CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1 Introducere 41.2 Compuşi naturali.Germenii de grâu 41.3 Uleiul de germeni de grâu 51.4 Caracterizarea fizico-chimică a uleiului de germeni de grâu 5 1.5 Identificarea acidului oleic din uleiul de germeni de grâu 6

CAPITOLUL II

2.1 Schema tehnologică de obţinere a uleiului de germeni de grâu 82.2 Bilanţul de material 102.3 Analiza tehnico-economică a uleiului de germeni de grâu 132.4 Tehnologia de valorificare 17

CONCLIZII

3

CAPITOLUL I1.1 Introducere

Această lucrare prezintă obţinerea uleiului de germeni de grâu, pornind ca şi materie primă, de la germenii de grâu.

În primul capitol se prezintă compuşii naturali, material primă, uleiul de germeni de grâu, caracterizarea fizico-chimică a acestuia.

În continuare se alege schema tehnologică de obţinere a uleiului de germeni de grâu, apoi este realizat bilanţul de material şi cel economic. Se prezintă valorificarea energetică a bioresurselor şi anume tehnologia de valorificare a germenilor de grâu.

1.2 Compuşi naturali. Germenii de grâu

Germenii de grâu sunt o sursă foarte bună de vitamine şi nutrienţi esenţiali, fiind bogaţi în fibre, magneziu, zinc, mangan, seleniu, proteine şi complexul de vitamine B. Aceştia mai conţin octacosanol ce ajută la îmbunătăţirea reflexelor corpului şi de asemenea pot fi folosiţi ca supliment pe perioada dietelor.

Germenii de grâu ajută la reducerea nivelului colesterolului din sânge astfel reducând riscurile problemelor cardiovasculare. Proprietăţile lor terapeutice au dus la apariţia a numeroase produse pe bază de germeni de grâu, de la ulei presat la rece şi suplimente alimentare, până la produse cosmetice cu diferite roluri.

O altă vitamină importantă ce se regăseşte în germenii de grâu este vitamina E, un antioxidant esenţial care ajută prevenirea procesului de îmbătrânire a organismului şi la prevenirea bolilor cardiovasculare. Germenii conţin şi un fitonutrient L-ergotioneina, un antioxidant puternic care nu este distrus prin fierbere. Datorită compoziţiei lor, germenii de grâu pot fi incluşi în alimentaţia oricărei persoane.

Beneficiile germenilor de grâu sunt substanţiale datorită conţinutului de vitamină E şi de fitosterol. În plus sunt o bună sursă de acizi graşi omega-3.

Prin conţinutul lor bogat în fibre oferă organismului multiple beneficii, inclusiv îmbunătăţirea funcţiei intestinale. [1]

4

1.3 Uleiul de germeni de grâu

Datorită conţinutului mare de proteine şi de grăsimi acest ulei este foarte hrănitor. Are în compoziţia sa vitamine liposolubile, acizi graşi esenţiali în proporţie de 72%, vitaminele A, B, D, E, F şi K.

Recomandări ale uleiului de germeni de grâu:

Îngrijirea tenului uscat, deshidratat, ofilit

Tratarea ridurilor şi a cicatricilor Creşte elasticitatea pielii Vitamina E neutralizează efectele

dăunătoare a radicalilor liberi Protejează nervii şi musculature

ţesutului, oxigenând şi favorizând detoxifierea pielii

Ajută la repararea celulelor în urma expunerii la soare şi previne simptomele de dermatită

Efficient în tratarea acneei, eczemelor şi iritaţiilorAcestea sunt doar câteva dintre multele beneficii pe care uleiul din germeni de grâu le

are. Se găseşte la farmaciile naturiste sub formă de capsule sau ca atare şi are o varietate de recomandări de folosire.[1]

1.4 Caracterizarea fizico-chimică a uleiului de germeni de grâu

Uleiul de germeni de grâu este un lichid gălbui extras din germenii de grâu. Are proprietăţi analgezice, antiinflamatorii şi este un bun antioxidant. A fost folosit de secole în scopuri terapeutice. Se consideră că cele mai multe dintre beneficiile acestui ulei provin ca urmare a concentraţiei de acizi graşi nesaturaţi.

Deşi are un gust puternic şi destul de neplăcut este folosit în compoziţia produselor cosmetice, a săpunurilor, textilelor, medicamentelor şi a altor produse de uz fecvent.

Germenii de grâu conţin peste 50% grăsimi, 20% proteine, cantităţi mici de glucide, săruri minerale şi apă.

Uleiul se păstrează în frigider, într-un recipient opac şi închis, deoarece râncezeşte repede şi se consumă în maxim şase luni de la deschiderea sticlei.

Valori nutriţionale în medie per 100g de produs:Valori energetice – 3404 Kj (828 kcal)

Proteine – 0

5

Carbohidraţi – 0 g din care zahăr 0 g Grăsimi – 92 g din care acizi graşi mono-nesaturaţi 15 g

acizi graşi poli-saturaţi 61 g

Colesterol - ¿2 mg Vitamina E - 198 mg [2]

1.5 Identificarea acidului oleic din uleiul de germeni de grâu

Figura 1. Formula chimică a acidului oleic

Identificarea acidului oleic din uleiul de germeni de grâu se face utilizând metode chimice de decelare a prezenţei radicalilor liberi sau precursorilor acestuia, respective metode fizice de identificare şi cuantificare a compuşilor ( analiza gaz cromatografică cuplată a spectofotometriei de masă a probelor ).

Se pipetează în strat subţire şi uniform volume de ulei vegetal de aproximativ 100 ml ulei de germeni de grâu în recipient de sticlă cu fund plat de dimensiuni 40 × 40 mm2 , care se introduce în cuptor termostatat, cu posibilitate de reglare şi măsurare a temperaturii. Probele se menţin la temperature de 50°C, 100°C şi 150°C timp de 2 ore, în prezenţa aerului la presiune de 1 atm şi umiditate relative de 70%. După racier, probele se dizolvă în alcool (methanol sau etanol), respective hexan.

În cazul soluţiilor alcoolice de ulei de germeni de grâu, analiza gradului de degradare se realizează cu ajutorul unui fotospectometru. Toate citirile se fac faţă de o soluţie alcoolică de referinţă.

Esterificarea se realizează într-un balon cu fund rotund de 100 ml, prevăzut cu refrigerant de reflux, în care se cântăresc 100 ml ulei de germeni de grâu, 5 ml soluţie metanol∙ BF3 ( 20% BF3, acid Lewis). Se refluxează pe baie de apă timp de 2 minute, se intoduc apoi 2 ml hexan şi se continuă refluxarea încă un minut. După racier, masa esterificată se tratează cu 15 ml soluţie saturate de NaCl, se agită energic timp de 15 secunde, apoi balonul se compltează cu aceeaşi soluţie de sare până la separarea stratului organic în gâtul balonului, de unde aceasta se separă şi se usucă pe CaCl2 anhidră.

Pe baza analizelor spectofotometrice se vor evalua calitativ gradele de degradare ale uleiului de germeni de grâu prin compararea curbelor cinetice cu cele pentru probele nedegradate, respectiv se vor determina vitezele medii de reactive în prezenţa acestor probe. Din

6

analizele pentru probele nedegradate şi degradate termic şi oxidative, se vor identifica şi cuantifica principalii constituent ai acestor probe.

Metoda de obţinere a uleiului de germeni de grâu este prin presare la rece. Aceasta este cea mai veche metodă de obţinere a uleiurilor vegetale. Presarea reprezintă operaţia principal a procesului tehnologic de obţinere a uleiului brut. Prin presare, uleiul se separă din măcinătură cu randament ridicat. Utilajul folosit în procesul de presare este presa la rece care asigură obţinerea unui ulei cu calităţi deosebite astfel turta ce se formează nu conţine o cantitate mare în ulei, dar are o valoare caloric ridicată.

Timpul variază în funcţie de tipul presării, între 40 şi 200 de secunde. Procesul de presare este influenţat de tipul de presă, presiunea exercitată, durata presării, umiditatea şi temperatura măcinăturii, grosimea stratului de material supus presării.[2, 3]

7

CAPITOLUL II2.1 Schema tehnologică de obţinere a uleiului de germeni de grâu

Schema 1 de obţinere a uleiului de germeni de grâu

8

Germeni de grâu

Recepţia calitativă şi cantitativă

Curătire

Presare la rece

Ambalare ulei de germeni de grâu

Ulei de presă

Impurităţi

Ulei natural filtrat

Filtrare

1. Recepţia calitativă şi cantitativăRecepţia cantitativă presupune preluarea mărfii de la furnizori şi cântărirea ei cu ajutorul

unui cântar pentru determinarea cu exactitate a cantităţii achiziţionate. Recepţia calitativă constă într-un examen organoleptic, fizico-chimic şi microbiologic a materiei prime achiziţionate.

2. CurăţireaEtapa de curăţire are ca scop îndepărtarea impurităţilor organice, minerale şi a prafului.

Această operaţie se poate face mecanizat cu ajutorul unor maşini de curăţat cum ar fi selectorul care asigură o creştere a eficienţei la extracţia uleiului. Uscarea reprezintă o operaţie opţională în funcţie de umiditatea germenilor de grâu, astfel dacă grâul nu a fost depozitat corespunzător parametrilor de păstrare şi depozitare, el este uscat cu ajutorul uscătoarelor tip coloană.

3. PresareaPresarea este cea mai veche metodă de obţinere a uleiurilor vegetale. Presarea reprezintă

operaţia principală a procesului tehnologic de obţinere a uleiului brut. . Prin presare, uleiul se separă din măcinătură cu randament ridicat. Utilajul folosit în procesul de presare este presa la rece care asigură obţinerea unui ulei cu calităţi deosebite astfel turta ce se formează nu conţine o cantitate mare în ulei, dar are o valoare caloric ridicată.

Timpul variază în funcţie de tipul presării, între 40 şi 200 de secunde. Procesul de presare este influenţat de tipul de presă, presiunea exercitată, durata presării, umiditatea şi temperatura măcinăturii, grosimea stratului de material supus presării.

4. Filtrarea

În urma procesului de presare uleiul de germeni de grâu trebuie filtrat în vederea îndepărtării impurităţilor aderente în masa de ulei rezultate din operaţia de filtrare. Filtrul cel mai des folosit este cel centrifugal care are o eficienţă mare, fără a pierde cantităţi mari de ulei.

Uleiul filtrat este imediat supus ambalării în diferite recipiente şi depozitate în condiţii optime.

Avantajele presării la rece: Uleiul îţi păstrează calităţile nutritive; Reprezintă un proces ce nu necesită o investiţie foarte costisitoare; Uleiul rezultat este de o calitate foarte bună; Are un apor de proteine foarte ridicat; Şrotul sau turta rezultată poate fi valorificată având o valoare calorică mult mai mare;[3]

9

2.2 Bilanţul de materiale

1. Recepţia cantitativă şi calitativă

P1 = 0,1%

Germeni de grau = 1000 kg/sarja

Germeni receptionati = 1000 – 1 = 999 kg/sarja

P1 = 0,1100

∙ 1000 = 1 kg/sarja

2. Curăţire

P2 = 0,1%

Germeni curatati = 999 – 0,1% = 999 – 0,99 = 998,01 kg/sarja

P2 = 0,1100

∙ 999 = 0,99 kg/sarja

3. Presare

P3(turta presa 10%)

Presarea = 998,01 – P3

10

RecepţieGermeni de grau Germeni receptionati

Germeni curatatiCuratireGermeni receptinati

Ulei de presaPresareGermeni curatati

P3 = 998,01 – 10%

P3 = 10

100∙ 998,01 = 99,801 kg/sarja

Presarea = 998,01 – 99,801 = 898,209 kg/sarja

4. Filtrarea

P4 (reziduu 5%)

Filtrarea = 898,209 – 5%

P4 = 5

100∙ 898,201 = 44,91

Filtrarea = 898,2019 – 44,91 = 853,29 kg/sarja

5. Ambalarea

P5 = 0,1%

Ambalarea = 853,29 – 0,1%

P5 = 0,1100

∙ 853,29 = 0.85

Ambalarea = 853,29 – 0.85 = 852,44 kg/sarja

11

Ulei filtratFiltrareUlei de presa

Ulei ambalatAmbalareaUlei filtrat

Tabelul 1. Bilantul global de material

Materiale intrate UM Materiale iesite UM

Germeni de grau 1000kg Germeni receptionati 999 kgP1 1 kg

Total 1000 kg 1000 kg

Germeni receptionati 999 kg Germeni curatati 998.01 kg

P2 0.99 kgTotal 999 kg 999 kg

Germeni curatati 998.01 kg Germeni presati 898.209 kg

P3 99.801 kgTotal 998.01 kg 998.01 kg

Germeni presati 898.209 kg Filtrarea 853.29 kg

P4 44.91 kg

Total 898.209 kg 898.209 kg

Filtrarea 853.29 kg Ambalarea 852.44 kg

P5 0.85 kgTotal 853.29 kg 853.29 kg

η = 853.29

999∙ 100 = 85.41%

Cs = 999

853.29 = 1.17 kg/kg

12

2.3 Analiza tehnico-economică a uleiului de germeni de grâu

Capacitatea de producţie

Secţia de producţie a uleiului de germeni de grâu este de 1000L/şarjă. Amplasarea tutror utilajelor care se folosesc la obţinerea produsului finit este pe un singur nivel.

Tabelul 2. Valoarea clădirii în care se vor amplasa utilajele şi instalaţiileNr. Crt. Destinaţia spaţiului Dimensiuni Suprafaţa construită

Lungime Lăţime

1 Depozit materii prime 4 5 20 m2

2 Sală de fabricaţie 18 6 108 m2

3 Laborator 4 3 12 m2

4 Birouri 5 3 15 m2

5 Atelier mechanic 4 4 16 m2

6 Depozit 6 10 60 m2

7 Spaţii anexe 4 8 32 m2

8 Vestiare 3 6 18 m2

Total 281 m2

Calculând valoarea clădirii cu 1000 lei/ m2 va rezulta – 281 × 1000 = 281000 lei.

13

Tabelul 3. Valoarea utilajelor care necesită montajNr. Crt. Denumire

utilajBucăţi

necesarePreţ

facturareCheltuieli transport

Valoarea unitară

(lei)

Valoare totală (lei)

1 Presă 1 15000 2250 17250 172502 Filtru cu

rame şi plăci

2 21600 3240 12420 24840

3 Rezervor colector

2 20000 3000 11500 23000

4 Maşină îmbuteliere

1 4500 675 5175 5175

5 Pompe 2 5000 750 2875 5750Total 76015

Tabelul 4. Valoarea utilajelor care nu necesită montaj

Nr. Crt. Denumire utilaj

Bucăţi necesare

Preţ facturare

Cheltuieli transport

Valoarea unitară

(lei)

Valoare totală (lei)

1 Masă de laborator

1 200 10 210 210

2 Cântar 1 3000 150 3150 31503 Mobilier

birou2 1050 105 2205 2205

Total 5565

Tabelul 5. Determinarea costului de producţie

Nr. Crt. Denumirea UM Consum specific

Preţ unitary (lei/kg, KW,

m3)

Valoare lei produs

1 Grâu kg 1000 40 10002 Energie

electricăkW 80 0,3247 26

14

3 Apă m3 3 5 154 Materiale

pentru ambalare

Buc. 10000 2 500

5 Detergent kg 10 10 100Total 1641 lei

Tabelul 6. Extras de manoperă directă necesară pentru fiecare operaţie tehnologică din procesul de fabricaţie pentru o unitate de produs.

Nr. Crt. Operaţia tehnologică

Durata Formaţia de lucru

Tarif mediu (lei/oră)

Valoare (lei)

1 Recepţie materie primă

1 3 7 21

2 Curăţire 2 3 7 423 Presare 2 3 7 424 Filtrare 1 2 7 145 Ambalare 2 3 7 42

Total 161 lei

Tabelul 7. Planul necesarului de forţă de muncă şi fondul de retribuireNr. Crt. Categoria de timp UM Fond de timp

1 Timp calendaristic Zile 365

2 Sâmbete, duminici şi sărbători legale

Zile 109

3 Concedii de odihnă Zile 214 Timp de regim Zile 2565 Concedii de boală,

învoiriZile 7

6 Timp disponibil zile 249

Tabelul 8. Fond de retribuire annual pentru muncitorii direct productiviNr. Crt. Categorie

personalPersoane/zi Retribuire (lei) Retribuire

totală (lei)Lună An1 Operator

receptive2 804 9648 19296

2 Operator curăţător

2 804 9648 19296

3 Tehnician laborator

3 804 9648 28944

4 Tehnician ambalare

2 804 9648 19296

15

Total fond de retribuire 86832 lei

Tabelul 9. Fond de retribuire anul pentru muncitorii indirect productiviNr. Crt. Categorie

personalPersoane/zi Retribuire (lei) Retribuire

totală (lei)Lună An1 Şofer auto 1 804 9648 96482 Mecanic 1 804 9648 96483 Electrician 1 804 9648 9648

Total 28944 lei

Tabelul 10. Salarii TESA

Nr. Crt. Categorie personal

Persoane/zi Salariu tarifar unitar

Total (lei)

Lună An1 Manager 1 2000 24000 240002 Contabil 1 1300 15600 156003 Inginer 1 1800 21600 21600

Total 61200

Tabelul 11. Calculaţia de preţ pentru unitatea de produs

Nr. Crt. Operaţia Valoare (lei)1 Valoarea materiilor prime 10002 Valoare utilităţi 6413 Total cheltuieli materiale 16414 Salarii directe 868325 CAS (20,8%) 18061,056 Contribuţie de asigurări de

sănătate (6%)5209,92

7 Contribuţie pentru ajutor de şomaj (1%)

868,32

8 Contribuţie la fond pentru riscuri şi accidente (0,5%)

434,16

9 Contribuţie la fond pentru concedii şi indemnizaţii

(0,85%)

738,07

10 Total manoperă 112143,52

16

11 Regie (40%) 44857,4012 Total cheltuieli cu munca vie 1157000,9213 Total cheltuieli 1157641,9214 Cheltuieli reclamă şi

publicitate (8%)92611,35

15 Profit (10%) 115764,1916 Preţ producţie 92611,3517 TVA 327844,1918 Preţ de livrare pe unitate de

produs1693861,65

Preţ de livrare pe unitate de produs1693861,65 / 218442,24 = 7,75 lei ulei de germeni de grâuDacă se adaugă un adaos commercial de 25%, preţul va fi7,75 × 25% = 1,55 lei7,75 +¿ 1,55 = 9,30 leiProfit pe bucată 115764,19 ÷ 218442,24 = 0,52 leiProfit brut anualP = 0,52 ×218442,24 = 115764,18 leiProfit annual netP = 115764,18 × 16 = 18522,27 leiP = 115764,18 – 18522,27 = 97241,91 leiIndicatori de referinţăTermenul de recuperare a investiţiei = valoarea clădirii +¿ valoarea utilajelor / PTermenul de recuperare a investiţiei = 281000 +¿ 81580 / 97241,91Termenul de recuperare a investiţiei = 3,72

2.4 Tehnologia de valorificare

Deşeurile şi subprodusele care rezultă din tehnologia de fabricaţie este obţinută din şrotul sau turta de presare care pot fi valorificate având o valoare caloric mult mai mare.

După extragerea uleiului în turta de presare rămâne o cantitate apreciabilă de solvent, 20 – 25% raportat la substanţa uscată. Turtele de presare sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor vegetale. Aceasta se explică prin cantităţile mari rezultate, precum şi prin conţinutul mare de substanţe nutritive, uşor asimilabile de organismal animal. Cea mai mare parte din şroturi se utilizează ca hrană pentru animale.

Compoziţia turtei de presă 87 – 95% substanţă uscată 21 – 45% proteină brută

17

19 – 39% substanţe neazotate – amidon, glucoză, fructoză, etc 15 – 37% celuloză 1 – 3% grăsimi 4,4 – 10,5% cenuşă

Turtele sun o bună şi importantă sursă de azot pentru procesele biotehnologice – obţinerea enzimelor proteolitice, a preparatelor amiloproteolitice, a drojdiilor furajere, etc. Turta de presare are aproape toate sursele nutritive necesare activităţii unui microorganism.

Datorită grăsimilor conţinute, turta de presare poate juca rol de substrat inducător în biosinteza lipazelor, iar datorită celulozei poate fi utilizată ca substrat pentru producerea enzimelor celulozitice.

De asemenea este utilizată cu foarte bune rezultate în obţinerea unor furaje vitamin-proteice. Aceste furaje sunt produse obţinute prin cultivarea unor microorganism capabile să producă masă microbiană în cantităţi relative mari prin utilizarea incomplete a diferitelor substraturi. Se cultivă, de obicei, bacterii şi se separă masa celulară împreună cu resturile de turtă de presare. Creşte astfel cantitatea de proteine şi vitamin, sporind valoarea nutritive a turtei de presare. [4]

Concluzii

Uleiul de germeni de grâu este relative ieftin fiind la îndemâna oricui şi poate fi utilizat de o gamă largă de oameni.

Recomandări ale uleiului de germeni de grâu: Îngrijirea tenului uscat, deshidratat, ofilit Tratarea ridurilor şi a cicatricilor Creşte elasticitatea pielii Vitamina E neutralizează efectele dăunătoare a radicalilor liberi Protejează nervii şi musculature ţesutului, oxigenând şi favorizând detoxifierea

pielii Ajută la repararea celulelor în urma expunerii la soare şi previne simptomele de

dermatită Efficient în tratarea acneei, eczemelor şi iritaţiilor

Acestea sunt doar câteva dintre multele beneficii pe care uleiul din germeni de grâu le are. Se găseşte la farmaciile naturiste sub formă de capsule sau ca atare şi are o varietate de recomandări de folosire.

18

Bibliografie

1. www.wikipedia.org/wiki/germeni de grâu2. www.griffgym.ro/germenii de grâu proprietăţi terapeutice3. Banu C. Manualul inginerului de industrie alimentară. Vol II, Editura Tehnică

Bucureşti, 1999.4. Eugen Horoba. Tehnologia de valorificare a produselor alimentare. Editura Corson,

Iaşi, 2001.

19