţioniste în şi din Republica Moldova. Autorii articolelor dezvoltă conceptul capitalului uman în contextual proceselor migraţionale, concluzionând că acesta reprezintă resusrsa necesară pentru transformare în cazul republicii noastre. Aspectele etice al migraţiei sunt analizate de L.Lazăr, care evidenţiază o serie de provocări generate de fenomenul migraţionist. În acest volum sunt formulate unele soluţii şi recomandări privind politicile migraţionale. Etapa II – 2011-2020 Tema: Varietatea formelor comunicării interculturale Elucidarea aspectelor civilizaţionale ale comunicării, comunicarea interculturală reflectată în mass-media, studierea dimensiunii comunicaţionale a relaţiilor publice, evidenţierea diversităţii formelor comunicării mediatice, investigarea comunicării politice în Republica Moldova la etapa actuală; examinarea orientărilor şi tendinţelor actuale de participare a presei la democratizarea societăţii. Rezultat: A fost analizat fenomenul comunicării sociale în corelaţie cu fenomenul cultural, a fost studiată în profunzime comunicarea mediatică, în special cea audiovizuală, a fost abordată problema funcţiilor comunicării mediatice, a libertăţii de expresie în mass-media; a fost acordată atenţie cercetării domeniului relaţiilor publice, aspectelor etice ale activităţii de relaţii publice; evidenţierea unor noi semnificaţii şi valenţe ale mesajului mediatic politic, evoluţia, funcţiile, caracterul, nivelul de percepţie al acestuia. Forma prezentării: Colocviul internaţional „Cultură şi comunicare: confluenţe, interferenţe”, serie de materiale circumscrise tematicii, publicate în revistele instituţionale La Francopolyphonie şi Intertext (care conţine rubrica Mass media şi Comunicare) şi volume ştiinţifice; comunicări la conferinţe (L. Lazăr, T. Spătaru, Al. Bohanţov), V. Bulicanu a susţinut teza de doctor în politologie cu tema „Influenţa politică a mass media: presa Republicii Moldova din perspectiva modelului anglo-saxon”.

Alexandru Bohanţov. Genuri şi formate de televiziune. Chişinău, ULIM, 2013, 168 p. Acest studiu monographic cercetează unele structuri audiovizuale insolite, vehiculate pe piaţa mediatică din ultimele două decenii. Autorul a plecat de la premisa că înţelegerea temeinică a fenomenului audiovizual – modern şi postmodern – presupune un alt nivel de pătrundere în configuraţia şi intimitatea mesajelor TV, care să se bazeze pe exemple relevante, preluate din experienţa unor importante canale de televiziune, atât de factură publică, cât şi cu caracter comercial. De aceea, aspectele pragmatice ale tematicilor ştiinţifice abordate în acest volum sunt aduse în prim-plan, fiind utilizată metoda deconstrucţiei şi analizei minuţioase a unor modele validate de specialiştii în cultura media.

2.1.4. – proiecte din cadrul programelor de stat nu sunt.

17

2.1.5. Proiect internaţional de cercetare

INTERCULTURALITATEA: INTERCONEXIUNI LINGVISTICO-CULTURALE, IDENTITARE ŞI TRANSFRONTALIERE

Coordonatori: Elena Prus, dr.hab. prof. univ., V. Untilă, dr., conf. univ. Componenţa nominală a grupului de cercetare: A. Guţu, I. Manoli, L. Hometkovski, Gh. Râbacov, L. Lazăr. Durata: 2009-2020

Umanitatea în epoca mondializării se confruntă cu complexitatea marilor tribulaţii antagoniste, urmând multiple strategii divergente, contradictorii şi conflictuale. Similitudinile şi diferenţele culturale nu sunt simple efecte ale hazardului, ele reprezintă a priori rezultatele unui proces de adaptare a fiinţelor şi comunităţilor pentru a putea comunica eficient. Interculturalitatea, în aceste condiţii, trebuie afirmată ca o regenerare a culturilor, sursă inepuizabilă a devenirii lor, impunând o stare de dialog şi comuniune, de cunoaştere, profilând o transdisciplinaritate prin excelenţă marcată de o inseparabilitate şi o complementaritate, în acelaşi timp epistemică, etică şi pragmatică. Situată la confluenţa dintre cunoaştere şi acţiune, interculturalitatea nu semnifică recunoaşterea doar a valorii diferenţelor, devierilor şi/sau a opoziţiilor culturale, dar şi schimbul constant, “contaminarea” reciprocă şi “fecunditatea” lor colaterală – caracteristici inerente civilizaţiei umane. Pentru a realiza acest deziderat, paradigma interculturală solicită de asemenea un angajament conştient şi afectiv, elemente care se regăsesc prin esenţă în lingvistică, literatură, traducere şi ştiinţe ale educaţiei – discipline fondatoare ale ştiinţelor socio-umanistice şi a naturii umane. Misiune care se complică, pentru că în comparaţie cu cultura împărtăşită (realitate care se salvează de un control al conştiinţei şi se construieşte mai degrabă prin imitare, decât prin reflectare), cultura savantă se învaţă, se cultivă şi necesită apriori utilizarea ideologiei a solidarităţii şi practici educaţionale constructiviste.

Limbajul uman este creator de semnificaţii–lumi şi această geneză se realizează prin diverse modalităţi, proprii numeroaselor limbi naturale. Limba-cod este matricea existenţială a unui popor, în timp ce vorbirea constituie o descindere în universul zicerii, enunţării şi a comunicării. Necesitatea unei lingvistici mai apropiată de domeniul semio-intercultural, interogaţia asupra semnificaţiei circulante între lingvistic şi extra-lingvistic, asupra referinţei, raportării la lume, asupra enunţării (con)sensului impun deplasarea interesului spre o articulare echilibrată şi pragmatică a semnelor între limbaj-spiritual-lume, din considerentul că semnificantul şi semnificatul sunt perceptibile doar în mişcare şi devenire. Or, miza cercetărilor contrastiv-interculturale nu este una reducţionistă, ci una complexă, deschisă şi promiţătoare, deoarece fenomenele lingvistice împreună cu cele discursive se adeversesc a fi constitutive şi configurative în generarea şi stucturarea limbilor-culturi, iar ”geniul antropologic” al limbilor ne invită sa le apropiem unele de altele în scopul unei intercomprehensiuni mai bune între fiinţele umane. Obiectivele generale pleacă de la constatarea că, dincolo de diferenţe, istorie, dezvoltare asimetrică, universuri spirituale, culturile umane comportă trăsături fundamentale care le fac comensurabile şi comparabile: limbile pot fi învăţate, textele pot fi traduse, practicile cotidiene şi formele de organizare socioculturală pot fi studiate, înţelese. Ca urmare, în perioada evaluată au fost fixate următoarele obiective principale conforme Direcţiilor de cercetare ICFI:

- radiografierea fenomenului complex al interculturalităţii prin prisma lingvisticii, literaturiii, traducerii, didacticii şi comunicării.

- cercetarea monografică şi colectivă a aspectelor intercultural-contrastive din literatura /cultura română, franceză, europeană şi universală;

- investigarea şi sistematizarea polivalentă/interculturală a traducerii şi limbajelor specializate (juridic, economic, medical, ecologic ş.a);

18

- proiectarea potenţialului comunicării mediatice în condiţiile mondializării şi proceselor integrative şi interculturale.

Parteneri proiect: Universitatea Sorbonne Paris IV, Universitatea Paris-Est Creteil, Universitatea „Jean Monnet” Saint-Etienne (Franţa), Institutul Confucius (China), Universitatea Northwest Normal, Lanzhou (China), Ambasada Franţei, Alianţa Franceză din Moldova, Agenţia Universitară Francofonă (AUF), Universitatea din Cantabria, Spania; Societatea Menéndez Pelayo, Spania; Lectoratul AECID - Spania Ambasada Spaniei din Bucureşti, Ambasada României din R.Moldova ş.a. Relevanţa şi impactul proiectului În perioada 2009-2013 proiectul de cercetare internaţională Interculturalitatea - interconexiuni lingvistico-culturale, identitare şi transfrontaliere s-a soldat cu mai multe rezultate relevante pe compartimente şi cu impact ştiinţifico-aplicativ: Etapa: 2009-2013 Compartimente: - Francopolifonia s-a afirmat nu doar drept cercetare a domeniului francofon, dar şi ca un proiect de anvergură, depăşind perimetrul unei singure limbi şi specialităţi şi a reuşit să lanseze deschideri lingvo-contrastive şi interculturale de largă respiraţie, propunându-şi degajarea analogiilor, a asemănărilor formale dintre culturile şi limbile înrudite, dar şi a celor lipsite de contactul direct bazate pe intercomprehensiune şi dialog. Organisme finanţatoare: AUF, Alianţa Franceză; ULIM. Rezultat: - Colocviul internaţional şi Actele Colocviului publicate în revista categoria B La Francopolyphonie, ediţiile: Langue et culture françaises en Europe de Sud-Est – 2009; Langue, littérature, culture et pouvoir – 2010; Des langues aux langues-cultures: nouveaux enjeux, nouvelles pratiques – 2011; L’interculturalité à travers la linguistique, la littérature, la traduction et la communication (colocviu internaţional şi actele colocviului în 2 volume în colaborare cu Paris-Sorbonne, Paris IV) – 2012; L’interculturalité et la „mondialisation sémiotique” à travers la linguistique, la littérature, la traduction et la communication (colocviu internaţional şi actele colocviului în 2 volume în colaborare cu Universitatea Paris-Est Créteil) – 2013.

Colocviile internaţionale universitare francofone organizate cu regularitate de ICFI, ediţiile 2009-2013 au mobilizat cercetători şi universitari din varii zone geografice să mediteze asupra unor subiecte care derivă din actualitate, cum ar fi provocările pluralismului epocii actuale, sub formă de diversitate, multilingvism/plurilingvism, multiculturalism şi interculturalitate, proiectând şi noi paradigme de unitate în diversitate.

- Pierre Morel. Pour une Francophonie réaliste. Chişinău: ULIM, 2009, 106 p. 4 c.a.

Studiul reprezintă o expertiză care include elaborarea unui document de reflecţie asupra Francofoniei lingvistice, alimentat de experienţele anterioare ale autorului şi din numeroasele contacte ale sale în acest domeniu, destinatar direct al acţiunilor francofone. Cercetarea valorizează practica francofonă a ICFI în special şi a ULIM-ului, în general, şi angajamentul universităţii în domeniul cultural. Studiul dezbate probleme vizând corelarea identitatea/limbă/cultură, bilingvismul, diversitatea culturală şi lingvistică ca virtute franceză, rolul Franţei şi al Quebecului în Francofonie, cooperarea francofonă asociativă, Francofonia instituţională şi francofonia universitară. - Elena Prus. La francosphère littéraire et l’empreinte française. Chişinău: Pontos, 2013, 234 p., 15,0 c.a. - monografie A fost elucidat, sub aspect literar, fondul spiritual al francofoniei, unde limba franceza alimentează inspiraţia creatoare şi demonstrată reunirea arealurilor literare geografic dispersate în jurul axei existenţiale care este amprenta franceză – matrice a francităţii.

19

Leitmotivele identităţii francofone sunt personalizate prin analiza operelor scriitorilor francofoni din Sud-Estul Europei (Emil Cioran, Matei Vişniec, Paul Miclău, Victor Banaru), dar şi a celor de pe alte continente (Nelly Arcan, Brahim Benaïcha, Andreï Makine). Imaginarul şi rezistenţa francofonă sunt necesare pentru a nu cădea prizonieri uniformizării gândirii şi a limbajului. Etapa: 2010-2012 Compartiment: - Itinerarii hispanice

Tematica de cercetare internaţională a fost marcată de impulsul cooperării instituţiilor de învăţământ din RM şi cele din Spania, cu prilejul programării diferitor manifestări ştiinţifice desfăşurate la Chişinău, dar şi în Spania în vederea dezvoltării studiilor interculturale şi contrastive comparând cultura spaniolă cu spiritul altor culturi în contextul a trei probleme fundamentale ce configurează experienţa filologică: lingvistica, traducerea şi literatura. Organisme finanţatoare: Ambasada Spaniei la Bucureşti, ULIM. Rezultate: Colocviile internaţionale: Două frontiere ale latinităţii: Spania-Republica Moldova (în colaborare cu Universitatea din Cantabria, Spania, 2010; Societatea Menéndez Pelayo, Spania); Hacia una traduccion comunicativa (Lectoratul AECID - Spania, 2010); Centenario del poeta Miguel Hernandes (Lectorado AECID - Spania, 2010); Una aproximacion interdisciplinar al liberalismo espanol con motivo del bicentenario de la Constitucion de Cadiz (2012 în parteneriat cu Ambasada Spaniei în România, Ministerul Afacerilor Externe şi de Cooperare al Spaniei, lectoratul AECID, GasNatural Fenosa).

Colocviile şi-au propus să elucideze trăsăturile de unitate intelectuală şi civilizatorică ale spiritului spaniol în diverse arealuri, ineditul şi originalitatea acestei culturi în comparaţie cu cea a altor arealuri lingvo-cultuarle. Actele Colocviilor au fost publicate în volumele: Itinerarios hispánicos. Interculturalidad a través de la traducción, la lingüística y la literatura (Coord. Elena Prus, Arturo Cobos Húmera, Ion Manoli, Fernando Moliné Royo, Chişinău: ULIM, 2011, 410 p.); Itinerarios hispánicos. Una aproximacion interdisciplinar al liberalismo espanol con motivo del bicentenario de la Constitucion de Cadiz (Coord. Elena Prus, Fernando Vela Gonzaléz, Fernando Moliné Royo, Victor Untilă). Chişinău: ULIM, 2012, 262 p.) Etapa: 2010-2012 Compartiment: - Paradigme ale culturii chineze – fond valoric şi imagine civilizaţională Organisme finanţatoare: Ambasada Chinei în RM; Institutul Confucius; ULIM.

Proiectul de cercetare internaţională a fost impulsionat de cooperarea cu China şi prezenţa filialei Institutului Confucius în ULIM, cât şi de acordul de colaborare cu Universitatea Northwest Normal, Lanzhou, China. Chiar dacă şi nu mai este o noutate, antiteza culturologică Occident-China nu şi-a epuizat valoarea cognitivă. Din secolul XIX, elementele „marii tradiţii orientale” intră activ în ordinea ideatică a culturii europene. Pe de altă parte, „autoîntărirea” Chinei contemporane presupune un puternic efort de asimilare a „noii ştiinţe” a Occidentului, şi chiar o anumită occidentalizare.

Variatele şi multiplele cercetări, teorii, doctrine opozitive şi disjunctive dintre cultura chineză şi cea occidentală necesită o regândire actuală şi găsirea unor mediane, puncte de pivot, unui terţ inclus. Evitând orice reducţionism, izolaţionism, repliere identitară şi/sau universalism dogmatic, trebuie să recunoaştem autonomia şi specificitatea domeniului cultural al tuturor entităţilor umane profilând noi politici pentru apropierea, cooperarea (şi nu confruntarea) culturilor, or „mileniul III va fi cel al culturilor, ori nu va fi deloc”. În acest

20

context, conştiinţa unităţii în diversitate devine indispensabilă într-o lume pe calea mondializării totale, or paradigma gândirii fragmentare, opozitive, reducţioniste, a separării şi a disjuncţiei a devenit perimată şi trebuie substituită prin cea sistemică, complexă, deschisă, dialogică şi conjunctivă. Obiective: - radiografierea fenomenologică a multiplelor faţete ale culturii chineze; - dezvăluirea evoluţiei culturii excepţionale chineze în care concertează tradiţia şi actualitatea pentru a-i valoriza şi reactualiza limbajul simbolico-metaforic, uneori impenetrabil pentru alte culturi. Rezultat:

Conferinţă internaţională (ULIM, 4 martie 2011) şi volum rezultat Paradigme ale culturii chineze – fond valoric şi imagine civilizaţională (coord. Elena Prus, Zhongkui Liu, Chişinău, ULIM, 2012, 184 p., în colaborare cu Institutul Confucius şi Universitatea Northwest Normal, Lanzhou, China). Istoria comparată a ideilor a pus în valoare diverse paradigme şi a scos în evidenţă căile separate şi/sau cele comune ale Orientului şi Occidentului. O chestiune de mare interes pentru cercetători a fost scoaterea în evidenţă a specificităţii şi originalităţii culturii chineze, dar şi a modului prin care diversele domenii ale culturii chineze abordează influenţa occidentală şi continuă să reacţionează la mondializare. Etapa: 2009 – 2013 Compartiment: - Parcursuri feminine Organisme finanţatoare: Agenţia pentru Proprietate Intelectuală; ULIM.

Elaborarea studiilor de gen reprezintă un subdomeniu al investigaţiilor (inter)culturale ce proliferează dezbateri animate de problematica relaţiei bărbat-femeie. Această temă marchează istoria civilizaţiilor într-o dialectică a relaţiei dintre genuri, locul şi rolul femeii în societate constitutind o sursă de opinii generatoare de atitudini de cele mai multe ori contrarii discursului, fie oral sau scris. Obiective: - Abordarea epistemologică şi deschiderilor spirituale a unor aspecte ale tematicii conştiinţei de gen, ca de exemplu: “Civilizaţia paritară”, “Gender: identitate, egalitate şi diferenţă de gen”, “Egalitatea între femei şi bărbaţi: criteriu fundamental al democraţiei”, “Noua femeie, emblemă a emancipării”; creativitate şi scriitură feminină. Rezultat: Colocviu şi volum Parcours féminin. L’Intellectuele. En hommage à Elena Prus (coord. P. Morel). Chişinău: Foxtrot, 2009, 359 p., 15 c.a., Volum Femeia, un argument al libertăţii (coord. E.Prus, I.Colesnic). Chişinău: Prut Internaţional, 2011, 142 p. Volum Libertatea creaţiei la feminin. In honorem Ana Guţu (coord. E.Prus). Chişinău: ULIM, 2012, 486 p., 34,0 c.a.

Volumele au sintetizat şi „defibrat” modelul militantismului feminin prin literatură şi artă, dezbaterea problemei egalităţii de şanse prin educaţie. S-a prezentat analiza situaţională a statutului femeii în spaţiul cvasi-viril al politicului şi intituţionalului, rolul şi importanţa prezenţei feminine în Europa şi în lume, cu precădere în arealul francofon şi românesc. A fost prezentată metodologia demersului integrat de egalitate în viziunea Consiliului Europei, tehnicile, instumentele şi actorii acestuia, dar şi importanţa construirii unui program socio-cultural al demersului integrat de egalitate, a reprezentării literare şi lingvo-culturale identitare de gen.

21

Proiect internaţional de cercetare

BRAINNET-WORKING Tema proiectului: BrainNet-working Instituţia coordonatoare Coordonatorul: Universitatea “La Sapienza” din Roma Coordonatorul pentru ULIM: Victor Moraru Durata: 2008-2010 Organizaţia finanţatoare: Comisia Europeană, programul AENEAS Obiectivele generale: - Optimizarea managementului migraţiei de muncă legale din Republica Moldova, Ucraina şi Rusia, în conformitate cudatele examinării situaţiei demografice, economice şi sociale în ţările de origine şi în ţările de imigrare; - Informarea populaţiei cu privire la avantajele şi modalităţile migrării legale şi consecinţele migrării ilegale; - Promovarea revenirii în ţările de origine a persoanelor cu experienţă de muncă în Uniunea Europeană, contribuind astfel la valorificarea acestei experienţe şi la dezvoltarea economiei ţărilor respective; - Dezvoltarea capacităţilor serviciilor de ocupare a forţei de muncă, menite să sprijine cetăţenii în achiziţionarea experienţei de muncă în Uniunea europenă şi să faciliteze reintegrarea persoanelor revenite în patrie în sfera muncii. Impactul ştiinţific, economic, social al rezultatelor obţinute:

Crearea unui program efectiv şi durabil care să permită reintegrarea activă a migranţilor reveniţi în patrie, în econimia ţării respective. Parteneri proiect: Universitatea “La Sapienza” din Roma, Caritas Diocesana di Roma (Italia), Provincia Roma - Departamentul XI “Servicii pentru muncă şi instruire” (Italia), -Asociaţia “Universitatea Cercetare, Inovare, Societate” – AURIS (Italia), Consorţiul E-laborando (Italia), ONG “Fundeun” – Universitatea din Alicante (Spania), Societatea în sprinjinul iniţiativelor sociale “Acţiunea Civică” (Moldova), Municipalitatea Chişinău (Moldova), Fundaţia “Caritas Ukraina” (Ucraina) / International Charitable Foundation “Caritas Ukraine” (Ucraine), ONG “Equilibre-Solidarity” (Rusia) / Independent non-profit charitable organization Equilibre-Solidarity (Russia). Organizaţia finanţatoare: Comisia Europeană, programul AENEAS. Rezultate:

Aprofundarea cunoştinţelor existente cu privire la diverse aspecte ale migraţiei, problemele stringente, generate de acest fenomen, constituirea unei baze de date şi efectuarea unui studiu complex, publicaţii vizând rezultatele investigaţiei efectuate; - Lansarea unei reţele de Ghişee ale muncii (Labour windows), destinate dezvoltării cooperării dintre serviciile de angajare în câmpul muncii în statele Uniunii Europene şi alte ţări europene. În cadrul proiectului două ghişee ale muncii îşi vor începe activitatea, desfăşurînd în comun acţiuni-pilot, unul în Roma (Italia) şi altul în Chişinău (Moldova); - Crearea – prin efectuarea analizei şi comparaţiei sistemelor normative – a unui cadru contractual adecvat pentru migrarea temporară a forţei de muncă din Moldova, Ucraina, Rusia în ţările Uniunii Europene; - Desfăşurarea unui program formativ durabil, urmând a fi preluat şi în alte ţări după încheierea proiectului; - Stagierea a 40 de tineri din Republica Moldova în instituşiile şi întreprinderile din Italia; - Activităţi de diseminare a informaţiei cu privire la problemele actuale ale migraţiei; - Conferinţa transnaţională ştiinţifico-practică finală vizând problemele actuale ale migraţiei (Chişinău, Republica Moldova). Componenţa nominală a grupului: V. Moraru, L. Lazar, Al. Bohanţov, V. Bulicanu. Rezultate obţinute:

22

Cercetarea (colectarea de date şi analiza) situaţiei migraţionale în Italia şi Spania, a capacităţilor şi necesităţilor sectoarelor productive respective vizând angajarea migranţilor în câmpul muncii, precum şi a gradului de adecvare a migranţilor din Moldova, Rusia şi Ucraina la solicitările pieţei muncii din Uniunea Europeană, stabilirea tendinţelor relevante ale proceselor migraţionale legale (ilegale) din aceste ţări în UE. - Crearea unei reţele de Ghişee ale muncii (Labour windows), destinate dezvoltării cooperării dintre serviciile de angajare în câmpul muncii în statele Uniunii Europene şi alte ţări europene. - Elaborarea – prin efectuarea analizei şi comparaţiei sistemelor normative – a unui cadru contractual adecvat pentru migrarea temporară a forţei de muncă din Moldova, Ucraina, Rusia în ţările Uniunii Europene. - Elaborarea, experimentarea şi evaluarea unui program formativ durabil. - Formarea a 35 de tineri din Republica Moldova în cadrul unor training-uri, vizând cultura ţărilor Uniunii Europene, pregătirea lingvistică (limba italiană), cultura organizaţională şi management, economia de piaţă a Uniunii Europene, legislaţia migraţiei etc., reintegraţi în economia moldovenească după o perioadă de 6 luni de stagiere în companiile italiene private din diverse domenii, precum business, jurisprudenţă, arhitectură, tehnologii informaţionale şi în cadrul unor instituţii ale administraţiei publice. - Activităţi de diseminare a informaţiei cu privire la problemele actuale ale migraţiei.

În cadrul Proiectului a fost efectuatâ cercetarea multiaspectuală a tendinţelor noi, înregistrate în fenomenul fluxurilor migraţionale din Europa de Est (în particular din Moldova) spre Occident (Italia şi Spania), şi o serie de acţiuni în vederea optimizării procesului migraţiei (organizare de conferinţe ştiinţifice şi mese rotunde, publicaţii.

Au fost editate volumele: Republica Moldova: provocarile migratiei (coord. Victor Moraru). Chisinau: ULIM, 2009, 118 p. ISBN 978-9975-934-95-4. http://ulim.md/assets/files/masmed/doc/Republica%20Moldova.Provocarile%20migratiei.pdf Victor Moraru (coordonator). Republica Moldova: provocarile migraţiei. Chişinău: Ştiinta, 2010, 148 p., ISBN 978-9975-67-744-8.

La 8 mai 2010 a avut loc la Chişinău Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică finală BrainNet-working Project Final Conference.


ÎNSOŢIREA UNIVERSITĂŢILOR ÎN DEMERSUL LOR INTERN DE ASIGURARE A CALITĂŢII

(ACCOMPAGNEMENT DES UNIVERSITÉS DANS LEURS DÉMARCHES INTERNES D’ASSURENCE QUALITÉ (UniQua)

Organizaţia finanţatoare: Agenţia Universitară a Francofoniei Coordonatorul: Universitatea Economică “Simon Kuzneţ” din Harkov, Ucraina Durata: 2013 – 2015 Obiectivele generale:

- Susţinerea strategiilor de dezvoltare a universităţilor; - Sprijinul universităţilor-partenere în autoevaluarea acţiunilor lor educaţionale şi

definirea propriilor strategii prin crearea unui instrument de evaluare internă; - Dezvoltarea procedurilor interne de asigurare a calităţii în scopul elaborării

recomandărilor privind ameliorarea situaţiei în domeniul de guvernanţă universitară al universităţilor-membre din regiunea Europei centrale şi orientale;

- Conjugarea eforturilor universităţilor-membre în vederea elaborării unui ghid metodologic de evaluare a calităţii;

23

- Perenizarea rezultatelor proiectului. Impactul ştiinţific, economic, social al rezultatelor obţinute sau aşteptate:

- Dezvoltarea culturii în domeniul de asigurare a calităţii în procesul didactico-ştiinţific existente în universităţile-partenere;

- Crearea reţelei responsabililor pentru asigurarea calităţii în procesul didactico-ştiinţific din cadrul universităţilor-partenere;

- Îmbunătăţirea sistemelor existente de asigurare a calităţii cu respectarea valorilor şi specificului fiecării din universităţile-partenere;

- Difuzarea bunilor practici în domeniul de asigurare a calităţii în procesul didactico-ştiinţific în regiunea Europei centrale şi orientale;

- Încurajarea participării reprezentanţilor din mediul profesional în activităţile universitare legate de asigurarea calităţii.

Parteneri proiect: Universitatea Economică “Simon Kuzneţ” din Harkov, Ucraina ; Universitatea Tehnică din Doneţk, Ucraina ; Universitatea de Stat Ilia din Tbilissi, Georgia ; Universitatea de Relaţii internaţionale şi limbi ale lumii “Ablai Khan” din Almaty, Kazakhstan ; Universitatea din Liège, Belgia ; Universitatea din Craiova, România. Etapa: 2013-2014 Obiectivele specifice: stabilirea universităţilor-partenere ale proiectului, descrierea proiectului, elaborarea dosarului pentru depunerea proiectului la AUF (iunie 2013); Obiectivele specifice: analiza sistemelor existente de asigurare a calităţii în universităţi; redactarea raportului de sinteză în urma audierii tuturor universităţilor participante în cadrul proiectului. Componenţa nominală a grupului de cercetare (parteneri din exterior): Maksym Kolisnyk (Universitatea Economică “Simon Kuzneţ” din Harkov, Ucraina ); Illya Navka (Universitatea Tehnică din Doneţk, Ucraina ); Ludmila Hometkovski (ULIM ); Tea Nadiradze (Universitatea de Stat Ilia din Tbilissi, Georgia ); Gulnar Askarova (Universitatea de Relaţii internaţionale şi limbi ale lumii Ablai Khan din Almaty, Kazakhstan ); Dominique Thewissen (Universitatea din Liège, Belgia ); Gabriela Iacobescu (Universitatea din Craiova, România). Rezultate:

- desfăşurarea primei şedinţe de schimb de experienţă în domeniul de asigurare a calităţii şi elaborarea raportului de sinteză cu privire la analiza sistemelor de asigurare a calităţii ale universităţilor-partenere (Universitatea din Craiova, martie 2014);

- organizarea unei şedinţe ale grupului de creaţie prin sistemul de videoconferinţă din cadrul Centrelor de Reuşită Universitară în scopul schiţării ghidului metodologic de (auto)evaluare a calităţii procesului didactico-ştiinţific în universităţile participante la proiect (toate universităţile-partenere, mai 2014);

- Analiza bunilor practici în domeniul de asigurare a calităţii din Uniunea Europeana şi colectarea propunerilor din partea universităţilor în vederea elaborării ghidului metodologic (Universitatea din Liège, noiembrie 2014).


METODOLOGIA APRECIERII CALITĂŢII STUDIILOR DISERTAŢIONALE ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR SOCIO-UMANISTICE

(studiu sociologic comparat Republica Moldova-România) Cercet. princ. dr hab. Tatiana Spătaru Durata: : 01.10.2012-31.07.2013 Obiectivele generale: Obiectul de studiu îl constitue calitatea studiilor disertaţionale în domeniul ştiinţelor socio-umanistice, prezentate sub formă de manuscris. Subiectul de studiu

24

îl reprezintă metodologia aprecierii calităţii studiilor disertaţionale, prezentate sub formă de manuscris. Impactul ştiinţific, economic, social al rezultatelor obţinute sau aşteptate:

În procesul de realizare a stagiului de cercetare, solicitantul a dobîndit cunoştinţe şi abilităţi în elaborarea şi implementarea tehnologiei de racordare a calităţii studiilor doctorale din domeniul ştiinţelor socio-umane, realizate în Republica Moldova, la standardele europene. Obţinerea acestei finalităţi a constituit un avantaj distinct pentru ascensiunea carierei de cercetător, dar va oferi, totodată, un puternic fundal pentru o viitoare carieră în domeniul cercetărilor teoretico-aplicative. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iasi, România, prin facultăţile, diviziunile de cercetare cu laboratoarele afiliate, a oferit un excelent mediu de formare profesională. Solicitantul a fost puternic încurajat să profite de acest mediu sociologic, extrem de multidisciplinar şi performant, pentru a asambla un set de instrumente şi de aptitudini pentru cariera sa viitoare. Înaltul profesionalism şi competenţa cadrelor didactice şi ştiinţifice de la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, România, Facultatea Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, i-a format solicitantului stilul de gîndire şi de cercetare dinamic şi avansat, în corespundere cu standardele ariei de cercetare europene. Realizarea stagiului a ridicat gradul de competenţă profesională a solicitantului la nivel internaţional. Parteneri proiect: Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, România, Facultatea Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice. Organizaţia finanţatoare: UE, EMERGE. Rezultate: articole publicate, acumularea materialului pentru editarea monografiei şi cursurilor didactico-metodice.

Rezultatele proiectului rezidă în originalitatea şi natura inovatoare a problemei cercetate, concertarea cu cerinţele proceselor de integrare şi de dezvoltare a ştiinţelor umanistice.

Relevanţa şi impactul constă în revizuirea fundamentarii teoretico-empirice a tezelor de doctorat, alături de alte forme ale activităţii ştiinţifice; demonstrării necesităţii aprecierii studiilor disertaţionale în conformitate cu abordările moderne ale dezvoltării fenomenelor sociale; constatarea necesităţii aprecierii calităţii nu numai a rezultatelor ştiinţifice, dar şi a procesului de obţinere a acestora; în sistematizarea dificultăţilor în procesul de expertizare a tezelor de doctorat; obţinerea cunoştinţelor noi în procesul de analiză comparată a sistemelor naţionale de atestare a cadrelor ştiinţifice de calificare înaltă, de racordare a calităţii studiilor doctorale din domeniul ştiinţelor socio-umane, realizate în Republica Moldova, la standardele europene. În baza analizei datelor statistice a fost argumentat şi elaborat un sistem de indicatori ai competitivităţii la nivelul regiunii europene. Utilizarea metodelor şi tehnicilor de cercetare sociologică, atît de natură cantitativă, cât şi calitativă, a permis obţinerea noilor cunoştinţe, în baza cărora au fost elaborate tehnologiile de racordare a calităţii studiilor doctorale din domeniul ştiinţelor socio-umane, realizate în Republica Moldova, la standardele europene.


SOCIOLOGIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA: ÎNTRE INFLUENŢE ŞI CONFLUENŢE

Cercet. princ. dr hab. Tatiana Spătaru Durata stagiului 2 luni: 01.10.2013-30.11.2013. Obiectivele generale: Activităţi: activităţi didactice, cercetare ştiinţifică. Activitatea didactică are drept scop: perfecţionarea propriilor abilităţi didactice în cadrul unei universităţi din aria de cercetare europeană; sintetizarea materialului modului universitar Sociologia comunicării de masă/Comunicare în asistenţă socială şi adaptarea acestuia la

25

necesităţile cognitive ale studenţilor de la specialităţile sociologie, jurnalism şi ştiinţe ale comunicării/asistenţă socială din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (România). Prezentarea unui material nou şi original pentru studenţi.

Din modulul universitar Sociologia comunicării de masă a fost selectat cursul universitar Sociologia mass-media şi Sociologia opiniei publice, care, fiind concentrate şi sintetizate, au fost propuse spre audiere studenţilor de la specialităţile: sociologie; jurnalism, comunicare; inclusiv cursul Comunicare în asistenţă socială, destinat studenţilor de la specialitatea asistenţă socială. Impactul ştiinţific, economic, social al rezultatelor obţinute sau aşteptate: Ridicarea nivelului performanţelor academice a solicitantului la nivel internaţional. Dezvoltarea abilităţilor de predare în cadrul unei universităţi din aria de cercetare europeană. Parteneri proiect: Universitatea „Al.I. Cuza”, Iasi, România, Facultatea Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice. Organizaţia finanţatoare: UE, IANUS. Rezultate: prestarea activităţilor didactice, articole publicate, acumularea materialului pentru editarea monografiei şi cursurilor didactico-metodice.

A fost studiat conţinutul planului de studii şi a proiectelor didactice la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice şi Facultatea de Litere. A fost realizat un studiu comparat al conţinutului planului de studii şi a proiectelor didactice cu Facultatea Sociologie şi Asistentă Socială şi Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul ULIM în vederea implementării bunelor practice didactice accumulate de Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (România), care va permite eficientizarea, modernizarea şi racordarea propriilor curiculumuri la standardele unei universităţi din aria de cercetare europeană.

A fost analizată experienţa de implicare a studenţilor şi masteranzilor în cercetarea ştiinţifică; monitorizarea laboratoarelor de cercetare sociologică; mecanismele aplicate în motivarea studenţilor pentru cercetarea ştiinţifică, vizitarea centrelor sociologice unde studenţii îţi realizează practicile anuale universitare.

2.1.6. Proiect de cercetare şi transfer tehnologic

FRANCOFONIA ÎN CONTEXTUL INOVAŢIILOR EDUCAŢIONALE – PROIECT CENTRU DE REUŞITĂ UNIVERSITARĂ (CRU)

Coordonator: Ghenadie Râbacov Componenţa nominală a grupului de cercetare: Guţu Ana, prof. univ. dr.; Hometkovski Ludmila, conf. univ. dr.; Prus Elena, prof. univ., dr. hab.; Râbacov Ghenadie, lect. sup. univ., drd.; Sula Lilia, lect. univ., master. Durata: 2013-2017 Organizaţia finanţatoare: Agenţia Universitară a Francofoniei Parteneri proiect: Biroul Europa Centrală şi Orientală, AUF Obiectivele generale: Proiectul iniţiat de Agenţia Universitară a Francofoniei vizează implementarea în universităţile din regiunea Europa Centrală şi Orientală a unor spaţii didactico-ştiinţifice dotate cu resurse pedagogige şi echipament tehnic de ultimă generaţie, în scopul modernizării învăţământului superior şi augmentării atractiv

Ulim.md - A PROFILULUI ŞTIINŢIFIC „MULTILINGVISM...

Documents

Transcript of Ulim.md - A PROFILULUI ŞTIINŢIFIC „MULTILINGVISM...